Se îndesesc atacurile cu drone asupra navelor comerciale în apropierea gurilor Dunării. Una a fost lovită vineri seara, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Și încă trei, în noaptea de sâmbătă spre duminică (două la 7,4, respectiv 9,3 km de Canalul Sulina). S-au produs incendii la bordul navelor, dar au fost stinse de echipaje, fără victime. În ultima lună, cel puțin șapte nave au fost lovite în largul României și Bulgariei, patru dintre ele, în ultimele două nopți. De data asta, Direcția Hidrografică Maritimă a declarat un perimetru dintre Sulina și Sfântu Gheorghe periculos pentru navigație, din cauza unor obiecte plutitoare venite dinspre nord, și a recomandat evitarea lui. Iar ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că va cere, la reuniunea de marți și miercuri de la Bruxelles, sprijin pentru patrule aeriene de supraveghere și echipamente antidronă. În timpul ăsta, Nicușor Dan a plecat la summitul Francofoniei din Cambodgia, pentru a susține candidatura lui Dacian Cioloș la conducerea organizației, pentru mandatul 2027–2030. Francofonia reunește 90 de state și guverne și promovează limba franceză, cooperarea culturală și educațională, dezvoltarea economică, democrația și prevenirea conflictelor. Zice Cotroceniul că dacă va fi Cioloș secretar general, România își va consolida influența internațională și relațiile cu statele membre. Deocamdată, votul e unul tensionat, din cauza unui conflict între Congo și Rwanda. Rezultatul îl aflăm luni dimineața. Pentru deplasare, președintele a folosit un avion privat de lux, Dassault Falcon 8X, închiriat de la Global Jet. Nu știm cât a costat. A mai folosit același tip de avion când a fost la New York. Atunci am plătit peste 1,6 milioane de lei (circa 300.000 de euro). A fost sâmbătă și mitingul AUR, pentru care se crizase administrația Bucureștiului. Simion anunțase 30.000–40.000 de participanți pentru susținerea lui Călin Georgescu. Au venit circa 10.000 de oameni, AUR zice că 15.000. Au cerut eliberarea lui Călin Georgescu la Parlament, apoi la Arestul Central, după care au plecat la casele lor. Nu au fost incidente majore. Ministrul de Interne, Marian Neacșu, i-a felicitat: „Astăzi, românii au dat o lecție de civilizație și de respect pentru democrație”. Declarația zilei vine de la Oana Gheorghiu, fost vicepremier în Guvernul Bolojan, despre influența lui Marian Neacșu în Executiv: „(…) dacă domnul Neacșu zice că se întâmplă ceva, se va întâmpla. Dacă domnul Neacșu zicea că nu se poate, nu se putea”. Gheorghiu explică această influență prin cunoașterea procedurilor administrative, care îi permite lui Neacșu să accelereze sau să întârzie deciziile. Un om competent, cum zicea și premierul Niculescu. În lume, avem două crize la final. Pana Microsoft a arătat cât de vulnerabile sunt instituțiile când comunicarea depinde de același furnizor. A început joi și s-a terminat sâmbătă, timp în care a blocat e-mailuri, calendare și alte aplicații pentru companii, administrații, spitale, universități și instanțe din zeci de țări. Oamenii au revenit la soluții mai vechi: Euronext le-a cerut companiilor să telefoneze, firmele japoneze de brokeraj au confirmat tranzacții prin fax, iar angajați ai administrației japoneze au lucrat cu documente pe hârtie. Curtea Supremă britanică, rămasă fără e-mail, a putut folosi în continuare portalul și formularele online. Potrivit explicației preliminare a Microsoft, lucrările de modernizare a rețelei au scos la iveală o eroare software, iar cererile de conectare s-au acumulat până când serverele nu au mai făcut față. Compania a exclus un atac cibernetic sau o intervenție a AI. Tot în SUA, cinci ore de suspendare a decolărilor au produs perturbări timp de trei zile. Peste 17.000 de zboruri au fost anulate, au fost mii de întârzieri, iar pasagerii au rămas blocați în aeroporturi. Autoritățile estimează pentru luni revenirea aproape de normal. Investigația preliminară a FAA indică o supraîncărcare a rețelei de telecomunicații, care a destabilizat comunicațiile și fluxurile de date radar. Posibil din cauza unui router nou. Vestea proastă este că acesta ar putea fi doar un episod dintr-o serie tot mai frecventă de perturbări provocate de vulnerabilitățile sistemelor informatice și de evoluția rapidă a inteligenței artificiale. Specialiștii în securitate cibernetică, consultați de Josh Tyrangiel de la The Atlantic, anticipează că, în următoarele 18 luni, servicii esenţiale de care depindem ar putea suferi întreruperi repetate, inclusiv din cauza unor atacuri lansate de persoane fără resursele sau capacitățile unui stat. Tyrangiel susține că, în fața unor vulnerabilități care nu pot fi remediate rapid, instituțiile vor recurge tot mai des la oprirea preventivă a sistemelor, iar instabilitatea tehnologică ar putea deveni noua normalitate. În Ucraina, negocierile de pace se complică. SUA vor să pună Europa la masă cu Putin, pentru a discuta măsuri de securitate care să prevină un nou război. Europenii și-au desemnat echipa (mare): Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, alături de instituțiile UE. Însă Moscova vrea să renegocieze arhitectura de securitate a întregului continent, inclusiv rolul NATO. Iar Trump, Xi și Putin se întâlnesc joi în China, la Shenzhen, în marja summitului APEC. Reuniunea a fost confirmată de SUA, care au mai anunțat că se va discuta despre Iran și controlul armamentelor nucleare, nu și despre Ucraina. Miza nucleară este mare, având în vedere că tratatul New START dintre SUA și Rusia a expirat în februarie, iar Trump vrea un nou acord, care să includă și China. Dincolo de agenda anunțată, Reuters scrie că există interese diferite. Trump caută un succes diplomatic după înfrângerile electorale ale republicanilor. Putin câștigă prin simpla recunoaștere ca interlocutor al celor două mari puteri și ar vrea să folosească întâlnirea pentru o soluție în Ucraina favorabilă Moscovei. Xi trebuie să gestioneze presiunea americană pentru limitarea arsenalului chinez, mult mai mic decât cele american și rus. Și câteva știri bine de știut, pe scurt
- Trei candidați la rezidențiat au fost reținuți pentru 24 de ore la Timișoara, după ce au fost depistați cu dispozitive de comunicare la distanță, fiind suspectați că au încercat să fraudeze examenul.
- SpaceX a prins pentru prima dată nava Starship întoarsă de pe orbită. După peste 22 de ore în spațiu, nava a fost recuperată cu brațele mecanice ale turnului de lansare din Texas. Este un pas important spre un sistem complet reutilizabil, care ar reduce costurile zborurilor spațiale. Succesul a fost însă parțial: propulsorul Super Heavy a fost pierdut.
- Premieră medicală la Spitalul Județean Suceava. Echipe din România, Austria și Ungaria au realizat prima prelevare simultană de organe și țesuturi din această unitate, de la un donator aflat în moarte cerebrală. Ficatul și rinichii au fost trimiși la Iași, inima la Budapesta, iar plămânii la Viena, pentru transplant.
- 17 milioane de euro, descoperite în păduri și clădiri din Ungaria. Banii au fost găsiți într-o anchetă care îl vizează pe Miklós Seszták, fost ministru în Guvernul Orbán, suspectat că ar fi primit mită pentru achiziția unor autobuze la prețuri umflate. Numerarul era îngropat în păduri sau ascuns în depozite, locuințe și seifuri. 12 angajați ai Trezoreriei au avut nevoie de opt ore și cinci aparate pentru a-l număra.
Încheiem ziua cu o recomandare de ascultat: Emilia Șercan, în dialog cu Adriana Nedelea. „Este absolut un act de cenzură”, spune Emilia Șercan, despre interdicția impusă lui Ovidiu Vanghele de a mai participa la conferințele de presă de la Cotroceni, pe toată durata mandatului lui Nicușor Dan. Spune că limbajul jurnalistului a fost greșit și că scuzele erau necesare, dar președintele putea să-i reproșeze exprimarea sau să se adreseze justiției, păstrându-i accesul la conferințe. Și răspunzându-i la întrebare. Despre raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, spune că amânările repetate o fac tot mai sceptică: „Eu cred din ce în ce mai mult că nu au ce să ne spună”. În opinia sa, documentul ar trebui să explice convingător de ce anularea a fost necesară și de ce era singura soluție. Ascultați conversația cu Emilia Șercan aici. |