Peste 500.000 de euro în numerar, unii depozitați în cutii, ar fi găsit DNA la perchezițiile de la directorul Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton. Fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu pe vremea când acesta era ministru al Transporturilor și amic cu el de vreo două decenii, de când erau consilieri locali la Timișoara.
Suspiciunile sunt de luare și dare de mită, trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat. Ar fi implicate în schemă 12 persoane, care ar fi perceput între 600 și 1.500 de euro pentru a facilita obținerea ilegală a atestatelor necesare șoferilor profesioniști din transportul de marfă. După percheziții, Cristian Anton a fost reținut.
Întrebat despre ancheta DNA, Sorin Grindeanu a zis că își dorește „pentru el, personal, să fie nevinovat”, dar „cine nu respectă legea, plătește”. Personajul a mai apărut și în stenogramele din dosarul mitei pentru duty-free-urile de pe aeroportul Otopeni, din 2023. Atunci, ministrul Grindeanu a zis că i-a cerut explicații șefului său de cabinet. Și așa a rămas.
În timpul ăsta, continuă scumpirile. Din nou la carburanți - preţul la motorina standard a ajuns la 10-35 - 10,51 lei/l, motorina premium a depășit pragul de 11 lei/l în majoritatea stațiilor, iar benzina standard a trecut de 9,5 lei/l în unele stații.
Iar Comisia Europeană le cere țărilor membre să reducă consumul de petrol și gaze, în special în transporturi. Printre măsurile recomandate se află economisirea voluntară. Ni s-ar putea cere să conducem sau să zburăm mai puțin, ca să avem combustibil pentru scopuri esențiale, cum se întâmplă în unele țări asiatice.
Până atunci, războiul din Orientul Mijlociu a trecut de ziua 32, în care Donald Trump s-a trezit supărat. În postări succesive, el a criticat Franța pentru că nu a permis survolul avioanelor americane spre Israel și a îndemnat Marea Britanie să-și facă niţel „curaj” şi să se ducă să-şi ia singură combustibilul necesar din Strâmtoarea Ormuz.
Poate că era supărat și pe Polonia, care a refuzat cererea SUA de a trimite una dintre bateriile sale Patriot în Orientul Mijlociu: „Bateriile noastre Patriot sunt folosite pentru a proteja cerul polonez și flancul estic al NATO, nu avem de gând să le relocăm nicăieri. Securitatea Poloniei este o prioritate absolută”.
Sau pe Italia, care a interzis bombardierelor americane să aterizeze la baza militară Sigonella din Sicilia (folosită și de unități americane în misiuni internaționale). Acordul pentru operațiune nu fusese solicitat în prealabil autorităților italiene, iar avioanele SUA erau deja în zbor.
Pe lângă toate astea, Trump a venit cu o nouă idee: ce ar fi dacă țările arabe ar suporta o parte din costurile războiului? Asta în timp ce Iranul vrea să taxeze navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz și să interzică accesul statelor care l-au sancționat.
Pe plan economic, preţul petrolului Brent se îndreaptă spre cea mai mare creştere lunară din istorie. Preţul a crescut cu aproximativ 58% în această lună, depăşind inclusiv majorările înregistrate în timpul războiului din Golf din 1990.
În războiul din Ucraina, ajuns la cea de a 1497 a zi, se schimbă percepțiile. Institutul pentru Studiul Războiului spune că Ucraina are capacitatea operațională și strategică de a impune Rusiei costuri tot mai mari pentru susținerea războiului.
Iar asta provoacă o anxietate tot mai mare în spațiul informațional ultranaționalist rus. După cum o demonstrează și unul dintre cei mai influenți bloggeri militari ruși, cu milioane de urmăritori, care descrie astfel situația:
„Încetul cu încetul, avantajul se îndreaptă către dușmanii noștri. Acolo lucrează oameni foarte experimentați. Sunt specialiști înalt calificați. Ei știu cum funcționează lucrurile și lucrează pentru a profita de superioritatea tehnică pe care o au. Din păcate, le iese. Știu că (telespectatorilor ruși) li se pare că noi avem mai multă forță și mai multe resurse, dar inamicul contraatacă și izbândește”, a spus bloggerul.
Avem și rezultatele unui studiu care arată că marile centre de date care alimentează inteligența artificială, puternic energofage, au și un alt impact îngrijorător. Ele creează „insule de căldură”, încălzind terenul din jur în medie cu aproximativ 2°C (în cazuri extreme cu până la aproximativ 9,1°C).
În mod surprinzător, efectele nu se limitează la vecinătatea imediată a centrelor de date, ci afectează zone aflate până la aproximativ 10 km distanță, influențând peste 340 de milioane de oameni.
Iar Deutsche Welle scrie despre cel mai recent scandal major din campania electorală din Ungaria. Mulți vorbesc de „cel mai grav scandal de la transformările politice din 1989/90” încoace și despre o întoarcere la dictatură și la vremurile comuniste.
Mai exact, Serviciul maghiar de informații interne (AH), unul din cele cinci servicii secrete ale țării, a încercat să infiltreze un agent în partidul de opoziție Tisza, pentru a împiedica intrarea acestuia în cursa electorală sau a-i reduce șansele.
Guvernul de la Budapesta nu a dezmințit dezvăluirile, dar a justificat operațiunea serviciilor prin încercarea de a dejuca o tentativă de spionaj din partea Ucrainei.
Nu în ultimul rând, în SUA, un judecător federal a blocat construirea sălii de bal pe fostul amplasament al aripii de est a Casei Albe. A argumentat că președintele este doar administratorul complexului și că are nevoie de autorizație din partea Congresului. Decizia nu este definitivă.
Ne întoarcem la noi, unde a fost anunțată o investiție masivă în Timiș. Sany Group, un conglomerat industrial chinez cu afaceri globale, își extinde prezența în România printr-o investiție de peste 1 miliard de euro. Vor fi construite două parcuri solare la Uivar, cu o capacitate totală de 800 MWp, un sistem de stocare a energiei de 2,34 GWh și un centru de date de 70 MW la Timișoara.
Iar statul român este obligat să recunoască în acte identitatea de gen a persoanelor transgender. Judecătoria Sectorului 6 și Tribunalul București au stabilit că statul român trebuie să îi elibereze unui tânăr cu dublă cetățenie, română și britanică, un nou certificat de naștere care să reflecte identitatea sa de gen, deja recunoscută în Marea Britanie înainte de Brexit. Un precedent important, care ar putea forța schimbarea practicii administrative în România.
Declarația zilei vine de la Ilie Bolojan, care a spus pentru Le Figaro: „Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut”.
Încheiem ziua cu misiunea Artemis II, care ar urma să fie lansată pe 1 aprilie, dacă sunt condiții favorabile. Va fi prima dată când noua navă construită de NASA pentru drumul spre Lună va zbura cu oameni la bord, într-un test esențial înaintea viitoarelor tentative de aselenizare (Artemis III).
Cei patru astronauți vor decola la bordul capsulei Orion, vor intra mai întâi pe orbită în jurul Pământului, apoi vor porni într-un zbor în jurul Lunii și se vor întoarce acasă după aproximativ 10 zile.
Misiunea nu include o coborâre pe suprafața lunară, ci verificarea în condiții reale a navei, a sistemelor de la bord și a capacității NASA de a opera din nou cu echipaj uman în spațiul profund.
Ultima misiune cu echipaj uman care a mers spre Lună a fost Apollo 17, lansată în decembrie 1972. Dacă reușește, NASA va arăta că are din nou capacitatea de a trimite oameni dincolo de orbita joasă a Pământului. |
Reflecția zilei: Just for fun
Avem două descrieri făcute soldaților americani, surprinzătoare împreună.
1. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, după ce a vizitat în weekend trupele Comandamentului Central al SUA.
Un șef de echipaj cu care a zburat l-ar fi rugat să-i mulțumească președintelui Donald Trump în numele militarilor.
„Au fost câteva săptămâni aglomerate, domnule. Lucruri dificile. Dar sunt foarte onorat să fiu chemat în serviciu. Această luptă este așteptată de mult timp. Trebuie să o rezolvăm pentru copiii noștri. Nu putem lăsa răspunderea pe seama lor. Vă rog să-i mulțumiți președintelui din partea noastră”.
„Dar ceea ce mi-au spus acei americani - tineri și mai în vârstă, ofițeri și subofițeri, bărbați și femei, negri și albi - a fost: «Haideți să terminăm misiunea. Să luăm și mai multe bombe, bombe mai mari, mai multe ținte. Hai să terminăm asta».”
2. O stripteuză căreia soldații americani i-au dat detalii despre misiunile lor în timp ce dansa pentru ei în baruri.
Charm Daze, o dansatoare de striptease cu 900.000 de urmăritori online, a distribuit un videoclip în care vorbește despre „un val” de soldați deprimați din bazele militare din apropiere, care se plângeau de o desfășurare programată pentru această săptămână.
„Ceva ce am observat în ultima vreme este că toți militarii vin și își cheltuiesc toți banii”, a spus Daze. „Sunt cam deprimați… Se gândesc: «O, da, ne vom distra», dar îți dai seama că ceva nu e în regulă. Și apoi spun: «Plecăm săptămâna viitoare».”
Dansatoarea i-a mai descris pe soldații cu care a discutat surprinzător de tineri - atât de tineri, încât i-a numit „fetuși”. Mulți dintre ei erau politicoși, dar „deprimați” și se plângeau că urmau să fie trimişi în misiune.
Nu e despre cine mai crede ceva din ce spun reprezentanții cei mai vocali ai administrației Trump? Ci just for fun, cum ar zice șeful lor. |
