Știrea zilei a fost că SUA au anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, primul de la venirea lui Trump la Casa Albă. Este vorba de sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil. Cu scopul de a presa Moscova să accepte o încetare a focului în războiul cu Ucraina.
Măsura marchează cea mai fermă acțiune a administrației Trump de până acum împotriva Kremlinului. Experții spun că impactul noilor sancțiuni va depinde de modul în care vor fi implementate și dacă vor fi extinse la nivel secundar - bănci, rafinării, comercianți din țări terțe care colaborează cu Rosneft și Lukoil.
Trump a explicat că a „așteptat mult timp” înainte de a decide impunerea sancțiunilor, dar că „a venit momentul”: „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, am discuții bune, dar nu duc nicăieri”. Președintele SUA a anunțat și că întâlnirea planificată cu Putin la Budapesta a fost anulată.
UE și-a coordonat mișcarea cu Washingtonul, aprobând al 19-lea pachet de sancțiuni, care include o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat rusesc.
O mișcare, surprinzătoare, a făcut și China, unde cele mai mari companii petroliere de stat au suspendat, cel puțin temporar, achizițiile de petrol rusesc transportat maritim. China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi.
Iar pasul următor ar putea fi făcut de India, care se apropie de un acord comercial cu SUA, după luni de tensiuni provocate de importurile indiene de petrol rusesc. Washingtonul este gata să reducă semnificativ tarifele impuse exporturilor indiene (la 15-16%, față de nivelul actual de 50%), în timp ce New Delhi ar urma să limiteze achizițiile de țiței din Rusia.
Ambasada Rusiei la Londra a reacționat, susținând că măsura „va perturba aprovizionarea globală cu combustibil și va afecta țările în curs de dezvoltare”, în timp ce presiunea „nu face decât să complice dialogul pașnic”.
Petrolul este fluxul sangvin al Rusiei, iar Trump tocmai i-a tăiat circulația. Sancțiunile anunțate sunt o manevră strategică menită să-l împingă pe Putin într-un colț, dar marja de eroare este extrem de mică, se arată într-o analiză Sky News. Dacă prețurile la energie explodează sau dacă solidaritatea occidentală se destramă, Trump s-ar putea trezi, la rândul lui, „în corzi”, cu propriile benzinării resimțind presiunea.
În timpul ăsta a fost și ziua 1338 de război, în care Rusia a lansat noi atacuri cu drone împotriva capitalei ucrainene Kiev și a altor regiuni, lăsând în urmă victime și infrastructură civilă distrusă. Peste graniţă, Rusia a raportat atacuri cu drone în 10 regiuni, fiind vizată şi rafinăria de petrol din Riazan, una dintre principalele instalații de combustibil rusești, unde s-au produs explozii.
Iar în Ungaria, a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2026, cu două mitinguri rivale. Primul, organizat de Viktor Orban și Fidesz, cu mii de oameni adunați în centrul Budapestei, militând împotriva războiului. „Nu vom muri pentru Ucraina” și „nu ne vom trimite copiii la abator, la ordinul Bruxelles-ului”, le-a spus Orban.
Câțiva pași mai încolo, rivalul politic al lui Orban, Péter Magyar, a organizat o altă manifestație, aici protestatarii spunând că „nu vrem război, dar nici dictatură sub masca păcii”.
Am mai aflat, dintr-un raport ONU, căa proximativ 3,4 miliarde de oameni (peste 40% din populația globală) au ajuns să trăiască în țări care cheltuiesc mai mult pentru serviciul datoriei decât pentru sănătate sau educație. Printre ele și România, unde cheltuielile cu dobânzile se ridică la 7,5% din PIB, în timp ce pentru sănătate s-a cheltuit 6,5% din PIB, iar pentru educație 3,3%.
Între atâtea războaie, proteste, violențe, avem și un moment istoric de bine (premieră în ultimii 500 de ani): Regele Charles al Marii Britanii şi papa Leon s-au rugat împreună în Capela Sixtină de la Vatican. Este prima slujbă comună la care participă un monarh englez şi un pontif catolic de la Marea Schismă din 1534, când regele Henric al VIII-lea s-a desprins de Biserica de la Roma.
La noi, guvernul a decis și aprobat: duminică, 7 decembrie 2025, vor fi alegeri pentru Primăria Capitalei, preşedintele CJ Buzău şi pentru primari în mai multe localităţi din ţară. Pentru CJ Buzău vrea să candideze Marcel Ciolacu. Perioada electorală va începe în 2 noiembrie, toate termenele fiind reduse la jumătate, fiind alegeri parţiale.
Și premierul Ilie Bolojan a avut o primă reacție mai cu nerv la adresa PSD, după atacurile zilnice la care a fost expus. A zis că dacă nu e mulțumit de guvern, „are posibilitatea să depună moțiune de cenzură și să facă o majoritate în Parlament cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”. A mai zis și că la multe lucruri se face că nu aude și (...), că reforma înseamnă să deranjezi clientela politică și că lumea politică trebuie să înțeleagă că nu mai merge cum a mers până acum.
Iar verificările Corpului de Control de la Ministerul Mediului arată că Administrația “Apele Române” a pierdut fonduri europene în valoare de 450 de milioane de euro, din cauza procedurilor de achiziție întârziate, a documentațiilor tehnice făcute greșit și a managementului defectuos. Cu toate acestea, sute de angajați beneficiază de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene.
Și un raport realizat de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) arată că peste jumătate dintre adolescenții din România sunt în risc de dependență digitală – fetele de rețele sociale, băieții de gaming. Mai mult, în ultima lună, opt din zece adolescenți de 15-16 ani au consumat alcool, iar un sfert au fumat. În cazul consumului de alcool și tutun în rândul adolescenților, dar și în cazul jocurilor de noroc, România se situează peste media europeană.
Încheiem ziua cu o declarație semnată de peste 850 de personalități internaționale - lideri din domeniul tehnologiei, „părinții” inteligenței artificiale, cercetători de top, personalități media, lideri religioși - prin care aceștia solicită o pauză în dezvoltarea superinteligenței.
Termenul „superinteligență” a devenit un cuvânt la modă în lumea AI, pe măsură ce companii precum xAI a lui Elon Musk și OpenAI a lui Sam Altman concurează pentru a lansa modele lingvistice de mari dimensiuni tot mai avansate.
Însă semnatarii recentei declarații avertizează că perspectiva superinteligenței a „stârnit îngrijorări ce variază de la înlocuirea economică a oamenilor și pierderea puterii de decizie, la limitarea libertăților, demnității și controlului uman, până la riscuri de securitate națională și chiar posibila dispariție a omenirii”. |
Reflecția zilei: Vitrina cu maimuțe
Mulți au fost uimiți de agresivitatea și frecvența atacurilor la adresa premierului Ilie Bolojan din partea PSD, prin Sorin Grindeanu și alți lideri.
Sabina Fati scrie, într-o analiză pentru Deutsche Welle, că de data asta, mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea și cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor.
Reforma Bolojan se lovește, ca de atâtea ori în istoria recentă, de contrareforma PSD.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, e interesat să tergiverseze legea pensionării magistraților, iar graba premierului Ilie Bolojan de a închide acest capitol îl dă peste cap.
În context, sunt enumerate câteva dintre faptele relevante din viața politică a lui Grindeanu, cele care i-au creat reputația de personaj care sabotează reformele juridice.
- În 2017, când era prim-ministru, Sorin Grindeanu fusese de acord cu amnistierea unor fapte de corupție de care ar fi beneficiat mai mulți lideri PSD, inclusiv Liviu Dragnea, dar n-a apucat să o pună în practică.
- În schimb, a adoptat în ultima noapte de ianuarie 2017 Ordonanța de Urgență 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului, în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul.
- Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție.
Atunci, Sorin Grindeanu era doar instrumentul prin care Dragnea și alți social-democrați cu probleme voiau să doarmă liniștiți.
Între timp, are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Doar că pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017.
Cum să faci o gură așa mare cu așa o istorie și un procent care se îndreaptă spre nesemnificativ în sondaje? |
