Au început negocierile pentru formarea noului guvern, primele discuții ale premierului desemnat Luca Niculescu fiind cu PSD, PNL și UDMR.
Cuvântul-cheie folosit de Niculescu, un personaj cu un comportament total atipic pentru mediul politic eomânesc, a fost deschidere.
La PSD a zis că a „găsit deschidere în încercarea de a găsi soluții”, iar discuția a fost „interesantă” și „de substanță”.
Asta în ciuda faptului că, potrivit lui Sorin Grindeanu, PSD a pus două condiții: 1. să se schimbe direcția economică actuală și 2. să existe o majoritate transparentă politică pentru susținerea acestui guvern, din care să facă parte PNL și UDMR, nu și USR. Ba chiar a făcut apel la PNL și UDMR „să dea dovadă de maturitate politică”, dacă vor voturile PSD.
Apoi, a avut discuții „de substanță” și cu PNL, unde a prezentat și propunerea PSD, pe care, a zis Niculescu, „nu mi s-a părut (...) să o primească cu mare deschidere".
A lămurit repede și sec Ilie Bolojan cum e cu condiționarea de la PSD: PNL nu intenţionează să participe în acest guvern. În baza experiențelor din ultimul an cu PSD, dacă social-democrații vor fi la guvernare, PNL va fi în opoziție. Dar, PNL este dispus să voteze guvernul Luca Niculescu, având în vedere nevoia urgentă de guvern cu puteri depline.
În ce privește UDMR, și aici a zis premierul desemnat că a întâlnit deschidere pentru deblocarea crizei politice. Iar lideri ai formațiunii au spus că UDMR este dispusă să voteze un guvern din care nu fac parte, dar să vadă mai întâi programul de guvernare.
Mai pe seară, la Antena 3, Grindeanu a explicat că țara este într-o situație foarte proastă, că un guvern de tehnocrați nu e o soluție bună și că PNL și UDMR ar trebui să dea dovadă de responsabilitate și să pună umărul să treacă țara de perioada grea: „În aceste momente, nu mai contează că ești cu stânga, cu dreapta sau cu suveranismul”.
La finele zilei, și premierul desemnat a tras o concluzie, într-o postare pe Facebook: având în vedere că a fost „întâmpinat cu deschidere”, are încredere că „de această dată, ajungem la un rezultat bun pentru România”.
Pare destul de apropiat ca abordare de seninătatea cu care ne îndeamnă de obicei Nicușor Dan să nu ne pierdem speranța și să avem încredere.
În timp ce se fac și se desfac guverne, în Justiție se joacă pe sume mari. Înalta Curte a amânat, pentru a șaptea oară, o decizie în propriul proces, pe care l-a deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Cere să fie plătite restanțele salariale pentru magistrați și personalul din Justiție de circa 1 miliard de euro anul acesta, deși guvernul amânase plata, din lipsă de bani.
Sumele restante provin din decizii de schimbare a modului de calcul sau aplicarea retroactivă a unor majorări, pe care magistrații și le-au acordat singuri, plus dobânzile adunate între timp. Probabil așteaptă să aibă cine să facă rectificarea bugetară.
Iar inflația ar putea s-o ia din nou în sus, a avertizat BNR, care a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, deși inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. Scumpirea energiei, carburanților și materiilor prime, împreună cu deprecierea leului, ar putea împinge inflația în sus până la sfârșitul anului, apreciază BNR.
Ar putea să contribuie și taxa de drum TollRo, introdusă la 1 octombrie pentru vehiculele de marfă de peste 3,5 tone. Mai exact, transportul intern s-ar putea scumpi cu 10 - 25%, cu efecte pe toate prețurile din magazine.
Asta în condițiile în care statisticile arată că avem mai multe insolvențe ale companiilor, cu risc de neplăți în lanț. Astfel, peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni din 2026, cu aproape 12% mai multe decât anul trecut. Creșterea este mare și la firme cu active de peste 4 milioane de euro.
Avem și o veste bună. Prima turbină a noii centrale de la Mintia a funcționat pentru prima dată pe gaz natural. Urmează testele, sincronizarea cu rețeaua și livrarea primilor megawați. Cele două turbine pe gaz vor avea împreună circa 1.100 MW, iar centrala completă va ajunge la aproximativ 1.700 MW (comparativ, cele două reactoare de la Cernavodă au circa 1.400 MW).
Noua centrală este construită pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de compania privată Mass Global Energy Rom, controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh. Investiția a depășit 1,2 miliarde de euro.
În lume, Trump a anunțat că SUA nu vor mai ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, din 3 noiembrie, chiar dacă vor menține blocada. Liderii iranieni se arată profund neîncrezători în declarațiile președintelui american, după ce au fost surprinși de două ori de atacuri-surpriză. Între timp, tranzitul prin Ormuz a coborât la cel mai redus nivel din peste două luni, după atacurile asupra navelor.
Iar instabilitatea din regiune este crescută de atacurile houthi asupra Arabiei Saudite, care au ajuns până la aeroportul din Riad. Un avion Saudia aflat la sol a fost grav avariat și a luat foc. Mai multe companii aeriene și-au suspendat cursele aici.
Intern, administrația Trump a început un nou război, de data asta cu companii tehnologice și marile universități, acuzate că favorizează angajați sau studenți străini, în defavoarea americanilor.
Astfel, administrația Trump a suspendat, pe termen nedeterminat, accesul Microsoft, Adobe și al unor companii de servicii IT la procedura prin care își pot sprijini
angajații străini să obțină rezidență permanentă în SUA. Autoritățile acuză firmele că au folosit sistemul pentru a înlocui angajați americani cu lucrători străini mai ieftini.
De asemenea, nouă mari universități, printre care Harvard, Yale și Stanford, vor fi investigate pentru că ar aduce studenți străini care subminează salariile americanilor.
Și El Niño se intensifică rapid și ar putea atinge un nivel record în decembrie. Organizația Meteorologică Mondială estimează că temperatura apelor din zona de referință a Pacificului tropical ar putea ajunge cu aproximativ 3,7°C peste normal, depășind recordul de 2,6°C din episodul 2015 - 2016. Probabilitatea ca fenomenul să persiste până în februarie 2027 este de aproape 100%.
Deși pornește din Pacific, El Niño modifică circulația atmosferică și distribuția ploilor la nivel global: poate aduce temperaturi neobișnuit de ridicate, secetă în unele regiuni și inundații în altele.
Fenomenul eliberează în atmosferă căldura acumulată în ocean, amplificând efectele încălzirii globale. Iar oceanul din care provine această căldură este deja cel mai cald observat vreodată.
Încheiem ziua cu Premiul Nobel pentru Literatură 2026, care a fost câștigat de scriitoarea canadiană Anne Carson (76 de ani). Poetă, eseistă și traducătoare, Carson aduce mitologia greacă în lumea contemporană și îmbină poezia cu proza.
Când Academia Suedeză a sunat-o să-i dea vestea, se plimba prin Islanda și „asculta vântul”. Iar când a primit vestea, a reacționat spunând: „E o nebunie. Sunt cu toții nebuni”.
Întrebată dacă Nobelul îi va aduce mai multă notorietate, Carson a răspuns: „Ei bine, cred că asta speră editura mea”. Și a adăugat: „O să am un autocolant pe cărțile mele”. |
Reflecția zilei: Unde-i lege nu-i tocmeală?
A venit motivarea de la Înalta Curte în care explică de ce a decis să confirme conflctul de interese în cazul verdictului dat de ANI pentru Dominic Fritz (la acel moment primar al Timișoarei). Decizie care, în final, cu „ajutorul” PSD, l-a dus la pierderea mandatului.
Pe scurt, povestea e așa:
Dominic Fritz a primit pentru campania electorală din 2020 un împrumut de 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, consilier local USR.
La două zile după ce și-a preluat mandatul de primar, pe 2 noiembrie 2020, Fritz a semnat un referat de aprobare pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Documentația tehnică fusese realizată de firma arhitectului care îl împrumutase.
Referatul este documentul prin care primarul își asumă proiectul și îl înaintează Consiliului Local pentru dezbatere și vot. Consiliul a aprobat proiectul pe 27 noiembrie.
ANI a stabilit că e conflict de interese pentru că Dominic Fritz a participat la promovarea unui act care putea aduce un avantaj patrimonial unei persoane căreia îi datora bani.
Cum s-a apărat Fritz și ce a zis Înalta Curte:
Procedura fusese inițiată de fostul primar Nicolae Robu, care semnase deja referatul de aprobare, Fritz doar a confirmat continuarea acesteia. ICCJ a zic că nu contează, semnarea documentului exprimă voința primarului de a-i promova conținutul.
Nu a existat un folos material pentru creditorul său, arhitectul realizând documentația pentru un client. ICCJ zice că aprobarea PUZ-ului justifică încasarea integrală a onorariului și legea nu stabilește o valoare minimă a avantajului pentru existența conflictului de interese.
Faptul că împrumutul fusese declarat public dovedește că relația financiară nu a fost ascunsă, dar confirmă totodată că Fritz știa că îi datora bani arhitectului, mai scrie în motivare.
În plus, instanța consideră că aparența de părtinire și afectarea încrederii publice constituie ele însele atingerea pe care legea urmărește să o prevină.
Fritz a susținut și că interdicția de a ocupa funcții alese timp de trei ani îi afectează grav cariera politică, posibilitatea de a candida și activitatea de lider al unui partid parlamentar.
Înalta Curte a recunoscut că impactul este „real și sever”, dar a apreciat că interdicția este limitată în timp și că Fritz poate să lucreze în mediul privat sau în funcții publice care nu presupun depunerea declarațiilor de avere și de interese.
Unde-i lege nu-i tocmeală? |
