Întreg weekendul am rămas cu ochii pe justiție. Au fost proteste cu mii de oameni și sâmbătă, și duminică, atât în București, cât și în alte orașe.
Iar fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, a făcut un istoric al demolării independenței justiției - un proces pe care îl consideră premeditat, gradual și coordonat politic, în complicitate cu părți din magistratură. Scopul acestui proces: restaurarea unui sistem oligarhic favorabil politicienilor și finanțatorilor lor aflați în proceduri penale.
Declinul, spune el, a început încă din legislatura 2017-2020, iar după eșecul OUG 13, puterea politică a schimbat tactica și a propus o înțelegere tacită între politică și o parte a sistemului judiciar - respectiv un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut drept „CSM-ul nevestelor”. Populației i s-a livrat filmul „România dialogului” și a păcii sociale.
De asemenea, judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a deturnat conferința de presă extraordinară a Curții de Apel București (CAB), a făcut noi declarații, într-un interviu pentru Recorder. Ea a povestit despre cum se fac alegerile pentru Colegiul de conducere al CAB, pe buletine de vot unde există doar o căsuță în care să pui x că ești de acord cu cei aleși special, dar și cum li s-a impus, în timpul grevei mascate, să nu soluționeze anumite tipuri de dosare.
Practic, judecătorilor li s-a impus să nu verifice măsura preventivă a controlului judiciar, iar în urma acestei decizii, au încetat foarte multe măsuri preventive și s-au prescris dosare. „Astfel de măsuri pot fi luate numai cu dedicație”, spune judecătoarea.
De asemenea, ea confirmă că sunt mult mai multe cazuri de schimbare a completurilor de judecată decât cele din documentarul Recorder, modificări care se fac fără nicio justificare legală.
În ce privește lipsa de acțiune a colegilor săi, ea crede că acestora le este frică: „Vedeți pe cineva că a demisionat după ce s-a întâmplat joi? Nu. Oamenii se tem că nu se va schimba nimic nici acum. Că dacă nu se schimbă acum, nu se va mai schimba niciodată”.
Și Expert Forum a prezentat cinci urgențe care ar putea fi rezolvate rapid, dacă ar exista voință politică.
De cealaltă parte, Inspecția Judiciară a anunțat că a declanșat verificări, după sesizările transmise de secțiile CSM. Susține și că o parte dintre elementele prezentate public „se aflau deja în atenția” sa și promite „un rezumat” al activităților „în zilele următoare”.
A fost și ziua 1390 de război, marcată de discuțiile de pace de la Berlin, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în prezența cancelarului german Friedrich Merz. Negocierile au durat peste cinci ore și s-au încheiat duminică seara, urmând să continue luni, când Zelenski va face și declarații publice.
Kievul încearcă să obțină sprijinul SUA pentru înghețarea liniei frontului și pentru garanții de securitate ferme, în contextul unui plan de pace care presupune „multe compromisuri”, dar fără concesii teritoriale. Ucraina a anunțat, totodată, disponibilitatea de a renunța la obiectivul aderării la NATO în schimbul acestor garanții.
Rusia s-a declarat sceptică față de șansele discuțiilor.
Cu o zi înainte, cancelarul german Friedrich Merz a avut una dintre cele mai dure luări de poziție din blocul european - față de Putin, dar și de Trump. El a avertizat că Vladimir Putin „nu se va opri” și că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la granițele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obținut regiunea germanofonă sudetă care aparținea Cehoslovaciei.
El a mai spus că deceniile de „Pax Americana” pentru Europa „s-au terminat în mare măsură”. „Aceasta nu mai există așa cum noi o știam. Și nicio nostalgie nu ajută”. A venit și cu soluții: americanii își văd interesul lor, noi trebuie să ni-l vedem pe al nostru.
În timpul ăsta, zeci de mii de persoane au participat la un amplu protest în Budapesta, convocat de liderul opoziției Péter Magyar. Protestatarii au cerut demisia premierului Viktor Orbán, după apariția unor imagini de pe camerele de supraveghere ale unui centru de detenție juvenilă din capitala Ungariei, care îl arată pe fostul director al instituției agresând fizic un minor.
Și un atac armat deosebit de grav a avut loc pe o cunoscută plajă din Australia. 15 persoane au fost ucise, iar alte 40 au fost rănite, în timpul unui eveniment dedicat primei zile de Hanukkah. Au fost doi atacatori - tată (50 de ani) şi fiu (24 de ani), tatăl fiind împuşcat mortal de poliţie. Fiul se află în stare critică, dar stabilă, la spital. Bărbatul de 50 de ani avea șase arme de foc înregistrate pe numele său.
Autoritățile australiene au declarat incidentul act de terorism, care a vizat comunitatea evreiască. Atacurile armate sunt extrem de rare în Australia. Incidentul de la Bondi este cel mai sângeros de după masacrul de la Port Arthur (1996), soldat cu 35 de morți.
La noi, președintele Nicușor Dan a anunțat că ședinţa CSAT care a stat la baza anulării alegerilor prezidenţiale din 2024 va fi desecretizată, chiar dacă este doar „o pietricică într-un ansamblu mult mai larg”. El a promis și un raport complet asupra a ceea ce s-a întâmplat la anularea alegerilor, în 2-3 luni.
Nicuşor Dan a explicat și motivele pentru care a ales să nu participe la funeraliile fostului şef al statului Ion Iliescu. A încercat să păstreze un echilibru, ca președinte, iar Ion Iliescu, în opinia lui, este responsabil că România nu s-a dezvoltat cum trebuie după Revoluție, dar și de transformarea FSN în actor politic și de mineriade.
Dintre lucrurile care contează cu adevărat, Salvați Copiii România atrage atenția că aproximativ 1.000 de copii români sub un an își pierd viața în fiecare an (un copil la fiecare circa 10 ore). Apar complicații la naștere sau după naștere, iar decesele au loc pe fondul prematurității, al inegalităților de acces la servicii medicale și al infrastructurii sanitare învechite, mai ales în afara marilor orașe. Mai mult, deși România a înregistrat progrese semnificative în ultimele două decenii, ritmul acestora s-a redus considerabil, în ultimii ani observându-se chiar o ușoară creștere a mortalității neonatale și postneonatale.
Încheiem ziua cu sfatul psihologului pentru o alegere pe care o facem cei mai mulți dintre noi, în această perioadă: cadoul de Crăciun.
Zice așa: Una dintre capcanele frecvente ale Crăciunului modern este transformarea cadoului într-o performanță. Trebuie să fie inspirat, suficient de valoros, diferit de anul trecut, apreciat de ceilalți.
Însă un cadou reușit nu este cel care impresionează, ci cel care conectează. Nu este despre a demonstra ceva, ci despre a transmite ceva. Iar mesajul contează mai mult decât ambalajul.
Din perspectivă adleriană, dăruirea sănătoasă presupune orientare către celălalt. Atunci când este ales doar pentru a ne valida gustul, generozitatea sau statutul, cadoul vorbește despre noi. Atunci când este ales ținând cont de celălalt, chiar și imperfect, el spune: „Îmi pasă”. |
Reflecția zilei: Cu praștia pe democrație
A avut președintele Nicușor Dan niște declarații care au adus mai multe semne de întrebare decât lămuriri, pe tema anulării alegerilor prezidențiale.
„Este foarte important (să fie dovedită interferenţa rusă în alegeri – n.r.), pentru că este vorba de încrederea oamenilor în stat. Mulţi dintre români în prezent cred că alegerile au fost anulate în mod ilegal pentru că o elită conducătoare nu a vrut să predea puterea cui ar fi putut să câştige.
Oamenilor trebuie să le dăm toate elementele. Am reuşit în mare măsură pe plan extern să explicăm. Au fost multe alte state care au spus că a existat o influenţă rusă în Europa care s-a manifestat în alegerile din România”.
„Probabil că în două-trei luni vom fi pregătiţi să ieşim cu un raport. Se tot vorbeşte de acea desecretizare (a ședinței CSAT - n.r.), da, se va întâmpla şi asta, dar ea este o pietricică în tot ansamblul”, a spus preşedintele.
„Am avut şi câteva încercări de sabotaj, toate împreună fac o imagine a unei campanii – aşa-numitul război hibrid pe care Rusia îl desfăşoară împotriva României. Sarcina noastră este nu numai să ieşim cu un raport, ci să ieşim cu un raport care să convingă oamenii că într-adevăr asta s-a întâmplat”.
Să ieșim cu un raport care să convingă oamenii că într-adevăr asta s-a întâmplat? Și mai e nevoie de 2-3 luni până să fie gata, după ce a trecut deja un an de la momentul anulării alegerilor? Nu devine deplin justificată întrebarea: pe baza a ce a fost luată decizia acum mai bine de un an?
Și a mai zis președintele că scopul final al războiului hibrid este subminarea încrederii în sistemul democratic.
„Este o campanie care încearcă să decredibilizeze sistemul democratic din România. Noi trebuie să convingem românii că, cu toate greşelile, abuzurile şi corupţia, democraţia rămâne modelul de funcţionare al României şi că administraţia trebuie îmbunătăţită, nu delegitimată”.
Să începem cu identificarea zonelor care mai funcționează autentic democratic spre binele cetățenilor români? |
