Toți ochii au fost astăzi pe întâlnirea de la Casa Albă dintre oficiali americani, danezi și groenlandezi, pe tema Groenlandei, o criză care a escaladat periculos în ultimele săptămâni, după ce Donald Trump a vorbit repetat despre preluarea insulei de către Statele Unite.
Trump nu a participat la discuții, dar a ridicat miza cu câteva ore înainte de întâlnire, cerând explicit, într-o postare pe Truth Social, ca NATO să susțină preluarea Groenlandei de către SUA. Raționamentul: Groenlanda este necesară pentru securitatea SUA și „vitală” pentru „Domul de Aur”, scutul antirachetă antiamerican. Dacă SUA nu obțin Groenlanda, „Rusia sau China o vor face”, a mai spus Trump, care a avertizat că „orice altceva este inacceptabil”.
După întâlnirea de la Casa Albă - condusă de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio și la care au participat miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei - o sursă diplomatică daneză a zis că „se putea termina mult mai rău”, dar că, în ciuda retoricii dure, Trump nu a pus pe masă o cerere finală.
Oficial, ministrul de Externe al Danemarcei a spus că în continuare există un „dezacord fundamental” cu administrația Trump, dar s-a decis formarea unui grup de lucru care va încerca să găsească „o cale comună de urmat”.
În același timp, Danemarca a anunțat că își consolidează prezența militară în și în jurul Groenlandei și că va continua exercițiile comune cu aliații NATO pe tot parcursul anului 2026. De asemenea, Germania va trimite joi în Groenlanda o echipă de recunoaștere formată din 13 militari, pentru o evaluare a condițiilor și a cooperării militare în regiune. Iar Suedia a anunțat că a trimis deja un număr neprecizat de militari, care vor face parte dintr-un contingent aliat ce se pregătește pentru un exercițiu comun intitulat Operation Arctic Endurance.
Ambiția lui Trump cu Groenlanda pare că nu e bine primită nici la el acasă. Un sondaj recent arată că doar 17% dintre americani susțin preluarea Groenlandei și doar 4% consideră că ar fi o idee bună ca SUA să folosească forța militară pentru asta. Mai mult, aproximativ două treimi dintre respondenți spun că se tem că această criză va afecta NATO și relațiile SUA cu aliații europeni.
Se precipită lucrurile și în Iran, unde, potrivit unor surse europene citate de Reuters, o intervenție militară americană ar putea avea loc în următoarele 24 de ore. Pe de altă parte, un oficial israelian a spus că, deși amploarea și momentul exact al eventualei acțiuni sunt neclare, Donald Trump pare să fi luat deja decizia de a interveni.
SUA și-a retras personalul de la baze militare-cheie din Orientul Mijlociu. La fel, Marea Britanie a început retragerea unor militari de la o bază aeriană din Qatar. Iar MAE a cerut românilor să părăsească imediat Iranul, anunțând că a ridicat nivelul avertismentului de călătorie la nivelul maxim 9/9.
Între timp, represiunea sângeroasă a protestelor a crescut numărul morților la peste 2.500, un bilanț fără precedent în ultimele decenii. Iar rețeaua de internet prin satelit Starlink oferă acces gratuit în Iran, după ce autoritățile au întrerupt comunicațiile.
Și Ucraina a trecut de ziua 1421 de război, în care președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic, în special la Kiev, după atacuri rusești care au lăsat mari zone ale capitalei fără electricitate, încălzire și apă, în condiții de temperaturi sub zero grade.
Pe front situația rămâne tensionată, cu avansuri limitate ale trupelor ruse în est și sud, iar evacuări de civili au fost dispuse în unele localități. Zelenski a avertizat că situația se înrăutățește atât militar, cât și pentru populația civilă, pe fondul atacurilor și al unei ierni dificile.
Iar autoritățile de la Varșovia au acuzat oficial Rusia că a încercat, la finalul anului trecut, să provoace o pană de curent de amploare în Polonia, printr-o serie de atacuri cibernetice și acte de sabotaj asupra infrastructurii energetice. Oficialii polonezi spun că țara a fost „foarte aproape” de un blackout național.
În timpul ăsta, China a reușit o creștere record a exporturilor și un excedent comercial de 1.200 de miliarde de dolari, în ciuda tarifelor impuse de Donald Trump. Deși expedierile către SUA au scăzut cu circa 20%, China a exportat mai mult în Europa, Africa și America de Sud.
Iar lumea se apropie rapid de limita de 1,5 grade Celsius, prag considerat critic pentru intensificarea efectelor periculoase ale schimbărilor climatice, după ce 2025 a fost al treilea cel mai cald înregistrat vreodată la nivel global. Temperaturile medii globale sunt în prezent cu aproximativ 1,4°C peste nivelurile din perioada preindustrială.
Imaginea - șoc a zilei vine din Michigan, unde Donald Trump i-a arătat degetul mijlociu unui lucrător de la fabrica Ford pe care o vizita, un gest de neimaginat până acum pentru un președinte al SUA. Angajatul respectiv îi strigase lui Trump că este un „protector al pedofilului” (cu referire la dosarele Jeffrey Epstein). Casa Albă a venit cu o precizarepe măsura gestului, spunând ulterior că „președintele a dat un răspuns adecvat și lipsit de ambiguitate”.
La noi, guvernul a pus, în sfârșit, în dezbatere publică proiectul de reformă a administrației, care ar urma să aducă economii la buget de peste 3,3 miliarde de lei în 2026.
Proiectul prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală și desființarea a aproximativ 13.000 de posturi la nivel local, prin reorganizări și tăieri de posturi, fără diminuarea salariilor de bază.
Dispar și peste 6.000 de posturi de consilieri personali, iar instituțiile prefectului și primăriile vor avea organigrame mai mici. Din 2027, reducerea numărului de posturi devine obligatorie.
Numărul de polițiști locali va fi redus, în funcție de populația localităților. Iar primăriile care nu fac economii riscă disponibilizări, pierderea unor fonduri și intervenția Guvernului în stabilirea salariilor.
Pachetul introduce și reguli mai stricte pentru bugetari – indicatori de performanță, examene periodice și limitarea numirilor temporare – dar și măsuri dure de colectare a taxelor: executări silite extinse, blocarea tranzacțiilor imobiliare pentru neplata amenzilor, suspendarea permisului de conducere și publicarea listelor cu datornici.
Guvernul vrea să își asume răspunderea și pe acest pachet, dar rămâne de văzut ce va decide coaliția într-o ședință pe subiect care va avea loc luni.
Tot guvernul pregătește un control mult mai strict asupra proprietăților din România. Astfel, clădirile, anexele și terenurile nedeclarate vor fi identificate și impozitate pe baza imaginilor din satelit, a datelor de cadastru și de la notari, precum și din evidențele fiscale.
Și am avut și confirmarea oficială la ce am simțit la buzunar: 2025 s-a încheiat cu o accelerare puternică a inflației. Rata anuală a ajuns la 9,7% în luna decembrie, dublu față de anul precedent, iar inflația medie anuală a urcat la 7,3%, față de 5,6% în 2024. Cele mai mari scumpiri au fost la servicii și la mărfurile nealimentare, pe fondul liberalizării tarifelor la energie și al majorării TVA.
Încheiem ziua cu o concluzie încurajatoare: exercițiul fizic poate reduce simptomele depresiei la fel de eficient ca psihoterapia sau medicația și vorbim despre simptome-cheie precum lipsa de energie, tristețea persistentă, tulburările de somn sau sentimentul de lipsă de speranță.
Și asta pentru că mișcarea stimulează aceiași neurotransmițători pe care îi vizează antidepresivele – serotonina, dopamina și endorfinele – și crește factori care ajută creierul să se refacă și să se adapteze. Pe scurt, mișcarea acționează direct asupra mecanismelor afectate de depresie.
Practic, nu e nevoie de programe extreme. Exercițiile ușoare până la moderate, făcute constant (13–36 de sesiuni), au avut cele mai bune rezultate. Iar pentru mulți oameni, spun cercetătorii, drumul începe cu ceva foarte simplu: o plimbare zilnică. |
Reflecția zilei: Zău?
I-au trebuit aproape două zile premierului Ilie Bolojan să vină și să exprime (la tv) o poziție față de acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției din propriul guvern.
Poziția a fost una calculat ambiguă. Plagiatul e „o formă de furt”, „nu este apreciat”. Verdictul trebuie dat de „o entitate independentă” și speră că o astfel de entitate se va sesiza. Faptele sunt vechi, nu țin de mandatul actual.
În ansamblu, premierul a descris situația fără să spună clar ce crede și, mai ales fără să anunțe că va face ceva.
De fapt, Ilie Bolojan nu și-a asumat deloc rolul de lider-reper, din punct de vedere principial și etic. Și avea cel puțin două modalități de a reacționa asumându-și poziția de șef al guvernului și responsabiliatea funcției.
Prima: să trateze plagiatul ca pe o problemă gravă de integritate publică. Asta ar fi însemnat să anunțe suspendarea temporară a ministrului Justiției, să ceară explicit comisiei unei comisii independente abilitate să evalueze cu prioritate teza de doctorat și să spună limpede că verdictul – indiferent care va fi – va decide soarta ministrului. Ar fi fost o poziție fermă, care muta discuția din zona opiniilor în cea a responsabilității politice.
A doua variantă: să își asume deschis o poziție politică de tip „amnistie a trecutului”. Să spună clar că faptele sunt vechi, că la momentul respectiv regulile erau neclare sau aplicate lax, că astfel de practici erau larg răspândite și că guvernul pe care îl conduce nu va judeca miniștrii pentru lucruri petrecute cu 15–20 de ani în urmă. Ar fi fost o poziție controversată, dar măcar onestă și coerentă.
Ilie Bolojan a ales, în schimb, să vorbească despre evaluări, entități independente și cronologii, fără să își asume și fără să arate respect pentru standarde de integritate, valori și principii.
Zice: „Încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatul de ministru”. Fiind vorba de ministrul Justiției, să începem cu starea sistemului de justiție? Sau evaluările sunt secrete? |
