Luni, dis de dimineață, o nouă dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, la aproximativ 36 de kilometri est de Sulina. Două avioane F-16 au decolat, însă drona s-a întors singură deasupra Ucrainei înainte de a fi interceptată. Este a patra în patru zile, după cele trei drone doborâte de Armata Română de vineri până duminică.
Au fost luate și primele măsuri diplomatice. Ambasadorul Rusiei a fost chemat la Ministerul de Externe, unde i-au fost prezentate inclusiv fragmente de la drona Shahed doborâtă vineri în județul Buzău. Un angajat al Ambasadei Rusiei a fost declarat indezirabil și are cinci zile să plece din țară, iar ambasadorul României la Moscova a fost chemat la București pentru consultări. Rusia a respins acuzațiile, a zis că e o „înscenare propagandistică” și a amenințat cu o reacție pe măsură. Vedem pe cine expulzează.
Și cam atât. A mai zis ministrul de Externe, Oana Țoiu, că România poate cere activarea Articolului 4 al NATO. Care ar însemna convocarea unor consultări speciale între aliați, deoarece România, ca stat membru, consideră că securitatea sa este amenințată. Dar asta știam că se poate.
A fost anunțată și o măsură concretă de securitate, dar pentru amenințările de pe apă: de marți, două sisteme autonome Triton vor supraveghea zona digurilor de nord și de sud ale Portului Constanța, pentru a detecta și urmări drone maritime.
Ele pot naviga singure la suprafață mai mult de 30 de zile și pot opera și sub apă. Instalarea lor răspunde mai ales incidentului din 5 iunie, când o dronă maritimă ucraineană scăpată de sub control a ajuns în port și s-a autodetonat, fără victime.
Avem și niște vești bune pentru benzina noastră cea de toate zilele.
Prima vine din Parlament, unde Senatul a aprobat introducerea unei accize dinamice, care va putea fi redusă atunci când prețurile de la pompă și cotațiile internaționale cresc. Proiectul, negociat cu Ministerul Finanțelor și susținut de Guvern, merge acum la Camera Deputaților. După promulgare, acciza ar urma să scadă inițial cu 10%, iar apoi să fie recalculată la fiecare două săptămâni. Reducerea variază între 5% și 25%.
Guvernul a renunțat astfel la scăderea TVA, considerată incompatibilă cu regulile europene și riscantă pentru ratingul de țară („Așteptăm raportul agenției Fitch în această săptămână și pe cel al Moody's săptămâna viitoare, iar astfel de anunțuri legate de reducerea TVA nu ne-ar fi ajutat deloc în privința menținerii ratingului”, a zis Nazare).
Ministrul Finanțelor susține că reducerea accizei se va vedea mai clar în preț. Mecanismul este prevăzut inițial pentru trei luni, cu posibilitatea de prelungire.
A doua veste bună este că Kazahstanul a reluat încărcarea petrolului la terminalul CPC de la Novorossiisk, după ce exporturile fuseseră oprite în urma atacurilor cu drone. Este important pentru România, care își asigură aproximativ 60% din necesarul de petrol din Kazahstan, deoarece reduce riscul ca rafinăriile să rămână fără țiței.
Și piața internațională ne ajută. Prețul petrolului a scăzut puternic luni, după ce Statele Unite și Iranul și-au oprit, cel puțin temporar, atacurile. Petrolul Brent a coborât în cursul zilei până la 87,55 dolari pe baril, după ce depășise 100 de dolari. Investitorii speră că vor fi reluate negocierile și că transporturile prin Strâmtoarea Ormuz vor putea reveni treptat la normal.
Dar pe asta nu ne putem baza prea mult. Mai ales că pauza dintre SUA și Iran nu pare a fi rezultatul vreunei înțelepciuni politice. The New York Times scrie că Donald Trump ezită să reia atacurile masive pentru că stocurile americane de rachete interceptoare au ajuns la niveluri foarte scăzute, după luni de conflict și 13 nopți consecutive de atacuri și contraatacuri.
Iar o soluție nu pare deloc la îndemână. Ba chiar CNN scrie că Trump a ajuns într-o capcană în Iran, în care fiecare opțiune pare mai rea decât precedenta. Noi bombardamente nu garantează concesii, trimiterea trupelor ar putea aduce pierderi mari, blocada economică ar avea efect abia peste luni, iar un acord care i-ar permite Iranului să controleze și să taxeze traficul prin Strâmtoarea Ormuz ar arăta ca o înfrângere pentru Washington.
Ne întoarcem la noi, unde grevele se extind, iar PSD inovează și dă Guvernul în judecată, fix când sesiunea extraordinară a Parlamentului urma să arate public o coalizare a așa ziselor forțe democratice pentru binele comun.
Marți începe greva generală în aproximativ 400 de spitale publice. Va fi asigurată doar o treime din activitatea normală: urgențele și cazurile care nu pot fi amânate vor fi tratate, dar consultațiile și operațiile pot fi reprogramate. Sanitas acuză presiuni asupra angajaților, inclusiv liste cu cei care vor să participe.
Protestul se extinde și în administrație. SedLex pregătește greve de solidaritate în ANAF, Ministerul Finanțelor, casele de pensii, prefecturi și alte instituții, susținând că noua lege a salarizării ar putea aduce pierderi de 2.000–4.000 de lei lunar.
Și Înalta Curte amenință că va sesiza CCR, dacă legea salarizării este adoptată în forma actuală. ICCJ zice că-s probleme de la separația puterilor și independența justiției până la egalitate, proporționalitate și predictibilitatea legii.
În paralel, PSD a anunțat că va ataca în instanță hotărâri ale Guvernului Bolojan și va sesiza Parchetul General, acuzând Executivul demis că a depășit limitele administrării curente și a adoptat politici „pentru viitor”. Va cere oprirea publicării în Monitorul Oficial a actelor pe care le consideră neconstituționale. De exemplu: Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii, adoptată de guvern săptămâna trecută.
În timpul ăsta, omul de rând are parte de senzații tari de la Fisc și Cadastru.
ANAF începe să emită decizii de impunere pentru veniturile nedeclarate din perioada 2021–2024, iar până la sfârșitul lui octombrie ar putea fi vizate sute de mii de persoane. Sunt căutate inclusiv venituri din străinătate, chirii prin Airbnb sau Booking și tranzacții cu criptomonede.
Pot primi decizii și românii care și-au plătit taxele în alt stat, dar nu și-au schimbat oficial rezidența fiscală în evidențele ANAF. Cei aflați în această situație trebuie să o clarifice rapid, înainte ca decizia să devină executorie.
Iar Cadastrul este în continuare blocat, la 13 zile de la atacul cibernetic. Guvernul spune că baza centrală cu proprietățile și drepturile asupra imobilelor nu a fost afectată, dar atacatorii au criptat și au șters o parte din infrastructura pe care funcționau aplicațiile. Nu există încă o dată pentru repornire și în continuare nu se pot obține extrase de carte funciară, face intabulări, înscrie ipoteci sau finaliza unele vânzări, credite și succesiuni.
Spre final, mai echilibrăm puțin balanța veștilor proaste. Angajările în spitalele publice ar urma să fie deblocate. Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților a aprobat un amendament care permite ocuparea posturilor vacante, în limita bugetelor fiecărei unități. Proiectul a fost deja adoptat de Senat și urmează votul la Camera Deputaților.
Senatul a votat prelungirea până la 30 septembrie a termenului în care TVA pentru anumite locuințe rămâne la 9% (urma să crească la 21% de la 1 august). Măsura îi vizează pe cei care au deja antecontracte și riscă să plătească mai mult dintr-o problemă care nu le aparține. Proiectul mai trebuie votat de Camera Deputaților.
Iar la Oradea, compania ucraineană Biopharma Plasma investește 250 de milioane de euro într-o fabrică de medicamente obținute din plasmă, una dintre cele mai mari investiții biofarmaceutice din România. Prima etapă aduce un centru de cercetare și aproximativ 200 de locuri de muncă, iar producția ar urma să înceapă în decembrie 2027. Fabrica va produce tratamente folosite în boli rare și alte afecțiuni grave.
Încheiem ziua căutând un răspuns la întrebarea: când începe, de fapt, vârsta mijlocie? Iar răspunsul sincer este că nimeni nu știe exact. Unii o plasează între 40 și 60 de ani, alții o extind de la 35 până la 75. Iar pe măsură ce îmbătrânim, tindem să mutăm tot mai departe și începutul vârstei mijlocii, și pe cel al bătrâneții.
Poate pentru că nu este doar o cifră, ci mai ales momentul în care te afli între generații: îi ajuți pe cei mai tineri, începi să ai grijă de cei mai în vârstă și oferi, de multe ori, mai mult decât primești.
Psihologul Margie Lachman, citată de The Atlantic, a acceptat totuși să dea un răspuns clar: între 45 și 65 de ani. Până atunci, se pare, suntem încă tineri. După aceea, negociem. |
Reflecția zilei: Nepotrivire de agendă. Și caracter
Un nou studiu Deloitte arată că 78% dintre tinerii români din Generația Z și 85% dintre Millennials spun că nu își permit o locuință proprie, mult peste mediile globale (51%, respectiv 40%), aspect care le influențează semnificativ traiectoria profesională.
Peste jumătate și-au amânat din motive financiare decizii importante de viață, iar 46% dintre cei din Generația Z și 62% dintre Millennials afirmă că trăiesc de la un salariu la altul.
Principala îngrijorare a tinerilor români rămâne legată de costul vieții de zi cu zi (50% din ambele generații), iar pe locurile următoare se află instabilitatea politică (26% din Generația Z, 34% dintre Millennials) și corupția (25%, respectiv 30%).
Așa cum o arată cifrele, nu este vorba de dificultăți individuale. Mare parte dintr-o generație nu își permite o casă, amână să aibă copii, nu se simte în siguranță financiar și trăiește sub stres. Asta e o problemă de funcționare a societății.
În timpul ăsta, agenda noastră publică este dictată de contre și răfuieli politice sau cârdășii. Nu există o dezbatere și preocupări să fie găsite soluții pentru locuințe accesibile, perspective ca veniturile să asigure sustenabil un trai decent sau un minim de predictibilitate pentru cei aflați la început de drum.
Discutăm intens despre cum salvăm planuri, guverne și coaliții. Pentru ce o facem, dacă asta, în final, nu-i ajută pe oameni să își poată construi o viață? |
