N-aduce anul ce aduce ziua - mai exact, o declarație neașteptată a lui Nicușor Dan, cu o zi înainte de votul în Parlament al guvernului Mureșan și arestarea pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu. Vedem dacă se aplică zicala și pentru miercuri, după votarea guvernului.
„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul național. Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii - și a cetățenilor români, și a piețelor financiare”, a zis Nicușor Dan.
„Un mesaj scurt, neangajant și ambiguu din care s-a înțeles doar că alegerile anticipate nu sunt soluția de rezolvare a crizei. Nu a oferit niciun indiciu despre care ar fi, totuși, metoda ce poate pune capăt unei perioade de 5 luni de blocaj și incertitudine”, comentează Emilian Isailă.
Pentru că, oricum am aduna, nu există în acest moment o combinație care să garanteze stabilitate politică și financiară. Și dacă trece, guvernul Mureșan va fi faultat de majoritatea parlamentară AUR + PSD. La fel, un guvern minoritar PSD ar fi expus, pe lângă propriile derapaje, la compromisuri politice pentru asigurarea majorității parlamentare.
A mai zis Nicușor Dan că nu e cazul să ne facem probleme: „Indiferent de ce se va întâmpla, România își va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea asta”.
Nu știu cum e în lumea dlui președinte, dar în lumea reală, banii din PNRR s-au redus drastic, din lipsă de consens cum ar fi pe legea salarizării, SAFE are probleme din lipsă de consens, reforma administrației și restructurarea companiilor de stat s-au blocat din lipsă de consens. În ciuda pactului agreat la Cotroceni de PSD, PNL, USR și UDMR.
La bursa scorurilor, Siegfried Mureșan spune că se află „mult peste 170 de voturi”, dar sub cele 233 necesare și că va continua discuțiile. Kelemen Hunor plusează: „Teoretic, există 229 de voturi”, dar este vorba de o posibilitate aritmetică, fără angajamente ferme din partea tuturor parlamentarilor incluși în calcul. În schimb, vicepreședintele USR Radu Mihaiu speră că Guvernul va trece cu sprijinul unor social-democrați: „Am această încredere că parlamentarii PSD, al căror vot nu poate fi constrâns, vor putea să voteze Guvernul”.
Mai avem puțin și aflăm: ședința plenului reunit al celor două camere ale Parlamentului în care va avea locul votul de învestitură este programată miercuri, de la ora 13:00.
Declarația zilei vine de la Andrea Chiș, propusă pentru Ministerul Justiției (28 de ani judecător, dintre care șase - membru al CSM). Întrebată în comisiile de specialitate din Parlament ce pensie specială încasează, fosta judecătoare a zis așa: „Pensia mea este de 40.000 de lei la ora actuală. Nu am stabilit-o eu. În ceea ce privește cuantumul, colegii știu și știți și dvs din spațiul public, că eu am susținut că pensia nu trebuie să depășească salariul”.
Predicția-concluzie vine de la Emilian Isailă: „Votul de miercuri va fi pe muchie de cuțit, dar cel mai important efect al lui, indiferent de rezultat, e că va produce o schimbare profundă în societate, într-un sens sau în altul. Va fi punctul culminant al unei călătorii de decenii care va marca sfârșitul unei epoci, aducând o resetare dureroasă, violentă și profundă sau una mai lină, mai lungă și mai calmă. În final, rezultatul va fi același - sfârșitul PSD, al partidului-stat, așa cum îl știm și l-am suportat”.
Rămâne de văzut. Dar nu strică din când în când să ne urcăm pe catedră și de acolo să ne permitem o altă perspectivă asupra lucrurilor (reper - filmul Dead Poets Society).
Evenimentul zilei a fost însă arestarea lui Călin Georgescu, pentru 30 de zile. Decizia s-a luat greu. Inițial, Georgescu primise control judiciar, în dosarul în care este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu prejudiciu estimat de circa 1,1 milioane de euro. Procurorii au contestat decizia.
La contestație, judecătorii (Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, șefa Secției I penală de la CAB și Cristina Grecu) nu s-au înțeles, așa că l-au chemat pe un al treilea (Dragoş Mirea), care a înclinat balanța în favoarea arestării. Călin Georgescu a fost dus în Arestul Capitalei. AUR, POT și SOS au contestat arestarea lui Georgescu.
De ce a fost arestat Călin Georgescu tocmai acum, la aproape trei ani de când a fost depusă plângerea (la DNA mai întâi, la 31 ianuarie 2024; apoi a ajuns de la DNA la DIICOT pe 12 februarie 2024)? Probabil că deja detalii relevante din parcursul anchetei au fost trecute la „secret de serviciu”. Să fie de neatins, ca Pahonțu, măcar vreo 30 de ani.
Avem și o confirmare, în Financial Times, a relatării despre declarația din WSJ a ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, care ar fi spus că SUA ar avea legătură cu căderea guvernului Bolojan („Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”). FT vine și cu detalii. Tot pe surse, declarația a fost făcută pe 18 martie, la Ambasada SUA din Atena, în fața a peste 12 persoane - politicieni greci, angajați ai ambasadei și militari.
FT mai scrie și că instabilitatea politică a costat țara miliarde de euro din fonduri europene pierdute și a împins datoria suverană foarte aproape de statutul „junk” în evaluările principalelor agenții de rating, ceea ce amenință să majoreze costurile de împrumut.
În timpul ăsta, am avut și două drone care au pătruns în România. Una a ajuns în Insula Mare a Brăilei (la mai mult de 50 km de Isaccea - frontiera cu Ucraina - și la 25 de km de Brăila). Avea încărcătură explozivă și s-a detonat la impact, provocând un crater și un incendiu pe un teren agricol. Nu a fost detectată de radare, a fost anunțată de un localnic printr-un apel la 112. Separat, o dronă detectată lângă Isaccea a ridicat două avioane F-18 spaniole de la sol, dar în final, nu a pătruns în spațiul aerian românesc.
Cifra zilei este 2,4% - aceasta este ponderea din PIB a cheltuielilor pentru educație în România în 2023, față de 4% în medie în țările OCDE. În plus, raportul arată că salariile reprezintă 86% din cheltuielile curente ale școlilor primare, față de 79% media OCDE. Mai mult, pentru fiecare elev din învățământul primar, România cheltuiește 3.783 de dolari, mai puțin de o treime din media OCDE, de 12.893 de dolari.
Avem si două vești bune. Centura Comarnic se deschide joi, 1 octombrie, de la ora 14:00, după aproape trei ani de lucrări. Drumul de aproape șase kilometri ocolește orașul pe la vest și va prelua o parte din traficul infernal de pe DN1.
Și România se află în partea de jos a clasamentului mondial al riscului de furtuni: locul 142 din 193 de țări (primele poziții indică riscurile cele mai mari). Iar în clasamentul general al riscului de dezastre naturale, suntem pe locul 119, în timp ce Italia, Grecia și Spania figurează între primele 60.
Pe plan extern, SUA își încheie retragerea militară din Irak, urmând să părăsească ultimele baze până miercuri. Este finalul operațiunii începute cu invazia din 2003 și înlăturarea lui Saddam Hussein. Americanii s-au mai retras în 2011, dar au revenit în 2014, la solicitarea Bagdadului, pentru a ajuta la înfrângerea Statului Islamic.
Acum, responsabilitatea securității este preluată de Irak. Retragerea poate schimba echilibrul de putere din regiune. Iranul și milițiile spun că e o victorie, în timp ce liderii kurzi se tem că pierd protecția americană. Există și riscul reorganizării celulelor Statului Islamic.
Iar Marco Rubio susține că un „actor străin” a fost implicat în presupusul complot terorist din weekend de la baza britanică RAF Fairford, de unde bombardiere americane au efectuat misiuni împotriva Iranului. Rubio nu a prezentat dovezi, dar a promis detalii, curând. Cinci suspecți, cetățeni britanici, au fost reținuți, dar mai apoi eliberați pe cauțiune.
Tot în SUA, hackerii au dat lovitura chiar la Pentagon și FBI. O breșă de securitate la Pentagon a afectat datele personale ale aproape trei milioane de oameni. Accesul neautorizat, produs între octombrie 2025 și iulie 2026, a vizat inclusiv numere de asigurări sociale și informații despre funcțiile ocupate. Pentagonul spune că vulnerabilitatea a fost remediată. Separat, FBI investighează compromiterea portalului său de recrutare, de unde hackerii au sustras informații despre angajați și familiile acestora.
La Madrid, protestele masive au un prim rezultat: femeia de 87 de ani evacuată se poate întoarce acasă. Avocata ei a negociat un nou contract cu proprietarul apartamentului în care aceasta a trăit peste 70 de ani. Acordul trebuie semnat de femeie, aflată încă în spital. Cazul ei a mobilizat zeci de mii de oameni împotriva evacuărilor și a chiriilor uriașe din Madrid.
Și Anthropic, care se pregătește să intre la bursă, menționează în prospectul pentru listare, prin care compania speră să obțină două mii de miliarde de dolari, că tehnologia sa prezintă comportamente precum autoconservarea, manipularea informațiilor și șantajul. Mai mult, avertizează investitorii că AI poate prezenta un risc „existențial pentru omenire”. Reuters a sintetizat ironic: „Cumpărați-ne acțiunile, deși produsele noastre pot șterge umanitatea de pe fața Pământului”. Nu e ca și cum armele nu o fac deja de când lumea și Pământul.
Încheiem ziua cu un studiu care arată că și 10 minute de alergare foarte ușoară pot îmbunătăți starea de spirit și atenția. Cercetătorii de la Universitatea din Tsukuba, Japonia, au testat 24 de adulți sănătoși, care au alergat pe bandă într-un ritm lent, de aproximativ 3–6 km/h.
Comparativ cu timpul petrecut stând pe loc, după alergare, participanții s-au simțit mai bine și mai vigilenți și au obținut rezultate mai bune la un test de atenție și autocontrol. Măsurătorile au indicat și o activare mai puternică a unor regiuni ale creierului implicate în aceste funcții.
Studiul este mic și nu spune ce se întâmplă pe termen lung, dar ne arată că efecte rapide ale mișcării asupra creierului pot apărea și cu un efort redus. Circulați! |
Reflecția zilei: Până unde, orișicât?
Astăzi, despre excesele lui „corect politic”, cu Andrei Pleșu. Textul poate fi citit integral în Dilema, las aici doar câteva paragrafe și sper ca în aceeași măsură să vă amuze, să vă bucure și să vă pună pe gânduri măiastra exprimare:
„Știam și pînă acum că nu se cade să-i spui „chiorule” cuiva căruia îi lipsește un ochi, că nu e frumos să rîzi de un șchiop, că defectele fizice nu pot fi obiect de batjocură, că nu toți sîntem la fel, dar că a accepta „felul” altora e condiția esențială a vieții comunitare.
Nu știam, e drept, că a contrazice un interlocutor care insistă că doi și cu doi fac cinci e un mod vinovat de a-i induce un complex de inferioritate, că a sugera unui bîlbîit că nu e bun de crainic la radio e o specie crudă de discriminare sau că a socoti buzele botoxate drept un eșec al adevăratei feminități e o probă de misoginism grobian.
N-ai voie nici măcar să spui că, pentru gustul tău, Botoxul nu e o atracție. Nu. Trebuie să-ți placă, sau măcar să nu te pronunți. Fiecare face ce vrea cu corpul lui. Te-ai gîndit vreodată ce simte o domniță care și-a expandat buzele pînă spre urechi și nas, cînd tu nu „aderi” la hotărîrea ei și, mai ales, cînd o spui public?
Te-ai gîndit vreodată ce simte o omletă, cînd tu declari, sus și tare, că îți place tocana?! Chiar nu-ți dai seama cît poți fi de nedrept, cît de ofensatoare este preferința ta?” |
