S-a reunit coaliția, după ce PSD a dat mai multe semnale că blochează reforma administrației, iar compromisul la care s-a ajuns sună așa:
1. Reforma administrației și pachetul de relansare economică vor fi adoptate prin OUG, după ce va primi avizele necesare (înțelegem că și cele de la miniștrii PSD, chiar dacă sunt consultative), cu amendamente. Respectiv, excepții vor fi la instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranța națională, educație, sănătate și cultură, care vor realiza economiile prin metode „conform specificului domeniului”. Practic, instituțiile în care lucrează majoritatea angajaților de la stat vor face economii de unde vor, nu din cheltuielile salariale, așa cum era stabilit inițial.
2. La ministere, reducerile de cheltuieli salariale făcute în 2025 vor fi incluse în calculul reducerii de 10% care trebuia pusă în practică în 2026. De asemenea, fiecare minister va decide de unde taie, nu mai este musai din cheltuielile salariale.
A mai rămas oare ceva care nu a fost trecut la excepții?
3. În ceea ce privește taxele și impozitele locale, se face grup de lucru, fiind vizată adoptarea unor excepții pentru cazurile de supraimpozitare, cum ar fi la clădirile mai vechi de 50 de ani, și pentru persoanele cu dizabilități.
La persoanele cu dizabilități, premierul tot insistă că sunt într-un număr mult prea mare (957.000 de persoane, ceea ce în cazul scutirii de impozit făcea ca circa 10% din fondul imobiliar să rămână neimpozitat). Dar de ce nu facem un grup de lucru care să găsească soluțiile să aflăm exact care este numărul real de persoane cu dizabilități din România, să nu mai existe toate suspiciunile de acum și apoi pentru cei reali să aplicăm scutirile și stimulentele care chiar să contribuie la creșterea calității vieții lor?
Ceea ce a decis coaliția și aplică guvernul este doar încă un compromis pe care îl face Ilie Bolojan și sunt semne certe că nu va fi ultimul.
Emilian Isailă explică, într-o analiză politică, în numele cui vorbește Hubert Thuma și de ce Ilie Bolojan are puține șanse să reziste.
„Pentru mulți, e aproape de neînțeles cum s-a creat o astfel de opoziție în interiorul PNL și motivele pentru care, din nou, un partid aflat la guvernare se răscoală împotriva propriului prim-ministru. (...)
Acest tip de revolte interne indică, în realitate, faptul că marile partide din România s-au transformat în mecanisme de conservare a puterii politice în interesul unei elite corupte.
Hubert Thuma, din postura de președinte al Consiliului Județean Ilfov, păstorește cel mai corupt teritoriu din România, locul unde se împletesc interesele unei extinse mafii imobiliare, cu mafia gunoiului și cea a traficului de persoane și droguri.
Marea problemă e că de la nivelul central al statului nu există niciun fel de reacție de a limita acest flagel, ci, mai degrabă, protecție pentru rețelele respective”.
De altfel, la vreo 5 ore după ce părea că s-a agreat un armistițiu, Sorin Grindeanu a ieșit să ne spună, la România TV, că „adevărata bătălie se va da la buget”, pentru că „PSD vrea să impună pachetul de solidaritate și investițiile la nivel local”. „Dacă solicitările PSD vor trece, vom avea buget și vom avea prim-ministru”. Dacă nu, „nu vom vota bugetul și vom retrage încrederea premierului, punct”.
Iar ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, i-a și transmis lui Bolojan de unde poate să ia bani pentru a finanța pachetul de solidaritate al PSD (facilități pentru persoane cu dizabilități, familii vulnerabile, părinți în concediu de creștere copil, veterani, ajutoare pentru pensionari etc). Din încasările în plus obținute din majorarea TVA.
Pompierul și-a făcut datoria, pompierul poate să moară?
Tot azi, am aflat de la BNR că România a încheiat 2025 cu o datorie externă totală de 227,3 miliarde de euro, în creștere cu aproape 24 de miliarde de euro față de anul anterior. Raportată la populația rezidentă, înseamnă cam 12.000 de euro de căciulă. Cea mai mare parte din această datorie (179,431 miliarde euro, 78,9% din total) este pe termen lung, parte din moștenirea noastră pentru copii și nepoți.
Iar inflația a rămas undeva la puțin sub nivelul de 10%, în luna ianuarie, când s-au scumpit ușor combustibilii, țigările și legumele. Față de luna decembrie 2024, creșterile de prețuri au fost de doar +0,8%, dar inflația anuală rămâne la un nivel ridicat.
În timp ce Europa se dezmeticește după Conferința de Securitate de la Munchen, șefii armatelor din Marea Britanie și Germania au lansat un apel comun fără precedent către populație, cerând sprijin pentru reînarmare și pentru pregătirea în fața amenințării unui posibil război cu Rusia.
Mareşalul Richard Knighton și generalul Carsten Breuer au publicat un articol comun în The Guardian și în cotidianul german Die Welt, în care spun că postura militară a Rusiei s-a schimbat decisiv spre vest, iar forțele sale se reînarmează și învață din războiul din Ucraina, reorganizându-se în moduri care ar putea crește riscul unui conflict cu țările NATO.
Aceasta este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim, spun cei doi, insistând pentru o „apărare la nivelul întregii societăți”, care să includă infrastructură rezilientă, investiții private în cercetare și dezvoltare și instituții naționale pregătite să funcționeze sub presiuni crescute.
În timpul ăsta, SUA confirmă practic mesajul de la Munchen, că sunt împreună cu Europa, dar cu Europa care împărtășește valorile și viziunile președintelui Trump. Pentru acest ideal, orice imixtiune este permisă.
Aflat la Budapesta, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj politic fără echivoc în favoarea premierului ungar Viktor Orbán, sugerând chiar că viitorul relațiilor dintre SUA și Ungaria – inclusiv eventualul sprijin financiar american – depinde de realegerea liderului Fidesz.
„Președintele Trump este profund angajat pentru succesul dumneavoastră, deoarece succesul dumneavoastră este succesul nostru. Vrem ca această țară să prospere. Este în interesul nostru național, mai ales atâta timp cât dumneavoastră sunteți prim-ministru și liderul acestei țări”, a declarat Rubio, umăr la umăr cu Orbán.
Că tot suntem la capitolul SUA, pe scurt, despre o culme a războiul declarat de Trump standardelor de mediu implementate de Obama și Biden. Sistemul auto start-stop a fost eliminat, iar explicația oficială a fost că sistemul „este absurd”. Merită văzut materialul publicitar postat de Casa Albă, prin care a anunțat sfârșitul sistemului de oprire automată a motorului.
În România, însă, a venit în vizită o senatoare democrată, Jeanne Shaheen, care ne-a spus, de la Ambasada SUA, să nu luăm în serios raportul comisiei juridice americane care zicea că Rusia nu și-a băgat coada în alegerile de la București.
„Raportul Comisiei juridice este un document ideologic partizan, căruia nimeni nu îi acordă atenție în sistemul de apărare din Statele Unite sau în public. Credem că este eronat, nefondat în fapte. Nu-i acordăm nicio atenție. Așadar, poporul român ar trebui să-l ignore pentru că nu duce nicăieri. Pot garanta asta”, a zis senatoarea.
Și Ucraina a trecut prin ziua 1454 de război. În care Volodimir Zelenski și-a mobilizat oamenii, după ce serviciile de informații l-au informat despre un posibil nou atac pe scară largă din partea Rusiei.
Rusia care, potrivit lui Marco Rubio, pierde între 7.000 și 8.000 de soldați în fiecare săptămână. Forțele ruse suferă, practic, mai multe pierderi decât pot înlocui pe front, astfel că Moscova depinde tot mai mult de mii de luptători străini, inclusiv recruți din India, Pakistan, Nepal, Cuba și țări africane, recrutați și prin forță sau înșelăciune.
Și Ucraina are probleme cu recrutarea. În Odesa, mai mulți ofițeri de recrutare au ajuns la spital, după o confruntare violentă cu un „grup de civili”. Ofițerii au fost atacați cu gaze lacrimoge, iar un vehicul militar și camere video au fost avariate.
Fără așteptări prea mari, ne pregătim pentru următoarea rundă de negocieri de pace, care va avea loc la Geneva, unde ucrainenii vin cu trenul, rușii cu avionul și Moscova vine cu un narativ nou: ar fi interesată de o administrație externă în Ucraina, care să facă „posibilă desfășurarea alegerilor democratice".
Ne întoarcem la noi, unde un raport Salvați Copiii avertizează că rata de vaccinare a copiilor din România a scăzut alarmant, iar cazurile de rujeolă se înmulțesc. S-a ajuns ca mai puțin de jumătate dintre copii să fie vaccinați împotriva rujeolei, în 2025. Printre cauzele menționate de raport se află dezinformarea din social media și desființarea vaccinării în școli. Subiectul nu este unul pe masa guvernanților.
În schimb, a fost anunțat calendarul pentru alegerea șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT. Concursul va avea loc între 23 și 26 februarie, rezultatele vor fi anunțate pe 2 martie. Fiecare candidat are la dispoziție maximum 30 de minute pentru prezentarea proiectului de management și până la o oră pentru întrebări și răspunsuri. În cursă sunt înscriși 19 candidați.
Iar Senatul a adoptat, cu largă majoritate, două proiecte de lege care vizează jocurile de noroc. Primul proiect majorează vârsta minimă pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani. Al doilea proiect interzice difuzarea, între orele 06:00 și 24:00, a oricărui conținut audio, video sau vizual care promovează astfel de activități. De asemenea, reclamele online la jocuri de noroc în care apar personalități publice – din sport, cultură, știință sau alte domenii – vor fi interzise.
Cele două proiecte merg la Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă vor fi adoptate și promulgate, România va avea una dintre cele mai restrictive legislații privind accesul tinerilor la jocuri de noroc și promovarea lor în mediul online.
Încheiem ziua cu celebrul Arc al Îndrăgostiților din Italia, care s-a prăbușit în mare chiar de Valentine’s Day.
Structura stâncoasă care a servit ca decor pentru nenumărate cereri în căsătorie a dispărut sâmbătă în Marea Adriatică, după ce valurile puternice provocate de o furtună și ploile abundente au măturat țărmul din sudul Italiei.
„Este ca o înmormântare”, zice consilierul pentru turism al orașului Melendugno.
În ultima vreme, cicloane distructive au lovit zona de coastă din sudul Italiei, cu vânturi care depășesc 97 km/h și cu valuri de până la 15 metri, avariind porturi, locuințe și drumuri. Fenomenele extreme apar deoarece Marea Mediterană trece printre cei mai fierbinți ani înregistrați vreodată, iar mările mai calde supraalimentează atmosfera. |
