Ce s-a întâmplat la noi
1. PNL a decis că votează Guvernul Niculescu, dar trece în Opoziție (doar 6 din cele 56 de voturi din Biroul Politic au fost împotrivă). Votul a fost condiționat de un acord PNL-Luca Niculescu, care a fost semnat duminică, valabil două-trei luni, până va fi votat proiectul de buget pe 2027. Acordul semnat prevede ca deficitul bugetar să continue să scadă în 2027 și să ajungă la cel mult 5,3%. Demnitarii susținuți de partid urmează să demisioneze luni.
În schimb, USR a decis că va vota împotriva învestirii guvernului Luca Niculescu. Decizia a fost luată în unanimitate de Comitetul Politic al partidului. USR nu vrea să gireze o guvernare care ar putea readuce risipa banilor publici, menținerea privilegiilor și blocarea reformelor.
Duminică, premierul desemnat și-a adunat echipa de miniștri la Vila Lac, înaintea audierilor de luni și a votului de marți. E un loc cu istorie, care se asociază un anumit tip de putere. Relevant este și ce a răspuns când a fost întrebat dacă îl menține pe Marian Neacșu șef la MAI, deși este condamnat penal: „Marian Neacşu a fost vicepremier, ministru în multe dintre guvernele pe care le-am avut în România, este un om competent în administraţia română”.
Emilian Isailă spune că urmează 100 de zile critice, România fiind în „ochiul furtunii”. „Începând cu jumătatea lunii octombrie, se va intra într-o perioadă de turbulențe atât pe plan intern, cât și pe cel internațional. (...) Cu un guvern PSD, corupt și infectat de MAGA (...), România va rămâne instabilă, fragilă și vulnerabilă în fața atacurilor Rusiei, poate chiar mai slabă decât Republica Moldova, care are un regim democratic pro-european, susținut de o majoritate parlamentară”.
2. Nicio zi fără efectele războiului. După mai multe nave atacate, scufundate, incendiate de drone în Marea Neagră, sâmbătă, avioane F-16 românești au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian românesc, în apropiere de Sulina. Radu Miruță zice că viteza și caracteristicile lor indică posibile drone rusești Geran-4. MApN ne-a dat și poze cu momentul.
Istoricul Armand Goșu avertizează, într-un interviu pentru SpotMedia, că viitorul securității României depinde în mare măsură de evoluția războiului din Ucraina și de felul în care se repoziționează SUA față de Europa.
„Ucraina are în acest moment doi inamici: Rusia și America”, spune Goșu, care critică presiunile administrației Donald Trump asupra Kievului și atrage atenția asupra riscurilor pe care le-ar avea pentru România o eventuală pierdere a regiunii Odesa de către Ucraina. Istoricul pune sub semnul întrebării și reacția autorităților române la incidentele cu drone. Un interviu video care merită văzut/ascultat integral.
De altfel, recomandarea este să vă abonați la canalul de YouTube al SpotMedia.ro, dacă nu ați făcut-o încă, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcast-uri. În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea. În weekend - Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În plus, în fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Vă puteți abona aici.
3. Avem și niște date economice care ne arată cât de fragile sunt progresele înregistrate și cât de mari provocările pentru perioada următoare. Deficitul bugetar al României a scăzut la 78,52 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, de la 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut (3,82% din PIB față de 5,35%). Au fost venituri mai mari, din taxe și impozite, în special din TVA, dar și din intrările de fonduri europene. Iar cheltuielile au crescut mai încet.
În schimb, datoria publică a ajuns la 60,4% din PIB (iulie 2026) - aproape 1.205 miliarde de lei, cu circa opt miliarde peste luna precedentă. Aproximativ șase miliarde din avansul lunar provin din datoria pe termen scurt.
În plus, România continuă să aibă cea mai mare rată anuală a inflației din UE. În septembrie, prețurile de consum au fost, în medie, cu 6,5% mai mari decât în aceeași lună din 2025, în timp ce inflația medie la nivelul UE a fost de 3,8%. Ceea ce înseamnă că la noi, prețurile cresc de aproape două ori mai repede decât media europeană.
Avem și cifra zilei: 225 de milioane de lei (45 milioane euro) sunt veniturile nete din meditații declarate la Fisc de profesori pentru 2025, cu aproape 14% mai mult decât în 2024. Însă, doar 12.503 profesori au declarat astfel de venituri, cu 2% mai puțini decât în 2024. Bucureștiul și județele Cluj, Ilfov și Brașov concentrează 48% din sumă.
+ Bine de știut - România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00. Un incendiu de la CET Iași a lăsat aproximativ 22.000 de apartamente fără apă caldă și căldură, fără un termen cert pentru reluarea furnizării. Iar Administrația Prezidențială spune că singura cheltuială suportată pentru deplasările externe ale Mirabelei Grădinaru a fost de 8.967,21 lei, pentru un bilet de avion la clasa economică în SUA.
Ce s-a întâmplat în lume
1. Protestele sociale s-au extins în Europa. Cele mai mari manifestații au fost în Franța, unde au ieșit în stradă între 550.000 (estimările autorităților) și 800.000 de oameni (estimările organizatorilor). Au fost pe străzi, în toată Franța, elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”. Protestele au pornit luna trecută din liceele suburbiilor sărace din nordul Parisului, pe fondul nemulțumirilor privind lipsa profesorilor și starea clădirilor, dar au ajuns acum la o manifestare generală a nemulțumirii față de scăderea nivelului de trai.
În timpul protestelor, în majoritate pașnice, s-au înregistrat și violențe - au fost incendiate clădiri și mașini, au fost atacate forțele de ordine și vandalizate magazine. Peste 2.000 de persoane au fost reținute și circa 600 de polițiști au fost răniți.
Manifestații importante împotriva scumpirilor, costurilor locuirii și degradării serviciilor publice au avut loc în weekend și în Italia, Portugalia, Belgia și Albania.
Mașini incendiate, magazine jefuite, primării atacate și clădirea istorică a primăriei din Limoges devastată de flăcări - cum se ajunge la astfel de violențe, într-o țară civilizată din Europa, cu instituții democratice și o îndelungată tradiție a protestului?
Relatările de la fața locului descriu o societate profund divizată, un „ecran împărțit în două”: mulțimi care manifestă pașnic și, în paralel, scene de distrugere.
La baza mobilizării sunt nemulțumiri concrete: școli degradate, profesori insuficienți, salarii mici și scumpiri. În declarațiile protestatarilor revine sentimentul unei nedreptăți: oamenii muncesc, dar nu mai pot ține pasul cu prețurile și văd inegalități tot mai greu de acceptat.
Frustrările explică amploarea protestului, dar nu violența și distrugerile. Sursa acestora, spun autoritățile, ar fi grupuri radicale și persoane venite să jefuiască. De asemenea, participanți la proteste acuză modul în care a intervenit poliția, considerând că sunt tactici care alimentează confruntarea.
În final, pare să fie o combinație între o ruptură socială, confruntarea cu autoritățile și acțiuni ale grupurilor violente. La care tradiția democratică va trebui să se adapteze, pentru o zi de mâine mai bună.
Sau nu, după cum ne arată Donald Trump, care are propria lui interpretare și altă soluție: „Franța arde! Imigrația oamenilor dintr-o lume complet diferită, a unor oameni care au ură în suflete, a distrus această țară cândva măreață. Închideți-vă granițele și preluați controlul înainte să fie prea târziu!”.
2. Pe lângă atacurile Rusiei și pregătirile pentru iarna grea care se anunță și îi va prinde tot în război, ucrainenii trebuie să facă față și atacurilor susținute ale lui Donald Trump. După ce a permis Rusiei exporturi de țiței și motorină, acum Trump a decis să suspende și aplicarea unor sancțiuni care tocmai urmau să intre în vigoare. Zice că are nevoie de circa 60 de zile să analizeze, ceea ce i-a înfuriat nu numai pe democrați, ci și pe o parte din republicani.
În plus, au continuat problemele cu funcționarea Starlink (când dronele interceptoare ucrainene depășeau 161 km/h, pierdeau conexiunea, ceea ce le făcea inutile). Zelenski spune că este „o operațiune planificată”, pentru că a testat sistemul și în UE funcționează fără limitare. Pe surse, Musk i-ar fi propus lui Trump limitarea serviciului, iar acesta ar fi acceptat. Oficial, Washingtonul spune că nu există nicio problemă.
O analiză Deutsche Welle pe subiect arată cum a ajuns Starlink să influențeze geopolitica: „În multe zone de conflict, Starlink este singura sursă de Internet disponibilă. Acest lucru îi conferă lui Elon Musk o influență uriașă. Uneori, comunicațiile unor armate întregi sau ale organizațiilor umanitare depind de compania sa SpaceX”.
Ar fi aici încă două lucruri care merită știute/văzute. O declarație a lui Trump despre Crimeea, care confirmă abordarea lui tranzacțională pe orice în lumea asta și o componentă morală inexistentă: „Crimeea este, de departe, cea mai valoroasă parte a Ucrainei. Știți la ce mă refer. Patru laturi de ocean (nu-s oceane, ci mări, dar e ultima problemă). Cea mai frumoasă bucată de pământ. Sunt dezvoltator imobiliar. Știu să recunosc un teren bun”.
Și reacția lui Volodimir Zelenski atunci când a fost întrebat dacă crede că este țapul ispășitor al lui Trump pentru efectele războiului din Iran. Merită văzută.
Cu sau fără Starlink, Ucraina a atacat masiv cu sute de drone Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin. Portul și terminalul petrolier, cel mai important al Rusiei de la Marea Baltică, au fost incendiate. A fost lovit un centru de date al VKontakte (facebook-ul rusesc) și un pod de pe o arteră de tranzit vitală. Zborurile au fost suspendate, transportul public întrerupt. O persoană a murit și alte cinci au fost rănite.
3. Iar Canada se află înaintea unui vot care poate deschide drumul spre separarea provinciei Alberta. Luni, alegătorii decid dacă va începe sau nu procesul către un viitor referendum privind separarea.
+ Bine de știut - Summitul UE s-a încheiat fără un acord privind bugetul multianual, în timp ce Ucraina a cerut încă 70 de miliarde de euro pentru 2027, iar energia și migrația continuă să divizeze statele membre. Aproape jumătate dintre delegații unei reuniuni FMI au părăsit sala când ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a început să vorbească.
Lumea care se schimbă
După mai multe amânări, Tesla a prezentat modelul Roadster (îl prezentase ca prototip în 2017 și trebuia să intre în producție din 2020, dar a fost amânat de mai multe ori). Roadster a fost prezentat - în cadrul unui eveniment organizat la baza SpaceX din Texas - ca fiind mașina electrică spectaculoasă care poate „zbura".
Varianta Rocket a modelului este configurată pentru manevre aeriene - are un singur loc, este echipată cu sistem de sucțiune și propulsoare perimetrice cu gaz rece pentru deplasare înainte, înălțare și rotație, cu o viteză maximă de 370 km/h și un sprint 0-100 km/h în mai puțin de 0,59 secunde.
Două demonstrații au fost oferite. Mai întâi, vehiculul a urcat o rampă, s-a desprins în aer cu susul în jos, a executat rotații complete, iar apoi s-a redresat cu ajutorul propulsoarelor cu aer comprimat pentru a putea ateriza pe asfalt. Apoi, noul model a sărit peste mai multe automobile Tesla, s-a răsucit în zbor și a aterizat controlat. Este spectaculos, dar răsucirea aia în aer pare excesivă :).
Încheiem ziua cu Bucovina, care a fost desemnată de Time Out cea mai subestimată destinație turistică din lume pentru 2027, într-un clasament cu 41 de locuri care merită descoperite.
Publicația britanică vorbește despre mănăstirile pictate din patrimoniul UNESCO, pădurile străvechi, pajiștile cu flori sălbatice și satele în care tradițiile sunt încă parte din viața de zi cu zi.
Din Bucovina pornește și Via Transilvanica, traseul de aproximativ 1.400 de kilometri care leagă sute de comunități. Grace Beard, editor de turism la Time Out, a parcurs o parte din drum și spune că a fost cucerită de ospitalitatea localnicilor și de mesele oferite în gospodării.
O idee pentru următoarea vacanță: să ne luăm timp pentru locurile care îi fac pe alții să descopere cât de frumoasă e România.
|
