Nicușor Dan pare că are o predispoziție la comunicare când e în deplasări externe. Într-o conferință de presă din Polonia, a oferit (jumătăți de) răspunsuri, aprecieri sau considerații pe principalele subiecte de dispută din țară.
A devenit parte din sistemul pe care îl critica înainte să devină președinte? E o certitudine că 20 de ani s-a luptat cu sistemul, dar „nu poţi să te lupţi cu sistemul când eşti şeful sistemului”. Din vârful sistemului, și-a stabilit misiunea: să reformeze sistemul, fără să ducă țara în anarhie. Mai exact, „speră să se pună în poziţia de a avea instrumente pentru a reforma sistemul”.
Poate șeful sistemului să „livreze” România onestă? „Da. În timp, şi fără să producă anarhie”.
Ce făcea la masă la Bruxelles alături de șeful SPP, Lucian Pahonțu, Rareș Bogdan, Tomac și Negrescu? „Am fost să mănânc”. Am fost la o întâlnire cu Manfred Weber, în jur de prânz şi la această întâlnire au fost şi Rareş Bogdan (..) şi Eugen Tomac. (...)
Domnul Pahonţu şi întreaga echipă de securitate au fost cu mine pentru că asta e legea de protecţie a demnitarilor sau a preşedintelui şi, când am ieşit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotelul unde eram. Şi pentru că era o terasă, ne-am aşezat la terasa aia. Asta e explicaţia”. Să stai la prânz cu ei o fi o nouă formă inovativă a SPP de protejare a președintelui?
S-a pronunțat și pe „lista neagră a CSM” - nu a intervenit public pentru că o escaladare a situației nu făcea bine societății, care a dezvoltat „o aversiune” față de magistrați. Instituțional nu are mijloace să intervină, iar CSM „e legitim să-i apere pe magistraţi”, dar „nu e legitim să escaladeze”. Am lămurit-o și p-asta!
Despre negocierile pentru formarea unui nou executiv, pare că a devenit urgent să fie numit un executiv, înainte de ziua de marți (că intră în vacanță parlamentul), crede că „după două luni putem aștepta de la partidele politice propuneri de o majoritate” și se așteaptă la responsabilitate.
Declarația zilei vine tot de la Nicușor Dan: „Cred că în momentul acesta responsabilitatea este la partide și să-i întrebați pe ei care este soluția. Aștept să vină la mine cu o propunere de majoritate negociată. (...) Vreau să insist aici, că am făcut două propuneri. Cel mai comod pentru mine, ca să-mi păstrez imaginea, sfaturile consultanţilor, stai deoparte, nu te băga, că o să iasă rău. Am încercat să ajut acest proces, de două ori. S-a întâmplat, nu a ieşit. Acum, democratic, partidele să vină cu majorităţi în faţa cetăţenilor”.
Și dacă până acum „s-a întâmplat, nu a ieșit”, nici acum nu pare că iese prea ușor. Negocierile pentru formarea unui guvern minoritar sunt în blocaj, iar șansele ca Sorin Grindeanu să fie desemnat rapid premier par mici.
Întâlnirea de la Vila Lac dintre PSD, PNL, USR și UDMR a fost scurtă și fără rezultat: nu s-a ajuns nici măcar la un acord politic comun. PNL și USR cer un program de guvernare semnat, cu ținte clare de deficit, reforme și reduceri în administrație, în timp ce PSD nu vrea să își asume astfel de condiții.
USR a anunțat că nu poate vota un guvern PSD și propune mai întâi un executiv PNL-USR-UDMR, pentru șase luni, urmat abia apoi de PSD. Iar Grindeanu i-a răspuns că se poate și fără USR.
Sunt astfel întrunite toate condițiile pentru ca Nicușor Dan să nu fie prea curând satisfăcut.
În timpul ăsta, economiștii avertizează că datoria publică a României ar putea ajunge la 90% din PIB înainte de 2036, dacă deficitul bugetar nu este adus sub control. Problema este ritmul împrumuturilor: statul se împrumută, în medie, cu un miliard de euro pe săptămână, iar economiștii spun că aproape toate veniturile fiscale merg deja pe cheltuieli sociale și dobânzi. Soluțiile: reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii și lărgirea bazei de impozitare prin investiții și activitate economică mai mare.
E drept, deficitul bugetar pe primele patru luni din 2026 a fost de 1,17% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, când ajunsese la 2,3% din PIB. E un semnal bun, dar economistul Ionuț Dumitru spune că e prematur să vorbim despre o evoluție solidă, multe se pot întâmpla până la finele anului.
Cifra zilei vine de la ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care a anunțat că România a atras aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene în 12 luni, între iunie 2025 și iunie 2026, „un record absolut”. Rata de absorbție pe fondurile de coeziune s-a triplat într-un an, de la 3,27 miliarde la 10,41 miliarde de euro, iar România a urcat pe locul al doilea în UE la sume nete absorbite. Pe PNRR, au fost atrase aproape 3 miliarde de euro prin cererile de plată 3 și 4, iar România poate ajunge la o absorbție de 95%, dacă ritmul de implementare este menținut. Fondurile europene susțin acum 76% din investițiile publice ale României.
Și dacă ieri am aflat că avem deja sistem performant cu AI să detectăm dronele, azi aflăm că ne luăm „ultimul strat de protecție” în fața amenințărilor aeriene (cum îl numește ministrul Apărării, Radu Miruță). Mai exact, România cumpără primele sisteme de apărare antiaeriană SHORAD–VSHORAD, un „scut” cu rază scurtă și foarte scurtă, destinat să protejeze obiectivele de amenințări precum drone, rachete de croazieră, muniții de mici dimensiuni sau aeronave care zboară la joasă altitudine.
Contractul semnat de MApN cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems are o valoare de 3,049 miliarde de lei fără TVA, iar primele două sisteme VSHORAD ar urma să fie livrate în maximum 3 ani.
Dincolo de politică și apărare, care ne-au acaparat agenda publică, profesorii au protestat la Parlament și au depus peste 160.000 de semnături pentru o inițiativă legislativă cetățenească prin care cer modificarea legilor Educației. Vor: clase mai puțin aglomerate - maximum 22 de elevi la primar și 26 la gimnaziu și liceu, revenirea la vechiul mod de calcul pentru plata cu ora și la norma didactică anterioară, reducerea normei cu două ore pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime, prime pentru profesorii care aleg localități izolate sau defavorizate și burse pentru viitorii profesori. Cer Parlamentului să dezbată inițiativa în regim de urgență, astfel încât anul școlar 2026–2027 să înceapă „în condiții optime”.
În lume, Venezuela a fost lovită de două cutremure majore, de 7,2 și 7,5, produse la doar 39 de secunde distanță, cu epicentrul în statul Yaracuy, la vest de Caracas. Bilanțul provizoriu a urcat la cel puțin 188 de morți și peste 1.500 de răniți, iar mii de persoane sunt date dispărute, în timp ce salvatorii caută supraviețuitori sub dărâmături.
Statul La Guaira este cel mai grav afectat, cu zeci de clădiri prăbușite, iar autoritățile au decretat stare de urgență, au închis principalul aeroport și au suspendat metroul și trenurile. Dezastrul ar putea deveni unul dintre cele mai grave din istoria recentă a Venezuelei, deși estimările privind un bilanț final mult mai mare sunt statistice, nu oficiale.
Iar valul de căldură de peste Europa a adus noi recorduri de temperaturi în Marea Britanie, Belgia și Elveția. În Regatul Unit, temperatura a ajuns la 36,4°C la Yeovilton, după ce recordul istoric pentru iunie fusese depășit deja cu o zi înainte. În Elveția, s-au înregistrat 38°C la Basel, cel mai ridicat nivel pentru luna iunie din ultimii aproape 80 de ani, iar pragul de 37°C a fost depășit pentru prima dată în iunie.
Belgia a avut cea mai caldă zi de iunie de la începutul măsurătorilor, cu 34,6°C la Bruxelles, iar autoritățile au emis avertizare roșie de caniculă pentru două provincii. În Țările de Jos, meteorologii au emis pentru prima dată o avertizare roșie de caniculă, cu temperaturi care pot ajunge la 40°C.
A fost și ziua 1583 de război, în care a continuat ofensiva puternică a Ucrainei asupra infrastructurii energetice a Rusiei, la mii de kilometri distanță de linia frontului. Ofensivă care pare că l-a impresionat până și pe Trump, care a remarcat că totul merge destul de bine acum pentru Volodimir Zelenski. Iar un oficial al Departamentului de Stat american a zis chiar că Ucraina a intrat într-o fază în care câștigă războiul.
În replică, Kremlinul vrea să scoată Washingtonul din jocul diplomatic, reclamând că SUA nu pot juca un rol de mediator în timp ce susțin una dintre taberele în conflict. De partea cealaltă, Zelenski spune că prin atacurile Ucrainei, rușii trebuie să simtă că acest război există din cauza lor.
Dinspre Iran, o veste bună: prețul petrolului a coborât la nivelul de dinaintea războiului din Iran, după ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz a început să se reia treptat. Țițeiul Brent a scăzut pentru scurt timp sub 72,48 dolari/baril, pe fondul acordului SUA–Iran și al ridicării parțiale a sancțiunilor asupra exporturilor iraniene de petrol.
La noi, ieftinirea petrolului nu se vede automat și la pompă: în România, Petrom a majorat recent prețurile cu 5 bani/litru, iar reducerea de 36 de bani/litru la motorină expiră pe 30 iunie și poate fi prelungită doar de un guvern cu puteri depline.
Ne-am trezit și că Iranul acuză România și Italia de „complicitate” la atacurile SUA și Israelului, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că avioane americane au decolat de la baze din Italia și că aeroportul din București și-a redus temporar zborurile comerciale pentru a permite operarea unor avioane americane de realimentare. Teheranul a luat asta ca pe o „mărturisire” a implicării NATO într-un „război de agresiune ilegal”, iar România a respind acuzațiile.
Iar Rusia a decis să închidă Consulatul General al României la Sankt-Petersburg și l-a declarat persona non grata pe gerantul interimar al consulatului. Măsura este un răspuns la decizia României din 29 mai, când Bucureștiul a închis Consulatul Rusiei de la Constanța și l-a expulzat pe consulul rus, după prăbușirea dronei rusești pe acoperișul blocului din Galați. Nicușor Dan spune că România nu va răspunde suplimentar, era de așteptat reacția Rusiei.
Până una, alta, ne pregătim pentru câteva zile de foc. Vinei, 11 județe din vestul și nord-vestul țării intră sub cod portocaliu, cu maxime așteptate de 33–37°C. Sudul, estul și centrul țării rămân sub cod galben, cu temperaturi de 30–34°C. După care, sâmbătă, valul de căldură va continua și se va extinde, iar duminică, aproape toată România va înregistra maxime care pot ajunge local la 39°C și nopți tropicale. În București, temperaturile urcă treptat: 33–34°C vineri și sâmbătă, apoi aproximativ 35°C duminică.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă sub ochii noștri. Cașaloții din Marea Mediterană par să dezvolte „dialecte” diferite, potrivit unui studiu recent. Cercetătorii au analizat peste 5.000 de secvențe vocale înregistrate între 2003 și 2021 în vestul Mediteranei și între 2005 și 2019 în est și au observat diferențe clare între grupuri: cașaloții din est folosesc secvențe de clicuri mai rapide, în timp ce cei din vest emit modele mai lente și mai ritmice.
Diferențele nu indică neapărat două culturi complet separate, ci mai degrabă o divergență treptată, comparabilă cu accentele regionale. Cercetătorii spun că populația izolată din Mediterană ar putea fi un exemplu rar de evoluție culturală în timp real. |
Reflecția zilei: Cât te-am iubit, Clementino!
Primele explicații venite de la președintele Nicușor Dan despre unele decizii din ultima perioadă care au contrariat și i-au dezamăgit, ba chiar ostilizat susținătorii, ne duc mai degrabă într-o zonă de dramatism și telenovelă, în loc să aducă lămuriri despre motivațiile și intențiile președintelui.
De ce nu a luat poziție față de „lista neagră” a CSM: „Eu, de când exercit mandatul ăsta, constatând că există enorm de multă tensiune socială în România, am îndemnat la calm şi la dezescaladare.
Câteva luni, şi e regretabil că lucrul ăsta s-a întâmplat, a existat o aversiune socială faţă de magistraţi. Şi asta, încă prevăzând cu săptămâni, luni, înainte de asta, am spus că nu e normal. Ea s-a întâmplat. (...)
Lucrul s-a întâmplat, din nou, orice escaladare nu face decât rău societăţii româneşti, indiferent din ce parte vine. Asta e ce pot eu să spun. Mai departe, evident că nu am mijloace instituţionale pentru a interveni în această chestiune".
Întrebat dacă este un preşedinte jucător, Nicuşor Dan a dezminţit, spunând că este un preşedinte „cu mandat".
„Vreau să insist aici, că am făcut două propuneri. Cel mai comod pentru mine, ca să-mi păstrez imaginea, sfaturile consultanţilor, stai deoparte, nu te băga, că o să iasă rău. Am încercat să ajut acest proces, de două ori. S-a întâmplat, nu a ieşit. Acum, democratic, partidele să vină cu majorităţi în faţa cetăţenilor”.
Intrebat cum comentează faptul că societatea civilă din România a organizat un protest în Piața Victoriei unde manifestanții au scandat „Nicușor, trădător”, președintele a spus:
„Eu sunt o persoană care are o istorie de 20 de ani și în momentul în care iau niște decizii cred că toată lumea trebuie să fie convinsă că deciziile astea sunt luate în mandatul pe care l-am obținut și pentru binele României.
Acum, uneori e mai greu să distingi între pasul 1, pasul 2, pasul 3. Uneori e foarte tentant să faci un gest în pasul 1 care are consecințe negative în pasul 2. Ãsta este modul meu de a fi, dar vreau să-i asigur pe toți că înțeleg foarte bine responsabilitatea mandatului”.
Dincolo de asta, în raportul cu cetăţeni, cu simpatizanţi, foştii simpatizanţi, posibil să fi făcut greşeli, însă vreau să îi asigur că tot timpul am acţionat cu bună credinţă".
Despre lupta abandonată cu sistemul - „În primul rând, cred că 20 de ani de luptă cu sistemul, cred că asta e o certitudine. Acum, nu poţi să te lupţi cu sistemul când eşti şeful sistemului. Întrebarea este cum putem să reformăm sistemul, fără ca să ducem ţara asta în anarhie. Asta este misiunea pe care mi-am asumat-o”.
„Între un câine care latră şi un câine care muşcă, eu prefer un câine care muşcă”, a mai spus şeful statului.
Întrebat dacă şeful sistemului poate livra România onestă: „Da, în timp. În timp, şi fără să producă anarhie”.
Două sunt mesajele care transpar din declarațiile explicative ale lui Nicușor Dan: tot ce face e pentru țară și popor și există o strategie, în mai mulți pași, greu de sesizat de către orișicine. Exact tabla de joc multidomensională care s-a încercat la un moment dat să fie inoculată în mințile susținătorilor care nu puteau să înțeleagă și nici nu voiau să accepte deciziile controversate ale lui Nicușor Dan.
Poate e așa, poate nu e. Nu avem de unde să știm, deocamdată sunt doar niște declarații general valabile vs niște decizii cu efecte proaste pentru politică, economie, societate. Iar una dintre îndatoririle președintelui este să comunice transparent și detaliat deciziile, motivațiile, să explice și să ia poziție, poziționându-se principial, de fiecare dată când este nevoie.
Până una alta, e o telenovelă cu accente dramatice - eu întotdeauna am ..., eu niciodată nu ..., 20 de ani am luptat ..., eu te-am făcut, eu te omor, cât te-am iubit, Clementino!
Nu ar fi oare momentul ca dl președinte să se prindă că acum nu mai e vorba despre el? |
