După ce Guvernul Veștea a picat cu brio în parlament, via un moment de glorie fabulos făcut cadou lui George Simion și AUR-ului său, Nicușor Dan s-a mobilizat și, de data asta, a chemat partidele la consultări, înainte de a face o nouă nominalizare.
Înainte de începerea discuțiilor, Nicușor Dan a postat pe X că s-a săturat de justificări şi explicaţii, „România are nevoie de un Guvern”, iar „păstrarea direcţiei pro-occidentale este o condiţie de la care nu ne vom abate”.
După perindarea partidelor parlamentare pe la Cotroceni, s-a conturat așa:
Sorin Grindeanu a spus că PSD vrea să fie parte din soluţia la blocajul politic, își asumă funcția de premier și guvernarea, dar nu cu AUR.
George Simion n-a pierdut ocazia să ne spună că „fără AUR nu se poate!", „nu există guverne minoritare” și AUR va vota doar un premier propriu sau un guvern din care să facă parte. Iar dacă Nicușor Dan va continua să încalce voința românilor, logic este să fie suspendat și demis.
Ilie Bolojan a propus două variante: un guvern minoritar în jurul PSD sau unul format de PNL, USR şi UDMR. Ambele sprijinite din Parlament pentru reforme de cealaltă tabără, în cadrul unui pact pe 6 luni. Acordul ar cuprinde garantarea reducerii deficitelor, a angajarii răspunderii pe toate reformele PNRR, astfel încât România să nu piardă miliardele din PNRR. S-ar agrea și ca partidele să nu depună moțiuni de cenzură pe temele din acord.
Dominic Fritz a spus însă că USR nu va putea să susţină un guvern din care face parte PSD. În schimb, USR se declară dispus să participe la un guvern minoritar alături de PNL și UDMR.
Condiții în care, Kelemen Hunor propune trei formule de guvern și procedura de la Vatican: Închidem sala și, când iese fumul alb, deschidem sala! După care Nicușor Dan preia formula câștigătoare.
Cele trei variante pe care Kelemen Hunor le vede fezabile sunt: un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, susținut în parlament de PSD pe baza unui acord transparent. A doua - un guvern minoritar PSD, sprijinit de PNL, UDMR și grupul minorităților naționale printr-un acord parlamentar. A treia, refacerea formulei care a guvernat până în iunie 2025: PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale. O majoritate pe care o vede stabilă și eficientă.
Și Varujan Pambuccian a zis că viitorul guvern va fi unul minoritar. Trebuie găsită o soluție în care forțele politice pro-euroatlantice, "chiar dacă nu se iubesc", să poată să sprijine un guvern, spune el.
Iar POT a avut o abordare surprinzătoare. Lidera formațiunii, Anamaria Gavrilă, a anunțat că susține o formulă de guvernare pro-occidentală și că se disociază de comportamentul AUR.
La finalul zilei, Nicușor Dan le-a transmis partidelor, prin intermediul unui comunicat, că „varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil”. Și că le invită să discute între ele și când au ceva concret să vină să îi spună, cu guvernul minoritar și acordul pregătite.
Pare că mai avem nițel de așteptat. Pe surse, nu s-ar pregăti o nominalizare mâine, iar joi, președintele pleacă în Polonia, la o conferință internațională dedicată reconstrucției Ucrainei.
Din afară, după ziua în care, așa cum a zis Kelemen Hunor, singurul câștigător a fost George Simion („a dat șah și mat”), situația din România pare una tot mai proastă. Concluzia principalelor publicații internaționale este că criza politică din România se adâncește.
Iar Deutsche Welle notează că exercițiul desemnării, formării și căderii Guvernului Veștea are câteva consecințe importante: este confirmat eșecul președintelui, AUR devine un partid frecventabil și se încheie o epocă, al cărui declin a început odată cu anularea alegerilor prezidențiale, la finele lui 2024.
„La aproape 40 de ani de la căderea comunismului, memoria se estompează și pare gata să permită noi forme de hegemonie. De partea lui Adrian Veștea au votat radicali de toate felurile, inclusiv dintre cei care au intrat în Parlament cu partidul lui Călin Georgescu. Au fost oferite avantaje personale și familiale pentru fiecare vot din partea acestor radicali, fără opreliști morale. AUR a fost la un pas de cercul puterii”.
O să vedem mai exact cum stăm, după ce vom afla noua propunere de premier de la Nicușor Dan.
În lume, după o primă rundă de negocieri SUA-Iran, în Elveția, începem să aflăm mai concret cu ce efecte se termină războiul: Iranul insistă că situația din strâmtoarea Ormuz nu va reveni la condițiile existente înaintea războiului, pe care va continua să o controleze. De asemenea, vor fi deblocate active iraniene înghețate în valoare de 12 miliarde de dolari. Și Washingtonul a suspendat sancțiunile care vizau sectorul petrolier iranian, până la 21 august. Care dintre ele să fie în favoarea lumii și a SUA?
Am trecut și de ziua 1581 de război, în care am aflat că numărul civililor uciși și răniți în Ucraina în mai 2026 a atins cel mai ridicat nivel din aprilie 2022. Iar Serviciul de informații al Ucrainei acuză Rusia că pregătește o catastrofă biologică în apropierea zonelor populate din regiunea Herson, lângă Marea Neagră.
Presa ucraineană scrie însă că Trump i-a dat OK-ul lui Zelenski pentru lovituri „mai îndrăznețe” în Rusia (i-ar fi spus, în privat, să acționeze „mai îndrăzneț), o schimbare de optică a administrației SUA care ar putea influența dinamica războiului.
Pe plan diplomatic, ruptura cu Polonia e serioasă. Volodimir Zelenski nu va participa la Conferinţa privind Reconstrucţia Ucrainei organizată în acest an în Polonia, în contextul tensiunilor pe tema unor evenimente din Al Doilea Război Mondial.
În timpul ăsta, Europa se topește sub temperaturi extreme. Avem cea mai călduroasă săptămână înregistrată vreodată în Belgia și caniculă din UK până în Elveția. În Franța, cel puțin cinci persoane au murit, printre care doi copii, din cauza temperaturilor ridicate, în timp ce nu mai puțin de 40 de persoane s-au înecat în ultimele zile, în zone nesupravegheate. Meteorologii avertizează asupra unor noi recorduri în această vară, în condițiile în care, în luna iunie, nu s-au mai atins temperaturi de aproape 40 de grade din 1947.
În Ungaria vecină, premierul Péter Magyar a lansat cea mai amplă ofensivă politică și instituțională de la preluarea puterii, anunțând un pachet de măsuri care vizează demiterea președintelui țării, reformarea Curții Constituționale, limitarea mandatelor parlamentarilor și crearea unei superautorități anticorupție.
Într-un discurs susținut în Parlamentul de la Budapesta, liderul Tisza a prezentat ceea ce a numit „Operațiunea Purgatoriul”, un plan despre care spune că urmărește eliminarea corupției și destructurarea sistemului construit în cei aproape douăzeci de ani de dominație politică a Fidesz.
Magyar a anunțat că guvernul va modifica zeci de acte normative și va iniția o reformă constituțională de amploare, sprijinit de majoritatea calificată de două treimi pe care partidul său o deține în Parlament. Interesant de urmărit.
Iar în Marea Britanie, întrebarea la care se caută răspuns este de ce nu reușesc premierii să-și păstreze scaunele pe termen lung? Asta după ce premierul în exercițiu și liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, a anunțat că se retrage, după doar doi ani în funcție, alăturându-se unei companii selecte de premieri cu mandate scurte: Rishi Sunak, Liz Truss, Boris Johnson și Theresa May.
„Este economia, prostule!”, răspunde CNN, într-o analiză, utilizând sloganul devenit celebru în campania prezidențială a lui Bill Clinton din 1992. Mai exact, niciunul dintre acești lideri nu s-a dovedit capabil să facă față unei economii slabe, care a afectat veniturile și nivelul de trai, erodând răbdarea electoratului.
Declarația zilei vine de la Agențiile de informații ale alianței Five Eyes (SUA, UK, Australia, Canada și Noua Zeelandă), care avertizează, într-o rară declarație comună, că modele AI capabile de atacuri cibernetice devastatoare asupra guvernelor și companiilor sunt la doar câteva luni distanță. Și cer liderilor politici “să acționeze acum”.
„Ce e diferit la cele mai recente modele AI este că sunt foarte bune la a genera programe care profită de vulnerabilități. (...) Se anticipează că modelele AI de ultimă generație vor depăși așteptările actuale ale industriei, transformând fundamental capabilitățile cibernetice atât ofensive, cât și defensive. Orizontul de timp nu se măsoară în ani, ci în luni. (...) Riscul cibernetic nu mai poate fi tratat ca o chestiune pur tehnică, ci devine un risc esențial pentru firme și o responsabilitate a conducerii politice”.
Ne întoarcem la noi, pentru câteva informații importante, pe scurt:
Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunțat că 2.251.481.951 de euro au intrat marți oficial în contul României. „Cererea de plată nr. 4 din PNRR: aprobată integral, plătită integral. 2,25 miliarde Euro, bani europeni nerambursabili. Felicitări, România", a scris Pîslaru pe Facebook.
Și România va păstra finanțarea de 4,7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru proiectele de autostrăzi și căi ferate, în urma negocierilor cu Comisia Europeană. Astfel, vor continua să fie finanțate toate loturile Autostrăzii A7, dar și lotul lipsă al Autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea.
Iar Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Pavăl Holding intenționează să preia grupul Carrefour în România, respectiv Carrefour România, Supeco Investment, Bringo Magazin și Columbus Active.
Încheiem ziua cu un mic oraș situat la vest de Montreal, care a decis să recunoască oficial arborii ca ființe cu drepturi proprii. Rezoluția adoptată de consiliul municipal din Terrasse-Vaudreuil prevede că arborii merită să fie protejați și au dreptul să trăiască, să crească și să se regenereze.
Terrasse-Vaudreuil, cu o populație de aproximativ 2.000 de locuitori, este astfel prima municipalitate din Canada care aderă la Declarația Universală a Drepturilor Copacului. Cele trei articole fundamentale ale declarației stipulează că arborii sunt ființe vii și un bun comun al umanității, că viața pe Pământ depinde de existența lor și că oamenii trebuie să acționeze față de ei într-un spirit de „fraternitate și solidaritate”.
Președinta Observatorului Internațional al Drepturilor Naturii spune că ar fi bine să înțelegem că „arborii posedă simțuri” și „pot percepe și comunica între ei într-un mod foarte specific”. |
Reflecția zilei: Ce ne mai frământă
The Conversation are un podcast, Curious Kids. În fiecare episod, un copil curios îi adresează unei gazde, Eloise, o întrebare care îl frământă, iar aceasta o discută cu un cercetător de top pentru a găsi răspuns la întrebarea copilului.
De exemplu, în ultimele episoade, copiii au întrebat așa:
Cât de sus poate arunca un vulcan lava în aer? (Thomas, 8 ani, din Leeds, Marea Britanie)
Ce a existat înainte de Big Bang? (Ellie, 8 ani, din Atlanta, Georgia, SUA)
De ce ni se încrețesc degetele în baie? (Maya, 11 ani, din Londra)
Există magia cu adevărat? (Julia, 7 ani, din Londra)
Pot cameleonii să-și schimbe culoarea în somn? (Ikechukwu, 10 ani, din Lagos, Nigeria)
Dacă un asteroid ar lovi Pământul și oamenii ar dispărea, s-ar întoarce dinozaurii? (Aga, 6 ani, loc neprecizat)
De ce este câinele meu atât de drăguț? (Grace, 10 ani, loc neprecizat)
Din ce este făcută energia? (Ela, 10 ani, din Melbourne, Australia)
Cât de sus aș putea sări pe Lună? (Miles, 9 ani, din Londra)
Strănută balenele? (Guy, 10 ani, din Sydney, Australia)
Mă gândeam, dacă aș putea să întreb orice pe lumea asta, având șansa reală ca un cercetător de top sau un magician să îmi dea răspunsul corect, aș putea să trec peste obsesia „Ce este în capul lui Nicușor Dan?” |
