Am aflat astăzi, într-un format foarte ușor de urmărit, în ce stadiu se află proiectele de legi care trebuie adoptate pentru a nu pierde bani din PNRR. A publicat o listă premierul Bolojan, fiecare proiect având atașată și miza financiară.
Cinci se află deja la Cameră și Senat, dar nu au reprezentat o prioritate pentru parlamentari, care au plecat în vacanță de la 1 iulie. De remarcat și că una dintre ele, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, așteaptă la Camera Deputaților de ceva vreme, fiind adoptat tacit de Senat în iunie 2023.
Proiecte aflate la Senat (ca primă Cameră sesizată):
- Legea privind mecanismul de recompensare a performanței personalului din administrația fiscală și vamală - Penalizare estimată: 770.798.610 euro.
- Modificarea și completarea Codului administrativ - 770.798.610 euro.
Proiecte aflate la Camera Deputaților (ca for decizional):
- Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (adoptat tacit de Senat în iunie 2023). 972.455.220 euro.
- Legea pentru aprobarea OUG privind decarbonizarea sectorului energetic - 770.798.610 euro.
- Proiectul de lege pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, aflat în dezbaterea Camerei Deputaților.
Proiecte care trebuie încă depuse în Parlament:
- Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice - 770.798.610 euro.
- Legea privind consolidarea legislației în domeniul integrității - 770.798.610 euro.
- Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire - 972.455.220 euro.
Tot azi, a ieșit la iveală o rețea, investigată de DIICOT, care ar fi creat vechime fictivă în muncă pentru peste 860 de persoane, folosind firme-fantomă, organizații fără activitate și declarații fiscale false depuse la ANAF.
Beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei pentru a putea ieși la pensie sau pentru a obține pensii mai mari, iar peste 170 ar fi folosit deja documentele false. Prejudiciul calculat până la sfârșitul lui 2024 este de aproximativ 7 milioane de lei și continuă să crească.
Și o paranteză: În ciuda reacției publice negative în urma acțiunii de la azilele ilegale din Bihor, DIICOT s-a gândit să facă nițel mișto de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. I-a transmis pe Facebook: „Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte”. Publicul nu a gustat mesajul: „Pe banii noștri faceți mișto?”
Iar Agenția Națională de Cadastru a fost ținta celui mai grav atac cibernetic din istoria instituției. Toate sistemele sale informatice, inclusiv aplicația e-Terra și serviciile de e-mail, sunt nefuncționale din 14 iulie și ar putea rămâne indisponibile până la sfârșitul săptămânii.
Blocajul afectează activitatea de cadastru și carte funciară la nivel național și poate întârzia eliberarea extraselor, înregistrarea documentelor și tranzacțiile imobiliare. Cauza atacului este investigată, nu există detalii în acest moment.
În timpul ăsta, președintele Nicușor Dan a exprimat astăzi, de la Kiev, o speranță referitor la momentul în care am putea avea un nou guvern: situația ar putea fi rezolvată „în cursul acestei veri”.
De la Nicușor Dan vine și declarația zilei: „Eu cred că românii așteaptă. Aseară, venind aici, am avut discuții cu reprezentanți din autoritățile din Suceava și îmi spuneau că interacțiunea lor cu oamenii este că oamenii așteaptă, vor odată pentru totdeauna să se termine incertitudinea asta ca să poată să își facă planuri de viață pentru ei, familiile lor. Deci e nevoie să terminăm cât de repede această criză, numai că răspunsul nu e la mine, e la partide”.
Despre cine se teme de anticipate și de ce scrie Emilian Isailă (De ce AUR nu va lua 40% la alegeri. De ce nu va lua nici 30? ):
„Frica e a actualei elite politico-militaro-juridice corupte, conectată la resurse, beneficiara unor privilegii uriașe, reprezentate de salarii nejustificat de mari, de pensii speciale, de controlul companiilor publice, agențiilor și instituțiilor. E măcinată de spaima ca nu cumva să apară o schimbare majoră în societate, iar actuala structură de putere, relații și influență să dispară.
România se aseamănă mai degrabă cu un stat sud-american decât cu unul european, cu o democrație “controlată”, care, în ultimul deceniu, pe fondul pandemiei și al războiului din Ucraina, a fost sub umbrela unei structuri bazate pe alianța PSD-PNL, una împotriva cetățenilor, care a stopat, efectiv, transformarea social-politică a țării, încurajând corupția”.
Cifra zilei vine din justiție. După 11 ani, Consiliul Concurenței a câștigat definitiv procesul cu fosta HP România (acum Enterprise Services Romania). Înalta Curte a confirmat amenda de aproape 3 milioane de lei, aplicată în 2015 pentru abuz de poziție dominantă pe piața imprimantelor inkjet destinate companiilor.
Și reactoarele modulare de la Doicești merg mai departe, în ciuda criticilor lui Bolojan.
Acționarii Nuclearelectrica au respins, cu peste 93% din voturi, propunerea de a reevalua strategia proiectului. Ilie Bolojan acuzase în luna mai că proiectul „are probleme serioase”, că a consumat deja peste 240 de milioane de dolari fără rezultate concrete și „vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii”. Statul, prin Ministerul Energiei, deține peste 82% din companie.
Am mai aflat că SRI recrutează din facultate și are cerințe minime la nota la purtare. Vor fi 116 locuri în 11 universități civile pentru tinerii care vor să urmeze o facultate și apoi să lucreze la SRI. Cerințe: cel mult 23 de ani, medii anuale de minimum 8 și cel puțin nota 7 la purtare. Candidații sunt evaluați psihologic, fizic și profesional și se fac verificări de securitate. Studiile sunt finanțate de stat, iar absolvenții își asumă obligația de a lucra în SRI după terminarea facultății.
A fost și ziua 1603 de război, în care Ucraina a anunțat lovirea a 20 de nave din „flota fantomă”a Rusiei în Marea Neagră. În numai nouă zile, Kievul a atacat 116 nave, încercând să blocheze Strâmtoarea Kerci, să îngreuneze aprovizionarea Crimeii și să oblige Rusia să folosească rute de transport mai scumpe.
În plan politic, Volodimir Zelenski l-a demis pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, la numai șase luni de la numire. Fedorov, considerat arhitectul modernizării tehnologice a armatei și al dezvoltării dronelor, ar urma să fie înlocuit cu ministrul de Interne, Ihor Klymenko. Schimbarea vine pe fondul problemelor de mobilizare și al unor tensiuni între Fedorov și conducerea armatei.
Iar UE și Ucraina au semnat primul acord pentru producția comună de drone. Ucraina va pune la dispoziție experiența dobândită pe front, iar Uniunea capacitatea industrială, tehnologia și fabrici aflate în zone mai sigure.
În Orientul Mijlociu, Iranul amenință să extindă blocada maritimă din regiune după noul val de atacuri americane. Gardienii Revoluției ar putea folosi rebelii Houthi din Yemen pentru a bloca și strâmtoarea Bab el-Mandeb, legătura dintre Marea Roșie și Golful Aden, pe unde trece o altă parte importantă a comerțului mondial și a exporturilor saudite de petrol. Negocierile cu SUA sunt în continuare blocate, iar riscul unei noi escaladări rămâne ridicat.
Încheiem ziua cu o rezultatele unui studiu despre sănătatea creierului: dieta DASH, creată inițial pentru reducerea tensiunii arteriale, s-a dovedit cea mai eficientă dintre șase modele alimentare analizate într-un studiu Harvard care a urmărit aproape 160.000 de oameni timp de trei decenii.
Participanții care au respectat-o cel mai riguros au avut un risc de declin cognitiv cu 41% mai mic. Regimul pune accent pe legume, fructe, nuci, cereale integrale și lactate cu puține grăsimi și limitează sarea, zahărul, carnea roșie și alcoolul.
Studiul este observațional și nu dovedește o relație directă de cauzalitate, dar confirmă o regulă simplă: ce este bun pentru inimă pare să fie bun și pentru creier. |
Reflecția zilei: Aurul din neștiință
Faptul că stăm ore întregi cu telefonul în mână nu înseamnă că știm să folosim tehnologia.
România are internet rapid, telefoane inteligente în aproape fiecare familie și tineri conectați permanent. Cu toate acestea, doar 53,3% dintre românii de 16–24 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, față de 74,6% media UE.
Doar Bulgaria stă puțin mai rău, cu 52,8%, în timp ce în Danemarca procentul ajunge la 92,1%, în Cehia la 91,7%, iar în Malta la 91,5%.
La nivelul întregii populații de 16–74 de ani, decalajul este și mai mare: aproximativ 32% dintre români au competențe digitale de bază, față de 60% în UE. Aici, România este ultima dintre cele 27 de state membre.
Paradoxul este doar aparent. A folosi internetul pentru rețele sociale, clipuri, jocuri sau mesagerie este o formă de consum, nu neapărat o competență.
În România, peste 85% dintre utilizatorii de internet sunt prezenți pe rețele sociale, însă mai puțin de jumătate folosesc e-mailul, iar țara este pe ultimul loc la internet banking.
Doar 26% dintre tinerii români spun că verifică informațiile și sursele găsite online, față de 41% media europeană. Numai 6% au urmat un curs online în 2025, cel mai redus procent din UE.
Competențele digitale de bază nu înseamnă programare avansată. Înseamnă să poți căuta și verifica o informație, să recunoști o sursă credibilă, să trimiți un e-mail și un document, să protejezi datele și parolele, să recunoști o tentativă de fraudă, să creezi conținut simplu și să rezolvi probleme uzuale atunci când un dispozitiv sau un program nu funcționează.
Iar astfel de deprinderi se învață, la fel ca scrisul, matematica sau o limbă străină. Școala ar trebui să îi învețe pe elevi nu doar să deschidă o aplicație, ci să caute, să compare, să verifice, să creeze și să își protejeze datele.
Lipsa acestor competențe produce un dezavantaj competitiv direct. Un cetățean fără competențe digitale accesează mai greu servicii publice, servicii bancare, educație și informații. Și este, în același timp, mai vulnerabil la fraude și manipulare.
Dar cum altfel ar reuși călini georgeștii să ajungă atât de aproape de Cotroceni? |
