Evenimentele se precipită și așteptăm cu nerăbdare și diverse tipuri de emoții deznodământul. În fiecare zi mai e distrus sau pus sub semnul întrebării - via Donald Trump - ceva din ce știam că ieri funcționa, avea sens și relevanță și era general recunoscut - NATO, ONU, principiul integrității teritoriale a statelor, reguli diplomatice sau de alte diverse naturi.
Dincolo de nesiguranța pe care o induc gesturile și deciziile lui Trump - tot mai des apreciate ca fiind la limita nebuniei - ne ajută și să ne poziționăm: ce vrem, în ce credem, pentru ce suntem pregătiți să luptăm și cum facem să câștigăm? Cert e că lumea se schimbă cu o viteză amețitoare și noi reguli și structuri se nasc sub ochii noștri.
Cum ne poziționăm? La Davos, liderii europeni au ieșit din zona de confort și au transmis mesaje de neimaginat în urmă cu puțină vreme în urmă.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că UE trebuie să renunțe la „nostalgia” vechii ordini globale și să se adapteze unei lumi marcate de șocuri geopolitice generate de Donald Trump, Rusia și China.
Trecem astăzi printr-o „schimbare seismică”, iar „ideea centrală este aceasta: lumea s-a schimbat definitiv. Trebuie să ne schimbăm odată cu ea. (...) Este timpul să profităm de această oportunitate și să construim o nouă Europă independentă”, a zis von der Leyen.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit despre politicile administrației Trump, care „urmărește în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, alegerea pe care o avem de făcut fiind între a „accepta pasiv legea celui mai puternic” sau a apăra „multilateralismul eficient”.
„Să nu acceptăm o ordine globală, care va fi decisă de cei care pretind că au o voce mai puternică, ci să ne concentrăm doar pe interesele comune și provocările comune. Știm ce trebuie să rezolvăm: creșterea economică, pacea, clima”, a spus Macron.
Un discurs foarte direct și dur a avut premierul belgian Bart De Wever. El a avertizat că deciziile și comportamentul lui Trump pun în pericol 80 de ani de cooperare și stabilitatea transatlantică, iar Europa se află la o răscruce de drumuri.
„Până acum am încercat să-l calmăm pe noul președinte de la Casa Albă. Am fost foarte îngăduitori, inclusiv cu tarifele. Speram să obținem sprijinul său pentru războiul din Ucraina.
Dar acum atât de multe linii roșii au fost încălcate, încât trebuie să alegem respectul de sine. Să fii un vasal fericit este una. Să fii un sclav mizerabil este cu totul altceva. Dacă cedăm acum, ne vom pierde demnitatea. Și aceasta este probabil cel mai prețios lucru pe care îl poți avea într-o democrație”, a spus De Wever.
Tot la Davos, după ce a asistat la discursul președintei CE, guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a apreciat că „Trump este un Tyrannosaurus Rex” și a explicat cum se aplică asta Europei: „Ori te aliezi cu el, ori îl devorează pe unul sau pe altul. Niciun european nu va putea supraviețui dacă continuă pe această cale. În acest proces, trebuie să rămână fermi, drepți și uniți”.
A fost făcut și un prim pas concret: Parlamentul European a anunțat că suspendă ratificarea acordului comercial dintre UE și SUA, încheiat în vara anului trecut. Acordul prevede taxe vamale de 15% pentru exporturile europene către SUA, dar eliminarea acestora din exporturile americane către UE. Liderii europeni cred că este „o pârghie extrem de puternică” și că americanii nu vor fi de acord să renunţe la piaţa europeană.
Cu ce ne-a mai bulversat azi Trump?
Mai întâi a publicat un SMS privat de la Macron și a amenințat Franța cu tarife de 200%. Textul redat de Trump este următorul: „Prietene, suntem în total acord cu Siria, putem să facem lucruri mărețe cu Iran. Nu înțeleg ce intenții ai cu Groenlanda. Hai să încercăm să facem lucruri mărețe împreună: 1) – pot să aranjez un meeting G7 după Davos, la Paris, joi după-amiază. Pot să-i invit pe ucraineni, danezi, sirieni și ruși. 2) te invit la o cină împreună, în Paris, înainte să pleci înapoi…”
În mod tradițional, publicarea capturilor de ecran cu mesaje private între lideri este strict interzisă în diplomația la vârf.
La scurt timp după acest episod, Donald Trump a escaladat conflictul cu Franța, după ce a fost pus față în față cu refuzul lui Macron de a se alătura Consiliului pentru Pace: „A spus asta? Ei bine, nu-l vrea nimeni, pentru că foarte curând nu va mai fi în funcție. (...) O să pun un tarif de 200% pe vinurile și șampaniile lui și se va alătura”.
După care Donald Trump şi-a întors privirea către Marea Britanie, pe care a criticat-o vehement („o MARE PROSTIE”) pentru că a cedat suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, un acord pe care SUA l-au salutat chiar acum câteva luni.
Mai spre seară, chiar înainte să plece la Forumul de la Davos, a recunoscut că vrea ca al lui „Consiliu pentru Pace” să înlocuiască ONU, pe care o consideră ineficientă în oprirea conflictelor armate. „ONU nu a fost de mare ajutor. (...) Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am rezolvat eu”.
Trump a trimis invitații mai multor lideri mondiali, inclusiv lui Vladimir Putin, pentru a face parte din Consiliul pentru Pace. Reacțiile sunt însă rezervate, iar Emmanuel Macron a anunțat că nu va participa.
Și bomboana pe colivă, a postat pe rețeaua sa socială o imagine generată de inteligență artificială cu el, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, cu un steag american și inscripția: „Groenlanda – Teritoriul SUA EST. 2026”, comentând că „nu există cale de întoarcere” în preluarea controlului de către SUA.
La toate acestea, piețele financiare au reacționat puternic.
Indicele Dow Jones a scăzut cu 871 de puncte (-1,76%), S&P 500 a pierdut 2,06%, iar Nasdaq aproape 2,4%, ștergând câștigurile acumulate de la începutul anului. De asemenea, dolarul s-a depreciat puternic (minus 0,8% față de principalele monede), euro s-a apreciat, randamentele obligațiunilor americane pe 10 și 30 de ani au urcat la maximele ultimelor luni.
„Este din nou un «Sell America», într-un context global de evitare a riscului. Faptul că dolarul scade, iar euro crește arată că investitorii globali încearcă să își reducă expunerea la o Americă percepută ca volatilă și imprevizibilă”, explică Krisha Guha, vicepreședinte Evercore ISI.
O analiză CNN trage concluziile zilei. Disputa privind Groenlanda nu este despre teritoriu, ci despre o schimbare radicală a regulilor jocului internațional. Donald Trump nu mai operează în logica alianțelor, a dreptului internațional sau a compromisului, ci într-un registru al forței, tranzacției și vanității personale. Pentru Europa, alegerea este dură: ori acceptă șantajul, ori învață să lovească înapoi, chiar cu riscul unui conflict economic major și al slăbirii NATO.
Un alt eveniment care a atras atenția a fost aprobarea, în centrul Londrei, a celei mai mari ambasade a Chinei din Europa - un complex de aproximativ 20.000 mp - în ciuda îngrijorărilor privind riscurile de securitate.
Decizia vine în contextul în care premierul britanic Keir Starmer urmează să meargă, la finalul lunii, într-o vizită oficială în China - prima a unui prim-ministru britanic din 2018 - semnalând dorința Londrei de a relansa relațiile cu Beijingul.
Iar Ursula von der Leyen a anunțat că CE va propune o reducere semnificativă a birocrației, astfel încât înființarea unei firme să se poată face on-line, în 48 de ore, iar aceleași norme pentru investiții să fie în toate țările membre.
Și a fost comunicată posibila cauză a tragediei feroviare din Spania, în urma căreia au murit 39 de oameni. Accidentul s-ar fi produs ca urmare a distanțării șinelor, la o îmbinare. Ceea ce a dus la deraierea ultimului vagon al trenului care venea de la Malaga, după ce primele șapte trecuseră. Răsturnarea ultimului vagon le-a tras de pe șine și pe cele din fața sa, provocând coliziunea cu celălalt tren, care venea dinspre Madrid pe o linie paralelă. Cele două trenuri circulau cu cel puțin 200 de km/h.
La noi, președintele Nicușor Dan a anunțat că a demarat „un aprofundat proces de analiză” a Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump. A salutat inițiativa președintelui SUA, dar zice că vrea să îi verifice compatibilitatea cu angajamentele internaționale deja asumate de România.
Iar Rusia și-a exprimat public nemulțumirea față de discuțiile tot mai frecvente din Republica Moldova despre o eventuală reunificare cu România. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, zice că ideea organizării unui referendum privind unirea ar fi „distrugătoare pentru statalitatea Republicii Moldova”.
Maia Sandu a declarat recent că ar vota „pentru” unirea cu România, dacă un astfel de referendum ar avea loc, pentru a proteja democrația fragilă a Moldovei în fața presiunilor Rusiei.
În timpul ăsta, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, susţine că 2026 vine cu perspective economice favorabile, iar bugetul va fi unul „al relansării şi al investiţiilor”. Potrivit lui Grindeanu, coaliția a decis și înființarea unei comisii din care să facă parte reprezentanți ai aleșilor locali care să își dea cu părarea asupra construcției acestui buget.
Până atunci, însă, pe 29 ianuarie, guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe pachetul de măsuri privind reforma administrației, dar și pe măsurile de relansare economică propuse de PSD. Vor fi proiecte de lege separate, iar măsurile din pachetul legistativ economic ar urma să fie gata până în 26 ianuarie.
În București, primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că, din această săptămână, polițiștii locali pe care îi are în subordine vor da amenzi pentru șoferii care nu plătesc parcarea, pe locurile albastre. Astăzi, în medie, pentru un loc de parcare se încasează doar 2 ore din 12 și aproximativ 100.000 de mașini au gratuități (din care 5.000 ale instituțiilor de presă) pe aproximativ 40.000 de locuri de parcare. Gratuitatea va fi restrânsă doar pentru 4% locuri (circa 2.000 în întregul oraș).
Într-o astfel de lume, încheiem ziua cu un studiu despre impactul stresului asupra organismului. Mai exact, șiința confirmă doar parțial teoria conform căreia stresul te face mai vulnerabil la boli. Ce face diferența este, de fapt, perioada de timp în care ești stresat.
Diferența dintre stresul pe termen scurt și cel cronic este cea care face diferența. Concret, episoadele acute de stres pot influența temporar funcționarea sistemului imunitar (circa o oră, ceea ce face puțin probabil un impact major asupra sănătății).
Problemele apar atunci când stresul devine persistent. În fața unei amenințări, reale sau percepute, glandele suprarenale eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul, pregătind organismul pentru reacția de „luptă sau fugi”. Această reacție crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și suprimă sistemul imunitar. |
Reflecția zilei: Naufragiu voluntar
Barometrul de Încredere Edelman 2026, lansat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, surprinde o schimbare de fond în societățile contemporane: oamenii nu mai reacționează doar prin nemulțumire sau resentiment, ci se retrag tot mai mult în spații individuale, marcate de neîncredere, anxietate și lipsă de empatie.
Potrivit raportului, lumea a intrat într-o etapă pe care autorii o descriu drept „insularitate”: oamenii trăiesc și muncesc tot mai mult în propriile bule, cu interacțiuni limitate și cu o disponibilitate scăzută de a înțelege puncte de vedere diferite.
Această evoluție este alimentată de patru factori majori.
Anxietatea economică atinge niveluri record: două treimi dintre angajați se tem că noile politici comerciale și tarifele le vor afecta negativ compania și, implicit, locul de muncă.
Optimismul legat de viitor se prăbușește – doar 32% dintre respondenți mai cred că următoarea generație va avea o viață mai bună decât cea actuală.
Scăderea încrederii în instituții este accentuată de criza informațională: 65% dintre respondenți se tem că actori străini introduc deliberat informații false în mass-media naționale pentru a amplifica diviziunile interne.
(Există și o excepție notabilă, mediul de afaceri rămâne singura instituție percepută, la nivel global, ca fiind atât competentă, cât și etică. Mai mult, relația directă cu angajatorul este văzută ca un spațiu de stabilitate și de reconectare socială. În premieră, mediul de afaceri este perceput ca fiind mai etic decât ONG-urile.)
„La nivel global, am trecut de la nemulțumire și resentimente la a ne izola, a trăi și munci fiecare în bula lui, cu tot mai puțină empatie și înțelegere față de cei care sunt diferiți și tot mai puțină încredere în oameni, instituții și organizații”.
„Ne orientăm spre naționalism, în detrimentul conectării globale și spre câștig individual, în locul progresului comun. Mentalitatea a trecut de la «noi» la «eu»”.
Am rămas cu gândul la statistica asta: doar 32% dintre respondenți mai cred că următoarea generație va avea o viață mai bună decât cea actuală. Din fagurele egoist și limitat al bulelor noastre, cum putem să cădem de acord ce e o viață mai bună pentru alții? |
