Așa cum ne așteptam, noua lege a salarizării a declanșat proteste multiple și vehemente.
Din Justiție, protestele au venit de la toate entitățile. CSM reclamă că proiectul poate duce la scăderi de venituri pentru magistrați, inclusiv că promovarea la o instanță superioară ar însemna un salariu mai mic și acuză Guvernul că lovește în independența Justiției. Parchetul General zice că reducerea atractivității salariale va accentua deficitul de personal din parchete și instanțe și îi va descuraja pe absolvenții buni să intre în magistratură.
Președinții de tribunale acuză Guvernul de „conduite dictatoriale" și spun că vor fi diferențe mari de salarii sau de pensii între magistrați aflați în situații profesionale similare, în funcție de momentul intrării în sistem sau al pensionării. Iar președinții curților de apel reclamă că proiectul pune sub semnul întrebării drepturile salariale pe care chiar magistrații și le-au stabilit prin hotărâri judecătorești definitive.
BNS critică modul în care au fost așezate categoriile socio-profesionale în noua grilă și vrea să știe cum au fost stabiliți coeficienții pentru diverse profesii. Iar sindicatul angajaților din guvern cere să le fie atribuit un coeficient mai mare, care să le reflecte corect importanța.
Polițiștii resping noua lege și spun că o vor bloca prin mijloace legale până când nu le vor fi plătite integral restanțele salariale de pe vechea lege.
Una dintre cele mai dure reacții vine de la Federația SANITAS, care a anunțat că respinge proiectul, pe care îl consideră inechitabil, incomplet și profund defavorabil angajaților din sănătate. Sindicaliștii spun că veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate și asistență socială ar putea să scadă și reclamă în special reducerea sporurilor pentru munca în weekend, sărbători și ture.
Ei dau exemplul unui asistent medical care ar urma să primească doar „5 lei în plus pe oră” pentru astfel de ture. Sindicaliștii din Sănătate au anunțat și primele acțiuni de protest, joi.
Și sindicatele din Educație critică legea, pe care o numesc „o bătaie de joc”. Sindicaliștii reclamă că un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată nu mai ajunge la nivelul salariului mediu brut pe economie, deși acesta era un reper negociat anterior. În plus, critică și reducerea sporului pentru mediul rural de la 20% la 15%.
Există critici majore în spațiul public și pentru că, potrivit grilei, demnitarii ar urma să aibă printre cele mai mari creșteri ale salariului net. Premierul Ilie Bolojan a explicat că această situație este din cauza faptului că demnitarilor nu li s-au mai majorat salariile de cinci ani și noua lege generează o piramidă salarială care trebuie respectată.
Totuși, având în vedere situația dificilă din punct de vedere financiar a României, Bolojan l-a mandatat pe ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, să negocieze cu Comisia Europeană înghețarea sau eșalonarea creșterilor pentru demnitari până în 2031.
Pe de altă parte, sindicatele din Senat reclamă că personalul parlamentar se află prea jos în grila de salarizare, că nu se ține cont de complexitatea muncii lor și de rolul Parlamentului. Zic că prin coeficienții propuși, este este afectat chiar echilibrul între puterile statului.
În final, rămâne de văzut cât de mult va conta, în adoptarea noii legi, până la data de 1 iulie, acordul politic dintre PSD, PNL, USR și UDMR nășit de Administrația Prezidențială.
Te și întrebi cine ar vrea să vină la guvernare în așa condiții turbulente? Din informațiile mai ales pe surse, pare că Nicușor Dan are o variantă câștigătoare, Eugen Tomac (PMP), în jurul căruia tot caută să găsească o majoritate parlamentară. În acest moment, ar fi discutate două variante: un guvern tehnocrat susținut de partidele fostei coaliții sau un guvern politic condus de Tomac, cu miniștri din fosta coaliție și câțiva tehnocrați.
Tomac a evitat să confirme, a spus doar că „țara are nevoie de guvern” și că va comenta „la momentul potrivit”.
În ce privește partidele, PSD nu exclude să îl voteze pe Tomac, dar zice că ar prefera un guvern politic, nu unul tehnocrat. PNL va decide doar după o eventuală nominalizare oficială, dar nu va susține un guvern tehnocrat controlat de PSD. USR nu agreează intrarea într-un executiv PSD-USR-UDMR condus de Tomac, UDMR e dispusă să discute, dar condiționează sprijinul de formula de guvern și de programul propus. AUR respinge varianta și anunță că nu îl va vota pe Tomac.
O majoritate parlamentară se manifestă însă periodic și constant: PSD + AUR. Ultima decizie comună: „Nu ne vindem țara”. Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, legea „Nu ne vindem țara”, inițiată de PSD, cu voturile PSD, AUR și SOS.
Legea interzice până la 31 decembrie 2027 vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit sau orice alte societăți în care statul este acționar, indiferent de pachetul deținut. Sunt suspendate și operațiunile de vânzare aflate deja în curs.
Există excepții pentru companiile cu pierderi timp de 5 ani consecutiv, cele aflate în insolvență definitivă sau participațiile foarte mici, sub 5 milioane de lei. USR și PNL au criticat legea, spunând că blochează listările la bursă, afectează piața de capital, poate încălca angajamente din PNRR și transmite un semnal prost investitorilor. Așa, și?
Ce crede poporul în timpul ăsta? Potrivit barometrului INSCOP, corupția a revenit pe primul loc între problemele pe care oamenii cred că le are România în acest moment (27,8%). Urmează, la distanță, lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%) și inflația/costul vieții (10,7%).
Deși deficitul bugetar domină agenda politică, doar 8,1% dintre respondenți îl indică, alături de datoria publică, drept principala problemă a țării. Educația și sănătatea adună împreună puțin peste 11%, iar războiul și contextul internațional sunt menționate de 4,4%.
Pe de altă parte, românii cer în primul rând bani mai mulți. Întrebați ce măsuri ar trebui să fie prioritare în următoarele șase luni, 48,2% indică majorarea salariilor și pensiilor. Urmează reducerea taxelor (33,7%), atragerea fondurilor europene (26,1%), reducerea cheltuielilor statului (25,8%) și combaterea evaziunii fiscale (22,7%).
Pe scurt: combaterea corupției, dar și protecție economică imediată. Remus Ștefureac (INSCOP) spune că această combinație marchează apariția unui electorat „moralizator” și, în același timp, dependent de protecția economică a statului. Un teren favorabil pentru discursuri populiste care promit și „curățenie”, și redistribuire rapidă.
În lume, Banca Centrală Europeană avertizează că economia mondială intră într-o perioadă de risc ridicat, în care războiul dintre SUA și Iran, tensiunile comerciale globale și nivelul ridicat al datoriilor publice s-ar putea combina și declanșa un nou șoc financiar internațional.
Cu toate acestea, Donald Trump zice că nu e grabă, că va obține un acord bun, dar nu va face concesii doar pentru că este presat politic. „Nu-mi pasă de alegerile de la jumătatea mandatului”, a zis Trump, avertizând că este chiar dispus să reia luptele, dacă nu își poate impune cerințele.
În Ucraina, sub amenințarea unui nou val de atacuri rusești asupra Kievului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis un apel urgent lui Donald Trump, în care avertizează că Ucraina rămâne fără sisteme capabile să oprească rachetele balistice rusești și cere mai multe interceptoare Patriot pentru apărarea cerului ucrainean.
Iar un comandat al armatei spune că Ucraina are o fereastră de șase luni pentru a prelua inițiativa pe front și a-și consolida poziția în negocierile de pace. El anticipează că un „moment de cotitură” este iminent, după mai bine de patru ani de război.
Atacurile aeriene ale Ucrainei pun probleme atât de mari autorităților ruse, încât s-a luat decizia ca marile bănci și instituții financiare să-și organizeze propriile sisteme de apărare și chiar să-și înarmeze personalul pentru a doborî drone.
Iar războiul s-ar putea extinde dacă - așa cum avartizează analiști militari americani - ar avea loc un atac aerian comun Rusia și Belarus asupra Ucrainei. Kievul spune că e pregătit și are deja stabilite 500 de ținte pe teritoriul belarus pe care le va lovi.
Și nu doar în Belarus, ci și în Europa. Wall Street Journal scrie că înalți oficiali europeni se tem că Rusia ar putea pregăti un atac asupra NATO în următoarele 12 luni, pentru a acoperi evoluția defavorabilă a războiului din Ucraina.
În timpul ăsta, România, ca și restul Europei, intră în sezonul de refacere a stocurilor de gaze cu cele mai mici rezerve din ultimii cinci ani, iar presiunea asupra prețurilor începe deja să se vadă pe piață. O analiză Profit.ro arată că nivelul redus de umplere a depozitelor, tensiunile geopolitice și scumpirea gazelor pe piața liberă ar putea duce la creșterea costurilor pentru încălzire în iarna următoare, inclusiv pentru populație.
Și câteva lucruri bune:
Primul centru de date din lume bazat pe Inteligență Artificială Cuantică urmează să fie construit în România, în comuna Luna, din județul Cluj, de către compania americană DriverAI. Investiția va fi realizată în patru faze, pe o suprafață de 20 de hectare, iar prima etapă a proiectului este estimată la aproximativ un miliard de dolari. Anunțul a fost făcut de președintele Senatului, Mircea Abrudean, după o întâlnire cu reprezentanții companiei.
Și avem primul oraș din România în care transportul public va costa doar 1 leu. Este vorba de Arad, unde Consiliul Local a aprobat noile tarife propuse de administrația locală (aleșii AUR s-au abținut). A fost introdus un bilet urban cu prețul de 1 leu, valabil 24 de ore (acum, un tichet valabil o oră costă 4,5 lei). S-au redus și abonamentele: un abonament lunar pentru adulți va costa 20 de lei, cel săptămânal 5 lei, iar abonamentul pe două săptămâni 10 lei.
Încheiem ziua cu cercetări recente despre ideea de „moștenire” personală, care arată că modul în care oamenii se gândesc la ceea ce vor lăsa în urmă după moarte poate avea efecte importante asupra sănătății mintale și asupra sensului pe care îl dau propriei vieți.
Oamenii tind să creadă că vor fi ținuți minte pentru realizări mari, carieră, statut sau lucruri spectaculoase, dar cercetările și mărturiile despre finalul vieții arată altceva: cei din jur își amintesc mai ales felul în care i-ai făcut să se simtă. Rămân gesturile mici, disponibilitatea, bunătatea, curajul de a fi prezent, modul în care ai ascultat, ai ajutat sau ai schimbat ceva concret în viața cuiva.
Iar ideea de „moștenire” nu este utilă doar pentru momentul morții, ci și pentru felul în care trăim acum. Când te întrebi ce ai vrea să rămână după tine, îți clarifici prioritățile: cui îi acorzi timp, ce relații repari, ce valori duci mai departe și ce impact vrei să ai.
Nu e neapărat despre a lăsa ceva grandios, ci despre a trăi mai conștient, astfel încât „urma” ta să fie coerentă cu omul care ai vrut să fii. |
