Un incident îngrijorător s-a produs în noaptea de luni spre marți, la circa 20 de mile marine (cca 37 km) sud-est de Sfântu Gheorghe, în Zona Economică Exclusivă a României. Nava Gas Lisbon, sub pavilion liberian, care transporta aproximativ 3.790 de tone de propan din Egipt către portul ucrainean Reni, a fost grav avariată. Marinarii spun că nava a fost lovită succesiv de trei drone, dar nu e confirmat oficial. Toți cei 17 membri ai echipajului au fost evacuați, trei au fost răniți. Incidentul este foarte grav pentru că 1. a fost lovită o navă comercială neutră, aflată în afara apelor teritoriale ale unui stat combatant. 2. ar fi fost o catastrofă, dacă ar fi explodat încărcătura. 3. nava avariată, rămasă fără comandă și energie, a fost un pericol pentru navigație. 4. riscul major de poluare. 5. un asemenea incident poate determina armatorii să evite zona (Bloomberg scrie, citând surse, că Kazahstanul va opri livrările prin Marea Neagră din cauza atacurilor cu drone). Ucraina susține că nava a fost atacată de Rusia. Nicușor Dan a spus că incidentul este „cel mai probabil” parte a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ipoteza este plauzibilă pentru că nava se îndrepta spre Reni, unul dintre porturile ucrainene de la Dunăre atacate repetat, și transporta o marfă energetică importantă. Dar nu există confirmare, deocamdată. Un aspect important: incidentul nu a avut loc în marea teritorială românească (unde România are suveranitate), ci în Zona Economică Exclusivă (unde avem drepturi economice și atribuții privind resursele, protecția mediului și navigația). Astfel, zona nu este echivalentă cu teritoriul național și, prin urmare, incidentul nu reprezintă automat un atac asupra României. Dar este un incident major de securitate produs în imediata vecinătate a teritoriului NATO. În timpul ăsta, după șase zile de proteste și după ultimatumul dat de manifestanți, Volodimir Zelenski l-a demis pe Oleksandr Sîrskîi de la șefia armatei ucrainene și l-a numit în locul său pe generalul Mîhailo Drapatîi. Protestele au început după demiterea ministrului Apărării, Mîhailo Fedorov, iar manifestanții i-au cerut lui Zelenski să-l readucă în funcție și să-l înlocuiască pe Sîrskîi. Drapatîi are 43 de ani și luptă împotriva forțelor ruse din 2014. A devenit cunoscut la Mariupol, când a intrat cu un vehicul blindat printr-o baricadă a separatiștilor. În 2024 a preluat apărarea regiunii Harkov după pătrunderea trupelor ruse și a contribuit la stabilizarea frontului. Susține folosirea mai intensă a dronelor și războiul electronic. A fost apropiat de Fedorov în disputa privind modernizarea armatei și fusese îndepărtat de Sîrskîi de la conducerea Forțelor Terestre. La noi, am putea să spunem că a fost o zi cu politică&justiție. Mai întâi, o premieră. Curtea de Apel București a suspendat, la cererea Federației Sanitas, procedura proiectului noii legi a salarizării bugetarilor. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului și poate fi atacată cu recurs. Sanitas a cerut ca proiectul să nu poată fi trimis în parlament, ci să fie reluate negocierile, pentru că sindicatele nu au fost consultate în mod real până acum. E posibil să oprești procedura de formare a unui proiect de lege? Avocatul Dumitru Dobrev a spus, la Europa FM, că instanța de contencios administrativ poate suspenda acte administrative (HG sau ordine de ministru), dar nu un proiect de lege, care este doar o propunere și nu produce încă efecte juridice. Mai mult, o instanță nu ar putea opri o procedură legislativă. Așteptăm recursul. Apoi, Sorin Grindeanu a demarat procedurile pentru convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie. Pentru a dezbate și vota cele șase legi necesare pentru reformele prevăzute în PNRR. Doar că aprobarea celor legi vine la pachet cu alte trei proiecte, pe care PSD le vrea votate în sesiunea specială. Mai exact, PSD vrea păstrarea până la 1 octombrie a TVA de 9% pentru anumite locuințe (urma să expire la 31 iulie), deblocarea angajărilor în sectoarele deficitare din Sănătate și reintroducerea compensării prețurilor la carburanți. Și la PNL s-au întâmplat lucruri. Conducerea PNL, cu deciziile de la congres suspendate de instanță, a hotărât să-i demită pe președinții din cele șase filiale județene, motivul fiind că au obținut rezultate slabe la alegerile parlamentare. Aceiași președinți care fuseseră demiși și la congresul din iunie. Nici bine nu i-a demis că s-a aflat că PNL a pierdut și la Curtea de Apel București procesul cu contestatarii lui Bolojan. Apelul față de decizia Tribunalului București, care a suspendat toate deciziile de la congres, a fost respins. Și-n tabăra contestatarilor sunt probleme. Parchetul European a descins la CJ Ilfov, fieful lui Hubert Thuma, cu percheziții într-un dosar care vizează un proiect cu fonduri PNRR de aproape 4 milioane euro. Fondurile erau destinate achiziției de echipamente și materiale medicale pentru reducerea infecțiilor nosocomiale. Procurorii suspectează că, înaintea licitațiilor, au fost strânse zeci de oferte de preț, dintre care aproximativ 70 nu ar fi fost reale, cu scopul de a umfla valoarea achizițiilor. Ancheta a pornit de la o sesizare a DNA. Despre justiția din România scrie și Emilian Isailă: Ce spune arestarea fraților Tate din SUA despre justiția din România? „Când mai încearcă vreun reprezentant al actualei caste din jurul judecătoarei Lia Savonea să explice cât de nedrepte sunt acuzațiile de corupție și de interferență politică în dosare, trebuie adus în discuție, din nou și din nou, dosarul fraților Tate, o rușine pentru România, o țară care a protejat, vreme de un deceniu, simbolurile globale ale violenței împotriva femeilor”. Avem și o potențială veste bună. Din octombrie, pacienții ar trebui să se poată programa online la consultații printr-o platformă națională („e-SănătateaMea”) administrată de CNAS. Toate spitalele și furnizorii publici de servicii medicale vor fi obligați să folosească sistemul. Teoretic, pacientul va putea vedea locurile disponibile și va face programarea online, va putea consulta istoricul serviciilor medicale, documentele emise, rețetele electronice și informațiile despre medicamentele și dispozitivele folosite în tratament. Practic, putem spera că nu va funcționa la fel ca celalte platforme ale CNAS. Și câteva evoluții interesante, pe scurt:
- Prima decizie luată de noul premier britanic, Andy Burnham, este eliminarea TVA-ului la facturile de electricitate, de la 1 octombrie. O gospodărie va economisi în medie aproximativ 45 de lire pe an, iar măsura, estimată la 850 de milioane de lire, va fi finanțată prin renunțarea la programul național de identitate digitală BritCard.
- Procurorii ungari au descins la centrul care găzduiește serverele Fidesz și au ridicat sistemul de comunicații și bazele de date ale partidului. Ancheta vizează peste 1.079 de finanțări acordate posibil ilegal din Fondul Cultural Național, într-un dosar de aproximativ 48 de milioane de euro. Fondul finanța și organizații, instituții media, asociații și biserici maghiare din Transilvania.
- Donald Trump a anunțat că SUA vor ataca „foarte curând” complexul nuclear subteran cunoscut drept Muntele Târnăcopului, aflat lângă Natanz. Israelul estimează că Iranul ar fi mutat acolo centrifuge avansate și o parte din uraniul puternic îmbogățit, însă complexul este construit la o adâncime estimată la 80–100 de metri și ar putea rezista chiar și celor mai puternice bombe antibuncăr.
- Tot Donald Trump vrea să introducă noi tarife de 10-12,5% pentru importurile din 60 de țări, în condițiile în care actualele tarife, introduse la începutul anului, expiră vineri. În plus, a anunțat deja taxe de 50% pentru o gamă largă de produse canadiene. În ciuda avertismentelor consilierilor, care cred că riscurile unui nou război comercial sunt acum prea mari, înainte de alegerile din toamnă.
- Franța interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare și devine prima țară europeană care va implementa o lege în acest sens. De la 1 septembrie, copiii nu vor mai avea voie să își facă un cont pe platforme precum TikTok sau Instagram, iar din ianuarie 2027 toate conturile celor sub 15 ani vor fi închise.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Încheiem ziua cu lumea care se schimbă, mai exact cu avioane care ar putea avea aripi pliabile. Airbus va testa pe un A321neo aripi mai lungi cu patru-cinci metri, ale căror vârfuri se vor putea plia la sol. Aripile mai lungi și mai subțiri reduc consumul de combustibil, iar plierea le permite avioanelor să folosească aeroporturile și porțile existente, fără investiții masive în infrastructură. Testele vor începe în a doua jumătate a anului viitor și fac parte din programul „Wing of Tomorrow”. Airbus pregătește astfel generația care va înlocui familia A320 și va decide forma noului avion până în 2030. Compania analizează și motoare de mari dimensiuni, inclusiv variante cu pale expuse, sisteme hibrid-electrice și aripi curbate, asemănătoare celor de pescăruș, toate cu aceeași miză: avioane care să consume semnificativ mai puțin. |
Reflecția zilei: Prima și ultima dată Un bărbat de 71 de ani a murit marți dimineață, după ce o bucată de stâncă s-a desprins de pe versant și a căzut peste autoturismul în care se afla, pe DN7 – Valea Oltului. Accidentul s-a produs în jurul orei 7:30, la kilometrul 240+230, în zona localității Lazaret, între Boița și Lazaret. Mașina circula spre Sibiu și era condusă de o femeie de 36 de ani din municipiul Sibiu. Roca a lovit violent partea din față a autoturismului, în zona ocupată de pasager. Șoferița a reușit să iasă singură și nu a fost rănită, dar pasagerul de 71 de ani a rămas încarcerat și inconștient. Pompierii au îndepărtat stânca, l-au extras pe bărbat din autoturism, dar nu a mai putut fi salvat. Poliția Sibiu a stabilit, din primele cercetări, că stânca a căzut direct peste mașina aflată în mers. Ce au spus până acum autoritățile:
- Prefectul județului Sibiu, Mircea Crețu, a confirmat că în locul accidentului nu existau plase de protecție. El a spus că acestea sunt montate în alte zone ale Văii Oltului, dar că nu pot acoperi tehnic întregul traseu. A mai spus că drumul trece pe lângă versanți pe distanțe mari, că riscul există în toate zonele stâncoase și că precipitațiile pot favoriza desprinderea rocilor. Stabilirea tuturor punctelor în care sunt necesare și pot fi instalate plase este, în opinia sa, dificilă. Iar responsabilitatea pentru siguranța drumului național și european aparține administratorului drumului.
- Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a zis că în locul respectiv nu mai fuseseră semnalate căderi de pietre: „Este prima dată când se întâmplă”. A explicat că versantul este acoperit de pădure și vegetație abundentă, iar montarea plaselor ar necesita defrișarea unei porțiuni de pădure.
- DRDP Brașov, instituția care administrează acel sector al DN7, a transmis că tronsonul nu fusese clasificat drept zonă cu risc: „Acest tronson nu a prezentat până acum risc”. Zona este dens împădurită, iar un audit de siguranță rutieră realizat anul trecut nu identificase pericol de căderi de pietre în acel loc. În plus, în zonă există și indicatoare care avertizează asupra căderilor de pietre.
Dincolo de faptul că există cel puțin trei precedente de bolovani/roci care au lovit mașini prezentate de presa locală (pe sectorul mai larg Boița-Lazaret și în apropierea localității Lazaret), este din nou remarcabil cum se înghesuie autoritățile să spună că nu e responsabilitatea și, în consecință, vina lor. Iar noi ce ar trebui să facem? Să ne resemnăm cu realitatea că pe zeci de kilometri de pe Valea Oltului - care „până acum nu au prezentat un risc” - s-ar putea întâmpla oricui „să fie pentru prima dată” când să moară? |