România a rămas fără energie nucleară. Și Reactorul 2 de la Cernavodă a fost oprit controlat joi, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. România a rămas astfel fără circa 20% din producția de energie. Repornirea reactoarelor depinde de revenirea Dunării, o posibilă ameliorare fiind estimată abia după 24–26 august.

Autoritățile dau asigurări că populația nu va avea probleme cu energia. Ziua, energia solară și eoliană poate acoperi consumul, însă seara, când cererea crește, România va depinde de importuri, în special din Bulgaria și Ucraina. Riscul apare dacă se suprapun o producție redusă de energie regenerabilă cu un consum mare și o disponibilitate redusă de export a țărilor vecine. Caz în care consumul marilor companii poate fi redus treptat și cu avertizare prealabilă.

Ne-am reamintit cu această ocazie că există un proiect aprobat de Guvern încă din 2024, care prevedea lucrări pe brațul Bala pentru ca mai multă apă să ajungă pe Dunărea Veche, de unde este alimentată centrala de la Cernavodă. Investiția, estimată la 1,02 miliarde de lei, urma să asigure apa necesară inclusiv pentru viitoarele reactoare 3 și 4.

Numai că, așa cum se întâmplă la noi, două licitații au fost anulate, finanțarea nu a fost asigurată, contractul nu a fost semnat, lucrările nu au început. Problema este cunoscută de peste un deceniu. Timp în care s-au găsit bani pentru stadioane inutile, drumuri supraevaluate și pomeni electorale, dar nu și pentru securitatea energetică a țării. O nouă dovadă a unei perioade dominată de politicieni mediocri, incompetenți și corupți.

A fost și o zi agitată, cu multe drone. Trei ținte aeriene au intrat în mai puțin de 12 ore în spațiul României, în zona Deltei Dunării, în timpul atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene. Au rămas deasupra teritoriului românesc între două și 12 minute, apoi s-au întors în Ucraina. Autoritățile au emis mesaje RO-Alert, iar pentru supraveghere au ridicat de la sol avioane F-16 românești și F-18 spaniole aflate în misiune NATO.

Tot joi, un turist a observat în mare, lângă o plajă din Costinești, un obiect de aproximativ un metru, prevăzut cu mai multe antene. Zona a fost evacuată, iar scafandrii militari au stabilit că era un fragment de dronă, dar că nu prezenta risc de explozie. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat de unde provenea drona și în ce împrejurări a ajuns lângă țărm.

A fost și ziua în care Mugur Isărescu a făcut, într-o conferință de presă dedicată noului Raport asupra inflației, declarații mult mai tranșante decât de obicei.

Am aflat că BNR a înrăutățit prognoza: inflația ar urma să fie de 6,1% la finalul acestui an, față de 5,5% estimat anterior, și de 3,4% la sfârșitul lui 2027. Canicula, seceta, criza producției de energie și scumpirea combustibililor au schimbat calculele.

Despre cursul valutar, Isărescu a spus că BNR permite leului să fie mai flexibil și că acesta „plutește cam pe unde trebuie”. Intervențiile băncii centrale au fost, potrivit guvernatorului, „mult, mult, mult mai mici” decât anul trecut.

Iar menținerea ratingului României de către Moody’s și Fitch nu a fost „un hatâr” sau o concesie. Isărescu consideră că retrogradarea ar fi fost o sancțiune prea dură pentru o țară care a făcut o corecție bugetară de peste două puncte procentuale din PIB.

Și, lucru extrem de rar, guvernatorul BNR a vorbit despre situația politică fără să fie întrebat. Le-a cerut partidelor să revină la masa negocierilor, pentru că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de continuarea reducerii deficitului. „Politica este arta compromisului. Fiecare trebuie să facă concesiile necesare, să ducă țara mai departe”, a transmis Isărescu.

În plus, politicienii „se pot părui” în sala de negocieri, dar trebuie să-și închidă disputele în public și „să cântărească mai bine” ce declară, pentru că investitorii, agențiile de rating și instituțiile europene urmăresc fiecare mesaj, le-a transmis Isărescu.

Avem și câteva știri bune, pe scurt:

• David Popovici, în finala probei de 200 de metri liber - David s-a calificat în ultimul act al Campionatelor Europene de natație de la Paris. După ce a câștigat deja aurul la 100 de metri liber, acum este favoritul probei și încearcă să obțină al treilea titlu european consecutiv și la această distanță. Finala este programată vineri, de la 19:36.


• Acciza la motorină scade temporar - Ministerul Finanțelor reduce cu 20% acciza la motorina standard în perioada 16–31 august, după creșterea puternică a prețurilor internaționale. Taxa scade cu aproximativ 56 de bani pe litru, iar efectul final la pompă depinde de companiile petroliere. Situația va fi reevaluată la sfârșitul lunii.


• TikTok a eliminat „Ambulanța neagră” - Platforma a șters toate postările cu hashtagul #ambulantaneagra, după intervenția CNA, și a anunțat că va urmări și mesajele asociate. CNA identificase aproximativ 90 de clipuri care alimentau teoria falsă potrivit căreia persoane aflate în ambulanțe răpesc copii sau le fură organele. Zvonul a avut deja consecințe reale: în județul Cluj, o ambulanță a fost atacată, iar șoferul a fost rănit.


• Cel mai mare premiu din istoria Loto 6/49 - Un jucător a câștigat peste 10 milioane de euro cu un bilet care a costat 850 de lei. Este cel mai mare premiu acordat vreodată la această categorie. După ce statul își va reține impozitul, câștigătorul va rămâne cu circa 31,72 milioane de lei (aproximativ 6,05 milioane de euro).


• Criză de sănătate mintală pe un portavion american – Mai mulți marinari de pe USS Abraham Lincoln ar fi încercat să sară peste bord. Cei aproximativ 5.000 de membri ai echipajului se află în a noua lună de misiune și au petrecut circa 250 de zile pe mare.  Portavionul trebuia să opereze în Pacific, dar a fost trimis în Orientul Mijlociu, iar misiunea i-a fost prelungită în repetate rânduri. Familiile acuză epuizarea extremă a militarilor și lipsa unui sprijin psihologic suficient.

Declarația zilei vine de la Volodimir Zelenski, care a fost întrebat, într-un interviu la CNN, despre nevoia Ucrainei de rachete interceptoare Patriot. În contextul promisiunilor făcute de  Trump, dar neconcretizate până acum, și al situației tot mai dramatice în care se află Kievul în fața bombardamentelor rusești. Ucraina are anul acesta de două ori și jumătate mai puține interceptoare decât în 2025, în timp ce Rusia lansează lunar de aproximativ două ori mai multe rachete balistice.

„Dacă ne vor vinde 5% (din stocul american de interceptoare Patriot), vom trece de iarnă și vom salva viețile oamenilor. Dacă ne vor vinde 10%, vom distruge toate rachetele balistice ale rușilor. Eu am 1%. Asta trăiesc în fiecare zi: de la 1% la 5%. Îmi trebuie luni și milioane de telefoane. Încerc să dau ceva la schimb pentru rachete. Fac lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi”.

Și când te gândești că, potrivit unor estimări independente, SUA au folosit între aproximativ 1.000 și 1.400 de interceptoare Patriot în războiul cu Iranul, ceea ce ar fi redus cu cel puțin 65% stocul american. Ca să obțină distrugeri, crize mondiale și un Iran mai puternic.

Iar cifra zilei este 5.100. Atâția români au plecat din Spania în primul trimestru al acestui an, ceea ce ne plasează pe locul al patrulea între naționalitățile cu cele mai multe plecări, după marocani, columbieni și venezueleni. Nu știm câți s-au întors în România și câți s-au mutat în alte țări, iar cifra arată plecările brute, nu scăderea netă a comunității.

Tendința este însă clară: diaspora românească din Spania s-a redus de la aproape 900.000 de oameni în 2012 la puțin peste 600.000.

Spania, una dintre țările-simbol ale marelui exod românesc de după 2000, găzduiește încă una dintre cele mai mari comunități românești din lume. Structura ei s-a schimbat însă: de la „căpșunarii” și muncitorii sezonieri ai primilor ani la familii stabilite definitiv, antreprenori, profesioniști și copii născuți sau educați acolo. Comunitatea este mai mică, dar mai bine integrată și continuă să fie una dintre cele mai numeroase populații străine din Spania.

Încheiem ziua cu încă un motiv să facem mișcare. O analiză a cercetărilor existente sugerează că exercițiile fizice ar putea ajuta creierul să elimine mai eficient reziduurile care se acumulează odată cu înaintarea în vârstă.

Mișcarea susține sistemul glimfatic - mecanismul de „curățare” al creierului -, prin îmbunătățirea somnului, reducerea inflamației și menținerea sănătății vaselor de sânge.

Cercetătorii nu știu încă ce tip și ce cantitate de mișcare au efectul cel mai bun. Dar concluzia practică este simplă: activitatea care ne ridică pulsul, făcută regulat, poate proteja nu doar inima și corpul, ci și creierul. Iar cu cât obiceiul este format mai devreme, cu atât ne poate ajuta mai mult la bătrânețe.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Arta pasului pe loc

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a transmis partidelor că ar fi bine să se întoarcă la masa negocierilor, să nu-și mai spele rufele în public și să învețe că „politica este arta compromisului”.

Conceptual, „arta compromisului” înseamnă capacitatea de a ajunge la o decizie comună cu oameni care au interese, valori și obiective diferite, fără ca vreuna dintre părți să obțină tot ce dorește.

Din nou, în teorie, compromisul politic nu presupune renunțarea la principii esențiale și nici acceptarea oricărei soluții doar pentru a încheia o înțelegere. Ar însemna ca fiecare, de bună credință, să aibă clar în minte valorile și limitele peste care nu pot trece, obiectivele importante, dar negociabile și avantajele de partid la care pot renunța pentru un interes mai mare, interesul public.

Este o „artă” pentru că nu există o formulă matematică. Un compromis reușit nu lasă pe nimeni pe deplin mulțumit, dar le oferă tuturor suficient pentru a merge mai departe.

Dacă ne uităm concret la situația din România, cele mai inflexibile poziții ale partidelor parlamentare, după căderea Guvernului Bolojan au fost:

• PSD a cerut ca viitorul guvern să fie condus de Sorin Grindeanu și a acceptat o eventuală rotație numai dacă social-democrații primesc primii funcția;


• PNL a decis că nu mai poate guverna cu PSD și a refuzat să susțină un cabinet Grindeanu fără un acord care să-i traseze linii clare de guvernare;


• USR a exclus votarea oricărui guvern din care face parte PSD


• AUR a susținut că poate vota numai un premier propus de partid și un guvern din care să facă parte, iar în lipsa acestei variante a cerut alegeri anticipate.


• UDMR a fost cea mai dispusă la compromis și a propus, pe rând, refacerea coaliției, un premier acceptat de toate partidele și un guvern temporar „de armistițiu”. Poziția sa cea mai rigidă a fost că nu va vota un guvern din care este exclus.

Ce ar însemna în acest caz compromisul? PSD să renunțe la condiția ca Grindeanu să fie primul premier? PNL să accepte din nou negocierea cu partidul fără de care nu se poate forma o majoritate stabilă? USR să accepte susținerea parlamentară condiționată a unui guvern în care intră și PSD? UDMR să accepte să susțină din Parlament un cabinet din care nu face parte?

Pe cine ar ajuta asta? S-ar ajunge - cu artă 🙂 - la o decizie comună cu oameni care au interese, valori și obiective diferite, fără ca vreuna dintre părți să obțină tot ce dorește. Și poate că le-ar oferi tuturor suficient pentru a merge mai departe. Dar, încotro „mai departe”?