Doar o zi a trecut de când Donald Trump, supărat pe decizia Curții Supreme, a anunțat tarife de 10% pentru toată lumea, că s-a și răzgândit: nu mai e vorba de 10%, ci de 15% taxă vamală temporară aplicată importurilor americane din toate ţările, cu efect imediat. Legea invocată îi permite să impună o taxă de până la 15% timp de 150 de zile, după care trebuie să ceară aprobarea Congresului.
O decizie care, scrie Sky News, adâncește haosul și incertitudinea în relațiile comerciale internaționale. Pentru guvernele din întreaga lume, întrebarea nu mai este doar cât sunt tarifele, ci pe ce bază legală, pentru cât timp și ce urmează.
Pe termen lung, scrie CNN, decizia s-ar putea însă să-l fi salvat pe Trump de el însuși – cel puțin din punct de vedere politic. Unii republicani laudă deschis hotărârea, iar alții sunt, cel mai probabil, mulțumiți în tăcere. Motivul este simplu: deși decizia reprezintă un eșec clar pentru agenda lui Trump, ea îi ia din mână instrumente care produceau daune economice pe termen scurt și, implicit, costuri politice serioase pentru Partidul Republican.
Tot din SUA, am aflat că a mai fost un cetățean american, în vârstă de 23 de ani, împușcat mortal de un agent federal de imigrație. S-a întâmplat în Texas, în urmă cu aproape un an de zile (martie 2025). Implicarea autorităților federale a fost făcută publică abia acum, după ce informația a apărut în presă.
Agenții i-ar fi cerut să oprească mașina la un filtru, după care au înconjurat mașina și i-au cerut să coboare. Moment în care șoferul ar fi accelerat și ar fi lovit un agent HSI, care a ajuns pe capota vehiculului. Un alt agent federal a tras mai multe focuri de armă prin geamul lateral, lovindu-l mortal pe Martinez. Avocații familiei afirmă că există înregistrări video care ar putea contrazice versiunea agenților federali.
Tot în SUA, un alt tânăr, de 20-21 de ani, a fost împușcat mortal, în timpul nopții, de agenții Serviciului Secret, după ce acesta a intrat în perimetrul securizat al reședinței președintelui Donald Trump din Mar-a-Lago. El ar fi avut asupra sa o pușcă și o canistră de combustibil. Președintele și soția sa se aflau la Casa Albă. Presa americană l-a identificat pe bărbatul ucis ca fiind Austin Tucker Martin, în vârstă de 21 de ani. Autoritățile nu au confirmat încă.
Și, după chipul și asemănarea șefului său, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a stârnit un scandal diplomatic, după ce a sugerat că Israelul ar avea dreptul să-și extindă teritoriul asupra unei mari părți din Orientul Mijlociu, invocând argumente biblice. Mai exact, „ar fi bine dacă ar lua totul”, având drept asupra teritoriilor promise descendenților lui Avraam, „de la Nil la Eufrat”.
A fost ziua 1460 de război și doar peste o zi se vor face patru ani de la invazia Rusiei. Semne că pacea va veni curând nu sunt. Ba chiar, potrivit Wall Street Journal, liderul ucrainean le-ar spus în privat celor mai apropiați consilieri ai săi că negocierile sunt blocate și să facă pregătirile necesare pentru încă trei ani de conflict.
Nici UE nu va putea marca patru ani de război prin adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ungaria a anunțat că-și va folosi dreptul de veto la reuniunea de luni a Consiliului miniștrilor de externe, invocând faptul că Ucraina a blocat tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.
Iar premierul ungar Viktor Orban, intrat în campania electorală de pe locul al doilea în sondaje, atacă dezlănțuit. I-a acuzat pe oficialii UE că vor să lovească Rusia, comparând acest lucru cu invazia Germaniei hitleriste în URSS. A zis că Ucraina încearcă să creeze haos. Și a comparat-o pe Kaja Kallas cu Hitler și Napoleon, care au declanșat războaie împotriva Rusiei și le-au pierdut.
În așteptarea declasificării dosarelor despre extratereștrii, ca o curiozitate, Axios scrie despre alți președinți ai SUA și relația lor cu OZN-urile:
- Jimmy Carter a relatat că a văzut un OZN în 1969 și a promis, în campania din 1976, transparență totală. Odată ajuns președinte, a invocat însă riscuri pentru securitatea națională.
- Ronald Reagan a folosit ideea unei amenințări extraterestre ca metaforă pentru unitatea globală, inclusiv într-un discurs la ONU în 1987.
- Bill Clinton a spus că a cerut verificări legate de celebra Zonă 51 și Roswell și că nu ar fi surprins dacă omenirea ar fi vizitată cândva de extratereștrii.
- Obama a recunoscut existența unor obiecte zburătoare neidentificate, fără a le atribui extratereștrilor. Recent, a zis că crede că există extratereștrii, chiar dacă nu i-a văzut.
- Trump, în primul său mandat, a declarat că a fost informat despre OZN-uri, dar a rămas sceptic. Acum, promisiunea de a „deschide dosarele” reaprinde interesul public.
Avem și un moment istoric, la Barcelona, unde a fost montată crucea de sticlă și oțel, piesa finală a celui mai înalt turn de la Sagrada Familia. Ea a fost montată vineri, marcând atingerea înălțimii finale a celebrei biserici din Barcelona, la 144 de ani de la începerea lucrărilor. Odată cu finalizarea acestui element, Sagrada Familia ajunge la 172,5 metri, devenind cea mai înaltă clădire din Barcelona și cea mai înaltă biserică din lume.
La noi, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta, în Capitală, dar și în alte orașe, după dezvăluirile privind eutanasierea a 15.000 de câini într-un adăpost care are contracte cu statul. Oamenii cer schimbarea legislației pentru înlocuirea eutanasierii cu sterilizarea, astfel încât câinii să nu mai fie uciși, iar banii publici să nu mai fie alocaţi pentru uciderea animalelor. De asemenea, se solicită anchetarea abuzurilor din adăposturile pentru animale, dar şi transparenţă în gestionarea fondurilor publice pentru câinii fără stăpân.
Și, după semnalul de alarmă tras de Salvați Copiii, medicii încearcă să păstreze în atenția publică subiectul ratei alarmant de scăzute de vaccinare care se înregistrează în România. Ucraina, țară aflată în plin război, a ajuns la o acoperire vaccinală mai mare ca noi, spune medicul epidemiolog Mihai Negrea. Mai exact, în timp ce Ucraina a ajuns în ultimele luni la o rată de vaccinare de aproape 70%, România se situează la aproximativ 57% pentru vaccinul ROR în ultimii doi ani.
Din partea autorităților, doar vorbe. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, zice că trebuie să facem cu toții „zgomot” ca să combatem dezinformarea și să înțeleagă oamenii care sunt beneficiile vaccinurilor. După care, pune o întrebare, teatrală și evident retorică: „Cine răspunde, de fapt, pentru aceşti copii morţi de rujeolă, nevaccinaţi?
În plan politic, războiul împotriva premierului Ilie Bolojan trece la un alt nivel. Președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, principalul rival al lui Bolojan în PNL, cere ca 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul municipiului București să fie repartizat județului Ilfov. Altfel, amenință că nu va mai depozita gunoiul si/sau că va sista eliberarea autorizațiilor de construire în Ilfov.
Iar Raed Arafat ne-a anunțat că mesajele RO-ALERT vor avea, în viitorul apropiat, sunete diferite în funcție de tipul alertei și de gravitatea situației. Astfel, doar alerta de risc iminent și alerta extremă vor păstra sunetul standard, utilizat la nivel internațional, în timp ce celelalte categorii vor fi semnalizate mai discret sau doar prin mesaj scris.
Încheiem ziua cu un trend interesant: iPod-urile, playerele MP3 retrase de Apple în 2022, revin surprinzător în atenția publicului. Tot mai mulți tineri, dar și adulți, cumpără din nou iPod-uri second-hand pentru un motiv simplu: muzică fără notificări, aplicații sau algoritmi.
iPod-ul elimină tentația distragerii constante. Pentru mulți utilizatori, tocmai această limitare este atractivă. Pentru alții, miza este emoțională. Într-un climat de incertitudine permanentă, se agață de lucruri care le-au adus cândva bucurie și speranță.
În plus, revenirea iPod-ului se înscrie într-un trend mai larg, numit „friction-maxxing” - preferința pentru experiențe care cer implicare directă, nu consum pasiv. Ne îndepărtăm de cultura comodității totale și redescoperim sensul în efort. |
Reflecția zilei: Încăpățânat, dar să știm și noi?
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a făcut o decriere (subiectivă, cum altfel) premierului Ilie Bolojan: este un politician „extrem de rezistent la toate atacurile”, dar și „încăpățânat”. Are o „rezistență uriașă” în fața presiunilor politice din ultima perioadă, tenacitate care îl ajută să rămână în funcție, în ciuda tensiunilor.
„Extrem, extrem de rezistent la toate atacurile. (...) Știam că este un om încăpățânat. (...) Dar are o rezistență uriașă.”
Pe fond, Kelemen Hunor a zis că Guvernul a deschis „prea multe fronturi” în încercarea de a reduce deficitul bugetar și de a corecta problemele financiare, iar acest lucru a împins societatea, în special clasa de mijloc, „la limită”.
„Acest guvern are un spațiu de manevră relativ scăzut. Au fost deschise foarte multe fronturi. (...) Nu poți să treci peste suportabilitatea societății. Adică poți să treci, cu riscul de a pierde tot.” (...) „Se simte. Deja, ce se vede pe cifre (…) omul are un sentiment că pierde în fiecare zi, pierde în fiecare săptămână.”
A vorbit și despre relația PSD–USR: „Mult mai bine decât vă închipuiți dumneavoastră.
Dacă stai la ședința coaliției și asculți ce se întâmplă acolo, pare ok. Dacă te uiți la televizor după ședința de coaliție (…) ai impresia că arde casa.”
Dezinvolt, cu un soi de înțelepciune colocvială, conștient de rolul - balama pe care îl are... Dar, cu un simț critic viu, mă întreb, cum adică încăpățânat? Toată lumea zice asta, dar unul nu dă un exemplu concret, să ne facem și noi propria idee? |
