În două ore și jumătate de conferință de presă, Nicușor Dan a reușit performanța de a lăsa în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri și contestări argumentate la mare parte din lucrurile pe care le-a spus. În plus, fraze greu de uitat, fără să fie memorabile.
Nicușor Dan i-a interzis unui jurnalist, Ovidiu Vanghele, să mai calce pe la conferințele lui de presă, având în vedere „injuriile” pe care i le-ar fi adresat, nenominalizate. „Am dispus ca dvs să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni, în acest moment, în acest mandat”, a spus președintele, în loc să-i răspundă la întrebare lui Vanghele.
Mai multe organizații de presă au semnat o scrisoare deschisă în care acuză încălcarea libertății de exprimare și a dreptului la informare și cer retragerea interdicției. Politologul Cristian Pîrvulescu spune că președintele și-a asumat un risc major și gestul a ajuns să domine întreaga conferință de presă.
Cât de îndreptățit este - legal și simbolic - președintele să ia o astfel de decizie? Un politician, cu atât mai mult președintele, trebuie să separe ofensa personală de obligația de a garanta accesul la informație.
Președintele nu poate decide cine are dreptul să-i pună întrebări în funcție de cât de favorabil este tratat. Poate contesta afirmațiile unui jurnalist și poate folosi căile legale pentru a-și apăra reputația. Accesul presei servește dreptului cetățenilor de a fi informați.
Credibilitatea jurnalistului se câștigă sau se pierde în fața cititorilor, așa cum mandatul politicianului depinde de votul alegătorilor. Niciunul nu este scutit de respectarea legii. Legea permite retragerea acreditării numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției - violențe, perturbarea unui eveniment. Măsura trebuie comunicată în scris, iar redacția își păstrează dreptul de a acredita un alt jurnalist.
Valuri mari a creat Nicușor Dan și în Justiție, unde și-a apărat numirile la conducerea parchetelor, spunând că observă „intuitiv” o dinamizare a activității. Asta în timp ce a pus la îndoială că s-ar face presiuni asupra magistraților și a zis că la el nu a ajuns, documentată, nicio sancțiune reclamată.
L-a contrazis imediat judecătoarea Sorina Marinaș, care a spus că a transmis întreg dosarul disciplinar, printr-un consilier, încă din 19 octombrie. Iar procurorul Claudiu Sandu, membru CSM i-a transmis că există două decizii ale CEDO și CJUE, prin care s-a stabilit că Inspecția Judiciară și Secția pentru judecători a CSM au făcut abuzuri împotriva unor magistrați, dar că nu s-a făcut nimic pentru a le corecta.
În schimb, Nicușor Dan a refuzat să spună dacă Bolojan a fost un premier bun, invocând rolul său de mediator. Și a făcut-o fără să îi pronunțe numele.
Apoi, întrebat de ce nu și-a plătit impozitul pe 2026 pe un teren pe care îl are în Predeal, președintele a spus: „E o listă de lucruri pe care le am de făcut și nu am ajuns niciodată la numărul acesta de pe listă”. Puțin mai înainte zisese că principala miză financiară a României este colectarea mai bună a taxelor.
De ce nu e gata raportul despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 pe care îl promite de la începutul mandatului? „Rezolvarea crizei politice a fost mult mai importantă și am lăsat deoparte activitatea asta”.
Iar despre declarațiile fostei ambasadoare americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, referitoare la o posibilă implicare a administrației SUA în căderea Guvernului Bolojan, a spus că au fost făcute „în glumă”. Să nu le mai luăm atâta în serios.
Râdem, glumim cu dl. președinte, dar am aflat că hackerii ruși au vizat corespondența cu NATO și UE a unei instituții guvernamentale din România. Atacul, atribuit grupării Turla, asociată FSB, a compromis serverul de e-mail al instituției, al cărei nume nu a fost făcut public. SRI susține că a oprit atacul în decembrie 2025, fără pierderea de date.
Separat, SRI a anunțat că trei cetățeni pakistanezi au fost declarați indezirabili pentru zece ani, deoarece se aflau într-un stadiu avansat de radicalizare, accesau materiale de propagandă teroristă și își alimentau reciproc ideile radicale.
A avut loc și o mișcare politică în Opoziție. PNL și Forța Dreptei au început negocierile pentru fuziune, prin absorbția partidului condus de Ludovic Orban în PNL. Bolojan spune că este primul pas spre reunirea forțelor reformiste și construirea unei alternative la ceea ce numește „axa PSD-AUR”.
Potrivit unui sondaj INSCOP, o eventuală alianță PNL–USR ar putea deveni un concurent important pentru AUR în 2028. Sociologul Remus Ștefureac spune că acest scenariu, testat pentru prima dată în noiembrie, a obținut o intenție de vot de 32% în rândul alegătorilor mobilizați, la doar trei puncte procentuale de AUR.
Deocamdată, AUR a coborât la 34–35%, PSD a urcat la 22–24%, iar USR a revenit la 12–13%. PNL a pierdut avansul câștigat după căderea Guvernului Bolojan.
În timpul ăsta, PSD merge înainte ca buldozerul cu reforma administrativă. Acum, vrea să comaseze județe până ajung de la 41 la 15. De exemplu, Arad și Caraș-Severin ar putea fi comasate cu Timiș, iar Dolj ar deveni centrul unei structuri care ar reuni și Olt, Gorj și Mehedinți.
În același scenariu, Satu Mare ar fi comasat cu Bihor, Tulcea ar fi inclusă într-o structură administrativă comună cu Constanța, iar Buzău și Dâmbovița ar fi reunite cu Prahova, care ar deveni centrul administrativ al noii unități. Pentru București, scenariul presupune desființarea Primăriei Generale și transferarea atribuțiilor sale către primăriile de sector. Și Ilfovul ar putea dispărea ca județ.
Și câteva știri bine de știut, pe scurt:
- Cernavodă revine cu ambele reactoare. Centrala ar urma să funcționeze la capacitate maximă de vineri, asigurând aproximativ 20% din consumul de electricitate al României. Reactorul 2 a fost reconectat miercuri, iar repornirea Unității 1 este programată joi.
- Ungaria vrea gaze din Marea Neagră pentru a renunța la cele rusești. Guvernul Péter Magyar negociază importuri din Neptun Deep, de unde primele gaze sunt așteptate în 2027. Budapesta urmărește oprirea importurilor din Rusia până în toamna anului viitor.
- Acord pentru bugetul UE din 2027. Negociatorii europeni au convenit suplimentări de 300 de milioane de euro față de propunerea actualizată a Comisiei, pentru domenii precum transportul, energia, educația și securitatea.
- Zborurile Mykonos–Nordis vor fi anchetate în Parlament. Camera Deputaților a aprobat comisia de anchetă care trebuie să stabilească cine a organizat și plătit deplasările private la Mykonos și Nisa, cine a participat și ce interese economice existau între politicienii, magistrații și oamenii de afaceri implicați.
- Sute de școli evacuate în Italia după amenințări identice. Cel puțin 300 de școli au primit e-mailuri cu alerte de bombă, considerate false de autorități. Mesaje similare au ajuns și în Irlanda, Irlanda de Nord și Scoția.
- Ambasadorul Rusiei în SUA a murit „subit”. Alexander Darchiev, în vârstă de 66 de ani, a murit miercuri, a anunțat Ministerul rus de Externe, fără să precizeze cauza decesului. Fusese numit la Washington în martie 2025.
Încheiem ziua cu o idee neobișnuită în cercetarea bolii Alzheimer: o saltea care vibrează ar putea ajuta creierul să elimine mai eficient proteinele reziduale. Cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, au testat vibrațiile împreună cu un medicament care scade tensiunea arterială, într-un studiu cu 29 de voluntari sănătoși.
După o singură ședință, nivelul unor proteine asociate cu Alzheimer a crescut în sânge, un indiciu că acestea ar fi fost transportate mai eficient din creier în circulație. Următorul pas este verificarea efectelor pe termen mai lung și la persoane cu primele semne de afectare a memoriei. |
Reflecția zilei: Cu șinșilă, fără șinșilă
Sabina Fati analizează în Deutsche Welle declarațiile lui Nicușor Dan despre AUR și susținătorii AUR. Și prefigurează un viitor în care Nicușor Dan se va afla în fața unui test dificil pentru el. Și imprevizibil pentru noi.
Mai întâi, președintele critică AUR, dar nu și pe susținătorii AUR, cu care empatizează și se identifică într-o anumită măsură.
„Președintele și-a motivat empatia față de electoratul radical prin propriul său trecut de activist care a protestat de „sute de ori”, a dat statul în judecată „de sute de ori”, a câștigat de multe ori „și nu s-a întâmplat nimic”: „Deci înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat de statul român. Și cred că ăsta este principalul motiv pentru care simpatizanții AUR simpatizează AUR”.
Nicușor Dan îi legitimează pe alegătorii AUR și sugerează că nu sunt în locul potrivit fiindcă partidul lor e „izolaționist”, nu are un plan de țară „sustenabil”, îl susține pe Călin Georgescu (...)
Nicușor Dan le-a sugerat simpatizanților AUR că și el a fost, ca ei, mereu în stradă, nemulțumit de felul în care funcționează statul și nemulțumit de partidele tradiționale”.
Apoi, în imaginea mare, doar o reală alianță de dreapta ar putea balansa creșterea radicalilor.
„O eventuală alianță PNL-USR despre care vorbesc cele două formațiuni, e cotată deja într-un sondaj cu 32% (INSCOP, noiembrie 2026), ceea ce înseamnă doar 3% sub AUR.
Există încă mai multe piedici împotriva acestei alianțe, unele dintre ele chiar în interiorul PNL (...).
Pe de altă parte, social-democrații stagnează și, potrivit sociologului Sebastian Lăzăroiu, scorul lor actual ar fi în jur de 15%, în vreme ce promisiunile despre creșterea pensiilor, ajutoare pentru persoanele vulnerabile și o nouă lege a salarizării sunt complicate în condițiile unui deficit de 150 de miliarde de lei. (...)”
Astfel, conchide Sabina Fati, din ecuația actuală, AUR e net avantajat și doar o reală alianță de dreapta ar putea balansa creșterea radicalilor. Doar că Nicușor Dan face curte electoratului AUR și se ancorează în PSD.
Am luat cele mai bune decizii și nu alergați după blana de șinșilă ne-a învățat dl președinte acum. Dar când nu va mai fi șinșilă? |
