După canicula din ultima perioadă, au venit furtuni violente, care au lăsat în urmă imagini tot mai prezente în România - inundații, copaci căzuți, mașini avariate, acoperișuri smulse de vânt, oameni răniți și chiar morți.
Furtuna de joi seara a lovit mai multe județe, inclusiv Bucureștiul și, deși a fost de scurtă durată, a fost foarte puternică. O femeie a murit în Otopeni, după ce locuința în care se afla a fost lovită de acoperișul smuls de pe o altă clădire, alte două au fost rănite, zeci de copaci au fost doborâți, au fost avariate mașini și inundate străzi.
Sunt fenomene meteo extreme cu care, probabil, va trebui să ne obișnuim, pentru că este de așteptat să fie tot mai prezente. Impactul lor va fi și economic, iar România va fi printre țările cele mai afectate.
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, temperatura crescând de două ori mai mult decât rata medie globală din anii 1980. Cercetătorii spun că pierderile economice cauzate de valurile de căldură vor crește de la media istorică de 0,21% din PIB (1981–2010) la 0,77% în 2035–2045, 0,96% în 2045–2055 și peste 1,14% până în anii 2060.
Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România prezintă cele mai mari pierderi economice în actualele estimări, cu impact care atinge sau depășeşte -2,5% din PIB până în perioada 2055–2064.
Până atunci, CCR a respins, în unanimitate, sesizarea președintelui Nicușor Dan cu privire la legea privind interdicțiile asupra organizațiilor, simbolurilor și materialelor cu caracter legionar. Președintele susținea că actul normativ este neclar, poate genera abuzuri și contravine mai multor principii constituționale. CCR i-a răspuns că legea este clară, precisă și previzibilă și are un scop legitim, acela de a proteja valorile unei societăți democratice.
Aceasta a fost prima ședință a CCR în noua componență, sub conducerea Siminei Tănăsescu. De asemenea, este prima sesizare făcută de şeful statului, de la începutul mandatului, pe un proiect de lege.
Sesizarea președintelui a generat multe reacții critice. Istoricul Dorin Dobrincu explică, într-un dialog cu Magda Grădinaru, diferențele dintre rezistența anti-comunistă și legionari și opinează că modul în care Nicușor Dan a pus problema arată că președintele „pare să nu fi înțeles ce s-a întâmplat în această țară în ultima vreme, inclusiv cum a ajuns el la Cotroceni”.
În planul măsurilor concrete, Fiscul a demarat, în premieră, verificarea potenţialelor exporturi de profituri, fiind solicitate date de la peste 2.700 de societăţi comerciale înregistrate în România. Oficialii ANAF spun că nu este vorba de un control, ci doar de colectarea de date care nu au fost disponibile anterior şi care nu vor duce la obligaţii suplimentare de plată.
Iar România continuă să înregistreze cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 5,8% în iunie 2025. Deși inflația a crescut ușor și la nivelul UE, până la 2,3%, diferențele dintre state rămân mari, iar România se detașează negativ, în contextul scumpirii accentuate a alimentelor și serviciilor.
Totuși, există cel puțin un personaj fericit în haosul reformator românesc - șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu. El spune că „acum suntem într-un turnaround total, e un sentiment extrem de bun vizavi de România”, „am avut două săptămâni de vis din perspectiva finanțării”, „în general este un vibe extrem de bun”, „lucrurile sunt întoarse la 180 de grade”. Ideea e că am reușit să împrumutăm fără probleme sumele de care aveam nevoie și la dobânzi mai mici, atât intern, cât și extern.
Notăm și că Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgșor, după ce a executat 3 ani și 4 luni din pedeapsa de 6 ani de închisoare primită în dosarul Gala Bute. A zis că a fost greu, că se simte minunat, că îi mulțumește lui Dumnezeu, nu se mai întoarce în politică, dar intenționează să își găsească de lucru în privat, după o vreme în care o va întreține soțul.
În plan extern, guvernul britanic a decis să reducă vârsta minimă pentru vot la 16 ani, pentru toate tipurile de alegeri din Regatul Unit. Scoția și Țara Galilor aplicau deja această regulă la alegerile locale și regionale. Măsura face parte dintr-un amplu pachet de reforme anunțat de guvernul britanic, care conține și reglementări care să reducă riscul influențelor externe asupra proceselor democratice.
A fost și ziua 1240 de război, marcată de atacul ruşilor în oraşul Dobropillia, din regiunea Doneţk, unde au aruncat o bombă de 500 de kg asupra unui centru comercial şi a unei pieţe. Cel puţin două persoane au fost ucise şi alte 27 rănite. De asemenea, peste 50 de magazine, 300 de apartamente şi opt maşini au fost avariate. Bomba a fost aruncată când zona era plină de oameni la cumpărături.
Între timp, pregătirile pentru livrarea sistemelor de rachete Patriot către Ucraina sunt în plină desfășurare, a confirmat șeful NATO pentru Europa. El a avertizat că Rusia este și va rămâne o amenințare la adresa alianței, chiar dacă se găsește o soluție pașnică la războiul din Ucraina.
Iar Moscova a ameninţat din nou Occidentul cu posibilitatea unei riposte nucleare, ca reacţie la informaţiile că Ucraina ar putea primi arme occidentale cu rază lungă de acţiune pe care să le folosească în atacuri împotriva Rusiei.
Nu în ultimul rând, Mark Zuckerberg a anunțat că Meta se pregătește să cheltuiască sute de miliarde de dolari pentru dezvoltarea produselor bazate pe inteligență artificială și, în acest scop, va construi un centru de date uriaș, aproape de dimensiunea Manhattan-ului. Scopul: accelerarea dezvoltării unor sisteme capabile să depășească inteligența umană în numeroase sarcini, un concept cunoscut drept „superinteligență” sau „inteligență artificială generală”.
A, și Trump se implică până și în rețeta Coca-Cola, pe care susține că a reușit să o schimbe. Mai exact, președintele SUA susține că gigantul Coca-Cola a fost de acord să înlocuiască siropul de porumb cu zahăr din trestie în băuturile sale comercializate în SUA. „E, pur și simplu, mai bună!”, spune Trump, un consumator constant de Diet Coke și recent diagnosticat cu o insuficiență venoasă cronică.
Într-o lume atât de contondentă și imprevizibilă, ce ne mai rămâne de făcut? Poate să ne rugăm. Un sondaj INSCOP arată că 85% dintre români se consideră persoane religioase, însă doar o treime dintre ei merg frecvent la biserică, în timp ce 14% spun că nu sunt religioși, iar 1% nu răspund.
Religia este cel mai prezentă în rândul votanților AUR (97%), al persoanelor cu studii primare (97%) și al celor care trăiesc în mediul rural (93%). La polul opus, se regăsesc tinerii sub 30 de ani (23% declară că nu sunt religioși), persoanele cu studii superioare (30%) și locuitorii din București (29%) sau marile orașe (22%).
Încheiem ziua cu o premieră: opt bebeluși sănătoși s-au născut în Marea Britanie în urma unei proceduri inovatoare de fertilizare in vitro (FIV) care folosește ADN de la trei persoane – mamă, tată și o donatoare – pentru a preveni transmiterea unor boli genetice mitocondriale incurabile.
Femeile care au beneficiat de tratament prezentau un risc ridicat de a transmite astfel de boli, cauzate de mutații în mitocondrii – structurile celulare care furnizează energie organismului.
Cei opt copii - patru băieți și patru fete, inclusiv un set de gemeni identici - s-au născut din șapte femei diferite și nu prezintă semne ale bolilor mitocondriale la care erau expuși. |
Reflecția zilei: Greu la deal
În propunerea de buget a UE, pentru 2028-2034, Comisia Europeană propune ca alocarea fondurilor să fie condiționată de îndeplinirea reformelor asumate de țările UE.
Au comentat această condiționare atât ministrul de Externe, Oana Țoiu, cât și Tana Foarfă, director al Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, într-un dialog cu Magda Grădinaru.
Declarațiile:
Tana Foarfă - Eu, în calitate de cetățean român, îmi doresc ca România să continue să facă reforme, iar dacă fondurile europene sunt motivația principală a Guvernului României pentru a face reforme, atunci da, trebuie să continuăm să păstrăm această combinație de reforme și investiții pentru a accesa fondurile europene. Noi, în general, nu doar pe PNRR, suntem la coada absorbției de fonduri.
Oana Țoiu - „Vedem în față o provocare pentru România, pentru că această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective leagă asta de rezultate și de reforme, sigur, este o abordare constructivă, principial, este însă o abordare complicată în momentul în care ne uităm la experiența României de a fi pierdut miliarde pentru că nu a reușit întotdeauna să susțină ritmul de reforme și rezultate impus de acest tip de alocare financiară. Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar că trebuie să fim realiști cu faptul că avem nevoie de niște domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ține de păstrarea predictibilității unor finanțări”.
Partea plină și partea goală sau modele fundamental diferite de pahare? |
