Mare dezamăgire a provocat președintele Nicușor Dan atât prin numirile pe care le-a girat pentru șefia marilor parchete, cât și pentru modul în care a făcut-o. Analiști, ONG-iști, artiști, influenceri care l-au susținut în alegeri și-au anunțat acum nemulțumirea și oficial retragerea încrederii în președinte.
În conferința de presă de miercuri, Nicușor Dan a ținut o adevărată pledoarie pentru Cristina Chiriac, numită procuror general al României, a încercat să minimizeze numirea foștilor șefi de parchete, pe care odinioară i-a criticat pentru lipsa de rezultate, în poziții de adjuncți, a zis că își asumă deciziile și să fie judecat de electorat peste trei ani, iar cei care îl critică să facă bine să aducă dovezi.
A zis ferm și că nu sunt numirile PSD, că nu au fost trocuri politice la mijloc și i-a acuzat și pe analiști, jurnaliști, influenceri că spun lucruri pentru care nu sunt trași la răspundere, așa cum se întâmplă cu politicienii la vot.
Interesant că astăzi, în motivarea respingerii numirii lui Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, Administrația Prezidențială spune că „au fost relevate în spațiul public o serie de aspecte”, „care ar putea afecta standardul de credibilitate instituțională al DIICOT”, fără a prezenta niciun motiv concret. Ca să putem înțelege, comparativ, cum funcționează selecția făcută de președinte.
Procurorul Claudiu Sandu din documentarul Recorder, fost vice al CSM și considerat un procuror reformist, a spus, după anunțul președintelui, că aceste numiri sunt „exclusiv politice” și a pus sub semnul întrebării corectitudinea procedurii de selecție.
Concluzia sa: „Pentru cei care mai credeați că România este un stat de drept, astăzi aveți o probă contrară. În realitate, există o singura putere. Puterea politică. Care nu lucrează în nici un caz pentru cetățeanul cinstit”.
Din partea societății civile, reproșurile s-au raportat la promisiunea din campanie a construirii unei Românii oneste. Tudor Chirilă a scris că președintele a trădat așteptările celor care l-au votat și care au sperat că la conducerea instituțiilor vor fi numiți oameni competenți și integri, în timp ce el a ales să favorizeze oamenii „mafiei securisto-politice”.
Într-o analiză dedicată subiectului, Emilian Isailă scrie că Nicușor Dan, deși s-a „chinuit”, nu a reușit să convingă în conferința de presă că numirile nu au fost făcute în urma negocierilor politice cu social-democrații. Iar în ce privește „răfuiala” cu jurnaliștii și societatea civilă, „Nicușor Dan e într-o mare eroare și dă semne că nu înțelege mare lucru din modul în care funcționează o societate democratică deschisă”.
Iar Deutsche Welle notează că „Jocul președintelui s-ar putea să nu fie foarte eficient, dar pe moment, într-o perioadă de criză economică grea, care se accentuează sub impactul conflictelor din jur, țara ar putea funcționa într-un soi de stabilitate. Apoi, urmează rotativa, peste un an țara va avea un premier social-democrat și totul se va liniști, pentru că rețelele politico-economice ale PSD știu să lucreze în tăcere în defavoarea țării”.
Cu puțintică răbdare (și nimeni nu poate spune că nu avem), o să aflăm curând cât de bine și-a investit încrederea președintele Nicușor Dan. Iar începând cu 20 aprilie, când PSD va începe presiunea cu ieșirea de la guvernare, vom afla dacă în ecuația acceptată de președinte se află și retragerea susținerii lui Ilie Bolojan.
În timpul ăsta, în Orientul Mijlociu, armistițiul SUA - Iran rămâne extrem de fragil. SUA susțin că bombardamentele continuă în Liban pentru că acesta nu a fost inclus în acordul de încetare a focului, iar Iranul ar fi înţeles greşit. Asta după ce Israelul a atacat brutal Libanul, lăsând în urmă peste 250 de morți, iar Hezbollah a răspuns cu atacuri.
În plus, Iranul respinge categoric cererile SUA și Israelului de a opri programul de îmbogățire a uraniului.
În ce privește Strâmtoarea Ormuz, Iranul impune anumite rute sigure și taxe de tranzit pentru navele care traversează strâmtoarea, avertizând cu atacarea navelor neautorizate.
Doar 11 nave – inclusiv patru iraniene – au fost autorizate să tranziteze strâmtoarea, în primele 24 de ore de la intrarea în vigoare a armistițiului. Circa 1.400 rămân blocate în zonă.
Iar Donald Trump a anunţat că menţine forţele americane în zonă, până la respectarea completă a armistiţiului și a amenințat cu atacuri puternice, dacă nu se deschide Ormuz.
Una peste alta, negocierile care încep vineri în Pakistan se anunţă dificile.
La capitolul veşti bune: statele Golfului Persic au înregistrat o noapte şi o zi de un calm fără precedent, fără atacuri cu drone sau rachete, după 6 săptămâni de stres continuu, iar prețul petrolului a scăzut miercuri cu până 16%, cea mai mare scădere într-o singură zi din 2020.
Ca și la alte anunțuri importante ale lui Trump, Reuters a semnalat că au fost mișcări speculative pe piața internațională de petrol. Cu câteva ore înainte ca Donald Trump să anunțe armistițiul, ceea ce a dus la scăderea puternică a cotațiilor, unii investitori au tranzacționat mii de contracte, obținând circa 950 de milioane de dolari.
Presa internațională comentează pe marginea armistițiului:
CNN crede că armistițiul reprezintă o recunoaștere tacită a influenței Teheranului asupra celui mai important punct de tranzit petrolier din lume – și, implicit, asupra unor segmente semnificative ale economiei globale.
The Guardian scrie că „în timp ce lumea încearcă să înțeleagă ce s-a obținut, de fapt, din acordul de încetare a focului, un lucru pare deja clar: China iese în avantaj, indiferent dacă armistițiul va rezista sau nu. Beijingul este creditat că a jucat un rol-cheie în negocieri și își întărește imaginea de mediator global, chiar dacă influența reală rămâne contestată”.
Financial Times analizează impactul deciziei la nivelul SUA: „Războiul din Iran și încetarea intempestivă a focului, după ce Trump a amenințat cu distrugerea unei civilizații, au accentuat diviziunea din interiorul mișcării MAGA. Susținătorii președintelui american se împart acum în două tabere, ambele nemulțumite: cei care au susținut atacarea Iranului consideră armistițiul ca fiind o capitulare a SUA, iar cei care nu au susținut-o spun acum că războiul nici nu a adus rezultate”. Oricum o dai, Trump nu pică bine.
Post conflict, The Wall Street Journal scrie că la Casa Albă se lucrează la un plan de relocare a trupelor americane în Europa. Mai exact, supărat că Germania și Italia au refuzat să îl ajute în conflictul din Orientul Mijlociu, Donald Trump ar vrea să mute trupele americane în România, Polonia și Grecia, țări care l-au susținut.
De cealaltă parte, acțiunile lui Trump schimbă percepții. Un sondaj Politico Pulse realizat în șase mari țări europene (Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia) arată că SUA sunt percepute acum mai degrabă ca o amenințare decât ca un aliat.
Doar 12% dintre respondenți consideră SUA un aliat apropiat, în timp ce 36% le văd drept o amenințare. Prin comparație, China este percepută ca o amenințare de 29% dintre respondenți, iar Rusia rămâne un adversar clar - 70% o consideră o amenințare.
La noi, Ministerul Educaţiei a finalizat evaluarea lucrărilor de la simularea examenului de bacalaureat. Rezultatele arată așa că 20-25% dintre elevi nu obțin în continuare nici măcar nota 5, dar sunt ușor mai bune decât anul trecut. Limba română: 77,23% note ≥5 (66,84% în 2025). Proba obligatorie: 64,48% note ≥5 (63,28% în 2025). Proba la alegere: 73,69% note ≥5 (69,46% în 2025). Limba maternă: 86,56% note ≥5 (82,5% în 2025).
Și am aflat de la ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, cum stăm cu banii din PNRR, esențiali pentru atingerea țintei de deficit anul acesta: Mai avem de îndeplinit 179 de ținte şi jaloane pentru cererile 5 şi 6. Dintre acestea, o treime sunt îndeplinite complet, o treime sunt într-o zonă în care „mai e de tras, dar lucrurile arată bine”, iar la o treime există risc ridicat de neîndeplinire. Remarcabil nivelul de claritate și transparență din comunicarea ministrului.
Cifra zilei vine, însă, de la Poliția Română. Deși promovăm de ani de zile digitalizarea și conceptul „fără hârtie” (mai nou avem și o platformă pentru asta), Poliţia Română a lansat o procedură de licitaţie în valoare de 2,2 milioane de euro pentru printare, împlicuire şi transmitere de corespondenţă.
Și Eurostat a publicat o statistica interesantă, care arată cum au evoluat în România prețurile locuințelor și chiriile față de media UE. Între 2015 și 2025, prețurile locuințelor au crescut în România cu 69%, foarte aproape de media europeană, de 65%. În schimb, chiriile s-au scumpit mult mai puternic la noi: cu 62,6%, față de doar 21,8% în UE. Datele mai arată și că, în România, scumpirea locuințelor nu a ținut pasul cu inflația. În această situație se mai află doar Luxemburg, Austria, Finlanda și Suedia.
Încheiem ziua cu o informație despre cum ar fi fost găsit pilotul american al cărui avion F-15 a fost doborât în Iran. Care ne arată cât de departe am ajuns cu tehnologia.
Mai exact, CIA ar fi utilizat, pentru prima dată într-o misiune operațională, o tehnologie clasificată numită „Ghost Murmur” pentru a-l localiza pe pilot. Tehnologia ar permite detectarea de la mare distanță a semnalelor biologice generate de corpul uman.
Sistemul ar fi capabil să identifice amprenta electromagnetică a bătăilor inimii umane de la zeci de kilometri distanță, folosind o combinație de magnetometrie cuantică și inteligență artificială.
Un oficial familiarizat cu programul a explicat folosind o comparație sugestivă: „Este ca și cum ai auzi o voce într-un stadion, doar că stadionul este un deșert de mii de km pătrați”.
Ne auzim cu următorul newsletter marți, 14 aprilie. Până atunci, vreme și vremuri bune, zile cu tihnă și bucurie și sărbători cum sunt mai potrivite pentru fiecare! |
