Am simțit astăzi războiul mai aproape de noi. Populația din două localități din Deltă - Plauru şi Ceatalchioi, aflate în apropierea graniței cu Ucraina - a fost evacuată preventiv, după ce o navă plină cu GPL a luat foc, lovită fiind de drone rusești noaptea trecută. E pericol mare de explozie, cu o rază de impact de 4,4 - 4,7 km.
În noaptea de duminică spre luni, rușii au atacat pozițiile ucrainene din zona Ismail, la mică distanță de granița României. Nava tanc care a fost lovită era sub pavilion turcesc, iar cei 16 membri ai echipajului au părăsit în siguranță vasul.
Daniela Tănase, o localnică din Plauru, a povestit pentru spotmedia.ro: „A fost azi noapte raid de drone, de la 12 fără un sfert până la 3 fără 10. Am stat în spatele casei, după zid, pe burtă. S-au intensificat din săptămână în săptămână. Foarte des se aud exploziile. Mai ales că acum în portul Ismail sunt foarte multe nave la descărcat de combustibil".
În același timp, în Polonia, a fost înregistrată o explozie care a avariat o porțiune a căii ferate pe ruta Varșovia-Lublin. Dispozitivul a detonat pe o secţiune intens folosită, iar anchetatorii au descoperit şi alte pagube în apropierea oraşului Lublin.
Premierul polonez Donald Tusk a anunţat că „explozia este un act de sabotaj fără precedent care vizează securitatea statului polonez şi a cetăţenilor săi”. Fără să acuze explicit, Tusk a evidențiat că ruta pe care a avut loc explozia este „de o importanță crucială pentru furnizarea de ajutor Ucrainei”.
Pe lângă aceste evoluții, în ziua 1363 de război, Ucraina a primit și vești bune: președintele Volodimir Zelenski a semnat cu Emmanuel Macron un acord ce deschide calea pentru achiziția a până la 100 de avioane de luptă Rafale și noi sisteme de apărare aeriană franceze. Iar în SUA, Donald Trump și-a dat acordul pentru o legislație menită să impună sancțiuni severe oricărei țări care continuă afacerile cu Rusia, inclusiv Iranului.
O analiză interesantă despre încotro ne îndeptăm și noi, odată cu lumea, este publicată în Politico (Vindem pace ca să cumpărăm război).
Politico observă o schimbare periculoasă în prioritățile Occidentului: în timp ce tensiunile geopolitice cresc, guvernele reduc exact instrumentele care previn conflictele - diplomația și ajutorul extern - și pompează resurse fără precedent în înarmare. Este o inversare a logicii liderilor postbelici precum Macmillan și Kennedy, care știau din experiență că diplomația salvează vieți, iar războiul le distruge.
Cheltuielile militare globale au crescut cu 9,4% în 2024, cel mai rapid ritm de la sfârșitul Războiului Rece, atingând un record istoric. În același timp, statele bogate au tăiat fondurile pentru ajutor extern (cu până la 17% în 2025). În plus, Franța, Germania, UK și SUA reduc simultan ajutorul extern, o premieră în ultimele trei decenii.
Diplomațiile occidentale se subțiază, consulatele se închid, resursele pentru „soft power” dispar, iar bugetele de apărare explodează. În acest vid, Rusia, China și Turcia își extind influența în Africa și Asia, umplând spațiile lăsate libere de Occident. Rezultatul? O lume în care dialogul este tot mai slab, iar logica înarmării tot mai puternică.
Ne întoarcem în prezentul nostru, unde avem o situație tot mai tensionată la alegerile din Capitală. AtlasIntel, compania care a fost cel mai aproape de rezultatul oficial al alegerilor pentru Primăria Capitalei din 2024, indică - într-un sondaj realizat pentru HotNews - o cursă fără precedent de strânsă pentru scrutinul din 7 decembrie.
Lider este liberalul Ciprian Ciucu, creditat cu 19,2%, urmat de Daniel Băluță (PSD) – 18,6%, Cătălin Drulă (USR) – 18,1%, Anca Alexandrescu (AUR, independentă) – 17,9%. Diferențele dintre ei se înscriu practic în marja de eroare (±2%).
Surpriza majoră este însă Ana Ciceală (Partidul SENS), cotată cu un impresionant 7,1%, mult peste estimările altor case de sondare. Și care ar putea deveni, astfel, factorul decisiv în determinarea câștigătorului scrutinului.
Astăzi, Ana Ciceală și-a depus candidatura, având alături zeci de voluntari implicați în campania de strângere de semnături. Ea a spus că merge în campanie încrezătoare.
Ce ne așteaptă anul viitor? Impozite mai mari pe proprietăți - cam cu 75,25% mai mari (70% plus inflația, după cum le-a zis premierul Bolojan primarilor). Interesantă și reacția acestora.
În timp ce primarul Buzăului, Constantin Toma, crede că e necesar să se întâmple „ceva cu economia”, pentru că „economia, dacă produce mai mult, va fi mai bine pentru toată lumea”, primarul Reșiței, Ioan Popa, zice că românii trebuie să plătească mai mult, dacă vor să trăiască la fel ca în Germania, Elveția sau Austria.
Premierul i-a mai anunțat pe primari că săptămâna viitoare cel mai probabil guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor în administrația locală și centrală.
Iar pachetul de măsuri fiscale care cuprinde și creșterea impozitelor pe proprietăți (care a căzut la CCR din cauza unui articol privind testarea poligraf a vameșilor) speră să treacă marți de parlament și să ajungă la promulgare fără alte piedici.
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu vine cu vești mai bune: a redus la jumătate estimarea de creștere a economiei românești pentru 2025, la 0,7%, față de 1,4% în primăvară. Iar pentru 2026 prognozează doar o creștere de 1,1%. Timp în care deficitul bugetar va scădea, dar mai încet decât s-a preconizat - de la 9,3% din PIB în 2024, la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026.
Și câteva informații importante, pe scurt:
- Premierul Bolojan a anunțat că guvernul va întârzia cu bugetul pe 2026, probabil până prin ianuarie, pentru că este nevoie mai întâi să fie adoptată „toată legislația care să ne permită să avem un buget predictibil”.
- Inspecția Sanitară a închis clinica stomatologică unde a murit fetița de 2 ani. A fost dată și o amendă de 100.000 de lei. Raportul a fost trimis la Parchet.
- Senatul a adoptat proiectul prin care se elimină indemnizația compensatorie care se acorda judecătorilor CCR la încetarea mandatului (primeau șase indemnizații nete). S-au înregistrat 105 voturi pentru, unul contra și o abținere. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională.
- Președintele Nicușor Dan a convocat ședință CSAT pe 24 noiembrie, pe agendă aflându-se Strategia Națională de Apărare și evaluarea riscurilor pentru 2026.
- Parchetul General a decis că există deficiențe majore în felul în care au acționat procurorul de caz și 14 polițiști în cazul tinerei care a fost ucisă de soț în Teleorman. Cea care reclamase agresiuni, viol, dar nu a fost băgată în seamă și al cărui tată sunase de mai multe ori la 112, dar a fost chiar el amendat.
- USR l-a nominalizat pe jurnalistul Robert Schwartz, fost director al secției române de la Deutsche Welle timp de 20 de ani, pentru funcția de director al Societății Române de Radiodifuziune.
Încheiem ziua cu un dialog indirect între un fost șef al statului și actualul șef al statului.
Traian Băsescu a zis că românii se dușmănesc și sunt dispersați și că președintele trebuie să îi împace și unifice: „Este un proces pe care l-am sesizat si în mandatul meu și e nerezolvat. Noi suntem o națiune disperasată. Noi nu mai putem fi un bloc, un monolit. Noi, românii, nu.
Noi, românii, suntem împrăștiați. Ne dușmănim. Am făcut din partide instrumentele cu care să luptăm unii împotriva celorlalti. Trebuie să găsim o formulă de reunificare și conciliere a națiunii. Numai președintele poate să o facă, să dea startul aceste mișcări”.
Întrebat ce îi răspunde fostului președinte, Nicușor Dan a zis așa: „Are dreptate președintele Băsescu în chestiunea asta. (...)
Atâta timp cât tensiunea asta s-a acumulat nu poți să te aștepți ca ea să dispară în două luni, patru luni. Trebuie ca pe marile probleme să avem un dialog real. Trebuie să recâștigăm încrederea oamenilor că statul funcționează pentru ei, și vedem că în multe zone ale lui nu funcționează pentru cetățeni, funcționează pentru anumite grupuri de interese.
Nu mă aștept ca lucrul acesta să se întâmple foarte repede, dar trebuie ca oamenii să recâștige o încredere într-o justiție socială. Că nu poți să păcălești societatea fără să pățești nimic. Sunt convins că în timp vom reuși să convingem oamenii că sunt și oameni la nivelul administrației centrale și locale care lucrează pentru ei”.
O fi de ajuns? |
Reflecția zilei: Dictatura robelor
Cristian Preda scrie în Comunitatea Liberală despre dictatura robelor.
El spune că „Regimul nostru e blocat. Tribunalele sunt în grevă, deși un asemenea protest e ilegal. Membrii CCR au blocat legea care prevedea pensionarea la 65 de ani și pensii rezonabil de mari pentru magistrați, fiindcă aceștia le vor în continuare măcar egale cu salariul.
Medierea prezidențială între politicieni și casta controlată de doamnele Savonea și Costache a eșuat lamentabil. În curând, vom afla și că s-au dus pe apa sâmbetei peste 230 de milioane de euro, ce ne fuseseră alocați pentru reforma pensiilor acordate magistraților.
Cum ieșim din dictatura robelor? Vă veți întreba, sunt convins, de ce vorbesc despre dictatură. Fiindcă membrii CCR au abuzat de puterea de care dispun și, cu concursul altor instituții precum CSM sau Înalta Curte de Casație, au ajuns să șantajeze clasa politică de fiecare dată când aceasta a căutat să diminueze privilegiile pe care magistrații și le-au acordat, în particular, sub forma unui regim de pensii fără egal în lume”.
Iar soluția pe care o vede Cristian Preda este cea de care a vorbit și consilierul prezidențial Ludovic Orban: revizuirea Constituției.Deoarece, spune el, este vorba despre „subminarea puterii legislative”, căreia i se uzurpă „chiar esența ei, aceea de a stabili bugetul”.
Concret, Cristian Preda propune introducerea unui alineat nou, al cincilea, în articolul 147 din Constituție, cel care descrie deciziile CCR, care să sune astfel: „CCR nu se pronunță în privința salariilor și pensiilor magistraților”.
După care, Cristian Preda evaluează șansele să se întâmple o revizuire a Constituției:
„Cum am putea ajunge aici? Calea cea mai simplă și mai rapidă e cea parlamentară. Pentru inițierea revizuirii este nevoie de o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, iar pentru adoptare, de două treimi din voturi în fiecare cameră, exact cât controlează partidele din patrulaterul ce susține guvernul.
Dacă nu vor partidele, revizuirea poate porni și de la președinte.
Nu vrea nici el, atunci ajungem la calea mai grea, cea a inițiativei cetățenești. Ar fi nevoie de 500 de mii de semnături. În opinia mea, s-ar strânge ușor 5 milioane.
CCR e implicată în parcursul legal, căci se pronunță asupra constituționalității propunerii făcute fie de parlamentari, fie de președinte, fie de cetățeni”.
Ajuns aici, Cristia Preda (se) întreabă: „Credeți că nouă judecători pot opri cinci milioane de cetățeni?”
(Dezvălui răspunsul lui „Eu sunt sigur că nu. Asta e calea”.) |
