Au continuat negocierile PSD, PNL, USR, UDMR, minorități pentru formarea guvernului. Pe surse, ar fi vorba de un guvern cu 16 ministere (dispar două față de acum - Ministerul Familiei, iar Ministerul Energiei ar deveni parte din Ministerul Economiei). UDMR ar urma să aibă două ministere, USR - 3, PSD şi PNL le-ar împărții pe restul - fie 7 la PSD şi 4 la PNL, fie 6 la PSD şi 5 la PNL. De asemenea, numărul secretarilor de stat va fi redus și am putea avea program de guvernare până la Crăciun.
După apelul mediului de afaceri, azi a venit rândul sindicaliştilor să ceară clasei politice formarea rapidă a unui guvern, stabilirea urgentă a datei alegerilor, elaborarea unui program coerent de guvernare și o „reformă fiscală profundă”, în condiţiile în care România are „cea mai ostilă piaţă a muncii din Europa”. De asemenea, sindicaliștii cer demararea unei anchete privind activitatea serviciilor de informaţii, reforma Curţii Constituţionale și iniţierea, de urgenţă, a unor proiecte legislative pentru "transpunerea referendumurilor votate de cetăţeni, dar ignorate până acum”.
În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament, care va vota noul guvern, vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00.
În ce privește alegerile prezidențiale, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins contestaţia formulată de preşedintele AUR, George Simion, împotriva deciziei CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea preşedintelui României. Decizia este definitivă.
Iar unul dintre cei vehiculați ca posibil candidat comun al partidelor pro-europene la prezidențiale, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, propune ca partidele să facă o listă de 5 potențiali candidați, care să fie analizați „raţional politic” şi „riguros sociologic”. El spune că ar trebui analizate și variantele candidat unic vs doi candidaţi pro-europeni, pe direcţia stânga-dreapta. Apoi, „când va fi momentul, fără orgolii, cei care vedem o Românie euroatlantică ne angajăm în susţinerea candidatului care este cel mai bine poziţionat”.
În timpul ăsta, inflația a trecut din nou de 5%, în noiembrie (5,1% față de 4,7% în octombrie). Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11%, mărfurile nealimentare cu 4,15%, iar serviciile cu 7,56%.
Și, din calculele think-tankului austriac Agenda Austria, care urmărește calendaristic raportul în bugete dintre veniturile statelor și împrumuturile lor, reiese că România și-a cheltuit tot bugetul public pe 2024 până în data de 24 octombrie (cel mai devreme dintre toate statele UE), în restul zilelor trăind „pe datorie”. „Ziua visteriei goale” este un indicator menit să ”atragă atenția asupra situației bugetare precare”.
Avem și o veste bună: Ţările de Jos au dat oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, în urma unui vot în parlamentul olandez, care a susţinut decizia recentă a Guvernului în acest sens. Decizia vine după ce și Austria a anunţat, luni, că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată.
Ucraina a trecut de ziua 1022 de război. O rachetă ucraineană a lovit o unitate industrială din regiunea rusă Rostov, distrugând infrastructura critică din orașul Taganrog, situat pe coasta Mării Azov. Și un incendiu s-a produs în orașul Breansk în urma unui atac cu drone ucrainene. Localnicii au spus că a fost lovită o rafinărie, însă un canal de Telegram susține că a fost incendiat un punct de alimentare a gazoductului Drujba.
De cealaltă parte, trupele ruse au distrus sau capturat mai multe poziţii ucrainene în apropierea oraşului Pokrovsk. Forţele Moscovei se află acum la 3 kilometri de periferia sudică a oraşului. Căderea Pokrovskului, un important centru logistic pentru armata ucraineană în est, ar reprezenta cel mai mare eşec militar pentru Kiev din ultimele luni. În plus, peste graniţă, armata rusă a revendicat recucerirea a două localităţi în regiunea Kursk.
Am mai aflat că Rusia a mutat arme nucleare tactice în Belarus, aceasta fiind prima desfășurare a arsenalului nuclear în afara teritoriului rus după Războiul Rece. Această poziționare extinde semnificativ capacitatea Rusiei de a lovi mai multe țări NATO din Europa Centrală și de Est. Polonia, Lituania, Letonia și Estonia sunt direct amenințate, dar și zona de nord-est a României s-ar afla în raza de acțiune a acestora.
Iar premierul maghiar Viktor Orban, abia întors din Florida, unde s-a întâlnit cu Donald Trump, a anunțat că a discutat timp de o oră cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „pentru a promova încetarea focului şi pacea” în aceste „cele mai periculoase săptămâni ale războiului”. De la Kiev, Volodimir Zelenski a criticat dur demersul premierului maghiar.
Polonia a decis să pună televiziunile mari pe lista companiilor strategice, pentru ca Rusia să nu ajungă să acționeze și aici ca în România. Astfel, aceste posturi mari de televiziune nu pot fi preluate fără aprobarea specială a Guvernului.
Iar Guvernul Republicii Moldova a aprobat declararea stării de urgență în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile. Soluția de avarie, un ajutor din România, este sub semnul întrebării, în condițiile în care și sistemul energetic din țara noastră este la limită.
La noi, avem o inițiativă controversată a primarului Daniel Băluță (PSD) care vrea să impună în Sectorul 4 o taxă de 540 de lei pentru toți cei care au autoturism, dar nu și loc de parcare. În acest sector, sunt înmatriculate 182.000 de vehicule, dar există numai 67.303 locuri de parcare (de reședință și publice). Rămân astfel circa 115.000 de mașini pentru care nu există loc de parcare și ai căror proprietari ar urma să plătească noua taxă. Banii ar urma să fie folosiți atât pentru crearea de locuri de parcare, dar și în alte scopuri.
Iar un fost primar, Clotilde Armand, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate și riscă să rămână fără funcția de senator pe care a dobândit-o în urma recentelor alegeri parlamentare. În urmă cu doi ani, ANI a acuzat-o pe Armand că a deținut în același timp funcția de primar și pe cea de manager într-un proiect european. În consecință, agenția a cerut și a obținut în instanță interdicția ca aceasta să ocupe funcții publice timp de trei ani. După anunțarea deciziei definitive, Clotilde Armand a zis că e victima unui abuz al PSD și o va ataca la instanțele europene.
Și prosumatorii scapă de obligaţia de a-şi instala baterii pentru stocarea unei părţi din producţia proprie de energie. Decizia a fost luată de Camera Deputaţilor (for decizional), după ce Iohannis a întors legea de la promulgare.
Încheiem ziua cu omul care are cei mai mulți bani din istorie. Este vorba de Elon Musk, a cărui avere a depășit pragul simbolic de 400 de miliarde de dolari, ajungând la 443 de miliarde.
Proprietarul Tesla și al rețelei de socializare X a ajuns la această sumă după o creștere de 60 de miliarde în doar câteva ore a valorii companiei SpaceX, la care deține 42% din acțiuni. Compania a atins o capitalizare 350 de miliarde de dolari, în urma unei recente achiziții de acțiuni de la angajați și depășește acum imperii precum LVMH (335 miliarde), Coca-Cola (271 miliarde), Samsung (249 miliarde) sau Toyota (231 miliarde).
Mai mult, specialiștii anticipează că miliardarul și companiile sale o vor duce și mai bine, beneficiind de apropierea lui Musk de președintele ales Donald Trump. |
Reflecția zilei: Marea conștiință a boilor mici
Magda Grădinaru publică o analiză - Când și cum a început asaltul asupra României, care sunt instituțiile infiltrate și cu ce efecte în care vorbește despre cum a început, care sunt principalele cauze și cei implicați în ceea ce trăim astăzi.
La final, vorbește despre unde suntem și la ce să fim atenți și pune întrebările esențiale pentru momentul în care ne aflăm (analiza merită citită integral).
„Suntem într-o fereastră de oportunitate în care să diminuăm efectele vulnerabilizării României, pe de o parte, plasată, după expresia lui Iulian Fota, într-o zonă de carantină de către restul aliaților NATO, și, pe altă parte, să restabilim democrația avariată deopotrivă de vicierea procesului electoral și de decizia CCR de anulare a întregului scrutin prezidențial.
Este un moment de turnură, din care fie ieșim cu democrația avariată și societatea slăbită pentru generații, fie cu instituțiile curățate și transparentizate, într-un efort colectiv de mani pulite.
Oliver Jens Schmitt atrage atenția că, fără reformarea fundamentală a întregului sistem politic, România poate pierde și achiziția democratică de până acum. (...) Dar se pune întrebarea: există oameni în partidele principale care ar pune interesele țării mai presus de interesele particulare ale partidului lor într-o astfel de situație de urgență?”
Și Corneliu Bjola spune că „Pe termen lung, este esențial să analizăm cauzele rupturii sociale profunde pe care această criză a revelat-o, arătând clar existența a două Românii: una modernistă, în general bine așezată economic, în linii mari seculară, majoritar urbană și confortabilă în cadrul cultural european; și o Românie tradiționalistă, marginalizată economic, cu valori religioase puternice, care se simte trădată de o clasă politică aparent detașată de preocupările lor din viața de zi cu zi.
Ambele direcții trebuie abordate: pe termen scurt, repararea vulnerabilităților instituționale, iar pe termen lung, reconectarea celor două Românii. Cine și cum va realiza acest lucru reprezintă întrebarea esențială pentru următorii 4-5 ani. A ignora acest semnal de alarmă puternic ne va aduce, fără îndoială, înapoi pe marginea prăpastiei pe care am evitat-o, cu mare dificultate, în ultimele zile”.
„În pofida avertismentelor, însă, semnalele care vin dinspre instituțiile politice arată că politicienii de la putere lucrează mai degrabă pentru a prezerva status quo-ul, arătându-ne o vânătoare de vrăjitoare menită să potolească furia electoratului.
Nici președintele, nici responsabili din serviciile de informații, nici prim-ministrul nu s-au pus la dispoziția națiunii, din contra, își protejează puterea cu prețul netrasparenței și al uzurpării democrației.
Nu există o celulă de criză publică, nu există comunicare ritmică, nu există altă interfață decât același vid de autoritate în care tot forțele extremiste sunt alimentate. (...)
Suntem în același scenariu, în care se aruncă pe piață ipoteze concurente, cât mai grotești, cu aceleași elemente: neolegionarii, neosecuriștii, rușii.
Să ne întoarcem la întrebările de bază: ce s-a întâmplat, când a început, de ce? Suntem în plin război hibrid și haosul e o armă”.
Societatea a transmis cel mai puternic semnal, mediul de business a ieșit, mai clar și vehement ca oricând și a cerut reformarea clasei politice și a statului, sindicatele cer reformarea clasei politice și a justiției, clasa politică merge înainte, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și nimic nu se întâmplă. Puterea au primit-o prin vot, cum se naște conștiința? |
