Declarația care a dat frisoane a venit de data asta de la secretarul de stat american Marco Rubio. Aflat la Paris, la o întâlnire cu europenii și Ucraina, despre care vorbise pe un ton optimist, Rubio a spus, la plecarea de pe aeroport, că Statele Unite vor înceta să mai încerce să medieze un acord de pace Rusia-Ucraina în câteva zile, cu excepţia cazului în care există semne clare că se poate ajunge la o înţelegere.
„Nu vom continua cu acest efort săptămâni şi luni la rând. Prin urmare, trebuie să determinăm foarte rapid acum, şi mă refer la o chestiune de zile, dacă acest lucru este realizabil sau nu în următoarele câteva săptămâni. Dacă da, suntem implicaţi. Dacă nu, atunci trebuie să ne concentrăm şi pe alte priorităţi. Statele Unite au şi alte priorităţi”, a declarat Rubio.
La scurt timp însă, ajuns în Italia, vicepreședintele JD Vance a făcut declarații total diferite de ale lui Rubio. „Nu vreau să mă antepronunţ, dar suntem foarte optimişti cu privire la posibilitatea de a pune capăt acestui război foarte brutal”, a spus el, precizând că are „lucruri interesante de relatat” prim-ministrului italian, deşi se mai întâlniseră, la Washington, cu nici 24 de ore mai înainte.
Ulterior, Donald Trump a confirmat, cu jumătate de gură, declarațiile lui Rubio, fără să detalieze, dar fiind foarte vehement când a fost întrebat dacă Rusia s-ar putea juca cu el. „Nu, nimeni nu se joacă cu mine”, a insistat Trump.
Pe surse, Bloomberg a aflat că la Paris, SUA au prezentat aliaţilor propunerile pentru pacea în Ucraina. Se stabilesc termeni pentru încetarea luptelor, dar şi relaxarea sancţiunilor asupra Moscovei. Propunerea ar îngheţa efectiv războiul, teritoriile ucrainene acum ocupate de Rusia rămânând sub controlul Moscovei, iar aderarea Kievului la NATO ar fi exclusă. SUA doresc să asigure o încetare completă a focului în câteva săptămâni, aliaţii se vor reuni din nou la Londra săptămâna viitoare.
În timp ce pacea își dispută mediatorii, Ucraina a trecut de ziua 1150 de război, care a debutat cu noi atacuri puternice ale rușilor, care s-au soldat cu zeci de morți și răniți.
Iar Guvernul Ucrainei a anunţat semnarea unui „memorandum de intenție” care vizează „încheierea unui acord complex privind accesul la resursele naturale și mineralele critice” ale Ucrainei. Ar trebui să se întâmple în câteva zile, până pe 26 aprilie. O înţelegere finală ar implica și un fond de investiţii pentru reconstrucţia Ucrainei.
Tot din partea noastră de lume, Cehia a anunţat că, oficial, a pus capăt unei dependenţe de 60 de ani de petrolul rusesc, un proces început ca răspuns la lansarea ofensivei ruse în Ucraina. „Pentru prima dată în istoria noastră, Republica Cehă este aprovizionată complet cu petrol care nu este rusesc”, a anunţat premierul Petr Fiala.
În războiul lui Trump cu lumea, se simt tot mai mult efectele. Un avion Boeing, care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, o dovadă că cel puțin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de președintele Donald Trump.
Iar Ungaria a anunțat că se aşteaptă să semneze un acord comercial cu SUA în şase luni. Tarifele vor fi negative pentru Ungaria, în schimb, pentru a compensa, sunt negociate alte acorduri economice, a anunțat premierul ungar Viktor Orban, fără a oferi detalii.
La nivel global, Organizația Mondială a Comerțului susține că schimburile comerciale dintre SUA și China ar urma să se prăbușească cu cel puțin 81%, iar tarifele impuse de Donald Trump vor frâna comerțul global în acest an, afectând negativ creșterea economică mondială. Dacă anterior, OMC anticipase pentru acest an o creștere sănătoasă, de 2,7%, a comerțului cu bunuri, acum prevede un declin de 0,2%.
Iar oamenii de știință atenționează că s-a ajuns ca aproximativ 15% din terenurile cultivate la nivel global - aproximativ 242 de milioane de hectare - să fie contaminate cu cel puțin un metal toxic, cum ar fi arsenicul, cadmiul, cobaltul, cromul, cuprul, nichelul sau plumbul, la niveluri care depășesc pragurile de siguranță agricolă și pentru sănătatea umană. Potrivit estimărilor, până la 1,4 miliarde de oameni trăiesc în zone cu risc ridicat la nivel mondial, iar cererea de metale critice crește. Acestea cauzează o serie de probleme de sănătate grave - leziuni ale pielii, funcții reduse ale nervilor și organelor și cancere.
La noi, campania electorală a luat o pauză de Paște, așa că ne concentrăm pe economie.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția că guvernanții nu au învățat lecțiile crizei din 2009–2010 și acum, România se confruntă din nou cu dezechilibre profunde, în special în zona bugetară, iar corecția ar putea fi dură.
Dăianu crede că România se apropie de un moment critic și va avea „o curbă de sacrificiu”, nu peste mult timp. El spune că spațiul de reducere a cheltuielilor este foarte mic, pentru că deja au fost înghețate pensiile și salariile bugetarilor și va fi nevoie de măsuri care să aducă venituri suplimentare. Măsuri care au fost amânate ca urmare a prelungirii anului electoral în 2025.
Iar pentru a atinge ținta de 7% deficit bugetar, este necesară o corecție de cel puțin două puncte procentuale din PIB.
Poate paradoxal, România se numără printre țările din Europa Centrală și de Est care au reușit să treacă de „capcana venitului mediu”, atingând statutul de economie cu venituri ridicate, arată un raport al Băncii Mondiale. A făcut primul pas în 2019, iar explicația este că România a beneficiat de o combinație de reforme structurale, integrare europeană, investiții și dezvoltare de capital uman. Pentru a atinge pragul de țară cu venituri ridicate, PIB-ul brut pe cap de locuitor dintr-o țară trebuie să depășească 14.000 de dolari.
Încheiem ziua cu un eveniment ceresc rar, o „față zâmbitoare” formată dintr-o conjuncție triplă, va apărea pe cerul dimineții în data de 25 aprilie. În această zi, Venus, Saturn și Luna în formă de seceră se vor alinia într-o formațiune care amintește de un zâmbet, aproape de orizont.
Dacă privești cerul în primele ore ale dimineții de vineri, 25 aprilie, ai șanse să vezi acest fenomen rar.
Această „față zâmbitoare” va putea fi observată de oriunde în lume, dacă cerul este senin și vizibilitatea bună. Intervalul în care poate fi văzută este însă scurt - alinierea planetelor va fi completă în jurul orei 5:30 dimineața (ora locală), pe 25 aprilie, iar soarele va răsări aproximativ o oră mai târziu. |
Reflecția zilei: Supraviețuiri în istorie
Istoricul Armand Goșu vorbește într-un dialog cu Magda Grădinaru despre democrația din România, alegeri și ce merităm mai mult decât primim în acest moment.
„Sigur că se votează, ai o democrație de tip electoral, dar această democrație de tip electoral se degradează de la an la an.
Ce presupune democrația? Presupune și alternanță la putere. Or, vedem că sistemul politic care s-a format în România între aceste două partide, PSD și PNL, vrea să împiedice alternanța reală la putere. Și asta se întâmplă undeva cam de 10-12 ani, ceea ce aruncă România în categoria junk a democrațiilor.
Probabil că se va duce automat România alături de Turcia, alături de Serbia, alături de Ungaria, alături de Slovacia, într-o zonă gri în care Rusia va avea un cuvânt de spus, lucru care nu pare să deranjeze foarte mult elita politică de la București, pentru care menținerea la putere cu orice preț e bună.
Au sabotat democrația, au folosit instituțiile statului, de la servicii, justiție, curți până la cea mai înaltă curte din România, tocmai pentru a-și consolida puterea.
Democrația nu este doar cea în care se votează și cineva numără corect voturile, ci cea în care există alternativă politică și există alternanță reală la putere. (...)
De 12 ani, nu mai există practic nicio alternanță la putere și există posibilitatea ca să nu mai fie nici 10 ani, o să avem o durată cât are Putin astăzi la putere în Rusia, de fapt. Suntem într-o oligarhie de tip rusesc”.
„Principala grijă a celor care ne conduc e să fie liniște, să iasă cine trebuie. După aceea ne descurcăm, nu-i așa? Nu e așa, pentru că încă 10 ani de acest cartel politic, o să ajungi la o țară sub 15 milioane de locuitori și poate să aibă și 150 de milioane, în caz că se întâmplă ceva într-un moment de criză, nu pune nimeni mâna pe armă să o apere. Asta este marea problemă.
Și să știți că acesta este un fel de fir roșu în istoria României.
Am avut o administrație liberală coruptă sub Ionel Brătianu. Am avut un dezastru la Turtucaia, o criză morală profundă și o intrare triumfală a trupelor bulgare și turcești în București, întâmpinate cu flori. E o problemă de moralitate aproape publică.
Polonia a fost împărțită și Polonia o dispărut. A fost împărțită de trei ori și atunci, pentru prima dată, aveam 13 ani, am stat să mă gândesc oare cum e mai bine, să lupți cu riscul de a pierde sau să te comporți ca o slugă pentru a supraviețui politic?
Concluzia a fost trebuie să lupți, pentru că Polonia, în momentul în care a renăscut, a jucat un rol mult mai important decât cel pe care l-a avut România. (...)
S-a format această convingere că nu trebuie băgată în seamă în România, că nu poate livra ceva. Mi se pare total nedrept, pentru că în momente cruciale în ultima perioadă, ne-am mișcat corect.
Deci eu cred că România ar merita mai mult".
Supraviețuind în istorie, ca românii sau ca polonezii? Nu mai bine trăind zi de zi autentic? |
