Ziua a fost marcată de venirea în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. S-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni și au semnat un parteneriat strategic care prevede, printre altele, că vom construi împreună două linii de furnizare a energiei electrice (între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret), dar și drone, în timp ce românilor din Ucraina li se va permite să-şi continue educaţia în limba maternă în localităţile lor, în ciuda comasării de şcoli care e în derulare în ţara vecină.
Am avut parte și de o poziționare neașteptat de fermă a președintelui român. Nicușor Dan a zis că este „inacceptabilă” decizia Ungariei de a bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care UE a agreat să-l ofere Ucrainei. Și că „România va susține orice fel de variantă juridică pentru a ieși din acest blocaj”.
Ulterior, Zelenski s-a dus și la Palatul Victoria, unde a discutat despre un pod peste Dunăre la Orlivka–Isaccea, o linie feroviară directă Kiev–București și colaborarea în industria de apărare. Iar apoi a vizitat baza aeriană de la Fetești, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni pentru a opera pe avioane F-16.
În cea de a doua vizită a sa în România (prima fiind în octombrie 2023), Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat în cei 4 ani de război. Din România a plecat spre Paris, unde vineri va avea o întâlnire cu Emmanuel Macron la Palatul Elysee.
În timpul ăsta, războiul din Ucraina a trecut de ziua 1478. Ca să se apere mai eficient de atacurile Rusiei, Kievul își dezvoltă propriul sistem de apărare aeriană, inspirat de sistemul „Iron Dome” al Israelului, dar la o scară mult mai mare.
Peste ocean, în Florida, Kirill Dmitriev, emisarul Kremlinului, a vorbit cu reprezentanți ai președintelui Donald Trump, pe fondul intenției Washingtonului de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc, pentru a reduce prețurile globale.
E o situație ideală pentru Vladimir Putin, mai ales că Moscova a câștigat 6 miliarde de euro în două săptămâni de lupte dintre SUA și Iran. Veniturile suplimentare sunt suficiente pentru ca Rusia să cumpere 17.000 de drone Shahed, la 35.000 de dolari bucata, la fiecare 24 de ore.
De cealaltă parte, UE pregătește un plan de rezervă pentru a finanța Ucraina, dacă Ungaria și Slovacia continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. Pe surse, statele nordice și baltice discută acordarea unor împrumuturi de circa 30 miliarde euro, care ar permite Ucrainei să rămână solvabilă în prima jumătate a anului.
Războiul din Orientul Mijlociu a trecut de ziua 13, în care Iranul a atacat puternic, punând la și mai mare îndoială anunțul lui Donald Trump că SUA au câştigat deja războiul.
Mai mult, noul lider suprem al Iranului a transmis primul mesaj de la numirea sa în funcție, în care a avertizat că toate bazele americane din regiune trebuie închise, altfel „vor fi atacate”. A zis și că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă ca „instrument de presiune” și că Iranul cere despăgubiri pentru atacurile SUA și ale Israelului.
Totuși, președintele Pezeshkian a anunțat pentru prima dată condițiile în care Iranul ar fi dispus să pună capăt conflictului: recunoașterea drepturilor legitime ale Iranului, plata unor despăgubiri și garanții ferme că SUA și Israelul nu vor mai ataca Iranul.
Pe mare, lucrurile nu stau deloc bine. Iranul a lovit două petroliere străine în apele Irakului și o altă navă din Golful Persic, iar SUA au lovit 28 de nave iraniene care puneau mine.
Cert este că Iranul exportă mai mult petrol prin strâmtoarea Ormuz decât înainte de război, demonstrând că deţine controlul, în timp ce oficiali americani spun că Marina SUA nu este în pregătită să escorteze nave comerciale, aşa cum a sugerat Donald Trump.
Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu provoacă cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței globale. Conflictul a redus deja producția țărilor din Golful Persic cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 10% din consumul mondial, iar deficitul se va accentua în martie.
Prețurile petrolului au urcat puternic joi, spre 100 de dolari, investitorii fiind îngrijorați de riscul unei crize prelungite de aprovizionare, chiar dacă Agenția pentru Energie a decis cea mai mare eliberare coordonată de rezerve strategice.
Concesii au fost făcute și pentru România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că oficiali din SUA au fost de acord, informal, cu propunerea autorităţilor de la Bucureşti de repornire a rafinăriei Petrotel Lukoil, închisă ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei.
În condiţiile în care România a accelerat importurile de ţiţei, rafinăria de la Ploieşti va asigura aproximativ a cincea parte din necesarul de combustibil de pe piaţa internă.
Rămânem la noi, unde la aproape jumătatea lui martie, s-a aprobat bugetul pe 2026. Deocamdată la guvern, mai are de trecut și de parlament și de amendamentele AUR și PSD.
De altfel, Grindeanu a anunțat deja că miniștrii săi vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget, dar vor „rezolva în Parlament ceea ce a fost blocat de premier la nivel guvernamental”.
Premierul Bolojan a vorbit despre provocările unui buget adoptat într-o perioadă complicată (cu creșteri de dobânzi și ale prețurilor la combustibili). Prima provocare - reducerea deficitului, în condițiile în care nu pot fi reduse bugetele de investiții fiind în joc absorbția banilor din PNRR. O a doua provocare a fost și rămâne reducerea cheltuielilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că, în final, a ieșit un buget realist, corect.
De asemenea, Guvernul a adoptat și majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026. Salariul brut va crește de la 4.050 lei la 4.325 de lei.
Au continuat interviurile la CSM pentru șefia marilor parchete. Cu surprize.
Secția pentru procurori a CSM a dat joi, aviz negativ candidatei Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general, cu un scor de 5 voturi la 1.
În același timp, în cazul lui Marius Voineag, actualul şef DNA care vrea să fie procuror general adjunct, votul a fost egal, 3 la 3. Acelaşi rezultat la vot (3 la 3) a fost şi pentru Alex Florenţa, actualul procuror general care vrea acum să fie adjunct la DIICOT.
În cazul unui aviz negativ, interviul candidatului este reluat la Ministerul Justiției, după care acesta decide dacă menține propunerea. Dacă da, ministrul poate să trimită propunerea direct către preşedinte, fără a mai solicita un nou aviz CSM.
La fel, în cazul celor doi cu vot indecis, ministrul Justiției poate trimite propunerea direct președintelui, chiar și fără avizul CSM. Decizia finală îi revine preşedintelui Nicuşor Dan.
Interesant și răspunsul Cristinei Chiriac despre ancheta ținută la sertar privind agresiunile sexuale ale episcopului de Huși, Corneliu Bîrlădeanu. Ea a spus că nu are ce să își reproșeze, „decizia a fost conform legii și raportat exclusiv la probatoriul existent în acel dosar”. Asta chiar dacă, ulterior, fostul episcop a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru viol și agresiuni sexuale chiar pe baza probatoriului ținut la sertar.
În timpul ăsta, autoritățile ne anunță să nu ne speriem, că pe întreg teritoriul României, în perioada 9-16 martie, aeronave ale Forțelor Aeriene Române, alături de avioane militare ale Germaniei, Spaniei și Statelor Unite ale Americii, vor executa zboruri de antrenament la joasă altitudine și în regim supersonic.
Încheiem ziua cu o investigație făcută de Gabriel Kolbay pe tema implicării cetățenilor în modul în care se cheltuiește banul public, prin bugetare participativă.
Prin acest mecanism - aplicat de ani buni în mari orașe europene precum Paris, Barcelona, Milano sau Helsinki - administrațiile locale îi implică pe cetățeni în procesul de luare a deciziilor și în alocarea banilor pentru proiecte utile, propuse chiar de locuitori.
În urma investigației, a descoperit că la noi, se folosește doar în câteva orașe din România, cele mai bune exemple fiind Timișoara și Oradea.
În restul țării, însă, inclusiv în București, deși bani s-au alocat pentru proiecte, cetățenii interesați să se implice au fost amânați sau chiar respinși brutal de către autoritățile locale. |
Reflecția zilei: România compromisului vag
Despre ce mai cred românii am aflat din cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 2-6 martie 2026.
În privința poziționării României față de SUA și UE, pare că suntem ca în viața de zi cu zi. 50,4% zic că ar trebui să menținem un echilibru între cele două, 22,7% că mai bine ne-am alinia poziției UE, iar 22,1% că ar trebui să întărim relația cu SUA.
Și cu SUA, și cu UE vor în primul rând votanții PSD și PNL, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public.
Mai degrabă cu UE vor votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.
Iar cu SUA vor mai degrabă votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Ca și în alte cazuri, poziționarea arată (interpretare INSCOP) o „cultură strategică pragmatică” și „orientare structurală pro-occidentală”, dar sensibilă la riscul polarizării geopolitice. Nu e o cultură a „marii opțiuni”, ci a „spațiului de manevră”.
Fără a generaliza, parcă vezi un tipar românesc mai vechi: preferința pentru compromis vag, pentru soluția de mijloc, fără a supăra pe cineva, decizie care sub pretextul de stabilitate ascunde o indecizie cronică.
În cazul de față am putea să vedem în rezultatul sondajului trei profiluri sociale: românul de echilibru, românul europenizat și românul suveranist - atlantic.
O segmentare pe care o regăsim și în poziționarea pe alte teme și care ne conturează câteva caracteristici culturale: pragmatismul defensiv, încrederea slabă în sistem, combinată cu nevoia de protecție externă, dar și fractura urban-rural și educațională.
Una peste alta, românii par împărțiți nu între Vest și anti-Vest, ci între trei moduri de a gestiona nesiguranța. Majoritatea relativă vrea amortizare, nu direcție, în timp ce minoritățile active vor direcții diferite și se radicalizează reciproc. O societate care, pe termen lung și nelimitat, nu decide, ci administrează tensiuni.
Problema este că, într-o lume în care presiunea de a alege crește, prudența poate arăta fie o inteligență strategică, fie o incapacitate de decizie. Iar nouă ne-a tot plăcut să ne lăsăm păcăliți că e inteligență strategică.
Mă gândeam, din această perspectivă, care ar fi cel mai bun răspuns - întrebare la afirmația lui Nicușor Dan: „Am de 100 de ori mai multe informaţii decât aveți dumneavoastră”? |
