Orientul Mijlociu a intrat în a noua zi de război cu atacuri ale Israelului în Iran și Liban, dar și cu atacuri iraniene în nordul Israelului și în mai multe țări din Golf.
Israelul a bombardat mai multe depozite de combustibil în Teheran, ceea ce a dus la un peisaj apocaliptic, cu cerul negru și fum gros care a învăluit orașul. Este greu de respirat, iar autoritățile iraniene acuză o catastrofă ecologică și umanitară.
A fost ales și noul lider suprem al Iranului. Numele lui nu a fost făcut public, dar Trump a zis deja că „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că Israelul va continua ofensiva împotriva Iranului „cu toată forța”, susținând că a fost obținut „control aproape total” asupra spațiului aerian de deasupra Teheranului.
Gardienii Revoluției Iraniene au replicat că pot susține „cel puțin șase luni de război intens” împotriva SUA și Israelului, la ritmul actual al operațiunilor.
Donald Trump, în schimb, a exclus ideea implicării kurzilor în război, spunând că nu vrea să complice și mai mult conflictul.
Și a dat vina pe Iran pentru atacul asupra școlii de fete din Iran care s-a soldat cu peste 120 de morți, mulți fiind copii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a zis doar că incidentul este încă investigat și vom afla concluziile.
The Guardian scrie despre cum este folosită inteligența artificială în războiul din Iran. Bombardamentele sunt planificate acum „mai rapid decât viteza gândului”: AI analizează datele de intelligence, identifică și prioritizează ținte, recomandă tipul de armament și chiar evaluează temeiul legal pentru atacuri. Factorul decisiv rămâne tot decizia umană, dar utilizarea AI schimbă profund dinamica războiului.
Despre viitor, Sky News scrie că războiul dintre SUA - Israel și Iran se extinde rapid dincolo de Orientul Mijlociu și riscă să devină o confruntare globală, pe măsură ce tot mai multe state își mobilizează forțele sau sunt afectate direct de atacuri.
Mai mult, conflictul din Orientul Mijlociu începe să se suprapună cu liniile de front ale războiului din Ucraina. Astfel, decizia SUA și a Israelului de a ataca Iranul a făcut lumea și mai instabilă, iar cu cât conflictul continuă mai mult, cu atât crește riscul unei erori de calcul care ar putea declanșa un război și mai larg.
Iar The Atlantic avertizează că economia SUA începe să transmită semnale de alarmă, pe fondul unei piețe a muncii slăbite, al unei inflații care rămâne ridicată și al riscului unei crize energetice generate de războiul cu Iranul.
Combinația acestor factori amintește de condițiile care au precedat stagflația din anii ’70, cea mai gravă criză economică americană de după Marea Depresiune. E departe încă de un scenariu catastrofal, dar direcția în care merge este neliniștitoare, se arată în analiză.
Până atunci, piața petrolului se pregătește ca prețul barilului să depășească pragul de 100 de dolari, pentru prima dată în aproape patru ani, în contextul în care cei mai mari producători din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran - reduc producția sau închid complet câmpurile petroliere, întrucât riscă să depășească volumul rezervoarelor de stocare.
Evoluții au fost și în războiul din Ucraina, care a ajuns în cea de a 1474 a zi.
The Kyiv Post scrie că strategia Rusiei de a învinge Ucraina prin distrugerea sistemului energetic în plină iarnă nu a reușit. Deși Moscova a lansat luni de bombardamente asupra infrastructurii electrice și de încălzire, Ucraina a reușit să mențină funcțională rețeaua energetică, iar odată cu venirea primăverii, electricitatea este din nou disponibilă în aproape toată țara.
De la 23% capacitate de producție la începutul lunii februarie, cu 24-36 de ore energie întreruptă în timp ce afară era îngheț, recuperarea rapidă a sistemului energetic a fost posibilă datorită miilor de lucrători implicați în intervenții de urgență, care lucrau și la temperaturi de minus 20 de grade Celsius, adesea sub amenințarea atacurilor rusești.
În plus, în ciuda dificultăților, protestele publice aproape că nu au existat. Societatea a rezistat. Comunitatea internațională s-a mobilizat și a ajutat. Forțele aeriene ucrainene au rezumat mesajul: „Am luptat. Am supraviețuit. Vom câștiga.”
Între timp, în Ungaria cresc tensiunile, pe măsură ce se apropie alegerile, iar partidul lui Viktor Orban rămâne în continuare în urma formațiunii politice a rivalului său, Péter Magyar.
Politico scrie că analiștii se așteaptă ca, odată încheiată etapa depunerii candidaturilor, campania electorală din Ungaria să intre într-o fază și mai agresivă, cu atacuri personale și dezvăluiri compromițătoare.
Unul dintre episoadele așteptate în spațiul public este apariția unei presupuse înregistrări intime cu Magyar, după ce mai mulți jurnaliști au primit mesaje care conțineau o fotografie dintr-un dormitor și textul „coming soon”.
În timpul ăsta, lumea merge mai departe și inovează. Compania SmartFlower a găsit o soluție pentru panourile solare statice, care pot transforma în energie doar lumina solară care ajunge la ele din unghiul în care sunt fixate.
A creat un sistem inovator, cu design inspirat de floarea-soarelui, alcătuit din „petale” fotovoltaice care se deschid automat la răsărit și urmăresc soarele pe parcursul zilei pentru a maximiza producția de energie. La apus, sistemul se pliază automat.
Tehnologia capabilă să urmărească soarele pe cer poate crește producția de energie cu până la 40% și poate fi instalată în medii diverse, ocupând un spațiu redus la sol.
Avem informații și despre cum se schimbă societatea. Aproape o treime dintre tinerii din generația Z (născuți între 1997 și 2012) consideră că o soție ar trebui să-și asculte soțul, potrivit unui sondaj global realizat pe 23.000 de persoane. Asta în timp ce doar 13% dintre bărbații din generația baby boomer (născuți între 1946 și 1964) împărtășesc această convingere.
Specialiștii spun că rezultatele sugerează o posibilă reacție a unei părți a tinerilor la schimbările sociale: „Există multe frustrări și temeri legate de pierderea statutului social al bărbaților”, iar acest gol este adesea umplut de discursuri care îi pun pe tineri „împotriva egalității de gen”.
La noi, tot crește prețul la combustibili, pe fondul perspectivelor globale create de războiul din Iran. O analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, pentru perioada 2020 - 2026, arată că, de fapt, pe an ce trece, motorina și benzina devin tot mai puțin un produs de piață și tot mai mult un mecanism de adus bani la buget.
În 2020, 63% din fiecare litru de combustibil mergea către bugetul de stat. În 2026, procentul ajunge la 69%. Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare și nici marjă comercială. Sunt bani publici.
Între anii 2020 și 2026, costul total al carburanților a crescut masiv: motorina de la 4,73 la 8,67 lei/litru (+83%), benzina de la 4,81 la 8,24 lei/litru (+71%), iar analiza arată că cele mai puternice creșteri vin din taxe. Astfel, cât ne arde pe noi la buzunar plinul de carburant este, de fapt, o alegere de politică economică.
În context, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că guvernul are cinci scenarii pe masă pentru a nu se ajunge la 10 lei pe litrul de carburant, după ce s-a înregistrat cea mai mare creştere săptămânală a preţului pentru barilul de petrol din 1983 încoace.
Și ne pregătim pentru săptămâna în care ar trebui finalizat bugetul pe 2026. Doar că provocările sunt mari, după ce Avocatul Poporului a contestat la CCR ordonanța prin care a fost aprobată reforma administrației, punând în pericol reducerile de cheltuieli aferente (circa 2,2 mld lei). În plus, Bolojan ar trebui să găsească soluții pentru măsurile de solidaritate (cca 3,4 mld lei) de care PSD condiționează aprobarea bugetului. Luni e ședință de coaliție pe subiect.
Între timp, agenția de evaluare financiară Moody a finalizat o analiză periodică a ratingurilor României, care arată că măsurile adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României, dar rămân riscuri semnificative de implementare pentru reducerea deficitului pe termen lung.
Avem așa: varianta 1 - ratingurile României vor fi probabil retrogradate, dacă guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient; varianta 2 - Moody ar putea îmbunătăți perspectiva asociată ratingului României la „stabilă”, dacă va fi implementat deplin și eficient programul de consolidare fiscală în 2026, 2027 (rotația premierilor) și chiar 2028 (an alectoral).
Iar un sondaj World Wision România arată că familia rămâne cea mai importantă valoare pentru adolescenții din România, însă mulți dintre ei spun că își doresc să construiască relații diferite de cele în care au crescut. Mai exact, 59% dintre tinerii între 16 și 18 ani vor să întemeieze familii care să nu semene cu cele din care provin.
Chiar dacă își doresc modele diferite de familie, adolescenții spun însă că familia este cea mai importantă valoare din viața lor. Pe primele locuri în topul valorilor se află: familia unită – 68%, sănătatea – 64%, dragostea și relațiile apropiate – 39% și prietenii adevărați – 31%.
Un alt aspect interesant este că deși spun că se simt pregătiți pentru viața adultă (83% spun că sunt pregătiți să intre pe piața muncii, 82% spun că pot lua decizii importante pentru viitorul lor, 75% se simt pregătiți să voteze informat etc), 56% spun că nu se simt pregătiți să contribuie la viitorul țării.
Încheiem ziua cu vești din comuna Ciugud (jud. Alba), cea care a devenit cunoscută în 2019 după deschiderea primei școli smart din mediul rural din România. Ei bine, acum școala smart a devenit prea mică pentru numărul de elevi, care a crescut constant, așa că, s-a pus piatra de temelie pentru „Școala Viitorului”.
Cu 10 milioane de euro (de la administrația locală, comunitate și apoi donatori care cred în viitorul școlii din satul românesc), noua școală va fi construită pe un teren de aproximativ 15 hectare, situat în centrul comunei, și va include bază sportivă, sală de sport, bazin de înot și parc cu arbori autohtoni. Va fi o școală smart și independentă energetic.
Poate să fie, spune primarul Gheorghe Damian, un model de dezvoltare pentru educația rurală, construit prin colaborare administrație - comunitate - mediul privat. |
