„Pot spune că, încă de la începutul problemelor interne cu care s-a confruntat acest guvern, SUA și-au exprimat deplina încredere în democrația din România și în capacitatea acesteia de a rezolva această situație, precum și celelalte provocări care vor apărea. Este o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură.
Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem”, a spus Darryl Nirenberg, ambasadorul SUA în România, când a fost întrebat despre ancheta din Wall Street Journal, potrivit căreia ambasadoarea SUA în Grecia ar fi sugerat că americanii au pus umărul la căderea Guvernului Bolojan.
O posibilă interpretare: românii au trimis democratic la conducerea țării oameni mediocri, cu o calitate morală îndoielnică spre inexistentă, manipulabili, dornici de a fi corupți și fără jenă de trădare. Așa că noi, SUA, avem încredere că într-un final, în ciuda micilor obstacole care ne sâcâie, vă veți da pe brazdă. În acest moment, nu reprezentăm o administrație care să dezmintă că SUA ar interfera în politica internă a altor țări, când interesele de business o cer. Și ne bazăm pe voi să vă rezolvați problemele în favoarea noastră.
Într-o analiză pe subiect, Deutsche Welle concluzionează: „Din acest episod, care poate fi documentat serios nu doar de jurnaliști, ci și de parchete, dar mai ales de serviciile de informații, se poate înțelege, că gazul este pentru americani, la fel cum e și pentru ruși, o pârghie politică, deocamdată ceva mai scumpă”.
Tot în democrația noastră originală („uneori concepută” să fie complicată, după cum zice Nirenberg), am aflat de la Jandarmerie că are în arhive documente despre activitatea lui Lucian Pahonțu, șeful SPP, în timpul Revoluției din decembrie 1989 și al Mineriadei din 1990. Dar nu le face publice pentru că sunt secret de serviciu, informațiile fiind clasificate.
Dezvăluirile din presă au arătat că Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate și a fost în dispozitivul de represiune din București în 21 decembrie 1989, în zona în care au fost uciși 49 de oameni, 463 au fost răniți, iar 698 de persoane au fost arestate.
Pahonțu este șeful SPP din 7 decembrie 2005. Deși în noiembrie 2024 a împlinit vârsta de 60 de ani și a fost pensionat prin decret prezidențial, a rămas la conducerea SPP.
Informațiile sunt clasificate în baza unei hotărâri de guvern din 2015, prin care anumite documente ale MAI referitoare inclusiv la perioada Revoluției au fost trecute din categoria secretelor de stat în cea a secretelor de serviciu, păstrându-și caracterul clasificat.
Odată ce s-a descoperit o decizie care contravine interesului public și bunei funcționări a statului român, de ce nu se modifică prevederile incorecte printr-o altă HG?
Suntem ocupați. De exemplu, cu audierile miniștrilor lui Mureșan în comisiile de specialitate, tot un demers democratic, redus la vrajbă politică.
Dintre cei șase audiați luni, doar doi au primit aviz favorabil. Tanczos Barna (UDMR, Agricultură), care a spus că a acceptat să facă parte dintr-un guvern care se așteaptă să pice la vot pentru că e un soldat disciplinat. Și Alexandru Nazare, care nu e membru PNL, deţine deja portofoliul Finanţelor şi în actualul Guvern Bolojan, iar numele lui a fost vehiculat, de multe ori, în ultimele luni, ca potenţial premier desemnat.
Ceilalți - Sebastian Burduja (PNL, Energie), Radu Miruță (USR, Apărare), Cătălin Drulă (USR, Transporturi) și Irineu Darău (USR, Economie) - au primit aviz negativ.
Audierile continuă marți, între orele 10:00 și 20:00, urmând ca miercuri, de la ora 13:00, Parlamentul să voteze guvernul Mureşan.
La acest moment, zice Siegfried Mureșan, există asigurate circa 200 de voturi din cele 233 necesare pentru trecerea guvernului. Este vorba de toți parlamentarii PNL, USR și UDMR, plus motive de optimism de la minoritățile naționale (care, însă, vor face anunțul final miercuri, înainte de vot) și de la unii parlamentari neafiliați. Mureșan recunoaște că acum, guvernul său depinde de voturile PSD și zice că o să încerce să stea marți de vorbă cu Sorin Grindeanu. Dacă acesta va binevoi.
Doar că, Grindeanu a anunțat din nou că PSD nu va vota guvernul Mureșan. Zice că e o decizie „fermă, asumată şi ireversibilă”, că PSD nu va ceda la presiunile mediatice și la şantaj politic și, după ce guvernul Mureșan va cădea la vot, e pregătit să guverneze.
De cealaltă parte, George Simion zice a demarat deja discuții cu celelalte partide să facă un guvern stabil împreună și a anunțat că AUR nu va participa nici la audieri, nici la votul în plen al guvernului Mureșan. Dacă nu reușește să intre la guvernare, vrea anticipate.
Și USR și PNL spun că dacă pică din nou propunerea de guvern, Nicușor Dan ar trebui să declanșeze anticipate, iar PNL chiar va sesiza CCR, dacă președintele nu o va face. CCR ar trebui să clarifice dacă șeful statului poate continua să propună premieri în cazul unor guverne respinse succesiv sau dacă, odată îndeplinite condițiile constituționale, este obligat să dizolve Parlamentul.
Iar Autoritatea Electorală Permanentă tocmai a pus în dezbatere un proiect de lege care ar face posibilă organizarea efectivă a alegerilor parlamentare anticipate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
La două zile distanță de votul din parlament, vom avea evaluarea ratingului de la S&P. Potrivit analizelor Citi și Erste Bank, România ar urma să evite retrogradarea ratingului suveran la evaluarea S&P de vineri, însă ambele bănci spun că riscul crește dacă blocajul politic persistă și autoritățile nu reușesc să prezinte un buget credibil pentru 2027. Citi vede un risc mai mare de retrogradare în primul trimestru al anului viitor, în timp ce Erste consideră că S&P va aștepta să vadă evoluția situației politice și a proiectului de buget.
Cifra zilei este 28 și vine din zona lucrurilor pentru care nu e timp. 28 este numărul cazurilor de femicid documentate în România de la începutul anului de proiectul independent Stop Femicidelor. Ultimul caz este al unei femei de 27 de ani din comuna Gugești, județul Vrancea, care a fost ucisă prin înjunghiere de către soțul ei, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Avea un copil de 7 ani. Cu mai puțin de o săptămână înainte, o tânără de 28 de ani a fost ucisă de iubitul ei, băgată într-un geamantan și aruncată în râul Olt.
În lume, SUA și Iranul încearcă reluarea negocierilor prin intermediari. Qatarul discută separat cu cele două părți o propunere pentru oprirea luptelor și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Piața a reacționat în ambele sensuri: după respingerea de către Donald Trump a propunerii iraniene, petrolul s-a scumpit luni dimineață cu peste 4 dolari pe baril, apoi a pierdut cea mai mare parte a creșterii pe fondul perspectivei unor noi discuții. Brent a încheiat ziua la 105,28 dolari pe baril, cu 0,9% peste cotația precedentă.
Se fac pași și pentru extinderea UE. Comisia Europeană pregătește foi de parcurs pentru negocierile de aderare pentru Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania. Cele patru țări ar urma să primească o listă clară a reformelor pe care trebuie să le facă și termene orientative pentru încheierea unor etape ale negocierilor. Rămân în așteptare Kosovo, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Turcia și Serbia.
În Thailanda au loc inundații devastatoare. În Bangkok au căzut în două–trei zile 320 mm de ploaie, aproape cât într-o lună septembrie obișnuită. Apa a acoperit cartiere întregi, iar inundațiile afectează, în total, 41 de provincii. Peste 580.000 de locuințe au fost afectate, mai mult de 80.000 de oameni din zonele inundate nu își pot părăsi casele, iar aproape 6.000 s-au refugiat în centre de evacuare din capitală. Cel puțin opt persoane au murit.
Iar epidemia de Ebola din Republica Democrată Congo a depășit 8.000 de cazuri confirmate și 3.900 de decese. Epidemia actuală este deja cea mai mare și mai mortală din istoria Congo și a doua ca amploare la nivel mondial, după cea din Africa de Vest din 2014–2016.
Rusia, în schimb, îl vrea pe șeful dronelor din Ucraina. Moscova oferă o recompensă de 20 de milioane de dolari, prin intermediul rețelelor criminale post-sovietice, pentru informații care ar putea ajuta la localizarea lui Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme fără Pilot ale Ucrainei.
Încheiem ziua cu un articol din The Atlantic despre cum multe dintre lucrurile care ne fac viața mai comodă ne reduc, de fapt, contactul cu ceilalți. Căștile, livrările, comenzile prin aplicații sau sportul făcut acasă elimină drumuri și așteptări, dar și întâlniri întâmplătoare.
Discuțiile scurte cu un vecin, un casier sau un angajat al cafenelei au un rol mai mare decât pare. Aceste relații lejere ne fac să ne simțim parte a unei comunități și pot crea punți către oameni și informații din afara cercului apropiat. Cercetările arată și că oamenii se așteaptă adesea să se simtă mai bine singuri decât într-o conversație cu un necunoscut, dar experiența le contrazice așteptările.
Privită separat, fiecare schimbare pare neînsemnată. Împreună, ele modifică felul în care trăim alături de alți oameni. Iar timpul economisit de fiecare are uneori un cost social pe care îl observăm abia când relațiile și locurile de întâlnire încep să dispară. |
