Protestele masive din Iran au intrat în a treia săptămână, iar numărul morților, confirmat oficial, a ajuns la proximativ 2.000 de persoane (inclusiv personal de securitate). Este pentru prima dată când autorităţile recunosc numărul de victime.
Proteste la nivel național au mai avut loc în Iran în 2017, 2018, 2019 și, cel mai dramatic, în 2022, toate fiind înăbușite cu forța. De fiecare dată, regimul a supraviețuit prin negarea legitimității protestatarilor, învinovățirea inamicilor străini, întreruperea comunicațiilor și dezlănțuirea serviciilor de securitate.
De data asta, spune Brett McGurk, analist de afaceri globale la CNN, rezultatul ar putea fi altul, existând trei factori care fac acest moment diferit: Republica Islamică e mai slabă ca niciodată, Iranul se confruntă cu o criză de succesiune și acum există o amenințare externă credibilă.
Respectiv SUA, fiind așteptată o mișcare a lui Donald Trump care se poate dovedi decisivă. Deocamdată, Trump a anunțat că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25%, iar mesajul lui către protestatari a fost: „Patrioți iranieni, continuați să protestați – preluați controlul instituțiilor voastre!!!… Ajutorul este pe drum”. Nu a detaliat când va veni și în ce va consta acest ajutor, dar analiștii se așteaptă ca o decizei să fie luată în curând.
Până atunci, în SUA, oraşul Minneapolis şi statul Minnesota dau în judecată administraţia Trump pentru operaţiunile de amploare ale poliţiei federale pentru imigraţie (ICE), care au culminat cu uciderea, săptămâna trecută, a unei femei de 37 de ani, Renee Good, de către un agent ICE.
De cealaltă parte, administrația Trump a decis să trimită alte sute de forțe federale în Minnesota, ca răspuns la protestele în creștere. În Minneapolis se află deja două mii de agenți ai ICE, de patru ori mai mulți decât agenții poliției locale.
Iar prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, au susținut o conferință de presă comună, în care au făcut front comun împotriva amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei.
„Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca, aici și acum, alegem Danemarca. Alegem NATO, Regatul Danemarcei și UE”, a spus Nielsen. Declarația a venit cu o zi înaintea unor discuții la Casa Albă, între oficiali americani, danezi și groenlandezi.
În timpul ăsta, prețurile aurului și argintului au înregistrat o creștere bruscă. De vineri, 9 ianuarie, până luni, 12 ianuarie, aurul s-a scumpit cu aproximativ 1,3%, depășind temporar nivelul de 4.600 de dolari - cel mai ridicat preț înregistrat până în prezent, iar argintul a crescut și mai puternic, cu aproximativ 4,1%, atingând un preț de circa 83 de dolari pe uncie, foarte aproape de un record istoric.
Această evoluție, spun analiștii, reprezintă un semn clar al refugiului în investiții sigure, într-un context de incertitudine globală accentuată. Cele două evenimente cu impactul cel mai mare fiind escaladarea accentuată a protestelor din Iran și scandalul izbucnit în jurul președintelui FED, împotriva căruia a fost inițiată o anchetă penală.
La noi, și vremea ne crește prețurile. Prețul gazelor pe piața spot a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele 7 luni, după ce consumul de gaze a crescut la peste 620 GWh/zi. De asemenea, consumul intern de energie electrică a trecut de pragul de 9.000 MW pentru prima dată în ultimii 4 ani.
De altfel, gerul instalat în Europa a scumpit energia spot pe întreg continentul, însă în special în Europa de Est, unde prețurile au ajuns triple față de cele din Franța de exemplu sau duble față de cele din Germania.
Meteorologii au anunțat că începând de miercuri, temperaturile vor intra pe un trend de creștere în toată țara. Totuși, maximele nu vor trece de 10 grade Celsius, iar minimele se vor situa între minus 6 și 2–3 grade. În București, temperaturile minime vor fi între minus 9 și minus 6 grade.
Nici perspectivele sociale și economice nu arată bine în prognoze. Inflația ridicată, creșterile de taxe și impozite, dar și reducerea veniturilor vor duce la scăderea puterii de cumpărare a populației, se arată în raportul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Pentru 2026, creșterea economică este estimată la 1%, inflația la 3,6% iar cursul mediu estimat este de 5,11 lei/euro.
Și Banca Mondială a revizuit în scădere prognozele de creștere pentru economia României, în contextul provocărilor fiscale interne și al încetinirii economiei globale. Pentru 2026, BM estimează că PIB-ul României va crește cu 1,3%, față de 1,9% prognozat în iunie anul trecut.
De asemenea, BM avertizează că, dacă actualele prognoze se confirmă, perioada 2020–2029 ar putea deveni cel mai slab deceniu pentru creșterea economică globală de după anii 1960.
Am avut astăzi și prima reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile de plagiat aduse ministrului Justiției, Radu Marinescu. În principiu, a zis că plagiatul este „o formă de furt”, dar verdictul trebuie dat de o instituție specializată, până atunci vorbim doar de speculații.
Interesantă și perspectiva premierului asupra impactului trecerii timpului în evaluarea furtului: „Lucrurile de care este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, ci acum 15-20 de ani și încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatul de ministru”. Cam atât despre integritate.
Tot premierul Bolojan nu i-a găsit un înlocuitor, la mai bine de trei săptămâni de la demisie, ministrului Educației, Daniel David. Așa că, pentru moment, Ilie Bolojan i-a trimis președintelui Nicușor Dan propunerea de a prelua chiar el, interimar, funcția de ministru al Educației. Pe surse, ar urma niște măsuri nepopulare în Educație, pe care nu vrea să și le asume niciunul dintre potențialii candidați.
Și avem proteste în avans la reforma neîncepută a administrației. Vicepremierul USR Radu Miruță a anunțat luni că Executivul va adopta săptămâna viitoare pachetul de reformă a administrației, care prevede reducerea cu 10% a anvelopei salariale și asumarea răspunderii în Parlament. A mai zis și că în cazul MApN, MAI și al serviciilor, se discută majorarea vârstei de pensionare ca alternativă la tăieri de salarii sau reduceri de personal.
În replică, ministrul PSD al Sănătății a zis că sigur nu se vor reduce cu 10% salariile din sistemul de sănătate, „eventualele” economii urmând să se facă din „alte zone”.
Iar sindicatele din MAI au avertizat că 25.000 de angajați – polițiști, pompieri și militari – iau în calcul pensionarea anticipată, pe fondul incertitudinii create de aceste declarații. În prezent, polițiștii și militarii se pot pensiona la 60 de ani, vârsta de pensionare urmând să crească progresiv la 65 de ani până în 2031. Orice accelerare a acestui proces ar fi iresponsabilă, zic sindicatele.
Probleme sunt și la Primăria Generală, unde noul primar cere ca PMB să primească „70% din bugetul orașului (cotele defalcate) pentru a evita falimentul”. El promite că din martie va veni și cu restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli, dar că asta nu va rezolva problemele. Și vrea să propună „un pact” tuturor partidelor din Consiliul General și din Parlament.
PSD i-a răspuns, prin vocea lui Băluță, că situația se știa de dinainte de alegeri, că Bucureștiul are nevoie de soluții, nu de explicații kilometrice și dacă nu are soluții, „există oricând opțiunea depunerii mandatului”.
Până atunci, însă, mulți bucureșteni se confruntă în aceste zile cu ger de până la minus 15 grade cu lipsa căldurii și a apei calde, temperaturile în apartamente fiind în jurul a 17 grade. De asemenea, mai multe spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății au probleme cu asigurarea căldurii. La Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, în unele zone ale spitalului, sunt numai 16 grade Celsius, motiv pentru care s-au amânat deja intervenţii chirurgicale, iar internările au fost temporizate.
Cifra zilei vine de la preşedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Cătălina Poiană, care susține că numărul medicilor români care pleacă în alte țări a scăzut. Și zice așa: „Anul trecut eram foarte îngrijoraţi pentru că în 2024 faţă de anul 2023 fusese o creştere foarte mare, adică crescuseră la 1.236 faţă de 822, ceea ce a reprezentat o cifră alarmantă. (...) În anul 2025 s-au cerut numai 1.180 de certificate profesionale”. 1.236 comparat cu 822 e alarmant, dar nu și 1.180?
Iar decizia zilei vine de la Guvern, unde s-a stabilit, de către o comisie, sancțiunea care va fi aplicată ofițerului presă din cadrul Direcţiei Comunicare de la palatul Victoria, care a bruscat jurnaliştii, la Parlament, pentru ca aceștia să nu ajungă lângă premierul Bolojan și să-i pună întrebări. Sancțiunea este reducerea salariului de bază cu 5%, pe o durată de o lună. De doi bani democrație, la Palatul Victoria. |
Reflecția zilei: Societatea vs Sistemul
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, cea care e responsabilă de reforma companiilor statului, zice că e cazul ca oamenii competenți și profesioniști din societate să participe la selecția pentru viitoarele consilii de administrație ale acestor companii.
„Aș vrea să fac un apel în primul rând către oameni. Trebuie să se înscrie și să urmărească site-ul AMEPIP care va anunța procese de selecție, iar oamenii serioși, de data asta, să aibă încredere și să se înscrie.
Pentru că dacă societatea nu participă la acest proces, se vor înscrie tot cei din sistem.
E un proces deschis către societate. Fac apel la oamenii competenți, profesioniști, să se înscrie la aceste selecții, pentru că și asta e o garanție a faptului că sunt serioase”.
Nu este clar cât va dura această reformă și cum se va face, deoarece unele dintre cele nu mai puțin de 1.500 de companii ale statului (din care 185 sunt inactive) au consilii de administrație cu mandat în curs. Mandatele sunt de 4 ani, unele se termină în 2027, altele în 2028.
Dar, zice vicepremierul, de data asta selecția se va face profesionist și că practicile din trecut, când ajungeau în CA-uri „persoane trimise din ministere ca să-și completeze veniturile sau ca să își exercite puterea”, se vor opri.
Ce e nou în toată povestea e apelul către societate să participe, pentru că altfel „se vor înscrie tot cei din sistem”. (apropos, poate cineva ne va lămuri vreodată și ce e cu personajul ăsta colectiv și invizibil deghizat în balaur cu șapte capete, invocat apocaliptic ori de câte ori e necesar)
Este, în primul rând, o recunoaștere a faptului că dacă nu apare o masă critică din afara sistemului, instituțiile sunt automat populate de oameni care știu deja cum se fac lucrurile. Statul recunoaște că, în absența presiunii societății, sistemul se autoreproduce.
Apoi, este și o externalizare a riscului de eșec, mutând responsabilitatea de la stat către cetățeni. Statul creează cadrul, dar succesul depinde de cine vine din afară.
Și poate cel mai important, apelul vine după ani în care profesioniștii au fost descurajați să participe la astfel de selecții, procesele au fost opace sau previzibile,
„concursurile” au fost adesea mimate.
De aceea, pentru mulți oameni competenți, refuzul de a participa nu este pasivitate civică, ci un calcul rațional al costurilor și șanselor reale.
Pentru că adevărata întrebare, la care nu cred că o să avem prea curând un răspuns, este: ce garanții concrete are „societatea” că, de data asta, participarea chiar contează? |
