Ciprian Ciucu este noul primar al Bucureștiului, potrivit numărătorii oficiale a voturilor. El a obținut o victorie detașată, cu aproape 15 puncte procentuale față de al doilea clasat. Care nu este social democratul Daniel Băluță, așa cum indicau exit-poll-urile, ci independenta susținută de AUR, Anca Alexandrescu. Cei doi se află la diferență de puțin peste un punct procentual unul de celălalt.
Pe locul al patrulea se află Cătălin Drulă, USR, care a adunat sub 15% din voturi, fiind urmat de Ana Ciceală (SENS), care s-a plasat sub scorurile din ultimele sondaje, dar în jurul a 6% din voturile exprimate.
Ciprian Ciucu a câștigat în toate sectoarele, mai puțin în cel al lui Băluță.
Însă aceste rezultate au fost obținute pe fondul unei prezențe extrem de scăzute la vot - doar 32,71% dintre bucureștenii cu drept de vot s-au prezentat la urne (față de 39,26% în 2024), respectiv 589.918 persoane. Toată ziua alegerilor a fost marcată de apatie și a generat, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, apeluri pe alocuri disperate ale candidaților.
Rezultatele la numărarea a 99,22% din procesele verbale:
Ciprian Ciucu - 36,11%
Anca Alexandrescu - 21,98%
Daniel Băluță - 20,53 %
Cătălin Drulă - 13,89 %
Ana Ciceală - 5,84 %
Spre comparație: Ciucu a câștigat cu circa 213.000 de voturi, în timp ce la alegerile precedente, din 2024, Nicușor Dan a câștigat cu 352.734 de voturi. Ca nivel de reprezentare raportat la bucureștenii cu drept de vot (1.803.728) înseamnă sub 12% din total. De altfel, în declarația de după anunțarea exit-poll-urilor, Ciucu a zis că acest vot nu oferă suficientă legitimitate și va trebui să demonstreze tuturor că merită să fie primarul Bucureștiului.
De partea cealaltă, Grindeanu s-a arătat generos. A zis că deși nu ai cum să consideri faptul că eşti pe locul trei o victorie, „Daniel va rămâne preşedintele PSD Bucureşti”. Și nu crede că el a picat testul primelor alegeri de când a preluat conducerea PSD, deoarece PSD a câștigat 12 din cele 14 alegeri parțiale care au avut loc (mai puțin la București și într-o comună din Sibiu).
Clasată pe locul al doilea, cu voturi cât Daniel Băluță plus încă ceva, Anca Alexandrescu a anunțat că are de gând să meargă mai departe pe drumul suveranismului, în timp ce George Simion a zis că nu se teme că o să îi ia „cineva” partidul.
Cătălin Drulă l-a asigurat pe noul primar general că USR îi va fi alături în proiectele pentru dezvoltarea Bucureștiului și i-a povestit acestuia ce va trebui să înfrunte. Iar Ana Ciceală (SENS) a mulțumit celor care i-au dat o șansă „într-o lume politică ce a rămas înțepenită în ideile altui secol”.
La finalul zilei, rămânem și cu o întrebare fără răspuns. Nicușor Dan a votat, duminică dimineaţă. El a venit la secție însoțit de partenera sa, Mirabela Grădinaru, însă aceasta nu a votat. Întrebat de ce a fost singurul care a intrat într-o cabină de vot, Nicușor Dan a zis doar: „Rămânem datori cu răspunsul, nu e nicio problemă în familie”.
Și cu un regret (sincer?). Până să se încheie votul, Ciprian Ciucu a zis că are informații că Nicușor Dan ar fi votat cu Ana Ciceală. După anunțarea rezultatelor, a declarat la Antena 3 că nu are dovezi și că regretă ce a spus.
În lume, după 1383 de zile de război, Keith Kellogg, trimisul SUA în Ucraina, susține că acordul de pace este aproape finalizat. Au mai rămas doar două aspecte de rezolvat: statutul Donbasului și centrala de la Zaporojie.
În teren, lucrurile se văd altfel și războiul pare departe de a se încheia. Rusia a lansat un nou val masiv de atacuri asupra Ucrainei, concentrându-se pe infrastructura energetică și pe orașe din centrul și vestul țării.
O veste proastă vine și de la Ukrenergo, care avertizează că sistemul energetic al Ucrainei a suferit avarii atât de grave, încât restabilirea alimentării poate dura săptămâni întregi.
Apar în continuare reacții pe noua strategie de securitate a SUA. Așa cum era de așteptat, Kremlinul spune că este „un pas pozitiv”, având în vedere că Rusia nu este menţionată ca o „ameninţare directă”. Noua strategie de securitate a SUA, publicată joi de Casa Albă, este destul de blândă cu Rusia și în ceea ce priveşte războiul de agresiune din Ucraina.
În schimb, unele dintre cele mai dure remarci sunt rezervate ţărilor aliate ale SUA din Europa. Administrația critică eforturile europene de a ţine în frâu partidele de extremă dreapta, calificând astfel de măsuri drept cenzură politică. Și avertizează că Europa se confruntă cu „ștergerea civilizației”. Iar o prioritate, precizată clar, este de a „pune capăt percepţiei - şi a împiedica această realitate - a NATO ca o alianţă în continuă expansiune”.
Este de remarcat reacția Poloniei, prin premierul Tusk, care a spus: „Dragi prieteni americani, Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră. Și avem dușmani comuni. Cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani”. Dinspre România nu avem încă reacții - nici de la președinte, nici de la guvern, nici de la parlament.
Și Musk se războiește cu Europa. Comisia Europeană a amendat vineri platforma X, deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro, acuzând-o că a încălcat obligațiile de transparență.
La scurt timp după sancțiune, X a șters contul de publicitate al Comisiei Europene. Ulterior, Elon Musk a lansat un atac la adresa UE, spunând că Uniunea ar trebui „abolită”, iar suveranitatea redată statelor individuale, astfel încât guvernele să își poată reprezenta mai bine cetățenii”. I-a răspuns tot Polonia, al cărui ministru de Externe i-a recomandat miliardarului să meargă pe Marte, unde nu sunt cenzurate saluturile naziste. Evident. Rusia l-a aplaudat pe Musk.
În timpul ăsta, Parlamentul Germaniei a votat reintroducerea serviciului militar voluntar, dar autoritățile se confruntă cu o opoziție puternică din partea tinerilor din Generaţia Z. În mai multe orașe, inclusiv la Berlin, elevi și studenți au ieșit în stradă pentru a protesta, de teama revenirii recrutării obligatorii. Ei au afișat mesaje precum „Nu ne puteți lua viețile dacă nu vă înghițim minciunile” și „Pacea înseamnă putere”. Printre ei s-au aflat și părinți cu copii mici. O mamă a ținut un carton pe care scria: „Nu-l puteți avea pe fiul meu”.
Iar președintele Nicușor Dan pleacă în Franța, luni și marți, unde se va întâlni cu Emmanuel Macron, dar și cu primarul Parisului, Anne Hidalgo. Va mai dialoga cu reprezentanții comunității românești, cu reprezentanți ai companiilor franceze și va vizita fabrica Thales, unul dintre cei mai importanți actori din domeniul tehnologiilor de apărare și securitate.
Și o postare interesantă: CTP scrie despre faptul că nu înțelege insistența cu care președintele Dan contestă legea pentru combaterea extremismului și îi desființează argumentele cu care își susțne retrimiterea legii în Parlament, după ce contestarea la CCR a fost respinsă. În context, CTP scrie despre unica decorație acordată de Nicușor Dan pe 1 Decembrie, militarului veteran Ion Vasile Banu deoarece a luptat în 1941 pentru „eliberarea Basarabiei”. Zice așa:
„Oameni buni, în 1941 armata română a comis unele dintre cele mai abominabile crime din Al Doilea Război Mondial: pogromurile de la Iași, 27-30 iunie, și Odesa, 22-25 octombrie. La Iași, peste 13.000 de evrei civili, de la fașă, la barbă albă, au fost uciși în propriile case și pe străzi. Alții au fost deportați în vagoane de vite.
La Odesa, pentru că nu au fost în stare să-i prindă pe sovieticii autori ai unei explozii la Comandamentul Militar, soldații români au împușcat, spânzurat, ars de vii 19.000 de civili evrei și „suspecți” luați la întâmplare. (...) Din așa ceva a făcut parte Ion Vasile Banu. (...) Pur și simplu e vorba de un soldat din armata de criminali a lui Hitler. Și încheie cu o întrebare: E ceva „întunecos și rece” în dl Nicușor Dan?
Rămânem la noi, unde un bărbat a fost obligat de Tribunalul Maramureș să plătească 50.000 de lei unui internaut pe care l-a înjurat și amenințat cu moartea pe Facebook. Mai exact, pe 26 februarie, Vasile Vlaşin a comentat pe contul publicației E-Maramureș oprirea lui Călin Georgescu în trafic, iar Dănuț Suci a răspuns cu injurii și amenințări, printre care: „Toţi trădătorii de ţară ştiu cine sunt şi ce pot, nu mă obliga să încep cu tine”, dar și expresii vulgare. La ultimul termen, acuzatul a spus că asta este opinia lui, că e democraţie şi că are dreptul să spună orice. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Cluj.
Încheiem ziua cu o soluție găsită de cercetători pentru a îmbunătăți semnificativ somnul, pe termen lung. Rezultatele cercetărilor au arătat că exersarea de tai chi este o alternativă eficientă pentru gestionarea pe termen lung a insomniei cronice la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici.
Simplu și ușor de integrat în viața de zi cu zi, în condițiile în care insomnia cronică poate avea efecte serioase asupra organismului, crescând riscul de boli cardiovasculare, tulburări mintale și deteriorare cognitivă.
Și o recomandare de lectură. Articolul „De ce sunt brazii naturali de Crăciun o alegere mai bună pentru mediu decât cei de plastic” oferă argumente care poate nu ne vor schimba opțiunea pentru bradul de Crăciun din această iarnă, dar cu siguranță ne îmbunătățesc cunoașterea și perspectiva pe un subiect disputat, inclusiv între diferitele generații dintr-o familie. |
Reflecția zilei: Șapca de bun simț
Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus 2025, organizat la Romexpo.
Cu o șapcă pe cap și îmbrăcat lejer, șeful Executivului a încercat să treacă neobservat printre vizitatori, însă a fost rapid recunoscut.
S-a oprit la standul Editurii Universității de Vest din Timișoara, iar rectorul, Marilen Gabriel Pirtea, a zis că a fost un moment plăcut și că premierul a cumpărat trei cărți, gest care „spune mult despre aprecierea față de munca echipei editoriale și față de valorile pe care le susținem”.
A mers și la alte standuri. Adriana Nica relatează și explică gestul care se vede în poză: „A venit fără tam-tam, ba chiar m-a rugat să nu-l pozăm, ceea ce fac eu este un semn către colegi să nu-l pozeze. A tăiat bani de la cultură, așa că nu i-am dat nimic mai mult de recomandări de lectură” (guvernul Bolojan a decis și majorarea TVA la cărți de la 5 la 11%). De aici, premierul și-a cumpărat volumul „Întoarcerea marilor puteri”, de Jim Sciutto, jurnalist și analist CNN.
La unul dintre standuri, premierul a fost confruntat direct de un vizitator nemulțumit de situația economică. „Domnule prim-ministru, ce faceți, cumpărați cărți? Aveți bani de cărți? Noi nu mai avem bani de nimic!”, i-a spus acesta. Bolojan a încercat inițial să evite dialogul, însă, după insistențele bărbatului, a replicat: „Puteți să aveți bun-simț?”.
E o reacție în premieră pentru un oficial de rang înalt admonestat verbal. Teoretic, orice personaj politic se expune oriunde merge la potențiale admonsetări verbale. Oamenii sunt nemulțumiți, iar posibilitățile de a spune direct ceea ce cred celor pe care îi consideră responsabili sunt extrem de reduse. Așa că ei consideră că au dreptul să îi admonesteze pe politicieni acolo unde îi prind, inclusiv la un târg de carte.(Excludem extremele de genul celor de la Alba Iulia, unde extremiștii au huiduit inclusiv în timpul intonării imnului național).
Și ceea ce zice Bolojan este corect: bunul simț ar trebui să traseze niște granițe - să poată premierul să meargă la un târg de carte, să viziteze și să cumpere cărți, într-un mediu și atmosferă civilizate. Granițe care nu au fost menționate explicit până acum. (Și când îi dau credit premierului aici, exclud evenimente încă nelămurite de genul agresiunii fizice la adresa jurnaliștilor exercitată de un personaj din echipa premierului, cu scopul de a nu-i lăsa pe aceștia să se apropie de Bolojan).
Probabil că răspunsurile la toate acestea vor veni în timp, odată cu evoluția noastră ca societate, dar ce nu-mi dă pace acum e: de ce și-a înfundat Bolojan capul într-o șapcă, să nu fie recunoscut? |
