Se vorbește tot mai mult despre alegeri anticipate - timid, asumat, bombastic sau într-un context alarmist, care să descurajeze o astfel de decizie. Cred însă că nimeni nu poate anticipa cât de cât corect cum vor reacționa alegătorii acum, după o perioadă consistentă marcată de un dispreț suveran al clasei politice față de cetățeni și soarta țării. O situație care ar putea genera absenteism masiv sau, din contră, revoltă și furie. O situație în care, de asemenea, capacitatea de manipulare a unor situații emoționale ar fi maximă. De aceea, toți potențialii beneficiari ai voturilor noastre se tem, de fapt, de această variantă.
Cele mai recente declarații conturează însă aceeași imagine haotică din ultimele mai bine de două luni.
După întâlnirea de la Cotroceni, președintele USR, Dominic Fritz, spune că șansele ca România să aibă un nou guvern până la sfârșitul lunii iulie sunt zero. Dacă nu se va ajunge la susținerea în Parlament a unui guvern minoritar, soluția care rămâne sunt anticipatele.
Și Siegfried Mureșan - europarlamentarul PNL, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier - susține organizarea alegerilor anticipate, dacă actualul blocaj politic nu poate fi depășit. El argumentează și că în ultimii cinci ani, anticipate au avut loc în 10 dintre cele 27 de state UE, inclusiv în Franța, Germania, Italia și Spania.
Cu cifrele vine directorul INSCOP, Remus Ștefureac. El spune că alegerile anticipate ar putea dubla ponderea AUR în Parlament, fără să asigure însă o majoritate stabilă. Mai exact, AUR ar putea obține 38–40% din voturi, iar dacă SOS România și POT nu trec pragul electoral, redistribuirea ar putea ridica partidul la peste 40% din mandate, față de aproximativ 20% în prezent.
PNL ar crește, în timp ce PSD, USR și UDMR ar stagna în cel mai bun caz. Chiar și așa, niciun partid nu ar avea singur majoritatea, iar negocierile pentru formarea unui guvern ar rămâne dificile. În sondajul INSCOP din mai, 41,3% dintre români susțineau anticipatele, față de 50,7% care preferau formarea unui nou guvern cu partidele actuale.
De altfel, mai nou, și Sorin Grindeanu și-a nuanțat poziția față de colaborarea cu AUR. Zice că nu are încredere în George Simion - care îl ține la guvernare pe Ilie Bolojan - dar nu are nicio problemă cu partidul în sine și nici cu alegătorii AUR.
În timp ce situația politică e tot mai haotică și neclară, România intră în evaluarea agențiilor de rating. Fitch discută cu Ministerul Finanțelor, BNR, Consiliul Fiscal, economiști și reprezentanți ai mediului privat, iar Moody’s va avea propriile consultări joi.
Agențiile analizează dacă blocajul politic pune în pericol reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice. Guvernul invocă pe plus execuția bugetară și faptul că 49% din necesarul de finanțare pentru 2026 este deja acoperit.
Un raport Erste estimează că ratingul României va fi, cel mai probabil, menținut anul acesta, agențiile așteptând să vadă bugetul pentru 2027.
Declarația zilei vine de la Nicușor Dan, care are un motiv năucitor pentru încrederea pe care o are că nu vom fi retrogradați: „Eu, personal nu văd în momentul acesta un risc. Bineînţeles că în momentul în care o agenţie de rating vine şi te evaluează, o componentă este componenta de stabilitate politică. Atâta timp cât există garanţia că nu ne abatem de la ţintele de deficit pe care în mod explicit o dau partidele, eu nu văd riscul ăsta”.
De altfel, au mai fost astăzi câteva declarații de pe Planeta Nicușor Dan, pe care nu le înțelegem probabil pentru că o fi având, pe orice subiect, de 100 de ori mai multe informații decât noi.
Despre negocieri a spus că se fac pași timizi spre reconciliere și nu vede rostul acum nici al unui guvern tehnocrat, nici al unei succesiuni de guverne minoritare și nici al anticipatelor.
De asemenea, s-a declarat „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor şi a susținut că toate trei (DNA, DIICOT şi Parchetul General) se „mişcă foarte bine”. Cât despre preocuparea pentru reforma Justiţiei, preşedintele spune că „trebuia să fie o preocupare pe care din cauza crizei politice am amânat-o”.
Iar despre șantajul lui Sorin Grindeanu, care a spus că nu va vota legile necesare pentru PNRR, dacă acestea nu conțin modificările pe care le vrea PSD, Nicușor Dan crede că nu reprezintă un blocaj, ci o tactică de negociere. Și este convins că partidele vor ajunge la un acord și că reformele necesare vor fi adoptate.
În timpul ăsta, Europa a intrat într-un nou episod de căldură extremă. Italia traversează al treilea val de caniculă din această vară, cu alertă roșie în șapte orașe și temperaturi de până la 45 de grade în Sardinia. Masa de aer tropical din nordul Africii se deplasează spre est și va ajunge și în România: canicula se va extinde de joi în vestul țării, iar la București sunt prognozate 34–35 de grade vineri și sâmbătă.
Noul val vine după episodul extrem din 18 iunie–1 iulie, care a provocat cel puțin 14.000 de decese în plus în șase țări vest-europene: aproximativ 6.800 în Germania, 2.200 în Regatul Unit, 2.025 în Franța, 1.747 în Belgia, 810 în Spania și 480 în Olanda. Sunt date preliminare și nu toate decesele pot fi atribuite direct căldurii, însă cercetătorii spun că amploarea mortalității este neobișnuită și că temperaturile înregistrate ar fi fost practic imposibile fără schimbările climatice provocate de arderea combustibililor fosili.
Iar Ucraina a trecut prin ziua 1602 de război, fiind atacată în cursul nopții cu opt rachete balistice, două rachete Kinjal și 135 de drone. Ucraina a răspuns atacând rafinăria Gazprom Neftekhim Salavat, aflată la aproximativ 1.500 de kilometri de front, și 11 nave rusești în Marea Azov. Marina ucraineană a anunțat și scufundarea, lângă Novorossiisk, a navei rusești de patrulare Izumrud, implicată în atacul din Strâmtoarea Kerci din 2018, când Rusia a capturat trei nave și 24 de marinari ucraineni.
În plan diplomatic, Bulgaria a anunțat că se retrage din Coaliția de Voință. Premierul Rumen Radev a refuzat să participe la reuniunea de la Paris și a anunțat că Sofia nu va continua ajutorul financiar și militar pentru Ucraina. Crede că soluția trebuie căutată prin diplomație. Bulgaria intrase în coaliție în 2025. Noul guvern a oprit și livrările de echipamente către Kiev.
Iar la Kiev se pregătește și o schimbare de guvern. Zelenski mizează pe un premier tehnocrat, Serhii Korețki, directorul Naftogaz, un manager de 41 de ani fără experiență politică. Prioritățile sunt pregătirea pentru iarnă, protejarea infrastructurii energetice, stabilizarea economiei și administrarea ajutorului occidental.
În Orientul Mijlociu, armata americană a atacat pentru a treia noapte consecutiv și susține că a lovit peste 300 de ținte iraniene. Donald Trump a anunțat o blocadă completă asupra navelor care vin dinspre sau se îndreaptă spre porturile iraniene ori transportă mărfuri iraniene, dar spune că strâmtoarea rămâne deschisă pentru restul traficului naval.
Președintele american a renunțat la taxa de 20% pe care voia să o perceapă pentru protejarea transporturilor și a anunțat, în schimb, acorduri comerciale și investiții „masive” ale statelor din Golf în SUA. Teheranul a răspuns atacând petroliere și baze americane din regiune, iar perturbarea traficului naval a provocat o creștere cu peste 9% a prețului petrolului.
În SUA, însă, Donald Trump a primit o lovitură puternică, după ce un tribunal federal a anulat acordul prin care președintele SUA, familia sa și companiile lor ar fi primit imunitate fiscală retroactivă.
Judecătoarea a constatat că procesul intentat Fiscului american a fost folosit pentru a legitima o înțelegere între părți care, în realitate, colaborau și nu erau adversare. Acordul ar fi împiedicat IRS să mai conteste declarațiile fiscale depuse în trecut și ar fi permis folosirea unor miliarde de dolari din bani publici pentru despăgubiri.
Schimbări majore - unele dintre ele dure - au loc și pe piața auto. Industria auto europeană pierde teren în fața Chinei. Exporturile auto chineze au atins în iunie recordul de 1,06 milioane de mașini, cu 71,2% mai multe decât în urmă cu un an. 523.000 au fost electrice sau hibride plug-in.
Asta în timp ce în Germania, Volkswagen pregătește reducerea producției, a numărului de modele și posibil încă 50.000 de disponibilizări, după alte 37.000 de posturi eliminate, iar patru uzine au viitorul incert. Asociația Industriei Auto avertizează că unele fabrici europene vor trebui închise sau preluate de producători străini, inclusiv chinezi.
Scăderea ajunge și în România. Dacia și Ford Otosan au produs aproximativ 248.000 de mașini în primul semestru, cu 12,7% mai puține decât anul trecut. Producția Dacia a scăzut cu 17,6%, iar cea a Ford cu 6,6%. Dacă ritmul se menține, România ar putea încheia anul cu aproximativ 480.000 de automobile, sub pragul de 500.000 pentru prima dată după 2022.
Cifra zilei vine din Marea Britanie, unde nu mai puțin de 1,3 milioane de români au statut de rezident. Românii formează a patra cea mai mare comunitate născută în străinătate, după India, Pakistan și Polonia. De asemenea, românii și bulgarii au cea mai mare rată de ocupare din Regatul Unit, de 80,4%. Iar în anul fiscal 2019–2020, românii au plătit 2,399 miliarde de lire din impozit pe venit și contribuții sociale, de peste șase ori mai mult decât valoarea ajutoarelor sociale primite.
Peste 6.500 lucrează în sistemul public de sănătate și reprezintă 19% din forța de muncă din construcțiile londoneze. Unul din trei adulți români are studii superioare, însă 39% lucrează sub nivelul pregătirii lor. Românii au devenit astfel o parte structurală a economiei britanice, dar a cărei contribuție rămâne adesea mai puțin vizibilă decât stereotipurile despre imigrație.
Ne întoarcem în țară, unde Guvernul a pierdut în primă instanță procesul cu APADOR-CH privind secretizarea ajutoarelor militare pentru Ucraina. Tribunalul București l-a obligat să comunice numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele începând din 2020, precum și dacă aceste acte au fost clasificate.
APADOR-CH nu a cerut conținutul hotărârilor sau informații militare, ci doar datele necesare identificării lor. Decizia nu obligă Guvernul să dezvăluie valoarea ajutoarelor și poate fi atacată cu recurs.
Și un avertisment, mai ales că e foarte tentant să dai click. Mai nou, au apărut SMS-uri false trimise în numele Ministerului Transporturilor. Mesajele susțin că destinatarul a fost surprins depășind viteza legală și îi cer să acceseze un link pentru plata sau contestarea amenzii. Cei care primesc astfel de mesaje sunt sfătuiți să nu deschidă linkurile și să nu introducă date personale sau bancare. La noi, amenzile vin încă prin Poșta Română, la plic.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Cercetătorii sud-coreeni au creat un pansament inteligent pentru rănile cronice ale diabeticilor, inspirat de o plantă carnivoră.
Prevăzut cu microace proiectate cu ajutorul inteligenței artificiale, pansamentul se curbează la temperatura corpului, se fixează mai bine și apropie marginile rănii. În același timp, eliberează particule care stimulează regenerarea țesutului și folosește zinc pentru a combate bacteriile.
În testele preclinice, rănile s-au închis mai repede, dar tehnologia trebuie verificată și în studii pe pacienți înainte de a putea fi folosită în spitale. |
Reflecția zilei: Un părinte mulțumit de parchete
Nicușor Dan s-a declarat „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea DNA, DIICOT și a Parchetului General.
Aflat la Paris, a zis așa: „Sunt mulţumit spre foarte mulţumit de activitatea parchetelor. Aduc aminte că în momentul în care am desemnat şefii celor trei parchete am spus că am invitat societatea să aştepte şase luni, ca să vedem rezultate. Mie mi se pare că toate trei se mişcă foarte bine". Mai mult, crede că „vedem o concentrare pe dosare importante, pe teme care preocupă societatea". N-a precizat cine „vedem”.
Și-a argumentat la fiecare opinia:
"Dacă vorbim de DIICOT, suntem mulţi părinţi, am avut multe festivaluri la care au apărut anii trecuţi incidente legate de consum de droguri. Anul ăsta am fost bine.
Dacă vorbim de Parchetul General, am avut, după mult timp, anchete serioase vizând magistraţii, în cazul de la Constanţa.
Dacă vorbim de DNA, am avut persoane importante anchetate".
Un mic inventar al ultimelor trei luni ne arată că:
DIICOT este în continuare Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Nu și-a schimbat obiectul de activitate, ar trebui să ancheteze grupările de criminalitate organizată, traficul de droguri și de persoane, terorismul, criminalitatea informatică, spălarea banilor, contrabanda și alte infracțiuni grave comise de rețele organizate.
Cazul de la Constanța invocat de președinte îi privește pe procurorii Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Parchetului Curții de Apel Constanța, și Teodor Niță, procuror în cadrul aceleiași instituții. În 13 mai, Parchetul General a coordonat 13 percheziții, iar cei doi magistrați au fost ulterior reținuți și suspendați din funcție.
Gigi Ștefan este acuzat că ar fi primit, între altele, 60.000 de euro pentru soluționarea favorabilă a unui dosar, iar anchetatorii susțin că ar fi încasat în total aproximativ 110.000 de euro din mai multe acte de corupție. Teodor Niță este cercetat inclusiv pentru că ar fi intervenit pe lângă inspectori ISU pentru a împiedica aplicarea unor sancțiuni. Acuzațiile trebuie probate, iar cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție. Nu sunt nici primii, nici ultimii magistrați anchetați de Parchetul General.
Dar, Parchetul General a preluat și anchetele privind dronele care au explodat la Galați și în Portul Constanța, teme care chiar preocupă societatea. Când om auzi oare ceva și despre ele?
La DNA, în ultimele trei luni, la „persoane importante” anchetate, din ce știm public, s-ar încadra doar Ciprian Ciucu, actualul primar general al Capitalei. Dosarul a fost demarat cu mare tam-tam cu trei zile înaintea Congresului PNL, într-un moment critic al luptei dintre grupările Veștea și Bolojan. O coincidență, desigur. Ciucu respinge acuzațiile. Și el beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Anul ăsta (încă) suntem bine, cum ar zice dl președinte. Domnia sa privește lucrurile prin ochi de părinte. Dar când le-o privi prin alți ochi? |
