După patru luni de criză politică și două tentative eșuate, Nicuşor Dan s-a hotărât, în sfârşit, să facă consultări pentru desemnarea unui nou premier.  Într-un maraton de discuţii pe repede înainte, fiecare partid e chemat să stea joi, la Cotroceni, maxim jumătate de oră  - interval valabil şi pentru PSD şi PNL, şi pentru SOS sau "electronii liberi".

Nicușor Dan este posibil să facă desemnarea chiar înainte de plecarea în SUA (sâmbătă dimineaţă va decola spre New York, unde participă la Adunarea ONU). Rămâne acum de văzut dacă noul nominalizat va reuși să adune cele 233 de voturi necesare sau dacă se va contura calea spre alegerile anticipate.

Surse consultate de SpotMedia ne spun că, în ultimele două zile, PSD și AUR au avut deja 3 întâlniri pentru formarea Guvernului. Întâlnirile au fost chiar între Sorin Grindeanu și George Simion.

În acest timp, România nu o duce deloc bine. Am ajuns pe locul 4 în UE la ponderea dobânzilor plătite pentru datoria publică în PIB, după Italia, Ungaria și Grecia, potrivit ultimului studiu BNR privind stabilitatea financiară. Creșterea este una rapidă: în urmă cu aproximativ șase ani, România nici nu se afla în acest clasament. Acum România cheltuiește peste 3% din PIB pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice. Mai mult decât bugetul alocat educației.

Tot la capitolul financiar, România riscă să lase bani europeni nefolosiți exact când are cea mai mare nevoie de ei. La jumătatea lui 2026, țara a absorbit doar aproximativ un sfert din fondurile structurale și de coeziune disponibile pentru perioada 2021-2027, iar timpul rămas pentru a recupera întârzierea este tot mai scurt. Situația pune presiune atât pe proiectele care ar trebui finanțate cu bani europeni, cât și pe poziția României în negocierile pentru viitorul buget al UE.

Iar efectele negative se văd tot mai clar și frecvent în economia reală. Mihai Bordeanu, șeful Dacia în România și Europa de Sud-Est, spune că sectorul auto (responsabil pentru aproximativ o treime din exporturile țării, 14% din PIB și circa 200.000 de locuri de muncă) devine tot mai puțin competitiv, în special din cauza costului energiei, care s-a dublat față de perioada de dinaintea pandemiei.

Problema este simplă: Renault și Ford pot produce în România, dar pot produce la fel de bine și în alte țări, iar deciziile de investiții se iau în funcție de costuri și eficiență. România a pierdut deja două astfel de „meciuri”, spune Bordeanu: primul model electric Dacia va fi produs în Slovenia, iar viitorul model Dacia Striker, în Turcia.

Avertismentul lui este că, fără măsuri rapide privind energia, infrastructura, piața muncii și programele de reînnoire a parcului auto, industria ar putea pierde anul viitor între 20% și 25% din producție, cifră de afaceri și locuri de muncă.

La Bucureşti s-a terminat oficial protestul fermierilor, iar Jandarmeria a făcut bilanţul: 3 dosare penale, 47 de persoane duse la sediile Poliției, 6 persoane reținute, 24 de amenzi, în valoare totală de 46.000 de lei, 10 jandarmi răniți, 2 autospeciale ale Jandarmeriei avariate, 32 de persoane au avut nevoie de sprijin medical, 9 persoane transportate la spitale.

În plus, primarul Sectorului 1 spune că, în urma protestului, în Piața Victoriei au rămas plante smulse și dale sparte, iar unele lucrări finalizate recent au fost deteriorate. Paguba se ridică la zeci de mii de lei. 

Fermierii protestatari au fost chemați miercuri la Cotroceni, unde au aflat că problemele lor ar urma să fie discutate de viitorul guvern, despre care li s-a transmis că se va forma „în câteva zile”. Fără soluții concrete după întâlnirea cu un consilier al președintelui Nicușor Dan, agricultorii s-au întors în Piața Victoriei și au amenințat că, dacă revendicările lor nu vor fi rezolvate, își vor muta protestul la Bruxelles.

Între timp, Ursula von der Leyen a susţinut în Parlamentul European discursul anual despre Starea Uniunii. Cu această ocazie, a făcut o ofertă spectaculoasă Canadei: să devină primul membru asociat al UE. Anunțul, făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, vine după ce Ottawa a anunțat că vrea să construiască o alianță economică și de securitate „unică” cu Europa, într-un moment în care relațiile sale cu SUA sunt tot mai tensionate.

Propunerea Ursulei von der Leyen a fost primită cu aplauze, în picioare, în PE. Statutul de „membru asociat” nu există în prezent în tratatele UE, iar forma concretă a unei asemenea relații urmează să fie discutată.

În acelaşi discurs, Ursula von der Leyen a anunţat că UE pregătește reguli stricte pentru accesul copiilor la rețelele sociale. Acum ei petrec între 4 și 6 ore pe zi în fața ecranelor. Von der Leyen a explicat că regulile nu vor fi identice pentru toți copiii, ci vor ține cont de vârsta lor:

- copiii sub 13 ani nu vor avea acces deloc la rețelele sociale;
- între 13 și 15 ani vor fi permise numai „mini-conturi”, create și supravegheate de părinți sau tutori. Aceste conturi vor avea funcții limitate și o restricție de utilizare de o oră pe zi;
- pentru utilizatorii între 15 și 18 ani, platformele vor fi obligate să folosească sisteme concepute special pentru siguranța minorilor.

Alt punct din discurs a fost înființarea unui Consiliu European de Securitate. Șefa Comisiei a cerut și o nouă Strategie Europeană de Securitate, în condițiile în care instituțiile și procedurile actuale nu mai sunt adaptate amenințărilor cu care se confruntă UE.

În discursul de său, von der Leyen nu a precizat cine ar urma să participe la noul organism dar, proiectul - consultat de Euractiv - arată că formatul ar urma să-i reunească pe liderii statelor membre ale UE și pe cei ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei, Canadei și ai altor țări partenere.

Von der Leyen vrea și un „protocol de securitate de urgență”, inspirat de articolul 4 al Tratatului NATO. Acesta ar putea fi activat de orice stat membru, după care toate țările UE s-ar reuni pentru a coordona un răspuns comun, a descuraja escaladarea și a limita efectele atacului.

Ideea vine în contextul în care am ajuns în ziua 1666 de război, în care Ucraina a confirmat lansarea contraofensivei „Vivaldi” în regiunea Donețk. Un oficial ucrainean spune că peste 75 kmp au fost curățați de militarii ruși infiltrați. Analiștii independenți estimează pierderi teritoriale mult mai mari pentru Rusia, de 200–240 kmp, însă nu există confirmare oficială. .

În plus, atacurile ucrainene asupra industriei petroliere rusești încep să aibă efecte tot mai vizibile. Trei dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină au oprit sau au redus drastic activitatea. În regiunea Leningrad au fost introduse limite temporare la vânzarea carburanților.

Iar Volodimir Zelenski a spus că rușii au încercat să îl atace cu drone de două ori, atunci când a tranzitat spațiul aerian al Republicii Moldova. Una dintre drone a pătruns și în România.

Peste ocean, Departamentul de Justiție al SUA a anunțat punerea sub acuzare a cinci presupuși agenți ruși, toți fugari, acuzați de conspirație pentru a organiza asasinate și a finanța atentate în Statele Unite și Europa.

Iar Rezerva Federală a SUA a crescut dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, la 3,75%–4,00%, pe fondul unei inflații încă peste ținta de 2% și al scumpirii energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Este prima majorare din iulie 2023 și vine într-un moment în care randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a trecut de 5%, nivel care împinge în sus costul creditelor în întreaga economie.

Pentru populație și companii, efectul probabil este simplu: împrumuturi mai scumpe, inclusiv pentru locuințe și investiții, într-o economie care deja dă semne de încetinire. Decizia este și politic sensibilă: este prima majorare sub conducerea lui Kevin Warsh, numit de Donald Trump, după ce susținuse anterior reducerea dobânzilor.

Și câteva știri importante, pe scurt:

• Criză la Ambulanță. Serviciile de Ambulanță din 17 județe nu au suficienți bani pentru cheltuielile din septembrie: combustibil, medicamente, materiale sanitare și reparații. Salariile sunt acoperite, iar Ministerul Sănătății încearcă să țină serviciile în funcțiune din fondul de urgență, dar sindicaliștii avertizează că, fără rectificare bugetară, în trimestrul IV unele transporturi și transferuri de pacienți ar putea fi suspendate.


• Căsătoriile forțate devin infracțiune. Parlamentul a adoptat legea care pedepsește penal căsătoriile și conviețuirile forțate. Cei care constrâng minori sub 16 ani riscă între 2 și 7 ani de închisoare, iar pentru victimele de peste 16 ani pedeapsa este între 1 și 5 ani, cu majorări în anumite situații agravante.


• Un nou instrument pentru pensie, pe model american. Parlamentul a adoptat Conturile de Economii și Investiții, inspirate de sistemele 401(k) și IRA din SUA. Vor fi voluntare și suplimentare față de pensia de stat, Pilonul II și pensiile facultative, iar banii vor putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni sau fonduri. Legea merge acum la promulgare și va intra în vigoare la 1 ianuarie din anul următor publicării în Monitorul Oficial.


• Comenzile online din afara UE vor avea încă o taxă. Din 1 noiembrie 2026, UE introduce o taxă de procesare pentru fiecare articol comandat online din afara blocului comunitar, separată de taxa vamală de 3 euro aplicată deja din iulie. Valoarea noii taxe va fi stabilită de Comisia Europeană. În România, taxa națională de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro ar urma să fie eliminată odată cu aplicarea noii taxe europene.


• Patru baruri din România, între cele mai bune 100 din Europa. În clasamentul European Bar Guide 2026 au intrat Scârț Loc Lejer din Timișoara – locul 22, Caru’ cu Bere din București – locul 43, Heltai Folkcenter din Cluj-Napoca – locul 69 și Geea Cafe din Sibiu – locul 74. Cel mai bine clasat, Scârț Loc Lejer, găzduiește la subsol și Muzeul Consumatorului Comunist.

Încheiem cu două recomandări - de citit și de ascultat/văzut.

• De citit, o analiză din The Guardian: de ce ascensiunea AfD nu poate fi explicată doar prin „furia estului”.

Carolin Würfel amintește că AfD a fost fondat în vestul Germaniei, dar și-a găsit terenul cel mai fertil în est, unde reunificarea a lăsat pierderi de locuri de muncă, inegalități și sentimentul că deciziile au fost impuse. Întrebarea, spune ea, nu este doar de ce estul votează AfD, ci și de ce vestul a produs un partid capabil să exploateze aceste frustrări.

O altă concluzie importantă: mulți alegători nu par atrași în primul rând de programul AfD, ci de mesajul simplu „Vă vedem. Contați”. Nemulțumirile au rădăcini reale, dar autoarea insistă că votul pentru AfD rămâne un vot pentru un partid construit pe excludere, rasism și nostalgii autoritare. Iar problema nu mai este una a estului Germaniei, ci a întregii țări.

• De ascultat/văzut - Interviul Adrianei Nedelea cu Mircea Miclea, la Spotmedia, despre școala românească și ce produce ea în societate.

Miclea spune că problema nu este doar lipsa soluțiilor, ci lipsa unui leadership care să le aplice: „Politicienii se comportă ca sepia, secretă cerneală ca să se ascundă. Ei secretă retorică, pentru ca în spatele retoricii să ascundă adevăratele probleme.”

Vorbește despre legătura directă dintre calitatea educației și sărăcie și investiții: „Vom fi din ce în ce mai săraci dacă avem un învățământ de slabă calitate și nicio firmă nu va veni să investească într-o țară în care forța de muncă are o calitate din ce în ce mai slabă.”

Despre analfabetismul funcțional, avertismentul este: „Asta înseamnă că ești din ce în ce mai vulnerabil la manipulare. Adică vei fi controlat de cei care vor să te controleze.”

Iar răspunsul lui la întrebarea „de ce să mai învăț?” este „Câtă cunoaștere, atâta libertate.”

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: O relație complicată cu libertatea

Mircea Miclea, fost ministru al Educației, actual profesor universitar la Universitatea „Babeș Bolyai”, spune că ar scrie pe poarta fiecărei școli: „Câtă cunoaștere, atâta libertate”.

Și explică: cu cât știm mai mult, cu atât suntem mai greu de manipulat, mai autonomi, capabili să alegem mai bine și să depindem mai puțin de alții. „Dacă nu înveți, nu ești liber. Ești controlat de TikTok, ești controlat de un troll, ești controlat de un AI.”

Dar cât de mult înțelegem, prețuim și ne dorim noi libertatea?

O definiție a libertății ar fi „posibilitatea unei persoane de a gândi, alege și acționa fără constrângeri arbitrare, în limitele în care nu încalcă libertatea și drepturile celorlalți”. Iar Isaiah Berlin vorbește despre libertate în două sensuri: libertatea „de ceva” (absența constrângerilor) și libertatea „de a face ceva” (capacitatea de a-ți conduce propria viață și de a decide pentru tine).

Românii par însă să aibă o relație complicată cu libertatea.

Potrivit unui sondaj INSCOP din aprilie 2026

• 69,7% afirmau că libertatea individuală este mai importantă decât regulile statului


• 76,9% spuneau că prea multă libertate duce la haos


• 88,6% preferau un trai modest, dar stabil, unuia prosper, dar incert.

INSCOP descria chiar această combinație drept o „dualitate libertate vs. ordine” încă nerezolvată.

În iulie 2026, când întrebarea a fost despre regimul politic, societatea părea aproape împărțită:

• 47,2% preferau democrația, chiar dacă aduce mai multe conflicte și dezbateri


• 46,3% ar accepta un regim mai puțin democratic, dacă ar oferi mai multă ordine și stabilitate


• 60,6% spuneau că puterea trebuie controlată democratic, chiar dacă deciziile sunt luate mai lent.

Libertatea individuală și democrația sunt strâns legate: democrația este sistemul care protejează libertatea de a vorbi, de a alege, de a te asocia și de a contesta puterea.

Din sondaje, libertatea pare să rămână o valoare importantă pentru noi, dar una pusă permanent în balanță cu ordinea, siguranța și stabilitatea. Și n-am aflat până acum decât sporadic, niciodată până la capăt, pentru câtă libertate suntem dispuși să luptăm, atunci când vine la pachet cu riscuri, răbdare, disciplină și responsabilitatea de a decide singuri?