Vorbim mult despre drona care a căzut și a explodat la Galați.
Despre originea ei. Ca să convingă că e rusească, preşedintele Nicuşor Dan a publicat imagini cu fragmente din dronă şi cu inscripţiile acesteia. Fără dubiu este de provenienţă rusească, iar faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuinţe din România, provocând răniţi şi pagube materiale, „este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia", a ținut să ne spună șeful statului.
Volodimir Zelenski i-a mulțumit: „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin. (...) Ucraina este pregătită să colaboreze îndeaproape pentru a contracara ameninţările comune şi a întări protecţia vieţii - nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru România şi restul Europei”.
Despre cum îi răspundem Rusiei. Tot el a spus, de data asta la BBC, ce va face România, dacă dronele rusești vor continua să vină și să pună în pericol cetățeni români. Se va merge pe „ierarhia diplomatică a măsurilor” și va urma expulzarea ambasadorului rus.
Despre felul în care (nu) s-a intervenit. MApN l-a scos la înaintare și pe căpitan comandorul Alexandru Pavelescu, pilotul care a doborât recent o dronă în Estonia, ca să explice de ce nu s-a putut acționa și în România ca în țara baltică.
Pe scurt: În Estonia, drona interceptată se afla „într-un mediu operaţional” în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populaţia civilă sau pentru o zonă urbană. În timp ce la Galați, dacă drona ar fi fost lovită, schimbarea traiectoriei sau fragmentele rezultate în urma distrugerii ar fi putut avea efecte imprevizibile într-o zonă locuită.
Dar mai ales despre intențiile Rusiei. Mulți au ridicat o sprânceană când au auzit declarația detaliată și neprovocată a președintelui despre cum a ajuns drona rusească în România: povestea cu roiul de 43 de drone lovit de ucraineni din care una a deviat înspre Galați.
Mai mult, întrebat dacă traiectoria dronei s-a modificat aleatoriu sau dacă a fost modificată de cineva, președintele a zis: „A fost lovită kinetic. A fost lovită şi din cauza asta”. Ideea fiind că Rusia nu ne-a atacat voit, ci a fost o întâmplare.
Și iată că ministrul Apărării, Radu Miruță, a evitat să confirme această explicație. A zis că din datele pe care le are nu se poate afla motivul exact pentru care a ajuns în România: „Că a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”.
El a explicat că pe radarele românești s-a văzut traseul dronei „venind dinspre Marea Neagră, trecând Dunărea, intrând în spațiul aerian românesc și prăbușindu-se în Galați”. Și că, dacă am vrea să aflăm și cum a ajuns drona la Galați, am putea face o expertiză.
Până atunci, a mai zis ministrul, să rămânem cu focus pe esențial: drona era de fabricație rusească, avea aproximativ 30 kg de TNT, iar Rusia este responsabilă pentru traiectoria armelor pe care le lansează. „Nu există scuză din partea Federației Ruse”.
Declarațiile ministrului ridică mari semne de întrebare asupra informațiilor date de președinte. De unde știe sigur că drona a fost lovită și „aruncată” la noi, în condițiile în care nu s-a făcut o expertiză care să certifice acest lucru? Iar este președintele de 100 de ori mai bine informat decât noi și decât ministrul Apărării?
Interesantă în context și reacția Institutului pentru Studiul Războiului, care atribuie o intenție clară Rusiei și lui Vladimir Putin: „Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă. (...) Putin pare acum să accepte și riscul producerii de victime civile în statele NATO, ca o consecință acceptabilă a campaniei de lovituri a Rusiei”.
Despre obiectivele Rusiei scrie și New York Times. Cu cât europenii au îndoieli și anxietăți mai mari - generate de războiul din Ucraina, ostilitatea președintelui Trump, amenințările din partea Moscovei, problemele economice agravate de războiul din Iran - cu atât este mai bine pentru obiectivele lui Putin.
Pe termen lung - divizarea NATO, destrămarea alianței transatlantice și încurajarea Washingtonul de a-și lua trupele și rachetele acasă, lăsând Europa mai vulnerabilă. Pe termen scurt - schimbarea cursului războiului din Ucraina.
Iar premierul polonez Donald Tusk exact asta zice: că țările membre ale NATO ar trebui să ia în serios, în sfârșit, provocările Rusiei - cum e drona prăbușită în România - dar și afirmații precum cele făcute de fostul președinte rus Dmitri Medvedev (care a zis că cetățenii UE nu vor mai putea dormi liniștiți).
Nu așa se vede și dinspre SUA, care par că-i fac perfect jocul lui Putin. Publicația germană Welt am Sonntag scrie, citând un oficial de la Pentagon, că SUA intenționează să accelereze retragerea trupelor sale din bazele militare din Europa și își va prezenta planurile aliaților la Force Sourcing Conference, eveniment al NATO din luna iulie.
Fără a da detalii, și șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a avertizat că urmează „decizii importante" cu privire la securitatea în Europa.
De altfel, nu numai că SUA nu au avut până acum o reacție la nivel înalt față de evenimentul de la Galați, dar secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, chiar a refuzat să răspundă la o întrebare a unui jurnalist referitoare la incident.
Emilian Isailă pune evenimentele în perspectivă și are și o explicație: „De la reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, nu mai există niciun 'parteneriat strategic' între SUA și România. (...)
JD Vance a atacat dur România la conferința de securitate de la Munchen, în condițiile în care țara noastră tocmai fusese victima unui atac hibrid al Kremlinului, care deraiase procesul electoral de la finalul anului 2024.
De asemenea, Pentagonul a retras peste 1.000 de militari din România, în condițiile unui război la graniță care reprezintă o amenințare existențială pentru NATO și UE.
Să amintim aici și blocarea programului Visa Waiver, fără nicio explicație oficială, la scurt timp după ce Donald Trump și-a preluat atribuțiile de președinte al SUA, deși România îndeplinise toate condițiile, iar fosta administrație avizase procedura.
După 1990, nicio administrație americană nu a fost atât de ostilă României cum e cea a lui Donald Trump. Este vorba (...) doar de atitudinea președintelui american care e extrem de vizibilă, deși nimeni nu vorbește despre ea. Iar această ostilitate are o explicație logică, documentată și neplăcută - alinierea lui Trump cu interesele lui Putin”.
În lume, nu e grabă în Iran. Donald Trump a cerut mai multe modificări la acordul negociat de emisarii săi cu reprezentanții Iranului. Vrea mai multe detalii despre când și cum vor avea SUA acces la materialul nuclear iranian, dar și modificări la formulările privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Așa că s-a deschis o nouă rundă de discuții între părți, care ar putea dura câteva zile.
Cifra zilei este 15. În cel mult 15 ani, Estonia ar putea fi nevoită să introducă serviciul militar obligatoriu pentru femei, din cauza scăderii accentuate a ratei natalității masculine. Altfel, din cauza numărului tot mai mic de tineri care ating vârsta militară, statul baltic ar putea ajunge în imposibilitatea de a-și îndeplini obiectivele privind numărul de trupe din planurile sale de apărare pe termen lung.
Iar declarația zilei vine din Polonia, care a semnat 29 de contracte de apărare în valoare de 78 de miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 18,4 miliarde de euro, într-o singură zi, în cadrul programului SAFE. „Un record mondial absolut”, zice ministrul Apărării de la Varșovia. Contractele, scrie presa locală, au fost încheiate cu producători polonezi.
Și la noi, ultimele contracte majore de înzestrare a Armatei Române în cadrul programului european SAFE au fost semnate cu compania germană Rheinmetall. Sunt contracte de peste 5,6 miliarde de euro pentru blindate, sisteme anti-dronă, nave și muniție.
Ne-am lămurit și cum e cu ultimatumul avioane vs vize, dat de premierul bulgar Washingtonului. De fapt, scrie presa locală, retragerea aeronavelor militare americane de pe aeroportul din Sofia face parte dintr-un plan mai larg de rotație al NATO și nu este rezultatul presiunilor premierului bulgar Rumen Radev în disputa cu Washingtonul privind vizele pentru cetățenii bulgari.
Mai mult, cererea inițială a Statelor Unite pentru desfășurarea aeronavelor acoperea perioada 17 februarie – 31 mai 2026. Practic, prin decizia luată, guvernul bulgar nu a încheiat misiunea mai devreme, ci a extins-o cu încă o lună, până la finalul lui iunie.
Avem și niște vești bune din zona medicală. Medicii vorbesc despre rezultate „fără precedent”, după ce o injecție cu acțiune triplă împotriva cancerului a făcut să dispară complet tumorile la o parte dintre pacienții incluși într-un studiu clinic internațional.
Tratamentul, numit amivantamab, a fost testat pe pacienți cu forme avansate de cancer de cap și gât, în cazuri în care boala se răspândise sau revenise și nu mai răspundea la tratamentele standard.
Studiul a inclus 102 pacienți din 11 țări. La 43 dintre ei, tumorile s-au micșorat sau au dispărut complet. În 28 de cazuri, tumorile s-au redus semnificativ, iar la 15 pacienți, medicii au constatat dispariția completă a tumorilor.
Și un amplu studiu internațional, coordonat de University College London, arată că un test genomic ar putea ajuta milioane de paciente cu cancer de sân să evite chimioterapia, fără risc mai mare de recidivă.
Cancerul de sân este cea mai răspândită formă de cancer la nivel global. În prezent, tratamentul standard presupune îndepărtarea chirurgicală a tumorii, urmată, în multe cazuri, de chimioterapie, atunci când medicii consideră că există un risc de reapariție a bolii.
Testul Prosigna analizează activitatea a 50 de gene din țesutul tumoral și estimează riscul de reapariție a bolii în următorii 10 ani. Astfel, pentru multe paciente, tratamentul ar putea fi personalizat astfel încât să evite toxicitatea inutilă a chimioterapiei.
Încheiem ziua cu o analiză a psihoterapeutului adlerian George Chiriacescu, pe tema relației părinți - copii (că tot vine ziua lor).
„Copiii au nevoie și de libertate, și de structură. Și de apropiere, și de diferență de rol. Și de autonomie, și de ancore reale - emoționale, valorice, sociale și chiar financiare.
Au nevoie să știe că relația (cu părinții) rezistă și atunci când greșesc, că există niște repere despre respect, muncă, responsabilitate și asumare, că aparțin unei familii și unei lumi care nu se reorganizează complet în funcție de emoțiile momentului. (...)
Libertatea fără structură interioară poate deveni anxietate. Iar un copil care nu întâlnește niciodată limite sau consecințe nu devine automat mai echilibrat. Uneori devine doar mai fragil în contact cu realitatea”. La muți ani!
Ne revedem marți seara. |
Reflecția zilei: Dramă și morală
Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a anunţat că vor urma „decizii importante” viitoare cu privire la securitatea Europei, într-un discurs pe care l-a susţinut la Conferinţa Apărării Dialogul de la Shangri-La, în Singapore.
I-a acuzat pe europeni că au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-şi consolida apărarea. Și a lăudat ţările asiatice care „au înţeles că soclul unui parteneriat durabil nu se află pe valori idealizate, ci pe o aliniere concretă a intereselor naţionale”.
„Atunci când interesele noastre sunt divergente, noi acţionăm împreună cu determinare, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta", a zis Pete Hegseth.
Pentru că, spune Hegseth, europenii au susţinut mult timp „o retorică mondialistă găunoasă pe tema unei ordini mondiale bazate pe reguli, în timp ce capitalele europene îşi deschideau larg frontierele şi îşi goleau armatele de substanţă".
Pete Hegseth este una dintre vocile cele mai ideologizate ale administrației Trump pe apărare. A venit în poziția de secretar al Apărării după o carieră de veteran, activist conservator și prezentator Fox News, iar discursul lui combină trei teme recurente ale trumpismului: anti -„globalism”, ostilitate față de politicile liberale interne - migrație, diversitate, „woke” - și presiune brutală pe aliați să cheltuiască mai mult pentru apărare.
Când vorbește despre Europa, Pete Hegseth are dreptate într-un singur punct: când spune că regulile nu valorează mult, dacă nu pot fi apărate. Ucraina ne arată asta în fiecare zi.
Dar când secretarul american al Apărării numește ordinea mondială bazată pe reguli „retorică mondialistă găunoasă”, nu mai critică doar slăbiciunea militară a Europei. Ci atacă fundația care a ținut lumea occidentală departe de legea junglei după 1945.
Dacă nu am ști cine a spus-o, fraza ar putea fi plasată în perioada interbelică - o retorică despre democrații decadente - sau astăzi, într-un laborator al Kremlinului unde se creează linia de propagandă rusească despre Europa slăbită de liberalism și migrație.
Acum, devine tot mai clar că Europa trebuie să își aducă aminte că regulile în care crede trebuie apărate. Și să o facă. Dar trezirea este mult prea lentă și are loc în paralel cu creșterea tot mai puternică a celor care promovează disprețul față de ordine și construiesc o lume în care dreptatea aparține celui care lovește primul.
Întrebarea e cum îi răspunzi bătăușului clasei, care tocmai a lansat un pumn spre tine, în timp ce îți șuieră printre dinți că morala ta nu face doi bani și să mai termini odată cu dramoletele? |
