Ziua a adus un mic cutremur în Apărare. Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a fost audiat la DNA militar și a primit calitatea de suspect. Pe scurt, DNA îl suspectează că ar fi înlesnit emiterea unei solicitări pentru suplimentarea cu 20 de locuri bugetate la Facultatea de Educație Fizică și Sport.
Suplimentarea locurilor ar fi dus la trecerea unor candidați admiși inițial pe locuri cu taxă pe locuri fără taxă. Astfel, s-ar fi creat un folos necuvenit pentru 20 de candidați, iar la finalul studiilor, 3 dintre aceștia urmau să fie încadrați ca ofițeri în MApN. Pe surse, între cei care ar fi beneficiat s-ar fi aflat fiica unui alt general, dar informația nu este confirmată.
Șeful Armatei respinge acuzațiile şi observă „caracterul cel puţin curios al momentului ales pentru formularea acestei acuzaţii, în condiţiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil şi complex la nivel naţional”.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a zis că nu are motive să îl demită acum pe șeful Armatei, dar că l-a informat pe Nicușor Dan și că „va fi realizată o analiză instituțională asupra situației, sub coordonarea președintelui României”, care nu va interfera cu ancheta din Justiție. Deși este o „situație neplăcută”, nu va afecta programele militare sau achizițiile în derulare, inclusiv programul SAFE, a mai zis Miruță.
Contextul deosebit de sensibil despre care vorbește șeful Armatei este dat de achizițiile de miliarde de euro contractate zilele astea. Mai exact, România a semnat până în prezent contracte în valoare totală de peste 7,5 miliarde de euro pentru echipamente militare în cadrul programului european SAFE – Security Action for Europe, în timp ce alte 4,2 miliarde de euro sunt alocate pentru infrastructură duală. Rămân contracte suplimentare de circa 5 miliarde de euro care sunt în pregătire.
În context, producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat că a semnat contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro cu Armata Română, pe care le-a descris drept „cel mai mare pachet de contracte internaționale din istoria recentă a companiei”. Rheinmetall urmează să investească sute de milioane de euro în România, iar peste 50% din producție va fi în ţara noastră sau în colaborare cu companii locale.
Între timp, în ciuda asigurărilor date de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, protestele față de noua lege a salarizării în sectorul bugetar sunt tot mai puternice și ferme.
Magistrații sunt printre cei mai vehemenți. Consiliul Superior al Magistraturii zice că se încalcă flagrant dispozițiile constituționale și legale, în timp ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține că noile prevederi vor reduce veniturile și vor demotiva personalul din sistem. Și propun modificări substanțiale.
Iar Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, spune chiar că magistrații ar trebui să fie plătiți în baza unei legi speciale. Mai zice și că va discuta despre legea salarizării cu noul guvern, după ce va fi instalat și că magistrații își vor apăra drepturile și interesele prin toate mijloacele.
Până atunci, personalul auxiliar din sistemul judiciar blochează un pic activitatea instanțelor și parchetelor. Ca protest față de legea salarizării, între 2 și 5 iunie, în intervalul 08:00-12:00, activitatea este suspendată parțial, iar programul de lucru cu publicul este redus la jumătate.
Și Federația Sanitas anunță proteste, miercuri, la care sunt așteptate peste 15.000 de persoane. Federația solicită retragerea proiectului în forma actuală și reluarea negocierilor cu autoritățile, pe baza angajamentelor asumate anterior față de personalul din sănătate și asistență socială.
Șansele ca legea să ajungă în parlament și să fie votată până la finele lunii, pentru a nu periclita banii din PNRR, par din ce în ce mai mici.
În lume, ziua 1560 de război a adus un atac devastator asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 22 morți - inclusiv doi copii - și peste 130 de răniți la Kiev şi Dnipro. Rusia a lansat peste 70 de rachete și 650 de drone asupra teritoriului ucrainean și încă 100 de drone în cursul zilei.
Bombardamentele au venit la doar câteva ore după ce Volodimir Zelenski avertizase că Moscova pregătește o lovitură masivă și le ceruse ucrainenilor să fie în alertă.
Aceeași avertizare a venit de la Zelenski și pentru noaptea care urmează. El a explicat și că dotarea actuală nu permite Ucrainei să intercepteze și să distrugă mai multe dintre dronele și rachetele Rusiei.
De partea cealaltă, efectele atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse devin tot mai vizibile. Rafinăria Volgograd, una dintre cele mai importante din Rusia, și-a suspendat activitatea după un atac cu drone atribuit Kievului. Iar pe fondul atacurilor cu drone care au afectat producția rafinăriilor, guvernul rus a interzis, pentru prima dată, exportul de combustibil pentru avioane.
Și, în ciuda războiului, cel mai mare operator de transport maritim din lume investește într-un port ucrainean de la Marea Neagră. Este vorba despre compania elvețiană Mediterranean Shipping Company (MSC), cel mai mare operator de transport maritim de containere din lume, care a preluat pachetul majoritar de acțiuni al terminalului de containere TIS din portul Pivdennîi, situat în apropiere de Odesa.
Tranzacția reprezintă una dintre cele mai importante investiții străine realizate în Ucraina de la începutul invaziei ruse și vine într-un moment în care infrastructura portuară ucraineană rămâne o țintă frecventă a atacurilor Moscovei.
Încă o veste bună pentru Kiev vine dinspre Ungaria, care - potrivit unor surse citate de Politico - ar fi dat de înţeles că va renunţa la opoziţia sa de lungă durată faţă de cererea Kievului de aderare la UE, permiţând astfel Ucrainei şi Moldovei să înceapă negocierile oficiale pentru aderarea la blocul comunitar. Primele negocieri ar urma să aibă loc în cadrul unei conferinţe interguvernamentale la Luxemburg, pe 15 iunie.
Am mai aflat că în Germania, rata sărăciei a ajuns în 2025 la un nivel record de 16,1%, ceea ce înseamnă aproximativ 13,3 milioane de persoane clasificate drept sărace. Cu un an înainte era de 15,5%.
Ne întoarcem la noi, unde a mai trecut o zi fără ca președintele Nicușor Dan să nominalizeze premierul. Pe surse, a apărut acum varianta guvernului cu premier politic (Eugen Tomac, PMP), dar cu miniștri tehnocrați (Mihnea Motoc, la Apărare, și Luca Niculescu, la externe), variantă care ar avea susținerea PSD. În rest, nici măcar UDMR nu ia în calcul să voteze o astfel de variantă.
Kelemen Hunor: „E şi mai rău. Deci şi tehnocrat, şi politic, nu. Haideţi, totuşi, există o limită. Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susţinere parlamentară şi face treabă, ori face un guvern politic. Deci şi tehnocrat, şi politic, şi semi-politic, şi semi-tehnocrat, nu merge".
Iar Dacia anunță un al doilea val de plecări voluntare, fiind vizați aproximativ 200 de ingineri și specialiști. Primul a fost la începutul anului și a vizat circa 900 de angajați. Cei care acceptă vor beneficia de sume compensatorii de până la 210.000 de lei.
Măsura este determinată de schimbările majore din industrie, unde durata de dezvoltare a unui vehicul a scăzut de la patru ani la trei sau chiar doi ani, pe fondul utilizării unor tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială și instrumente digitale performante.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Mai exact, o premieră la Vatican, unde Papa Leon al XIV-lea a numit, pentru prima dată în istoria Bisericii Catolice, o femeie laică la conducerea unui minister.
Născută la Ciudad de Mexico și cu studii în SUA, Maria Montserrat Alvarado, actual președinte al conglomeratului media catolic EWTN News, va prelua pe 1 noiembrie funcția de „prefect al Dicasterului pentru Comunicare”. Dicasterul coordonează vastele servicii de presă scrisă, radio și televiziune ale Vaticanului, care se adresează unui public internațional.
Prin această numire, papa Leon continuă procesul de reformă inițiat de papa Francisc. Papa Francisc, decedat în aprilie 2025, a lansat un apel la o depășire a mentalității machiste din cadrul Bisericii Catolice. El a susținut că nu sunt încredințate „suficient de multe posturi de responsabilitate" călugărițelor și a cerut ca acestea „să nu fie tratate ca niște servitoare". |
Reflecția zilei: Fruncea țării de la Iași
Rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, Dan Cașcaval, și-a publicat, cu mândrie, pe un grup intern de comunicare al PSD Iași, performanțele deosebite realizate în mediul universitar.
„Astăzi 220 de studenți din universitatea noastră s-au înscris în partidul nostru. Cred că este o dovadă că, dincolo de cuvinte, exemplul personal și ceea ce transmiți generației tinere contează. Pentru că mi-am asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă. Nu doar simpatizanți, ci membri de partid.”
Mesajul a fost urmat de felicitări din partea colegilor de partid.
După ce a ieșit scandal și organizații studențești au protestat și au cerut reintroducerea incompatibilităților dintre funcțiile de conducere din universități și cele politice, rectorul a dat-o la întors cu responsabilitatea aducerii tinerilor în PSD.
Nu-i cunoaște pe cei 220, nu a avut nicio implicare în recrutarea lor, n-a făcut propagandă în universitate. Dar, se bucură dacă reprezintă „prin profesionalism, principii și comportament, un exemplu pentru tineri”.
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași este una dintre universitățile tehnice importante din România, cu tradiție în formarea de ingineri în domenii diverse - inginerie electrică, electronică, construcții, calculatoare, arhitectură, hidrotehnică, textile, mecanică și chimie. Are în jur de 13.200 de studenți, o poziționare decentă regional și este prezentă în rankinguri internaționale.
Fără a exclude o admirație în masă a tinerilor, cât de ofertant să fie dl. Cașcaval pentru ca, brusc și dintr-o dată, 1,67% din studenții Universității să se înscrie în PSD? |
