Guvernul Bolojan a căzut la scor. Moțiunea de cenzură depusă de PSD, AUR și PACE a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, mult peste pragul necesar de 233 și peste cele 254 de semnături de pe moțiune. Din cei 431 de parlamentari prezenți, au votat 288, fiind înregistrate și 4 voturi împotrivă, plus 3 anulate.
Însă moțiunea ne-a dat ocazia să auzim și să vedem un Ilie Bolojan așa cum nu a mai fost până acum. A făcut o radiografie exactă, cu exemple, a corupției din România generată de clasa politică.
Bolojan nu e carismatic, nu are un discurs elaborat și uneori nici elevat, dar are repere, are valori, are coloană și știe exact despre ce vorbește. Mai mult decât atât, miza lui principală nu este personală, de partid, ci interesul României.
Nu-și pune tichia de mărgăritar, ci simte responsabilitatea unei funcții pe care și-o asumă. Se simte și se aude în discursul de la moțiune, de vreo jumătate de oră, pe care nu l-a citit.
Declarația zilei e finalul discursului lui Ilie Bolojan: „Nu știu cine va câștiga din punct de vedere politic din ceea ce se întâmplă, dar știu sigur că românii vor pierde. (...)
Indiferent de rezultatul acestei moțiuni, vă asigur că nu voi ceda de la valorile pentru care am luptat în acești ani și pe care le-am respectat în toată viața mea politică.(...)
Mulțumesc pentru sprijinul pe care l-am primit în aceste zile, mă onorează, mă motivează și știu pentru că am pentru ce să lupt. Dumnezeu să aibă în pază România”.
După vot, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a zis că premierul ar trebui să demisioneze chiar acum, să nu mai stea interimar până la formarea unui nou guvern, având în vedere scorul cu care a fost dat jos de parlament. A mai spus că PSD nu va susține guverne minoritare.
Mai pe seară, după o ședință lungă și tensionată, conducerea extinsă a PNL (grupurile parlamentare, primarii de reședințe de județ și președinții de consilii județene) a decis că partidul va merge în Opoziţie, dar că va susţine drumul pro-european al României. Și a cerut PSD, care a creat criza politică, să își asume răspunderea și guvernarea.
La finalul ședinței, Ilie Bolojan a spus că prin această decizie, PNL confirmă că este un partid cu demnitate, care va lucra în anii următori pentru a construi o Românie fără privilegii și sinecuri și un stat care creează condiţii de prosperitate pentru cetăţeni.
Asta nu înseamnă că o parte a PNL nu se va alia cu PSD pentru o viitoare guvernare. Deja sunt lideri care s-au exprimat în această direcție, primul fiind Cătălin Predoiu, care și-a formulat nobil oportunismul: „PNL trebuie să se gândească, să nu ia o decizie pripită și să fugă de guvernare. Trebuie să cântărim care sunt responsabilitățile noastre în acest moment”.
E posibil, scrie Deutsche Welle, „ca o parte din PNL să plece într-o alianță cu PSD. Există însă un nucleu dur lângă Ilie Bolojan, care ar putea rămâne pe loc și care ar putea împreună cu USR să construiască o mișcare puternică pentru alegerile următoare. E posibilă deci o nouă coaliție cu PSD, UDMR și aripa dizidentă din PNL, exact așa cum a spus Nicușor Dan, care poate că a jonglat din umbră căderea lui Bolojan”.
Conducerea USR a votat menţinerea deciziei anterioare, de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Și a anunțat că va propune PNL un acord politic, pentru a evalua împreună opţiunile de viitor. S-a vorbit de formarea unei Alianţe Reformiste condusă de Ilie Bolojan.
UDMR nu s-a poziționat până în acest moment oficial. A existat o postare a lui Tanczos Barna în care acesta spune că vor fi necesare săptămâni, poate luni, pentru a coagula o majoritate parlamentară şi a desemna un premier. Că România se află într-o criză politică pe care oamenii nu și-o doresc.
Printre rânduri, a pledat pentru o formulă de guvernare stabilă, situație în care România ar avea toate șansele ca „începând din luna august, pe fondul unei scăderi semnificative a inflaţiei, să închidă una dintre cele mai dificile perioade ale ultimelor decenii”.
Iar AUR, prin George Simion, a anunțat că va lipsi de la consultările de la Cotroceni, dacă Nicușor Dan nu îi invită și la discuțiile reale. În plus, este dispus să își asume guvernarea, dacă îi va fi acceptată propunerea de premier. „Nu vom fi idioți utili”, a zis Simion.
La puțin timp după decizia din parlament, Nicușor Dan a susținut o declarație scurtă, din care am aflat că o să înceapă mai întâi discuții informale cu partidele și după ce se vor „cristaliza” opțiunile va declanșa consultările formale cu toate partidele.
A vorbit tacticos, ritmat, arcuind didactic în sus fiecare final de frază.
A zis să stăm liniștiți, că nu e un moment fericit, dar e democratic. Și oricum există consens pe direcţia pro-occidentală (a renunțat de ceva timp să mai spună direcția pro-europeană), pe aderarea la OCDE, pe execuţia bugetului pe 2026, pe programele europene SAFE și PNRR (nu a detaliat ce fel de consens). Le-a numărat pe degete, i-au ieșit toate de la mâna dreaptă.
În plus, „România are o direcție pe care și-o urmează”. Nu a detaliat, fiecare înțelege ce vrea și ce poate.
Ne-a dat asigurări că vom avea un guvern pro-occidental într-un „termen rezonabil” și a exclus varianta alegerilor anticipate. „Cu calm vom trece prin asta”, și-a încheiat discursul.
A, era să uit. A mai zis că înțelege „aşteptările românilor legate de funcţionarea statului şi mai ales legate de corupţie, de viața de zi cu zi” și o să le aibă „în vedere în discuții”. Mult succes!
Curs de Guvernare sintetizează situația și o pune în perspectivă:
„La 233 de voturi pro-demitere era gripă. La 281 e cancer. Cancerul din structurile administrative ale României.
Alegerile din 2024 s-au terminat abia acum – nimic nu va mai fi ca înainte:
- dacă PNL rămâne la guvernare dispare ca PNȚCD
- dacă PNL intră în Opoziție, rămânem cu aripa pro-estică din PSD + AUR și cu o mare problemă financiară
Dacă România nu reușește să-și pună rapid ordine pe scena politică, centrul de putere reală rămâne în subteran, departe de ochii electoratelor”.
Cert e că, legal, deși demis politic, Guvernul Bolojan nu pleacă imediat de la Palatul Victoria. Premierul și miniștrii își continuă activitatea, însă doar pentru administrarea treburilor curente, până la depunerea jurământului de către un nou Executiv.
Atribuțiile sunt însă restrânse. Cabinetul nu mai poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, fiind limitat la decizii administrative esențiale.
Leul s-a depreciat puternic în raport cu euro în ziua votului pe moțiunea de cenzură. BNR a anunțat marți un curs oficial de 5,218 lei pentru moneda europeană, stabilind astfel un nou record.
Iar Confederația patronală Concordia a cerut formarea urgentă a unui nou guvern cu mandat de repornire a economiei, continuare a reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali.
Mediul de business a avertizat că o criză politică prelungită poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani, prin efectul combinat al pierderii ratingului de țară investment grade și al blocării fondurilor europene.
Și toate publicațiile mari internaționale au scris despre căderea Guvernului Bolojan că deschide drumul către o perioadă de incertitudine politică în România. Reuters notează că sunt puse în pericol ratingurile datoriei suverane a țării, accesul la fondurile UE și stabilitatea monedei. Iar piețele financiare sunt îngrijorate că turbulențele politice ar putea însemna că Bucureștiul își încalcă angajamentul de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE.
Avem și câteva decizii luate de guvernul Bolojan pe ultima sută de metri. Prima - chiar în dimineața zilei în care guvernul său a fost demis, executivul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce garanții financiare mai stricte pentru investitorii din sistemul energetic, în încercarea de a rezolva blocajele din racordarea noilor proiecte la rețea.
La fel, guvernul a aprobat semnarea acordului de împrumut prin instrumentul european SAFE, în valoare de aproximativ 16,7 miliarde de euro, destinat finanțării investițiilor în apărare. Acordul va fi semnat de Ministerul Finanțelor cu Comisia Europeană, iar ulterior va trebui aprobat prin lege.
O mutare interesantă ar putea avea loc și la Șantierul Naval Mangalia, unde giganții Rheinmetall şi Mediterranean Shipping Company (MSC) au anunţat că sunt interesate să investească împreună, în România, prin preluarea companiei recent intrat în faliment.
Iar Consiliul General al Municipiului București a adoptat, într-un final, bugetul Capitalei pentru 2026, în valoare de 8,5 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de anul trecut. Proiectul a trecut cu 48 de voturi „pentru” și cinci abțineri. Investițiile ajung la 2,7 miliarde de lei, în creștere puternică față de anul trecut, când alocarea era sub un miliard de lei.
Și Nicușor Dan a primit o veste bună. Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză președintelui în disputa cu Autoritatea Electorală Permanentă privind banii din campania electorală. Instanța a decis să anuleze hotărârea prin care AEP refuzase să-i ramburseze aproximativ 930.000 de lei din cheltuielile de campanie pentru alegerile prezidențiale din 2025. În plus, judecătorii au stabilit că instituția trebuie să îi plătească această sumă.
Încheiem ziua cu o nouă platformă de social media, eYou Social (eYou), care a fost lansată ca o alternativă europeană la platformele tradiționale ca Facebook şi TikTok. Noua platformă spune că se diferențiază prin faptul că verifică în timp real veridicitatea postărilor.
eYou a fost fondată de doi antreprenori francezi, Jasseem Allybokus şi Grégoire Vigroux, stabiliţi în România de peste un deceniu, însă platforma este deschisă utilizatorilor din întreaga lume. Reţeaua a ajuns la 50.000 de utilizatori încă din perioada de pre-lansare.
eYou combină verificarea faptelor în timp real, algoritmi transparenţi şi feed-uri controlate de utilizatori, cu scopul de a reconstrui încrederea în conversaţiile online. |
Reflecția zilei: Când legea nu mai face dreptate
Curtea de Apel București a decis marți, în primă instanță, că Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate să plătească rapid restanțele salariale ale magistraților, pe care Guvernul Bolojan le amânase pentru anii următori, ca să facă loc măsurilor sociale fără de care PSD a spus că nu va vota bugetul pe 2026.
CAB a decis în timp record - la primul termen de judecată, programat cu prioritate - să dea dreptate Înaltei Curți, care a contestat decizia Guvernului, și să oblige statul român să plătească restanțele magistraților.
Este vorba despre majorări stabilite chiar de sistemul judiciar, prin decizii ale Înaltei Curți și ale Parchetului General, pentru alinierea salariilor judecătorilor și procurorilor la diverse alte hotărâri judecătorești. Majorările sunt de 25% și se aplică retroactiv, din 2018”!
Suma totală este uriașă: aproximativ 2 miliarde de euro. Adică bani care trebuie scoși din bugetul public, într-un an în care statul are deja probleme mari cu deficitul. Iar decizia instanței spune că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să facă toate demersurile necesare ca banii să fie alocați, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă va fi nevoie.
Dacă hotărârea rămâne definitivă, statul are 10 zile să o pună în aplicare. Dacă nu o face, nota de plată crește în fiecare zi, fiind prevăzute penalități de 1% pe zi de întârziere și amenzi zilnice pentru Guvern și Ministerul Finanțelor.
Decizia poate fi atacată cu recurs în 15 zile.
Iar la momentul ăsta, situația devine și mai interesantă: în mod normal, recursul împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București se judecă la Înalta Curte. Dar în acest caz, Înalta Curte este chiar reclamantă, adică instituția care cere banii.
Își va judeca singură dosarul? Și cu ce rezultat? 🙂 Câte șampanii o fi deschis deja Lia? |
