Anul 2024 a înfuriat românii, iar un număr record a decis să părăsească țara. Cifra zilei a fost comunicată de Statistică: 50.000 de români au emigrat anul trecut, marcând un nou record al plecărilor definitive, după aproape trei decenii.
Per total, în perioada 1990 - 2024, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Migrația externă a contribuit cu 63% la această scădere, iar sporul natural negativ cu 37% (numărul deceselor a fost mai mare decât cel al nașterilor).
Cam așa stăm, iar guvernanții ar trebui să aibă aceste cifre reper pentru orice decizie pe care o iau. O analiză calitativă ar arăta, cel mai probabil, că cei care au migrat sunt exact forța de muncă de care România are nevoie pentru a se dezvolta și a fi sustenabilă pe termen mediu și lung.
Ce facem noi în timpul ăsta?
Nicușor Dan a explicat astăzi de ce a decis ca România să fie prezentă ca observator la Consiliul pentru Pace al lui Trump, în ciuda faptului ca țările din UE, cu mici excepții, nu au dat curs invitației.
Pe scurt, el crede că a fi observator înseamnă să ai un cuvânt de spus și să contribui la direcția în care merge organizația, dar și să îți exprimi reținerea față de deciziile care se iau. În consecință, participarea este în interesul României.
Apoi, președintele mai crede că decizia ar putea ajuta la atenuarea unor „dubii și neîncredere” apărute după alegerile anulate din 2024. Nu rezultă clar cum se întâmplă asta, declarația e cel puțin ambiguă: „cred că prezența României prin președintele ei ajută la a clarifica odată pentru totdeauna, și diplomatic, și față de cetățeni, care este relația adevărată bilaterală între România și SUA”.
Nu în ultimul rând, Nicușor Dan susține că decizia a fost luată după consultări cu capitalele europene și cu ministerele responsabile și că, chiar dacă nu va avea o întâlnire oficială doar el cu Donald Trump, pot exista interacțiuni „incidente, de salon”.
Tot Nicușor Dan a început schimbarea ambasadorilor României. În cursul lunii martie vom avea 40-50 de rechemări printre care și în capitale importante. Primii chemați deja au fost ambasadorii din Liban, Filipine și Turcia, numiți în 2020 și 2024, dar și Dan Mihalache, din Cipru. Nicușor Dan justifică aceste schimbări prin depășirea mandatelor și lipsa unei diplomații economice active.
A apărut și un nou subiect de dispută politică pe reducerea de cheltuieli de la stat: norma de hrană. Un secretar de stat de la Finanțe a propus să se renunțe la norma de hrană pentru bugetari.
Este vorba de 34 de lei pe zi care se dau pentru „hrană” în sistemul de apărare și ordine publică. Pentru restul bugetarilor, este de 347 lei brut lunar pentru cei cu venituri mai mici de 6.000 de lei. De aceasta beneficiază peste 550.000 de angajați din sectorul public, dintre care o treime ar fi în apărare și ordine publică.
Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), s-a opus ferm: norma de hrană pentru militari există de la Cuza încoace, este o normă de hrană specifică, calorică, în funcţie de activitate, pentru militarii Armatei Române, care este plafonată din 2017. Ea ne ajută să fim pregătiți în caz de război, iar reducerea cheltuielilor nu trebuie să afecteze veniturile sau efectivele din Armată. O argumentație de bun simț. Iar pe seară, am aflat că premierul a fost de acord cu renunțarea tăierii pentru apărare.
Dar pentru restul bugetarilor care este rațiunea? Considerăm că 6.000 de lei este un salariu care nu permite și asigurarea hranei zilnice? Doar la bugetari? Sau este încă o componentă a beneficiilor netransparente cu care păcălim statistic românii?
În lume, a fost ziua 1455 de război și au început negocierile de pace de la Geneva, la care participă reprezentanţi americani, ruși și ucraineni, într-un format în care europenii rămân, din nou, pe margine. Chiar dacă, potrivit presei italiene, sunt prezenți și consilieri pe probleme de securitate din Franța, Germania, Italia și UK.
În plus, The Economist scrie că există dezacorduri în cadrul delegației ucrainene. O parte condusă de Kirilo Budanov, șeful cancelariei prezidențiale, optează pentru încheierea rapidă a unui acord condus de americani. O altă parte, încă sub influența fostului șef al cabinetului prezidențial, Andriî Iermak, nu este atât de hotărâtă. Iar Volodimir Zelenski e undeva la mijloc.
În centrul discuțiilor de la Geneva se află tema concesiilor teritoriale în schimbul unor garanții de securitate.
În Marea Britanie, însă, șefii celor mai mari bănci (Barclays, Natwest, Lloyds, Santander și Nationwide) se mobilizează pentru a pune bazele unei alternative la rețelele de plăți deținute de companiile americane Visa și Mastercard (care procesează circa 95% din tranzacțiile cu cardul din UK).
Ei se tem că un conflict cu Donald Trump ar putea restricționa accesul europenilor şi întreruperea acestor servicii. Inițiativa ar fi finanțată de sectorul privat și susținută de Guvernul de la Londra. „Dacă Mastercard și Visa ar fi oprite, ne-ar trimite înapoi în anii 1950”, când economia britanică se baza aproape exclusiv pe numerar. „Desigur, avem nevoie de un sistem de plăți suveran”, spune un executiv implicat în proiect.
Sistemul ar putea deveni operațional până în 2030. Visa și Mastercard au transmis că rămân angajate pe piața britanică și că salută competiția.
În UE, în 2022, Visa și Mastercard procesau aproape două treimi din tranzacțiile cu cardul, iar 13 state membre nu aveau o alternativă națională la furnizorii americani.
Ne întoarcem la noi cu informații despre referendumul din Justiție promis de Nicușor Dan. În acest moment, se definește modul de lucru și se lucrează la sistemul informatic. Așteptările lui Nicușor Dan sunt ca să i se confirme acuzațiile foarte grave, dar care până acum „nu sunt dovedite cu fapte”. Ulterior, dacă rezultatul consultării ar confirma acuzațiile, „evident că trebuie să existe un răspuns corespunzător din partea Consiliului Superior al Magistratului”, crede președintele.
Totuși, raționamentul președintelui pare să aibă unele fracturi logice: există un număr de fapte dovedite și niciun indiciu că CSM va acționa din proprie inițiativă legal, rațional sau moral.
Până atunci, marii infractori ai României scapă prin prescrierea faptelor și nimeni nu răspunde pentru neîndeplinirea actului de justiție. Acum este rândul lui Dan Șova.
În iunie 2018, fostul senator PSD a fost condamnat la trei ani închisoare cu executare, însă el a fost eliberat din penitenciar după șase luni. Pedeapsa i-a fost anulată în baza unei decizii a CCR, care a constatat că sunt nelegal constituite completurile de 5 judecători de la Instanța supremă.
Ulterior, la rejudecare, el a primit o pedeapsă de patru ani închisoare cu executare la Curtea de Apel București (noiembrie 2021), pentru ca la judecarea apelului, Șova să fie condamnat, în martie 2023, de Instanța supremă la trei ani cu suspendare.
Șova a atacat această ultimă decizie printr-o cale extraordinară de atac (recursul în casație), iar Instanța supremă a decis marți încetarea procesului penal împotriva lui, pe motiv că faptele s-au prescris.
Și vorbeam ieri de persoanele cu dizabilități și dubiul care planează că multe certificate au fost obținute pe nedrept, fiind vorba de peste 950.000 de beneficiari. Ministrul Muncii a prezentat o statistică a reevaluărilor făcute până acum.
În perioada 6 noiembrie-31 decembrie 2025 au fost reevaluate 27.658 persoane. Dintre acestea, la 14.944 s-a stabilit menținerea gradului de handicap, 5.484 au obținut grad inferior de handicap, 4.036 au primit grad superior de handicap, iar pentru 3.194 au fost emise certificate de neîncadrare. Ceea ce înseamnă că 11,54% erau false.
Încheiem ziua cu Anul Nou Chinezesc, care a început pe 17 februarie 2026 și care marchează intrarea în Anul Calului de Foc. Combinația Cal–Foc apare o dată la 60 de ani, ultima dată fiind consemnată în 1966.
În astrologia chineză, Calul este asociat cu vitalitatea, viteza, independența și dorința puternică de libertate. Elementul Foc amplifică aceste trăsături și adaugă pasiune, ambiție și intensitate. Anii Calului sunt considerați perioade care favorizează acțiunile îndrăznețe, schimbările rapide și inițiativele curajoase.
O expresie celebră din cultura chineză, „马到成功” (mǎ dào chéng gōng), sugerează că succesul vine rapid, „odată cu sosirea calului”. Este o metaforă a victoriei obținute fără obstacole majore și a rezultatelor rapide.
Așa să ne fie și să trecem cu ușurință și cu acceptarea vremurilor și a vremii așa cum sunt, fie el cod portocaliu sau roșu! |
