Donald Trump a surprins cu cea mai virulentă declaraţie de până acum la adresa democrațiilor occidentale. Într-un interviu pentru Politico, președintele SUA a criticat din nou Europa, spunând că este un grup de națiuni „în descompunere” conduse de oameni „slabi”, motiv pentru care a anunțat că va susține candidații politici europeni aliniați cu propria viziune pentru continent. Și-a justificat critica afirmând că europenii nu au reușit să controleze migrația și să pună capăt războiului din Ucraina.
„Cred că sunt slabi. Dar cred și că vor să fie corecți din punct de vedere politic. (...) Cred că nu știu ce să facă. Europa nu știe ce să facă”.
Acuzațiile fără precedent la adresa Europei vin într-un moment deosebit de tensionat al negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.
SUA presează Ucraina să cedeze teritoriile cerute de Rusia și refuză să ofere garanțiile de securitate cerute de Kiev pentru ca Rusia să fie descurajată să pornească o nouă invazie. Trump declară că Rusia se află „evident” într-o poziție mai puternică decât Ucraina și îi cere lui Zelenski organizarea rapidă de alegeri, punând la îndoială democrația de la Kiev.
În fața cererilor lui Trump, președintele ucrainean Zelenski a surprins cu o schimbare radicală de poziție în chestiunea alegerilor. Deși până acum spunea că alegerile vor avea loc doar după încheierea războiului, Zelenski a declarat că este de acord cu organizarea lor în 60-90 de zile. Cu o condiție: partenerii americani și europeni să contribuie la asigurarea securității scrutinului.
Cel mai recent sondaj îl plasează pe primul loc în preferințele electoratului, dar cu numai 20,3% dintre voturile ucrainenilor.
În ce privește planul de pace, Volodimir Zelenski a spus că speră ca miercuri să trimită SUA o variantă actualizată, modificările fiind făcute după turneul european al președintelui ucrainean (luni a avut discuții cu lideri europeni la Londra și Bruxelles, marți s-a întâlnit cu papa Leon și cu premierul italian Giorgia Meloni în Italia).
În timp ce Trump visează să-și atribuie încă o pace în panoplia de salvator al lumii, poveștile de succes de până acum se destramă. Luptele au reizbucnit la începutul acestei săptămâni între forțele thailandeze și cambodgiene, în cel mai grav episod de la încetarea focului din vară. Iar în Africa, proaspătul acord semnat la Washington între Rwanda și Congo are deja probleme. În plus, situația din Gaza rămâne în continuare critică, cu atacuri aproape zilnice asupra populației palestiniene.
Ceva, totuși, rămâne: United States Institute of Peace a fost redenumit - Donald J. Trump Institute of Peace. Numele „Donald J. Trump” a fost deja montat pe clădire și pe tot ceea ce ține de afișarea oficială a numelui institutului în spațiul public.
În timpul ăsta, președintele Nicușor Dan e în vizită în Franța, de unde a făcut multe declarații și pe teme autohtone.
După întâlnirea cu Emmanuel Macron, președintele a spus că șeful statului francez a promis dă viziteze România în 2026 și că au discutat colaborări concrete mai ales în industria de apărare.
De la Paris, președintele Nicușor Dan ne-a lăsat să înțelegem că de acum încolo, România va riposta, dacă ne vom mai trezi cu drone rusești pe teritoriul țării. Întrebat dacă România are capacitatea de a doborî drone intrate ilegal în spațiul aerian, Nicușor Dan a zis: „O să vedeţi. Sper să nu mai vină, dar dacă vor veni, o să vedeţi”.
De asemenea, a făcut și un prim comentariu la adresa noii strategii de securitate a SUA, spunând că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a-și asigura securitatea.
Imaginea zilei vine tot din Franța, unde Macron și-a făcut un selfie video cu Nicușor Dan, în care a rupt și câteva cuvinte în limba română, într-o atmosferă foarte jovială.
La noi, Ciprian Ciucu a primit certificatul de ales de la Biroul Electoral Municipal. A spus că mai sunt câteva proceduri administrative de urmat, timp în care rămâne primarul Sectorului 6 şi face treabă. Cu această ocazie, PNL a remarcat într-un comunicat că Ciucu este primul primar liberal al Capitalei ales după 29 de ani. Predecesorul său, Crin Halaicu, a câştigat bătălia electorală cu aproximativ 55,88% din voturi după Revoluţie şi a rămas în funcţie până în anul 1996.
Pe subiect, președintele Nicușor Dan a oferit un răspuns la întrebarea dacă rezultatul alegerilor reprezintă o înfrângere personală: „O înfrângere pentru mine ar însemna să nu ne mai primească nimeni în Europa sau să nu intrăm în OSCE sau fel de fel de lucruri, nicidecum ce se întâmplă la nişte alegeri locale în Bucureşti”. A mai zis, probabil la supărare, că „De fapt, democraţia este realizarea mandatului de către aleşi, mandatul pe care l-au dat oamenii prin vot şi e mai important mandatul decât votul”.
Avem și evoluții politice în criza apei din Prahova și Dâmbovița. PSD a acuzat Ministerul Mediului că ar fi gestionat deficitar situația și a cerut demisia ministrului Diana Buzoianu. În replică, ministra a zis că nici nu s-a gândit să își dea demisia şi nici premierul Ilie Bolojan nu i-a cerut-o.
În schimb, a pus cererea PSD în alt context: solicitarea vine fix în momentul când trebuie negociată în coaliţie reorganizarea Romsilva. Unde ea a cerut tăierea drastică a numărului de directori, iar PSD a zis că acceptă 12 direcţii regionale, dar „să rămână câte un directoraş, şefuţ şi la nivel de judeţ - adică să nu schimbăm nimic, doar să adăugăm nişte structuri regionale”.
A mai zis că nu se va lăsa intimidată și că miercuri, pe baza raportului Corpului de Control, vor fi luate deciziile necesare în criza apei.
Iar PSD și-a dezvăluit strategia post eșec la București. Analizează profund situația până la finele lunii ianuarie și atunci va decide, pe baza unui vot intern, dacă mai rămâne sau nu în coaliția de guvernare. Sorin Grindeanu a zis că de bază va fi analiza bugetului, unde se va vedea cât de mult ține cont Bolojan de propunerile făcute de PSD. Public a zis că ar fi vorba de investiții, salariu minim etc.
România infractorilor și a corupției își face de cap în timpul ăsta.
Un inspector antifraudă de la ANAF București a fost prins când primea 3.000 de lei de la o femeie care administra o societate comercială. Făcuse un control aici, a găsit mai multe nereguli și i-a cerut 3.000 de lei ca să scape doar cu o amendă contravențională. Ambii au colaborat cu sinceritate cu DNA, motiv pentru care s-a căzut la înțelegere cu procurorii: inspectorul ANAF se alege cu 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, iar administratorul firmei cu 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare.
Și a mai scăpat un politician de top, prin efortul concertat al judecătorilor. Un fost senator liberal, Eugen Pîrvulescu, fiind în perioada 28 mai - 20 iunie 2021, președinte al PNL Teleorman, a cerut celor care le aveau subiectele de la proba scrisă pentru ocuparea unor posturi la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Evident că a cerut și să fie favorizați candidații indicați de el ca să promoveze concursul. A primit subiectele, dar concursul nu s-a mai finalizat, fiind întrerupt de procurorii DNA.
Acum, a fost achitat de instanța supremă deoarece: 1. la acuzația de folosire a influenței - fapta nu există. 2. la divulgarea de informații secrete - faptele s-au prescris. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021 și a stat patru ani la instanța supremă.
Iar ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat de ce a durat patru luni până ce ministerul să sesizeze Parchetul European cu privire la jaful cu microbuze școlare achiziționate la suprapreț cu bani din PNRR.
Pe scurt, este vorba de bani europeni (250 de milioane de euro) pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice pentru zone rurale sau izolate. În final, s-au cumpărat doar 1.300, în peste 60% din județe licitațiile fiind câștigate de o singură firmă (a lui Vlad Papuc, fiul unei lidere PNL din Prahova și apropiat al baronului Iulian Dumitrescu). Prețurile pe bucată au ajuns chiar la 260.000 de euro, în condițiile în care un microbuz similar complet echipat ar costa sub 100.000 de euro.
După ce s-a aflat de poveste, s-au făcut investigații și analize și s-a constatat că există cel puțin trei instituții sau departamente unde ar fi trebuit verificat dacă prețul este unul conform cu cel real, din piață, aceste analize nu s-au făcut, pur și simplu.
Iar rapoartele de până acum indică o lipsă de preocupare pentru „rezonabilitatea și eficiența cheltuirii banului public” în întregul proces, de la elaborarea caietelor de sarcini până la finalizarea achizițiilor. De ce a durat 4 luni? „Administrația românească nu excelează în viteză de reacție”. Plin de metafore dl ministru!
Și un moment bun pentru a recomanda un documentar video de două ore realizat de Recorder despre sistemul de Justiție din România, un material jurnalistic care se bazează pe multiple mărturii din interiorul sistemului și care arată, în detaliu, cum s-a ajuns la fenomenul din ultimii ani, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.
Plus câteva subiecte pe scurt:
Încheiem ziua cu percepții ale președintelui Nicușor Dan despre România, împărtășite cu diaspora noastră din Franța.
„Despre România, vreau să vă spun că, în ciuda știrilor – în fine, popor latin, pasiuni mari – dincolo de asta, în opinia mea, România azi are maturitatea să se autoevalueze, să știe ce poate, are o zonă privată foarte dinamică, are o administrație care, într-o oricare măsură, este de bună-credință, dar în orice caz este mai matură și începe să știe ce vrea.
Și față de unde riscam să fim anul trecut, cred că ne-am învățat cu toții lecțiile și cred că am început un proces destul de lung de reconciliere între administrație și societate”.
Chiar așa? |
Reflecția zilei: Dreptul de a vorbi. Crl+Alt+Reclaim
The Guardian are un amplu reportaj, extrem de interesant.
Generația Z, cea care a adoptat cel mai rapid rețelele sociale, este totodată prima care suferă consecințele negative ale acestora. În fața lipsei de acțiune a giganților tech, tineri activiști din întreaga Europă se unesc într-o mișcare de pionierat, numită Ctrl+Alt+Reclaim, cerând o reformă radicală a mediului digital.
Mișcarea are la bază un principiu simplu: “Nu le faceți pe plac giganților tech!” (”Don’t pander to the tech giants!”).
Tinerii activiști luptă împotriva unui șir tot mai lung de probleme generate de designul și dominația rețelelor sociale: conținut misogin și periculos, algoritmi care creează dependență și distorsiuni, invazia vieții private, deepfake-uri pornografice și creșterea alarmantă a problemelor de sănătate mintală.
„În întreaga Europă, o generație trece printr-o criză tăcută,” se arată într-un raport al coaliției.
Crl+Alt+Reclaim, prima mișcare europeană de justiție digitală condusă de și pentru tineri (între 15 și 29 de ani), are cereri clare:
- Includerea tinerilor în procesul de luare a deciziilor.
- Social media să fie mai sigură, mai echitabilă și mai sănătoasă.
- Control și transparență asupra datelor personale.
- Stoparea monopolului pe care un grup restrâns de corporații americane îl deține asupra spațiilor online.
Deși critici, activiștii nu cer desființarea rețelelor sociale, ci transformarea lor. Ei văd în aceste spații șansa de a construi comunitate și solidaritate.
„Nu e vorba că doar suntem supărați, ci că avem dreptul să vorbim. Tinerii au atât de multe de spus, și sunt adevărați experți, pentru că au experiență trăită…
Deci de ce nu li se oferă spațiul cuvenit?” |
