Președintele Nicușor Dan a convocat, miercuri, CSAT. Pe surse, SUA vor să folosească baza aeriană de la Kogălniceanu, pentru operațiunile logistice și de realimentare necesare războiului din Iran.
Oficial, subiectele de discuție sunt 1. Situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România. 2. Evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. 3. Analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
Baza de la Mihail Kogălniceanu a mai fost folosită, vara trecută, pentru susținerea misiunii SUA de distrugere a instalațiilor nucleare din Iran.
Săptămâna trecută, aflat în Polonia, Nicuşor Dan zicea că nu va convoca CSAT pe tema situației din Oriantul Mijlociu atât timp cât lucrurile nu vor prezenta un pericol imediat, direct, pentru ţară. O declarație pe care, probabil, acum o regretă.
Joi, la o zi după ședința CSAT, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va veni în România, unde se va întâlni cu președintele Nicuşor Dan.
Războiului din Orientul Mijlociu a trecut de a 11 a zi, în care Israelul a lansat unele dintre cele mai intense bombardamente asupra Teheranului, iar Iranul a ripostat și a amenințat cu oprirea totală a exporturilor de petrol din regiune.
De asemenea, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Arabia Saudită au raportat noi atacuri pe teritoriile lor. Și drone încărcate cu explozibili au fost interceptate deasupra orașului Erbil din Kurdistanul irakian, miliții pro-iraniene fiind responsabile pentru atac.
Turcia a desfășurat un sistem Patriot în provincia Malatya, din centrul țării, după ce NATO a interceptat o a doua rachetă lansată din Iran. Iar Marea Britanie pregătește o a doua navă pentru a fi trimisă în Marea Mediterană. Autoritățile britanice au actualizat şi recomandările de călătorie și își sfătuiesc cetățenii să fie precauți dacă merg în Turcia, Cipru sau Grecia.
Preţurile petrolului au scăzut, marţi seara, până la 84 - 88 dolari/baril, după ce secretarul american al Energiei, Chris Wright, a anunţat că Marina SUA a escortat un petrolier prin strâmtoarea Ormuz, iar marile economii ale lumii au semnalat că sunt pregătite să folosească rezervele strategice pentru a stabiliza piețele. Cotaţiile urcaseră luni până aproape de 120 de dolari pe baril.
Totuși, ultimele informații sunt că iranienii au început să mineze Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar putea complica serios situația.
Despre sfârșitul războiului, am aflat de la Donald Trump așa: mai întâi (la CBS News) că războiul ar fi deja „foarte finalizat, în mare parte”. Ulterior, fiind întrebat în conferință de presă cum poate fi războiul „foarte finalizat” când șeful Pentagonului spune că este abia începutul: „Cred că ați putea spune ambele. Este începutul construirii unei țări noi”. Când, totuși, se va încheia războiul? „Deja am putea spune că am avut un succes extraordinar, sau am putea merge mai departe. Și vom merge mai departe”. S-ar putea încheia săptămâna asta? „Nu, dar în curând. Cred că în curând. Foarte curând”.
Până să se termine războiul, Vladimir Putin câștigă, scrie Politico. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului (unde prețul de referință luat în calcul este de 59 dolari/barilul de petrol).
În plus, i se ridică și o parte din sancțiuni. SUA au emis o derogare de 30 de zile care autorizează India să cumpere petrol rusesc, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că SUA ar putea chiar „ridica sancțiunile și pentru alte volume de petrol rusesc”.
Nu în ultimul rând, fiecare zi de conflict înseamnă și că SUA consumă stocuri uriașe de armament, de care Ucraina depinde pentru a se apăra.
Declarația zilei vine tot de la Donald Trump și are legătură cu masacrul de la școala primară din Iran, unde cel puțin 168 de copii și 14 profesori au fost uciși de o rachetă. În timp ce șeful Pentagonului spunea că atacul va fi „investigat în mod temeinic”, iar presa americană a identificat că a fost o rachetă Tomahawk și o acțiune americană, Trump lăsa să se înțeleagă că Iranul ar fi pus mâna pe o rachetă americană cu care s-a bombardat singur.
„Tomahawk-urile sunt folosite de multe țări. Și Iranul are niște Tomahawk-uri”, a spus Trump. În realitate, aceste rachete ghidate, posibil cele mai precise din lume, sunt folosite doar de SUA, UK, Australia și Olanda.
În timpul ăsta, Ucraina a trecut prin ziua 1476 de război, în care Rusia a atacat cu aproape 140 de drone, iar Kievul a anunțat că a reușit să recupereze aproape tot teritoriul pe care armata rusă îl cucerise în regiunea Dnipropetrovsk.
Interesantă și schimbarea de discurs a lui Viktor Orban, aflat în plină campanie electorală. El a continuat să acuze Ucraina de șantaj și să se opună admiterii ei în UE, dar a zis: „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva - s-ar putea spune chiar Ucraina - între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”.
Efectele războiului din Orientul Mijlociu determină și reevaluări de poziție în UE. Ursula von der Leyen a declarat, la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris, că decizia de a reduce producția de energie electrică nucleară a fost o greșeală strategică a UE.
Europa producea aproximativ o treime din energia electrică din surse nucleare în 1990, dar acest a scăzut la 15%, ceea ce a făcut ca Europa să devină dependentă de importurile de petrol şi gaze, ale căror preţuri au crescut în ultimele zile.
La același summit, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că în următorii 10 ani România aproape îşi va tripla capacităţile de producţie a energiei nucleare. În acest moment, energia nucleară acoperă aproximativ o cincime din consumul naţional de electricitate.
Din lumea care se schimbă, printre războaie și crize, avem o reușită a unor oameni de știință din Australia care au construit un cip de inteligență artificială ultra-compact capabil să efectueze calcule folosind puterea luminii la viteza luminii. Ceea ce ar reduce masiv amprenta energetică a calculelor AI.
Prototipul utilizează fotoni în locul electronilor folosiți în cipurile de computer tradiționale, care se bazează pe electricitate. Cipul nano fotonic utilizează lumina, care se propagă fără rezistență electrică, iar prototipul efectuează calcule la o scară de timp de picosecunde - sau a trilioana parte dintr-o secundă - timpul necesar luminii pentru a traversa nanostructura.
Și banchiza din Antarctica pare să își revină în 2026, după patru ani consecutivi în care nivelul gheții marine a atins minime istorice. Datele preliminare arată că suprafața minimă înregistrată în această vară din emisfera sudică este mult mai apropiată de media ultimelor decenii decât în anii precedenți.
La noi, au crescut din nou prețurile la carburanți. OMV Petrom a majorat prețurile la pompă, la trei zile de la ultima scumpire. Astfel, motorina a ajuns până la 8,76 lei/l, iar benzina până la 8,32 lei. La stațiile OMV, motorina a ajuns la 8,81–8,85 lei/l, iar benzina la 8,36–8,41 lei/l.
Scenariul cel mai negru arată că România ar putea ajunge la 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, în cazul în care conflictul se prelungește și Strâmtoarea Ormuz este blocată.
Și, în sfârșit, Ministerul Finanțelor a publicat, în transparență decizională, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Estimările arată că PIB-ul României ar urma să ajungă la 2.045 miliarde lei (circa 500 mld euro), cu un deficit de 6,2% din PIB și o creștere economică de aproximativ 1%.
De asemenea, dobânzile la datoria publică atârnă în continuare greu, fiind estimate la nu mai puțin de 60,8 miliarde de lei, circa 3% din PIB.
Sunt creșteri semnificative ale finanțării pentru unele ministere și instituții (în top Ministerul Energiei, cel al Investițiilor și Proiectelor Europene, Administrația Prezidențială și ICCJ). În schimb, altele - printre care Sănătatea, Ministerul Muncii și cel al Dezvoltării - primesc bani mai puțini decât anul trecut.
Pe componente, investițiile ar urma să fie principalul motor al creșterii economice (peste 32 de miliarde euro, un nivel record, majoritatea bani europeni), iar sectorul construcțiilor ar urma să fie cel mai dinamic (creștere de 4,1%, susținută de proiectele de infrastructură finanțate de UE).
De asemenea, administrațiile locale primesc 86,4 miliarde de lei, cu aproximativ 7,4 miliarde de lei mai mult decât în 2025. Plus aproximativ 27,7 miliarde de lei din TVA.
Pe parte de cheltuieli, pensia publică rămâne înghețată, iar salariile din sectorul public sunt menținute la nivelul lunii decembrie 2025 și nu vor fi acordate prime sau bonusuri suplimentare. Voucherele de vacanță (800 lei) și indemnizația de hrană (347 lei) vor fi acordate doar angajaților cu salarii nete de până la 6.000 de lei.
Rămâne de văzut dacă va trece formula de calcul propusă pentru alocarea fondurilor pentru București, care a iscat încă un scandal în coaliție.
Guvernul ar urma să adopte în această săptămână forma finală a bugetului, care va fi apoi trimisă Parlamentului. Sorin Grindeanu a zis că PSD va decide duminică dacă votează bugetul.
Au început și evaluările la CSM a candidaților la șefia marilor parchete. Procurorul Codrin-Horaţiu Miron a primit aviz favorabil cu unanimitate de voturi pentru funcţia de şef al DIICOT. Interviurile sunt programate până pe 17 martie. Avizul CSM este consultativ, decizia finală aparţinându-i preşedintelui Nicuşor Dan.
Între timp, potrivit datelor furnizate de sindicate, peste 73.000 de angajați din învățământ ar fi decis, în semn de protest, să nu participe la simulările examenelor naționale programate să înceapă săptămâna viitoare. Situația nu coincide cu cea pe care o are ministerul, rămâne de văzut cât de mult vor fi afectate simulările. Profesorii au o listă de 8 revendicări.
Cum se reflectă tot ce se întâmplă la noi în încrederea în politicieni? Ne spune cel mai recent barometru INSCOP Research, realizat în perioada 2–6 martie 2026. Cei mai mulți au încredere în George Simion (34,3%), apoi în Nicușor Dan (27,6%), Ilie Bolojan (25,1%), urmat de Victor Ponta (20,9%), Ciprian Ciucu (15,7%) și Dominic Fritz (14,9%). Mai jos decât atât se află Sorin Grindeanu, cu doar 12%.
Încheiem ziua cu un studiu care arată că persoanele dificile din cercul social (familie, colegi, vecini) ne pot accelera procesul de îmbătrânire biologică.
Mai exact, interacțiunile frecvente cu așa numiții „hasslers” – persoane care creează probleme sau fac viața mai dificilă – pot crește stresul cronic și pot influența negativ sănătatea fizică.
Rezultatele arată că pentru fiecare „hassler” cu care o persoană interacționează regulat, ritmul de îmbătrânire crește cu aproximativ 1,5%. Cu alte cuvinte, în loc să îmbătrânească biologic un an pentru fiecare an calendaristic, persoanele care au astfel de relații tensionate pot îmbătrâni aproximativ 1,015 ani în aceeași perioadă. |
Reflecția zilei: Simptome timpurii mascate de delir?
Scrie Radu Crăciun într-un text intitulat „Războiul secolului și Antihristul războiului hibrid”:
„Privind în jur rămânem perplecși. Sintagma că lumea e în schimbare este o declarație prea timidă pentru răsturnările de valori, de concepte, pentru destrămările instituționale la care suntem martori.
Vedem lideri politici care discută fără nicio reținere despre anexări teritoriale, despre îndreptățirea de a dispune de resursele altora, despre înlocuirea forței dreptului cu dreptul forței, lideri de business care vorbesc despre Armaghedon și care arată cu degetul spre Antichrist-ul care fie e deja printre noi, sau ar urma să vină.
Totul pare un haos, pe alocuri un delir chiar, alimentat de interese neclare, ambiții personale și ego-uri de politicieni sau oameni de afaceri de succes.
Și dacă totuși toate au o noimă, fiind simptome timpurii ale unor megatendințe? Dacă suntem provocați să dezbatem la nesfârșit niște teme false, când, de fapt, motivele reale ale comentariilor și deciziilor scandaloase sunt cu totul altele?
Haideți să utilizăm ca exemplu viața pe un vas de croazieră. O călătorie de plăcere către o destinație clară, cu itinerar stabilit și program perfect predictibil. Totul este planificat în detaliu.
La bordul navei există un cod de conduită respectat de toată lumea, care are menirea să asigure respectul tuturor segmentelor de călători: seniori, copii, femei, bărbați, persoane mai mult sau mai puțin avute, care sunt mai mult sau mai puțin în putere.
În pofida acestei diversități, toată lumea se simte perfect și se bucură de călătoria la care participă alături de ceilalți. Pentru că există reguli respectate de toți.
Lucrurile se schimbă dramatic însă în cazul unui pericol de scufundare. La început, regulile se încearcă a fi păstrate conform planificării și exercițiilor făcute pentru cazuri de urgență. Însă, odată ce se intră în criză de timp, regulile încep să nu mai conteze și fiecare începe să se lupte pentru propria supraviețuire.
Cei mai puternici își fac loc în față, cei mai slabi și neputincioși rămân în urmă. Toată armonia inițială dispare și este înlocuită de o luptă pentru supraviețuire, în care doar cei mai puternici răzbesc sau își impun voința.
Planeta este vasul nostru de croazieră. Însă resursele omenirii sunt sub o presiune din ce în ce mai mare, în condițiile în care cererea pentru ele depășește oferta existentă. Și când spun „resurse”, mă refer la ele în sensul larg: nu doar resurse minerale, ci și pământ locuibil, apă, înaltă tehnologie, capital financiar.
Și nu doar că acestea sunt inferioare cererii, dar ele nu sunt distribuite uniform pe planetă. Vedem țări în care prevalează acumularea de capital sau de tehnologie, în timp ce altele sunt foarte bogate în resurse minerale, fiecare având pețitorii lor.
În același timp, schimbările climatice vor modifica ariile geografice prietenoase cu omul, obligând largi populații să migreze spre alte zone ale planetei pentru a supraviețui, unde vor concura pentru resurse cu populațiile deja existente în aceste arii. (...)
Perspectiva este că regulile de pe „vasul de croazieră” riscă să fie abolite pentru a face loc legii impuse de cei mai puternici. Este nota în care ar trebui poate să citim deciziile și evoluțiile pe care le vedem acum în jurul nostru.
În acest context, semnele întoarcerii la o lume a sferelor de influență, a tentațiilor neo-imperialiste, nu fac decât să conducă la polarizarea lumii în jurul unor mari puteri, dornice să se înconjoare de țări-vasale, de obicei bogate în resurse complementare.
În același timp, marile puteri sunt angajate într-o competiție intensă pentru acumularea de cât mai mult capital și tehnologie, care vor asigura consolidarea puterii lor pe termen lung și împiedicarea apariției de noi puteri aspirante.
Combinația puterii tehnologice, financiare și mărimea populației le transformă în mari puteri militare, un instrument esențial al proiecției influenței lor în zonele pe care le țintesc: SUA în emisfera vestică, China în Asia și Africa, Rusia în Europa. (...)
În această luptă pentru dominație, viteza avansului tehnologic/economic este esențială. Și astfel ne apropiem de teoria care face foarte multe valuri de un an încoace, și anume teoria accelerationismului. (...) Ni se propune o lume în care, în esență, tehnologia este lăsată să se dezvolte liber, pentru că doar astfel este asigurat un salt civilizațional fără precedent.
În realitate, accelerationismul are două rațiuni. Prima este detașarea marilor puteri de restul țărilor, printr-o cursă pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. (...) A doua rațiune este detașarea din aceste state a unui nucleu mic de oameni care vor controla masele, față de care se vor izola în nuclee-statale legate în rețele digitale. (...)
În prelegerile accelerationiștilor despre evoluția civilizației umane, resursa umană nu este prezentă. Totul este subsumat tehnologiei.
De altfel, în interviul dat de Thiel jurnalistului Ross Douthat în podcastul acestuia găzduit de New York Times, după întrebarea „Will the human race endure?” (Va supraviețui rasa umană?), Thiel are un moment îndelung și straniu de ezitare înainte să răspundă.
Nu e de mirare, deoarece accelerationismul nu ne va duce spre dispariția totală a lumii, ci spre dispariția lumii așa cum o știm noi. (...)
Democrația, singurul instrument prin care majoritatea ar putea avea un cuvânt de spus în fața elitelor tehno-financiare, este și ea sub un atac concertat. În varianta „soft”, prin manipularea maselor pe rețelele sociale, cu ajutorul AI, pentru a le dirija opiniile și votul în direcția dorită. În varianta „hard”, prin abolirea ei cu totul. (...)
Care e soluția?
Un proces complex, care nu are happy end-ul garantat. În noua lume, a celor puternici, care, așa cum primul-ministru canadian semnala, reprezintă o rupere de trecutul dominat de reguli la care sunt șanse mici să ne mai întoarcem, doar puterea economică, tehnologică, financiară, militară vor conta. Asta va impune puterilor mijlocii să creeze împreună poli care să poată concura de la egal la egal cu marile puteri. (...)
Într-o lume ce se transformă șocant de repede, doar cei care se vor adapta rapid vor supraviețui.”
Interesante perspective, unele chiar dau un oareșce sens la ce se întâmplă cu o viteză amețitoare de un timp încoace, dar mă gândeam la „Planeta, vasul nostru de croazieră” - nu e o perspectivă a lumii mai degrabă de rezolvat cu Arca lui Noe? |
