Cine-i șeful la Capitală? Rămâne de văzut, dar meciul de azi a fost câștigat de PSD&Co.
Mai întâi, Ciprian Ciucu a vrut să desființeze patru instituții mititele, cu 3-4 angajați, dar care produc pierderi și ale căror atribuții puteau fi preluate de alte instituții ale PMB. Închiderea lor și transferul activității către alte instituții ar fi adus economii la bugetul PMB de 7,7 milioane de lei. Mai mult, era obligație legală din 2023 ca entitățile cu mai puțin de 50 de angajați să fie desființate. Ei, bine, lui Ciucu i-a ieșit doar una din patru, și aia cu greu. Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Centrul Cultural Lumina au rămas și vor genera în continuare pierderi.
Apoi, Consiliul General i-a respins și propunerea de majorare de la 3 la 5 lei a prețului călătoriei STB , dar și solicitarea de a plăti pentru un audit extern la STB și la Termoenergetica. Argumentele aduse de Ciucu - „ANAF poate cere insolvența STB” din cauza datoriilor uriașe la stat sau „oamenii au dreptul să știe ce se întâmplă” la STB sau Termoenergetica - i-au lăsat indiferenți pe consilieri.
Ciucu a zis că a fost o ședință în care s-au testat forțele politice. PSD, PUSL (Piedone era în sală azi) AUR și, în parte, la unele proiecte, PMP, i-au arătat, de fapt, cam cât trebuie „să pună pe masă”, dacă va dori să îi treacă proiectele și reforma pe care (spune că) o pregătește.
Evoluții interesante avem și la reforma mare, a instituțiilor statului și administrației.
La instituțiile cu salarii amețitoare - ANRE, ASF, ANCOM - unde măsurile de (oarecare) reducere a cheltuleilor au fost deja luate anul trecut (prin asumarea răspunderii), reorganizarea se decide în instanță. De la caz la caz, de la instanță la instanță.
Peste o sută de angajați ai ANRE au pierdut, joi, la Curtea de Apel București, procesul prin care au încercat să blocheze reorganizarea ANRE, invocând impactul asupra locurilor de muncă și a veniturilor. Aici, toți salariații au avut tăiate salariile cu 30% – inclusiv la nivel de conducere – și 14 salariați au fost concediați, din care nouă cu preaviz și cinci, cu acordul părților. Decizia nu este definitivă.
La ASF, peste 150 de angajați au deschis, la rândul lor, o acțiune prin care contestă diminuarea salariilor. Dosarul ASF are termen de judecată pe 3 februarie.
Iar la ANCOM - surpriză! - la finalul anului trecut, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză salariaților, care au obținut suspendarea reorganizării, inclusiv a concedierilor și reducerilor. Hotărârea este executorie, chiar dacă nu e definitivă.
Contestate deja sunt și măsurile neaprobate încă, pe care Bolojan tot se chinuie să le treacă de coaliție. Ministrul lui de la Sănătate, pesedistul Rogobete, a zis la o întâlnire cu sindicatele că nu susține reducerea salariilor personalului medical cu 10%, însă susține plata pe performanță, corelată cu „munca reală”, rezultatele și responsabilitatea profesională. Bla, bla, plus că nu e vorba de reducerea salariilor.
Cu toate astea, Coaliția rezistă. Președintele Nicușor Dan zice că este puțin probabilă o guvernare minoritară, cum a pomenit Bolojan, că nu există alternativă, chiar dacă PSD „verbalizează” acest lucru. El crede că acordul politic dintre cele patru partide nu va fi încălcat, că va rămâne premier PNL până în aprilie 2027 și că tot scandalul zilnic „e politică, oameni care au să-și plătească polițe unul altuia”.
În lume, a fost ziua 1436 de război, în care Donald Trump a anunțat că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu oprirea, timp de o săptămână, a atacurilor cu rachete asupra Kievului și a altor regiuni ucrainene, după ce el personal i-a cerut asta, invocând temperaturile extrem de scăzute. Nu a zis când sau cum i-a transmis această solicitare lui Putin sau de la ce dată ar începe presupusul armistițiu, iar Casa Albă nu a confirmat oficial o convorbire recentă între cei doi.
Zelenski i-a mulțumit lui Trump, a zis că se așteaptă ca acordul să fie pus în aplicare și speră că America va reuși să garanteze asta. A mai declarat că următoarele zile vor fi decisive pentru a vedea dacă Rusia va respecta acest acord.
În schimb, în ce privește aderarea Ucrainei la UE în 2027, cancelarul german Friedrich Merz a avut o declarație categorică. „Este exclus”, a zis Merz, deoarece procesul durează ani și presupune îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, dar este fezabilă o perspectivă clară de aderare pe termen lung. Volodimir Zelenski tocmai zisese că aderarea la UE în 2027 este o garanție-cheie de securitate nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă.
În timpul ăsta, armata ucraineană a doborât un bombardier tactic supersonic Suhoi Su-34, cea mai avansată aeronavă de acest tip din dotarea Rusiei. Kievul nu a confirmat și informațiile că incidentul ar fi avut loc în Marea Neagră, în apropiere de Insula Șerpilor. De la începutul războiului, Rusia a pierdut peste 40 de astfel de avioane, însă majoritatea au fost distruse la sol.
Ne întoarcem la noi, unde un institut, IICCMER, a investigat ce s-a întâmplat timp de aproape trei decenii, între 1970 și 1997, în căminul-spital de la Moreni–Țuicani pentru copii „nerecuperabili” (copii cu dizabilități sau probleme medicale considerați fără șanse de recuperare, majoritatea proveniți din cămine de copii). Concluzia: 535 de copii și tineri au murit aici în condiții de malnutriție, boală și abandon. După ani de documentare, institutul a depus acum un denunț penal, însoțit de șase volume de probe, care descriu ororile trăite de acești copii practic condamnați la moarte.
Iar potrivit ultimului barometru Informat.ro – INSCOP Research, Biserica (cu 63,9% în creștere față de 57,7% în iulie 2025) și Armata (cu 61,8%, apropiat de cel din vara anului trecut - 63%) rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. Pe poziția a treia în clasament se află Poliția, cu un nivel de încredere de 50%, în creștere semnificativă față de 43,2% în iulie 2025.
În paralel, instituțiile politice continuă să piardă teren. Președinția este creditată cu doar 27,9% încredere, în scădere abruptă față de 34,8% în vara anului trecut. Justiția ajunge la 25,4%, Guvernul la 18,4%, iar Parlamentul închide clasamentul cu doar 11,9% dintre români care mai au încredere în această instituție.
Încheiem ziua cu Elon Musk și Tesla, care oprește producția modelelor S (sport sedan) și X (SUV), pentru a face loc roboților umanoizi Optimus. Tesla intenționează să înceapă producția de Optimus înainte de sfârșitul anului 2026 și să-l vândă publicului în 2027.
Pe măsură ce vânzările de vehicule Tesla au scăzut în ultimul an, Musk și compania s-au orientat către proiecte bazate pe inteligență artificială, cum ar fi roboții Optimus și Robotaxis cu conducere autonomă. Aceste tehnologii sunt momentan neprobate și departe de a fi profitabile, dar îi permit lui Musk să promită o creștere viitoare fără precedent.
Cel mai bogat om din lume a declarat deja că Optimus va fi „cel mai mare produs din toate timpurile” și a spus că roboții, împreună cu vehiculele autonome, vor inaugura „o lume în care nu există sărăcie”. |
Reflecția zilei: Cum semnează primarul?
Nicușor Dan zice că poporul e supărat și dezamăgit că i-a scăzut puterea de cumpărare. Barometrele de opinie arată că încrederea în instituțiile politice e prăbușită - (informat.ro - INSCOP) - de exemplu, Președinția este creditată cu doar 27,9% încredere, în scădere abruptă față de 34,8% în vara anului trecut.
Iar un sondaj recent, făcut pentru Politico pe tot continentul, arată că românii sunt cei mai nemulțumiți (91% dintre români sunt nemulțumiți de felul cum funcționează țara). Ei spun că sistemul politic din România „nu servește oamenii și are nevoie de reformă fundamentală”.
Într-o astfel de atmosferă, ar fi ideal dacă pe cineva ar preocupa să fie identificați vinovații pentru gaura bugetară uriașă (& datorie publică pe măsură & împrumuturi imense la dobânzi imbatabile). Să răspundă pentru incompetență și/sau prăduire. Să genereze satisfacție pentru toți cei care fac chetă, lună de lună, cu și mai mult de jumătate din venitul lor (impozite și TVA, accize, alte taxe).
Dar iată ce se întâmplă într-un caz concret:
1. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a sesizat Parchetul în cazul Eximbank, invocând suspiciuni de delapidare a banului public. Cele mai mari riscuri și posibile pierderi pentru stat provin din credite acordate unor companii precum Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere și Electrocentrale Craiova, finanțate masiv din bani publici în ultimii ani, inclusiv prin scheme de garantare și dobânzi subvenționate. Tot el a spus că nu îl poate demite pe directorul general al băncii din cauza unor clauze contractuale semnate anterior.
2. Eximbank susține că nu banca a acordat creditele riscante, ci statul român. Potrivit instituției, Eximbank a avut doar rol tehnic: a analizat solicitările, a semnalat în documente oficiale toate riscurile (de nerambursare, financiare, de piață etc.) și le-a trimis mai departe spre aprobare. Deciziile finale au fost luate fie de Comitetul Interministerial (CIFGA), fie prin hotărâri de Guvern, nu de conducerea băncii. Eximbank afirmă că a avertizat guvernele Ciucă și Ciolacu asupra riscurilor.
3. Fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, confirmă că riscurile erau consemnate în memorandumuri, dar spune că Ministerul Finanțelor a avut doar rol de secretariat: a preluat documentele, le-a semnat procedural și le-a trimis mai departe către Guvern.
Decizia finală, spune el, a aparținut Guvernului, conform legii.
4. Premierul de atunci, Marcel Ciolacu, respinge categoric ideea că ar fi fost avertizat sau responsabil. El spune că afirmațiile Eximbank sunt „o măgărie” și insistă că premierul nu acordă credite și nu decide finanțări.
„Să mă avertizeze pe mine că ce? De ce i-a dat creditul? Premierul nu dă credite. Cum adică tu mă avertizezi pe mine pentru ceva ce ai inițiat tu? Eu sunt instrument bancar? (...) Premierul semnează ca primarul. Nu are nicio treabă”.
Mă întreb, dacă mi-aș pune capul, ca simplu cetățean, pentru ce l-aș da mai întâi în judecată pe Marcel Ciolacu? Și când spunem prostia doare, nu era implicit că prostia și durerea aveau același titular? |
