Luni, la întâlnirea lui Nicușor Dan cu liderii partidelor din fosta coaliție, o să fie spectacol, susțin unele surse politice. A fost și până acum, aș zice, dar e doar o opinie, în urma aplicării filtrului artistic personal. Presiunea asupra luării sau forțării unei decizii vine cel mai probabil din apropierea unor termene-limită ale unor evenimente nefavorabile pe care cineva va trebui să le deconteze.
De exemplu, săptămâna viitoare, încep discuțiile cu agențiile internaționale de rating, iar miza este să nu retrogradăm la junk. Analiști serioși spun că în condițiile actuale economice (s-au oprit reformele, PNRR și SAFE sunt cu potențial de probleme etc) și politice, e aproape imposibil să nu retrogradăm. Iar junk ar însemna împrumuturi mai scumpe, presiune mai mare pe buget, limitarea sau chiar retragerea unor investiții străine. Cu impact direct și puternic resimțit în viața noastră de zi cu zi. Cine va deconta? Rămâne de văzut.
Până atunci, PSD continuă să dea vina pe alții pentru ce se întâmplă (a zis că e blocat programul SAFE din cauza absenței unui guvern cu puteri depline), PNL l-a contrazis și i-a cerut să își asume că a provocat criza politică, iar UDMR a îndemnat la punerea „între paranteze” a supărărilor și găsirea unei soluții. De la Nicușor Dan, via PSD și până la UDMR, se împinge în față varianta refacerii fostei coaliții de guvernare, destrămată formal odată cu retragerea de la guvernare a PSD.
În timpul ăsta, ROMATSA, instituția care se ocupă cu traficul aerian, este în situația de a mai avea resurse financiare doar pentru câteva săptămâni, după poprirea cerută de Pfizer asupra sumelor colectate prin Eurocontrol pentru serviciile de navigație aeriană furnizate de România. Aceasta este principala sursă de venit a companiei, reprezentând 85% din veniturile sale.
România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer pentru vaccinurile contractate în pandemie, fiind obligată să achite circa 600 de milioane de euro. Pentru ROMATSA este a treia situație de acest tip, în care se confruntă cu blocarea unor sume colectate prin mecanismul Eurocontrol pentru datorii ale statului. Precedentele au fost înregistrate în cauzele fraților Viorel și Ioan Micula împotriva României, în 2015 și 2019.
Iar fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, va fi eliberat condiționat, a decis Tribunalul Maramureș. El executa o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru luare de mită - 70.000 de lei de la o persoană din conducerea Clubului Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare, în schimbul susținerii financiare a echipei. În plus, înainte de condamnare, Cherecheș fugise din România folosind identitatea unei rude, fiind prins câteva zile mai târziu în Germania și extrădat. După ieșirea din închisoare, rămâne sub supraveghere până pe 18 martie 2028, când expiră pedeapsa. Zice că va deveni „o voce a comunității, din zona civilă”.
Tot din Justiție, o premieră năucitoare. Curtea de Apel București a suspendat executarea sancțiunii prin care CNA obliga Realitatea Plus să își întrerupă emisia obișnuită timp de trei ore și să difuzeze doar textul deciziei de sancționare, deși hotărârea Consiliului nu fusese încă redactată și comunicată oficial televiziunii. Sancțiunea fusese decisă pe 7 iulie, după analizarea a 34 de rapoarte de monitorizare privind emisiuni difuzate în perioada 1-25 februarie 2026.
Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, spune că instanța a suspendat, practic, un act administrativ care procedural „nu există” încă și că „s-a judecat un comunicat de presă”, pentru că Realitatea Plus a cerut suspendarea pe baza anunțului public făcut de CNA, înainte de redactarea deciziei motivate. CNA va ataca hotărârea Curții de Apel.
Avem și o veste bună: încep lucrările pe primul lot al sectorului montan al Autostrăzii Unirii A8, cea mai dificilă parte a traseului care ar trebui să lege Moldova de Transilvania. Autorizația de construire a fost emisă pentru lotul Joseni - Ditrău, din județul Harghita, cu o lungime de 14,4 kilometri și termen de execuție de doi ani. Pe traseu vor fi construite 18 poduri și pasaje, 3 ecoducte, un nod rutier la Joseni și o descărcare provizorie la Ditrău.
În perspectivă, însă, România va continua să piardă populație în următoarele decenii și ar putea ajunge la 15,633 milioane de locuitori în 2080, față de 19,043 milioane la 1 ianuarie 2025, potrivit proiecțiilor Institutului Național de Statistică. Asta înseamnă o scădere de 3,41 milioane de oameni, adică 17,9% din populația rezidentă.
În același timp, populația va îmbătrâni accelerat: în 2080, persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 25,9% din total, în timp ce copiii sub 15 ani vor ajunge la doar 13,7%. Semnele se văd deja: față de începutul lui 2024, România are cu 92.200 de copii mai puțini, cu 45.100 de vârstnici mai mulți, iar vârsta medie a populației a ajuns la 42,8 ani.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 de vârstnici la 100 de tineri în 2005 la 131,3 vârstnici la 100 de tineri în 2025, iar sporul natural rămâne negativ, cu minus 104.100 de persoane. România este încă a șasea țară din UE după populația rezidentă, dar proiecția arată o presiune tot mai mare pe piața muncii, pensii, sănătate și serviciile publice. Și nicio strategie care să dea speranță că pasă cuiva.
În lume, imagini apocaliptice vin din China. Inundațiile provocate de taifunul Maysak au adus scene greu de imaginat în orașul Hengzhou, din sudul Chinei, unde aproximativ 900 de șerpi, mulți dintre ei veninoși, au ajuns pe străzi și în gospodării după ce fermele de reptile din zonă au fost distruse de ape.
Imaginile de pe rețelele sociale arată șerpi înotând pe străzile inundate, cu capetele ridicate deasupra apei, în timp ce localnicii încearcă să se ferească de ei. O femeie a murit după ce a fost mușcată, cel mai probabil de o cobră, și nu a putut ajunge la timp la spital din cauza drumurilor blocate.
Iar în Spania, cel puțin 12 oameni au murit și alți 23 sunt dispăruți în urma unui incendiu de vegetație, izbucnit lângă Los Gallardos, pe Costa de Almería. Autoritățile din Andaluzia spun că este „cel mai devastator incendiu” de până acum din regiune, iar unele victime au murit încercând să fugă prin albia secată a unui râu, care s-a transformat într-o capcană.
Patru persoane au fost găsite moarte într-o mașină, iar alte șapte au murit în timp ce încercau să scape pe jos. Incendiul, alimentat de vânt, caniculă și vegetație uscată, a dus la evacuări în mai multe zone, inclusiv în apropierea unui camping cu sute de oameni. Bilanțul face ca focul din Andaluzia să fie unul dintre cele mai mortale incendii din istoria recentă a Spaniei.
Declarația zilei vine de la Donald Trump. Într-un interviu pentru New York Post, povestea cum este pe lista neagră a Iranului și că deja a luat măsuri, în cazul în care un complot al iranienilor ar reuși și ar fi asasinat: „Am lăsat instrucțiuni Pentagonului: dacă se întâmplă ceva, efectiv să-i bombardeze la niveluri cum nu s-a mai văzut niciodată înainte”.
Iar cifra zilei vine de la Financial Times, care arată că aproximativ 50 de milioane de oameni resimt efectele atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice a Rusiei. Loviturile au paralizat până la 40% din capacitatea de rafinare a țării, ceea ce a dus la crize de combustibil în mai multe regiuni, raționalizări, cozi la benzinării și creșteri de prețuri. Este unul dintre cele mai vizibile efecte interne ale războiului pentru populația rusă.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă: cercetătorii din Marea Britanie și India au dezvoltat un test care poate depista cancerul oral în mai puțin de o oră, fără biopsie, folosind doar celule prelevate din gură cu o periuță specială. Testul a avut o acuratețe de 95,5% într-un studiu pe 545 de pacienți și ar putea ajuta la monitorizarea leziunilor suspecte fără durere și fără proceduri invazive.
Tot din zona descoperirilor promițătoare vine și o cercetare americană făcută după o expediție în Antarctica: toxine produse de bacterii care trăiesc în interiorul unor ascidii, mici nevertebrate marine, au reușit să distrugă tumori de melanom la șoareci, fără efecte letale asupra animalelor. Mai e nevoie de studii pe animale și, apoi, de teste pe oameni, dar direcția e spectaculoasă: un posibil tratament pentru un cancer agresiv ar putea porni de la o vietate minusculă din apele înghețate ale Antarcticii. |
Reflecția zilei: Fiecare cu ferma lui
Partidul Acțiune și Solidaritate, partidul Maiei Sandu, care deține majoritatea absolută în Parlamentul de la Chișinău, a decis să-l propună pe omul de afaceri Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.
Vasile Tofan are 44 de ani și vine din mediul de afaceri, cu o carieră construită în investiții, consultanță și management internațional.
Are studii la Erasmus University Rotterdam și Harvard Business School și vorbește fluent engleză, franceză, olandeză, ucraineană și rusă.
Este antreprenor, investitor prin Horizon Capital și cofondator al Mișcării civice „Europa 2028”. Horizon Capital este un fond cu aproximativ 1,6 miliarde de dolari în administrare, concentrat pe investiții în Ucraina și Republica Moldova.
Printre cele mai importante repere ale carierei sale se numără investițiile în companii relevante pentru economia Republicii Moldova, inclusiv Purcari, Glass Container Company și Maib. Anterior, a lucrat în consultanță la Monitor Group și în dezvoltare corporativă la Philips, în Amsterdam.
A fondat, în perioada MBA, compania Ovia Health, o platformă digitală de sănătate pentru femei și familii, achiziționată ulterior de Labcorp, una dintre marile companii americane din domeniul serviciilor medicale și de laborator.
Tofan face parte și din consiliile de administrație ale AmCham Moldova, Startup Moldova și Media Alternativa, care include TV8 și 1TV.
Fără frustrare, doar constatăm că se poate, ne creăm repere pentru alegerile următoare, ne dăm voie să avem idealuri. Și ca să ne fixăm bine în minte, îl comparăm cu Veștea. Cum, care Veștea? |
