Puține lucruri noi au apărut în criza politică, dar măcar avem o perspectivă. Cel mai probabil luni, președintele Nicușor Dan va convoca discuțiile formale cu partidele, la Cotroceni. Asta nu înseamnă însă că vom avea prea curând și o nominalizare de premier.
Pentru că președintele ne-a dat astăzi, generos, acces la o bucățică din gândirea sa strategică: la orice propunere de premier cu care vor veni partidele, întrebarea va fi dacă există o majoritate parlamentară care să susțină acea propunere.
Dacă nu există majoritate, nu există propunere. „Eu nu o să fac experimente, să propun premier și să vedem dacă există sau nu majoritate. Vreau să obținem o propunere de premier, bineînțeles cu programe, care să strângă o majoritate în Parlament”, a zis președintele.
Variantă criticată de fostul premier Teodor Stolojan, care spune că președintele pierde timp prețios și că constituțional trebuie nominalizat un premier care să își facă sau nu majoritate prin propriile negocieri.
Am aflat și că Nicușor Dan dă ceva șanse variantei să avem un premier tehnocrat. Are și niște nume de tehnocrați în „mintea” lui. Dar nu va spune decât atunci când va fi o majoritate formată în jurul unuia dintre ele.
Ar fi vreo două-trei nume de tehnocrați, a zis și președintele UDMR, Kelemen Hunor. Care ne-a împărtășit și el ce este în „capul” lui: preferă refacerea coaliției, premierul să fie „unul care știe să gestioneze criza politică și criza guvernamentală, nu trebuie să fie macro-economist”, următorul guvern va fi unul de 8-9-10 luni, de sacrificiu, „să trecem de PNRR, de SAFE, trebuie să avem bugetul pentru 2027 și să menținem deficitul la ținta asumată”.
În schimb, liderul USR, Dominic Fritz, a zis clar că nu susține un premier tehnocrat, aceasta fiind doar o modalitate prin care PSD să continue să exercite puterea, fără să își asume direct guvernarea. De asemenea, a dat asigurări că USR și PNL nu vor mai guverna alături de PSD.
De altfel, PNL și USR au anunțat că au format o alianță parlamentară coordonată - formând acum „cea mai importantă forță din Parlament”, cu 133 de parlamentari - și pregătesc un pachet comun de inițiative legislative privind PNRR, SAFE, aderarea la OECD și reforma statului.
În ce privește criza guvernamentală, o să dureze ... cât o să dureze. Nicușor Dan nu a exclus ca interimatul guvernului Bolojan să treacă de cele 45 de zile regulamentare.
Până atunci, unul dintre programele pe care dl președinte ne-a tot zis să stăm liniștiți a fost atacat la CCR. Mai exact, Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la CCR ordonanța de urgență adoptată de guvernul Bolojan privind programul european SAFE, act normativ de care depind investiții majore în industria de apărare și înzestrarea armatei.
AUR a cerut oficial instituției să conteste ordonanța. Iar PSD a cerut Senatului verificarea unui posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament.
Instituția condusă de Renate Weber susține că forma finală a ordonanței adoptate de Guvern nu a avut avizul Consiliului Legislativ, iar după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, guvernul Bolojan nu mai putea adopta ordonanțe de urgență sau iniția proiecte de lege.
Mandatul de 5 ani de Avocat al Poporului al lui Renate Weber a expirat încă din iunie 2024, în urmă cu aproape doi ani de zile. În urma negocierilor din fosta coaliție, postul a revenit USR, dar PSD a refuzat să-i susțină propunerea, Roxana Rizoiu, pe motiv că aceasta beneficiază de pensie specială. În replică, USR a acuzat PSD și PNL că au blocat deliberat numirea unui succesor, deoarece Renate Weber le este utilă politic. QED.
Iar un raport al BCR arată că România riscă să intre în recesiune, în cazul în care nu reușește să adopte legislația pentru a obține fondurile europene din PNRR de circa 7 miliarde de euro.
„România trebuie încă să adopte mai multe reforme pentru a îndeplini etapele necesare pentru absorbția fondurilor PNRR, iar instabilitatea politică continuă ar putea întârzia sau deraia acest proces. (...) O rată de absorbție mai mică prezintă riscuri pentru prognoza noastră deja slabă de creștere a PIB de 0,3% în 2026 și crește riscul unei recesiuni în toată regula”, se arată în raport.
E criză și în Marea Britanie, unde patru membri ai guvernului au demisionat succesiv, pentru a forţa demisia premierului laburist Keir Starmer. Prim-ministrul se confruntă deja cu cereri de demisie venite din partea a 85 de parlamentari din propriul partid, ca urmare a rezultatelor slabe de la alegerile locale de săptămâna trecută.
În paralel, peste 100 de parlamentari laburişti au semnat o declarație în care îi cer premierului Starmer să rămână pe poziţie, pentru că nu e momentul pentru o schimbare a conducerii. Inițiativa depășește numărul celor care au cerut public demisia premierului Keir Starmer, care oricum a anunțat că nu intenționează să demisioneze.
Iar în Germania, partidul de extremă dreapta AfD a ajuns pe primul loc în sondaje, depășind pentru prima dată CDU/CSU. Din martie, de când a început să se distanțeze de Donald Trump și a criticat războiul început în Orientul Mijlociu, scorul său a urcat de la 25% la 27%.
În timpul ăsta, în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să scape cumva de ceea ce s-ar putea dovedi una dintre cele mai costisitoare decizii ale mandatului său. Dacă ne raportăm doar la costurile războiului purtat de SUA împotriva Iranului, acestea au ajuns la 29 de miliarde de dolari, cu 4 miliarde mai mult decât estimarea anunțată luna trecută de Pentagon.
Asta în timp ce în SUA, inflația anuală a urcat la 3,8% în aprilie, de la 3,3% în martie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Energia s-a scumpit, prețul benzinei a urcat cu 28%, iar galonul este mai scump cu un dolar decât acum un an.
Despre imaginea de anasamblu a pierderilor SUA scrie Robert Kagan în The Atlantic: „Este greu să ne gândim la un moment în care SUA au suferit o înfrângere totală într-un conflict, un eșec atât de decisiv încât pierderea strategică să nu poată fi nici reparată, nici ignorată”.
Pe scurt: nu va exista o revenire la status quo-ul anterior și nici o victorie americană finală care să anuleze sau să depășească prejudiciile produse.
- Strâmtoarea Ormuz nu va mai fi „deschisă”, așa cum era înainte.
- Prin controlul asupra strâmtorii, Iranul devine actorul-cheie al regiunii și unul dintre actorii-cheie ai lumii.
- Rolurile Chinei și Rusiei, ca aliați ai Iranului, sunt consolidate, iar rolul Statelor Unite este considerabil diminuat.
- Departe de a demonstra forța Americii, așa cum au susținut în repetate rânduri susținătorii războiului, conflictul a scos la iveală o Americă nesigură și incapabilă să ducă la capăt ceea ce a început.
- Acest lucru va declanșa un efect de domino la nivel mondial, pe măsură ce prietenii și adversarii își vor adapta pozițiile la eșecul Americii.
Analiza poartă titlu „Șah mat în Iran”, iar concluzia este că în acest moment, o înfrângere a SUA nu este doar posibilă, ci și probabilă, iar orice soluție diferită de o capitulare efectivă a Americii implică riscuri uriașe pe care Trump nu a fost dispus până acum să și le asume.
Vorbim și de un efect neașteptat al crizei de kerosen. Companiile aeriene din Europa reduc prețurile zborurilor de vară pentru a contracara întârzierea rezervărilor, într-un context în care clienții se tem că deficitul de combustibil pentru avioane le va afecta planurile de vacanță. „Trăim într-o epocă similară cu cea pe care o vedeam în timpul pandemiei. Încă există o lipsă de vizibilitate pe termen lung”, a descris situația președintele Turkish Airlines.
Cifra zilei vine de la ANAF. Adrian Nica, șeful Fiscului, a anunțat că datorii de 2,3 miliarde de lei, acumulate de aproape 80.000 de firme, sunt practic imposibil de recuperat deoarece societățile nu mai au conturi bancare care să poată fi blocate. De asemenea, Fiscul a identificat circa 12.000 de contribuabili cu risc fiscal foarte ridicat, existând suspiciunea unor firme create special pentru fraudă și insolvență controlată.
Iar declarația zilei vine de la președintele Nicușor Dan, care a explicat mesajul transmis de Ziua Europei, în care a criticat Europa pentru greșelile făcute.
„Nu am criticat. Dacă vă uitați la structura discursului, am spus, da, Europa a făcut greșeli, dar Europa este un organism viu, democratic, în care toate aceste lucruri se dezbat cu cărțile pe masă în mod direct. (…) Când l-am conceput și după ce l-am rostit am simțit că e un mesaj de afecțiune pentru Europa. (...) Dacă ne referim la Europa ca o icoană n-o să ajungem nicăieri”.
Iar de la MAI am aflat că șoferii din România pot afla acum, în doar câteva minute și fără drumuri la ghișeu, câte puncte de penalizare au acumulat și ce sancțiuni rutiere figurează pe numele lor. Mai exact, istoricul amenzilor și al punctelor poate fi verificat online, direct din contul personal de pe platforma digitală Hub MAI, disponibilă non-stop.
Încheiem ziua cu un fenomen care, de peste 70 de ani, este observat de cercetători și continuă să surprindă medicina: persoanele oarbe din naștere, mai exact cele cu orbire corticală congenitală, par să fie protejate de schizofrenie.
Protecția nu apare în toate formele de orbire, atrag atenția oamenii de știință. Persoanele care își pierd vederea mai târziu în viață sau cele a căror orbire este cauzată de afectarea ochilor - și nu a cortexului vizual din creier - pot dezvolta schizofrenie.
Acest detaliu sugerează că mecanismul protector nu ține de lipsa vederii în sine, ci de modul în care creierul vizual se dezvoltă încă din primele etape ale vieții. |
Reflecția zilei: Morgana peștișorului auriu
Acum aproape un an, o companie din SUA a anunțat că va lansa un nou smart mobile. Telefonul, gândit ca o alternativă de lux la Apple și Samsung, urma să fie vândut la prețul 499 de dolari.
De atunci, se estimează că 590.000 de cumpărători au plătit avansul de 100 de dolari, în total 59 de milioane de dolari, pentru a-și asigura unul dintre telefoane.
Totuși, niciun client nu a primit telefonul care inițial fusese promis pentru sfârșitul verii 2025, dar apoi a fost amânat pentru noiembrie, apoi decembrie și apoi la mijlocul lunii martie a acestui an.
Mai mult, până în aprilie, compania și-a modificat site-ul, eliminând complet data lansării.
Reprezentanții companiei pun întârzierile pe seama închiderii guvernului federal, deși acestea nu afectează companiile din sectorul privat.
În plus, compania a actualizat discret termenii și condițiile privind avansul pentru precomandă pe 6 aprilie 2026 și practic clienții nu mai au garanția că vor primi ceva în schimbul banilor.
Iată prevederile despre avansul plătit:
„Un avans pentru precomandă oferă doar o oportunitate condiționată dacă (nume companie) alege ulterior, la discreția sa exclusivă, să ofere dispozitivul spre vânzare.
Un avans nu este o achiziție, nu constituie acceptarea unei comenzi, nu creează un contract de vânzare, nu transferă dreptul de proprietate sau titlul de proprietate, nu alocă sau rezervă un inventar specific și nu garantează că un dispozitiv va fi produs sau pus la dispoziție pentru cumpărare.”
Datele estimate de livrare, cronologia lansării sau programul de producție anticipat sunt doar estimări neobligatorii.
În plus, compania nu garantează că: dispozitivul va fi lansat comercial; vor fi obținute aprobările de reglementare; va fi obținută certificarea operatorului; producția va începe sau va continua; livrarea va avea loc într-un interval de timp specific.
Și, cireașa de pe tort, depozitele sunt netransferabile.
De asemenea, limbajul companiei a suferit o continuă schimbare. A trecut de la „fabricat în SUA” la „design mândru de America”, afirmând că telefonul va fi „proiectat având în vedere valorile americane” și „modelat de inovația americană”, cu „echipe americane care ajută la ghidarea designului și a calității”.
Directorii companiei au confirmat reporterilor că telefonul nu va fi fabricat în SUA, dar asamblarea finală a ultimelor 10 componente va avea loc la Miami. Cea mai mare parte a producției, însă, se va face în străinătate.
Cine să fie acest mare țepar, mincinos, manipulator, lipsit de orice etică în afaceri?
Acum aproape un an, președintele SUA și-a anunțat propriul smartphone auriu, Trump Mobile. Ulterior, pe 16 iunie 2025, fiii președintelui Trump, Donald Trump Jr. și Eric Trump, au anunțat lansarea telefonului flagship T1 al companiei Trump Mobile, „Fabricat în SUA”.
La distanță de un an, compania Trump Mobile vinde iPhone-uri recondiționate, fabricate în China, și dispozitive Samsung la mâna a doua.
Cu cine or vota, oare, cei 590.000 de americani care au dat avans să pună primii mâna pe peștișorul auriu? |
