Războiul din Orientul Mijlociu a ajuns în ziua 28, marcată de informații contradictorii. După ce Donald Trump a acordat încă 10 zile în care SUA nu vor bombarda instalațiile energetice ale Iranului, Israelul a anunțat că va intensifica și extinde atacurile. Iar Axios a scris că Pentagonul ia în calcul trimiterea a încă cel puțin 10.000 de soldați.
Și declarațiile au fost contradictorii. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, după reuniunea miniștrilor de externe ai G7 din Franța, că operațiunea SUA în Iran se va încheia în câteva săptămâni, nu luni, și nu sunt necesare trupe terestre pentru a-și atinge obiectivele. El a mai zis că nu a primit încă răspunsul Iranului la propunerea de pace în 15 puncte, dar „s-ar putea întâmpla în orice moment”.
Pe un cu totul alt ton, premierul polonez Donald Tusk a spus: „Am motive să cred, inclusiv pe baza informațiilor primite de la aliații noștri, că zilele și săptămânile următoare s-ar putea ajunge la o escaladare a situației, așa că nu ne putem aștepta la o îmbunătățire radicală pe piața combustibililor. Ne așteptăm ca această situație să rămână instabilă”.
În timp ce așteptăm deznodământul războiului din Iran, Donald Trump devine primul președinte american în exercițiu a cărui semnătură va fi trecută pe dolarii americani. Până acum, conform tradiției vechi de 165 de ani, semnăturile aparțineau doar oficialilor din Trezorerie. În primă fază, vor fi modificate bancnotele de 100 de dolari, începând din iunie.
La noi, președintele Nicușor Dan a promulgat legea bugetului pe 2026, care apoi a fost publicată în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare. După multe lupte, dar înainte de finalul primului trimestru al anului.
Abia intrat în vigoare, bugetul e amenințat de Înalta Curte, care se pregătește să dea în judecată guvernul, pentru amânarea plății restanțelor salariale ale magistraților. Valoarea totală a acestora a fost de două miliarde de euro, banii fiind plătiți în tranșe.
Din sumele alocate în bugetul pe 2026, însă, în ultimul moment, coaliția a decis să fie luați bani de la magistrați pentru a finanța pachetul social al PSD. Deocamdată a fost depusă plângere prealabilă, faza următoare este acțiunea în instanță.
O posibilă rezolvare la noi derapaje în ce privește salariile din Justiție ar putea fi adusă de noua lege a salarizării unitare în sectorul bugetar, pe care o pregătește guvernul Bolojan.
Legea este jalon în PNRR și urmează să fie propusă pentru dezbatere de Ministerul Muncii în primăvara acestui an, apoi adoptată până la începutul verii sau printr-o sesiune parlamentară extraordinară, astfel încât să fie respectat termenul de 30 august pentru publicarea în Monitorul Oficial. Ratarea jalonului ar putea duce la pierderi între 700 milioane și un miliard de euro din fondurile europene.
Ilie Bolojan spune că viitoarea lege va fi implementată etapizat și că „nu se pune problema să reducem salarii”.
Există și intenția ca o lege intermediară, doar pentru magistrați, să fie adoptată mai devreme, pentru a evita posibile alte creșteri retroactive în domeniu.
Majorările aplicate retroactiv pe care singuri și le-au decis magistrații s-au bazat pe legi de salarizare proaste, interpretabile, care au dus la creșteri neprogramate și necontrolate în valoare de nu mai puțin de 2 miliarde de euro, a explicat Bolojan.
Se pregătesc și noi măsuri pentru atenuarea efectelor crizei de pe piața carburanților.
Ministrul Finanțelor a anunțat că va fi introdus un mecanism de accizare dinamică pentru carburanți, pentru atenuarea creșterii prețurilor la pompă. Mai exact, nivelul accizelor se va modifica în funcție de evoluția simultană a prețurilor si a cotațiilor internationale, la intervale scurte de timp.
Dincolo de politică, ne pregătim pentru un weekend de stat în casă. Avem coduri galbene, ploi, vânt intens și chiar ninsori și viscol la munte, până luni.
Iar fermierii vor putea achiziționa motorină la preț redus, fără accize și TVA, pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal. Sprijinul se va acorda pe parcursul acestui an și vizează un consum standard de 78 litri/ha.
Declarația zilei a venit de la premierul Bolojan, care a explicat de ce vrea să crească vârsta de pensionare pentru „specialii” care au mai rămas: „Gândiți-vă că generațiile noastre, generațiile celor care au peste 50 de ani, sunt generații de 400.000 – 450.000 de oameni până la 500.000 cei care suntem așa-numiții decreței.
Iar generațiile care înlocuiesc practic aceste generații sunt de 150.000 cum a fost anul acesta, 200-250.000, 300.000 de oameni, și practic vom ajunge la un dezechilibru total, dacă nu luăm măsuri din timp”. Timpul ăsta vine cam din 2030 încolo.
Știrea zilei vine din sistemul medical, mai exact la Departamentul pentru Situații de Urgență, unde au avut loc percheziții, fiind reținute documente și telefoane (pe surse, inclusiv telefonul șefului DSU, Raed Arafat). Arafat a confirmat perchezițiile, dar nu a vrut să dea nicio altă informație, spunând că ancheta este în desfășurare. Până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză.
Pe surse, există suspiciuni de muncă fictivă în cazul mai multor medici de la Spitalul Floreasca, dar și de la alte spitale din Capitală și din țară. Medicii ar fi fost pontați ilegal și de DSU, încasând salarii fără să se prezinte la muncă.
Încheiem ziua cu o posibilă alternativă la cafea. Este vorba de o substanță pe care corpul nostru o produce deja atunci când bem cafea, paraxantina, care începe să apară în băuturile energizante, producătorii promovând-o ca energie concentrată, fără tremurături sau căderi bruște.
Ca și cafeaua, paraxantina blochează adenozina, mesagerul chimic din creier care provoacă senzația de somn. Rezultatul este o stare temporară de vigilență, cu atenție și timp de reacție îmbunătățite.
Studii de mică amploare raportează îmbunătățiri ale atenției, memoriei pe termen scurt și timpului de reacție. Efectele ar dura până la șase ore după administrarea unei capsule de 200 mg. |
Reflecția zilei: Reziliența normalității
The Kyiv Independent scrie cum s-a redeschis un restaurant McDonald’s în orașul portuar Nikolaiev, din sudul Ucrainei, situat la mai puțin de 70 km de linia frontului.
Inițial, redeschiderea urma să aibă loc în 2023, dar planurile s-au schimbat după ce Rusia a distrus barajul Kahovka din apropiere, aruncând orașul sudic într-o criză devastatoare a apei.
Cu apa murdară curgând prin robinete și stațiile de alimentare limitate în tot orașul, localul McDonald's nu a putut să-și reia activitatea.
Însă noua infrastructură de apă a fost finalizată anul trecut, inclusiv o conductă care leagă orașul de un alt rezervor, iar restaurantul s-a redeschis vineri.
Evenimentul a debutat cu o cursă de alergare în care cei care au fost mai rapizi au putut comanda primii.
„Pentru noi, aceasta nu este doar deschiderea unui restaurant - este revenirea afacerilor, a locurilor de muncă și a unui sentiment de normalitate pentru oraș”, a declarat Iulia Badritdinova, director general al McDonald's în Ucraina, Cehia și Slovacia.
La 70 de km de linia frontului, sub bombardamentele, presiunea și oboseala unui război care durează de mai bine de patru ani, ceea ce reușesc ucrainenii pare mai degrabă o regenerare a locurilor de dinainte de distrugere, o reziliență incredibilă a normalității.
Oare câte istorii bune ale unui popor or trebui să treacă pentru ca normalitatea să fie indestructibil de rezistentă? |
