S-au împlinit patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, ziua 1462 de război fiind una în care nu se întrevede deloc sfârșitul conflictului.

În cifre, cel mai îndelungat război de după al Doilea Război Mondial arată așa:

• 1,2 milioane de victime, inclusiv 325.000 de morți - pierderile armatei ruse


• 500.000-600.000 de victime, inclusiv 140.000 de morți - pierderile armatei ucrainene


• 15.172 de civili ucraineni uciși, inclusiv 739 de copii


• 58.495 de atacuri aeriene și cu drone efectuate de forțele ruse și ucrainene. Peste jumătate au avut loc în ultimul an


• 19,4% din teritoriul ucrainean este controlat de Rusia


• 0,79% - câștigul teritorial obținut de forțele ruse în 2025


• 400 de km pătrați eliberați de ucraineni în Donbas (aproximativ 10% din teritoriul cucerit de ruși în ultimul an)


• 5.923.870 de refugiați ucraineni în toată lumea


• 587,7 miliarde de dolari - suma necesară pentru reconstrucția Ucrainei

La acest moment, Kievul a anunțat trei obiective: întărirea apărării antiaeriene, creșterea pierderilor ruse până la blocarea ofensivei și lovirea resurselor economice ale Moscovei, în paralel cu continuarea eforturilor diplomatice pentru pace.

De partea cealaltă, Kremlinul zice că principalele obiective ale Moscovei nu au fost realizate integral, „și de aceea, operațiunea continuă”, iar războiul s-a transformat într-o confruntare Rusia - Occident.

Deutsche Welle își pune o întrebare pe care ne-o punem mulți dintre noi: ucrainenii traversează cea mai grea iarnă din cei patru ani de război. Asta se adaugă epuizării generate de stresul cronic, care macină corpul, sistemul nervos și psihicul. Cu toate acestea, ei spun că nu sunt dispuși să renunțe. De unde își extrag oamenii forța?

Sociologii explică așa: unul dintre factorii-cheie ai rezistenţei populației este convingerea că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei are un caracter existențial. „Pentru ucraineni nu este vorba doar de dreptate, ci de supraviețuire pură”.

În plus, rezistența în astfel de condiții este alimentată de un mecanism psihologic relativ simplu: după atâtea pierderi, oamenii refuză să renunțe și la ceea ce le-a mai rămas.

Nu în ultimul rând, rezistența ucrainenilor este susținută și de certitudinea sprijinului european. „Suferința de acum este percepută ca o investiție în viitor”.

Potrivit celor mai recente date, peste 60 la sută dintre ucraineni rămân optimiști și cred că, peste zece ani, Ucraina va fi un membru prosper al Uniunii Europene.

De cealaltă parte, scrie BBC, în Rusia se simte o oboseală tot mai accentuată. Viața este mai scumpă, incertitudinea persistă, iar optimismul este rar. Puțini cred că pot influența direcția în care merge țara, iar războiul are un cost economic tot mai mare.  Așa că rușii își reduc așteptările, strâng din dinți și așteaptă vremuri mai bune.

Despre finalul războiului, un punct de vedere interesant are Armand Goșu, istoric, expert în spațiul ex-sovietic: Negocierile de pace „nu vor duce nicăieri”, sunt mai degrabă un spectacol, pentru un singur om, pentru Trump. Dar Putin nu mai are mult timp la dispoziție.

„Cred că sunt ultimele luni, pentru că în 3 noiembrie vin alegerile americane, midterm elections, care ar putea să schimbe culoarea politică a Congresului. Nu știu dacă vor fi instalate majorități democrate acolo.

Ele ar putea începe acțiuni de suspendare, impeachment și atunci ar limita oarecum măsurile astea și politica lui Trump, partea controversată a politicii externe a lui Trump. Vedem măsurile lui care au fost unele de-a dreptul anti-ucrainene și pro-rusești, pro-Putin în această perioadă. Deci Putin nu mai are mult timp la dispoziție”.

Între timp, Donald Trump, pare să fi renunţat la majorarea la 15% a tarifelor globale. Taxele vamale pentru toate exporturile către Statele Unite vor rămâne deocamdată la 10%, în conformitate cu noul regim al Casei Albe, care a intrat în vigoare marţi dimineaţă.

Pentru unele țări ca Brazilia sau China, noul procent este substanțial mai mic decât cel de până acum. Pentru alte state (inclusiv cele din UE şi UK), e neclar dacă rămân valabile prevederile acordurilor comerciale negociate anul trecut.

Noile tarife vor fi impuse pentru o perioadă de 150 de zile, după care este nevoie de aprobarea Congresului. Până atunci, mediul de afaceri va fi într-o incertitudine continuă. Analiștii se așteaptă la orice de la Trump. Inclusiv să facă o întrerupere de câte o zi și să prelungească teoretic la nesfârşit cu 150 de zile.

Rămânem în SUA, unde o furtună puternică de zăpadă a lovit coasta de est, aducând ninsori record. Milioane de oameni au fost afectați şi mii de zboruri au fost anulate. În unele zone din Rhode Island şi Massachusetts, stratul de zăpadă a ajuns la 94 cm, iar în Central Park la 48 cm.

Asta în timp ce sud-vestul Franței are parte de temperaturi neobișnuit de ridicate pentru final de februarie, cu valori care au trecut de 25 de grade Celsius și au ajuns aproape de 30 de grade. Mai multe recorduri lunare au fost depășite.

Notăm și un trend neașteptat. Directorul executiv al TK Elevator, unul dintre cei mai mari producători din domeniu, spune că îmbătrânirea populației la nivel global va duce la o creștere semnificativă a cererii de lifturi, pe măsură ce tot mai multe persoane nu vor mai putea urca scările. Deja începe să se întâmple (crește cererea pentru modernizarea clădirilor, inclusiv adaptarea blocurilor vechi prin montarea de lifturi), a spus el, indicând Japonia, după care se așteaptă să urmeze Europa și China.

La noi, guvernul a adoptat, într-un final, prin ordonanță de urgență, reforma administrației publice și măsurile de relansare economică. După luni de negocieri tensionate în Coaliție, cele două pachete fiind promise încă din toamna anului trecut.

Premierul Bolojan crede că aceste măsuri vor face ca în următoarele luni să avem o administrație mai performantă, mai eficientă, care va oferi servicii mai bune cetățenilor.

Iar ministrul Finanțelor zice că trecem de la creșterea bazată pe consum la una bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă. Sumele totale alocate pentru asta ar fi de 5 miliarde de euro în perioada 2026 - 2032.

În paralel, în Piața Victoriei au avut loc proteste. Câteva sute de sindicaliști din Poliție care au cerut ca, din legea privind reforma administrației, să fie eliminat articolul privind majorarea vârstei de pensionare. Au amenințat cu grevă săptămâna viitoare.

Până atunci, miercuri, toate sindicatele din educație vor protesta în fața Palatului Cotroceni, pentru a atrage atenția asupra nerespectării promisiunilor făcute de președintele Nicușor Dan și a problemelor financiare din sistem. Cea mai nouă nemulţumire este legată de reducerea la jumătate a sporului de doctorat.

Măsură care a dus la un gest public extrem din partea politologului Cristian Preda, care și-a rupt diploma de doctor în direct la Digi24. El și-a motivat gestul afirmând că este o reacție la noile măsuri de austeritate pregătite de guvern.

Că tot suntem la învățământ, rectorul Universității din Suceava, Mihai Dimian, este cel mai nou nume apărut la bursa zvonurilor pentru funcția de ministru al Educației, vacantă deja de două luni.

În ce privește evoluțiile economice, scăderea consumului se reflectă și pe piața auto, unde, în ianuarie 2026, România a înregistrat cea mai mare scădere la înmatriculările de autoturisme noi din Europa (- 33,5%).

Avem însă și un record: 36,5 kilometri de linie de cale ferată nouă, pe un singur fir, în Transilvania, au fost realizați în mai puțin de doi ani. O premieră pe magistralele CFR, dar una obținută în condiții speciale: presiunea termenelor din PNRR, condiții tehnice mai simple și un antreprenor „cât-de-cât decent”.

Și o mostră de „înțelepciune” locală. La Galați, șoseaua din centrul orașului s-a surpat, iar un camion de la Ecosal, regia de salubritate locală, a căzut în groapa formată. Primarul din Galați, Ionuț Pucheanu, a zis că „e ceva obișnuit în toate orașele” și a explicat, să înțeleagă toată lumea: gropile apar pentru că apa se infiltrează, îngheață când e frig și își mărește volumul, apoi, se dezgheață lăsând goluri în asfalt.

Am mai aflat că celebrul supermarket La Cocoş are cale liberă de la Consiliul Concurenţei să fie preluat de grupul Schwarz, care deține Kaufland și Lidl.

Iar cifra zilei este 1,83 miliarde de lei - suma care a fost adusă la buget, în 5 luni din 2025, din reținerea CASS pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.

Încheiem ziua cu concluziile unui studiu despre eritritol. Prezent în orice, de la batoane proteice la băuturi energizante, eritritolul a fost mult timp considerat o alternativă sigură la zahăr.

Totuși, un studiu realizat de Universitatea din Colorado sugerează că eritritolul poate afecta celulele barierei hemato-encefalice, sistemul de securitate al creierului care blochează substanțele dăunătoare, permițând în același timp accesul nutrienților.

Rezultatele de laborator se aliniază cu dovezi îngrijorătoare obținute în urma studiilor pe oameni. Mai multe cercetări observaționale de amploare au ajuns la concluzia că persoanele care consumă regulat eritritol prezintă riscuri semnificativ mai mari de boli cardiovasculare, inclusiv infarct și accident vascular cerebral.

Patru ani de război

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Ordinul Șapca 

Într-un dialog cu Emilian Isailă, Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford, face o analiză a vizitei lui Nicușor Dan la Washington, la „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump.

Zice așa:

• Este o mișcare diplomatică problematică, marcată de o lipsă de recunoaștere instituțională și de riscuri strategice majore pentru România.


• Președintele Dan nu a obținut o întâlnire formală, ci doar o strângere de mână de 3-4 secunde și o discuție pe hol cu Marco Rubio.


• Primirea șepcii roșii (simbolul MAGA) este un gest de lipsă de respect și un semnal de subordonare. Se transmite mesajul că, de acum înainte, liderul român ascultă de directivele acelei facțiuni politice.


• Prin participarea la acest consiliu, Nicuşor Dan legitimează un sistem de relații internaționale care erodează ordinea bazată pe reguli. Consiliul lui Trump propune o organizație condusă pe viață, cu succesori numiți din familie, ceea ce contravine normelor democratice internaționale.


• În contrast cu abordarea tranzacțională de la Washington, ancorarea României în UE este singura garanție reală pentru suveranitatea și securitatea țării.


• Sistemul internațional bazat pe reguli, susținut de Europa și Japonia, este vital pentru țările care nu dețin arme nucleare sau armate de milioane de oameni. Fără aceste reguli, România ar fi la discreția puterilor prădătoare.


• Fără un profil european puternic și fără participarea la proiecte precum „Europa cu două viteze” sau polul NATO-european, România riscă să devină irelevantă strategic.

E logic și demonstrat că un sistem internațional bazat pe reguli protejează în primul rând statele mai puțin puternice și este premisa pentru o lume mai bună.

Și probabil mai nimeni nu se aștepta ca gardianul nr 1 al acestui sistem să aleagă să-l pulverizeze peste noapte. E greu de spus unde ne va duce mega-taifunul, istoria se scrie sub ochii noștri și nu seamănă cu nimic din ce-am citit.

Dar mă gândeam, uitându-mă la poza în care președintele vorbește cu Rubio ținând șapca roșie în mâini (și chiar nu arată bine din niciun unghi), cum poate asta să servească românilor fantastici ai premierului Dan?