La exact o lună după moțiunea de cenzură care a dat jos Guvernul Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să încerce formarea unui nou executiv.
Având în vedere că de-a lungul timpului a spus că nu va face o nominalizare până nu va avea o majoritate parlamentară care să treacă noul guvern, rămâne de văzut dacă era vorba despre o majoritate pentru prima sau poate pentru a doua nominalizare.
Președintele a avut un discurs pe un ton didactic și pe alocuri suficient, ne-a explicat cum am ajuns aici și că a optat pentru un premier „independent de partidele din Parlament” deoarece partidele „nu se înțeleg între ele”.
Despre Tomac a zis că are „independența”, „experiența” și „valorile” necesare pentru poziția de premier desemnat. Și a trasat niște obiective pentru potențialul viitor guvern: direcția pro-occidentală, stabilitatea financiară, finalizarea cât mai bună a PNRR până la final de august, definirea bugetului pe 2027, reforma instituțiilor statului, digitalizarea și limitarea corupției. Că așa își doresc românii.
După care a vorbit Eugen Tomac, într-un impecabil limbaj de lemn. Primește desemnarea ca pe „o onoare și responsabilitate”, înțelege contextul dificil, așteptările românilor și provocările care trebuie depășite, de bază e „responsabilitatea” și a cerut „deschidere și dialog” din partea forțelor politice. A zis și că va propune „o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”.
În prezent europarlamentar și consilier onorific al președintelui, Eugen Tomac, liderul PMP, are în spate o carieră politică marcată de o ascensiune rapidă și un interes constant pentru românii din afara granițelor. Dar şi colaborări strânse cu personaje controversate ca Elena Udrea sau Robert Turcescu.
Declarațiile zilei vin de la cei doi.
Nicușor Dan, despre decizia de a-l numi pe Tomac: „Este un act de responsabilitate din partea mea și mă aștept la aceeași responsabilitate din partea partidelor politice”.
Eugen Tomac: „Voi menține direcția trasată de președintele Nicușor Dan, de apartenență la familia europeană, de consolidare a parteneriatului strategic cu Statele Unite, a relației noastre transatlantice în ansamblu. Relevanța noastră în NATO este o prioritate”.
După anunțarea deciziei, partidele din fosta coaliție s-au poziționat:
PSD este deschis discuțiilor cu Tomac, dar vrea să vadă programul de guvernare și componența echipei. Și are condiții: reluarea investițiilor, stimularea economică, protejarea românilor cu venituri mici și susținerea IMM-urilor.
USR a zis că nu acceptă o formulă cu PSD, că un guvern tehnocrat, oricât de bine intenționat, nu va avea forța de a face reforme fără asumare politică. Și că formula ideală ar fi un guvern care să îi includă pe cei patru miniștri USR, care au demonstrat curaj, competenţă şi voinţă reală de reformă.
PNL va analiza săptămâna viitoare programul și formula propusă de Tomac. Nu vor face parte dintr-un guvern în care este prezent PSD și nu vor susține un program care diluează reformele, disciplina bugetară și buna guvernare.
Separat, premierul Bolojan a spus că are o rezervă faţă de posibilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă o guvernare cu rezultate în perioada următoare.
UDMR va decide săptămâna viitoare dacă susține sau nu viitorul executiv, după ce va vedea programul și echipa.
AUR a anunțat, prin George Simion, că nu va participa la ședința Parlamentului în care se va da votul de învestitură pentru noul guvern. „Eugen Tomac nu e tehnocrat, e activist de partid. Alternativa este organizarea de alegeri anticipate”, l-a completat Petrișor Peiu.
Eugen Tomac are acum 10 zile pentru a veni în fața parlamentului și a cere votul de încredere pentru componența guvernului și programul de guvernare.
Cert este că, oricând și oricare nou guvern va veni, se va trezi cu un mare cartof fierbinte în mână, noua lege a salarizării și protestele aferente. Joi a fost rândul angajaților din Finanțe și ANAF, care au declanșat protestul „O zi fără finanțe”, cu sedii închise în mai multe județe. Ei zic că le scad sporurile chiar și cu 4.000 de lei.
În paralel, grefierii au blocat de dimineață activitatea instanțelor și parchetelor, acuzând că noua lege le-ar îngheța veniturile încă cinci ani.
Iar serviciile de ambulanță amenință cu cel mai amplu protest din istoria lor, dacă nu le vor fi îndeplinite cererile. Ei reclamă că noua lege elimină sau reduce sporuri esențiale, deși munca din ambulanță presupune risc, ture de noapte, stres major.
Între timp, România domină topurile negative în ce privește educația. Avem cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE, potrivit Eurostat: 16,8% dintre tinerii de 18–24 de ani au cel mult studii gimnaziale și nu mai urmează nicio formă de educație sau formare.
Media europeană este de 9,3%. Cele mai mici rate ale abandonului școlar timpuriu sunt în Croația (2,0%), Grecia și Polonia (3,7%) și Irlanda (4%). Cele mai mari în România (16,8%), Spania (13,0%), Germania (12,4%).
Și consumul populației a continuat să scadă, mai ales pe fondul crizei energetice. Nici de Paște, potrivit INS, românii nu ar fi cumpărat mai multă mâncare decât în luna precedentă, în timp ce încasările benzinăriilor s-au redus cu -5%, chiar mai mult decât impactul scăderii accizelor.
Iar mediul de afaceri din România a intrat într-un mod de așteptare și de prudență calculată, perioadă în care investițiile scad, intențiile de extindere se disipează, cu toate că majoritatea companiilor își propun să își mențină afacerile, potrivit celui mai recent sondaj anual AmCham (camera de comerț americană în România).
Mai mult, încrederea mediului privat în România se menține pentru al doilea an consecutiv la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani, doar 21% dintre companii considerând climatul investițional ca fiind bun sau foarte bun, față de 46% în 2024.
În schimb, la perchezițiile de la fostul preot Cristian Pomohaci, arestat preventiv, într-un nou dosar în care este anchetat pentru viol asupra unui minor și agresiune sexuală, s-a găsit echivalentul a aproximativ 1,85 milioane de euro, în mai multe valute. Faptele de care este acuzat ar fi avut loc din 2022 încoace, victimele fiind băieți de până la 16 ani.
Notăm și că Republica Moldova a fost invitată oficial la masa negocierilor de aderare la UE, după ce statele membre au aprobat cadrul de negociere, iar primul capitol ar putea fi deschis în doar câteva zile.
Momentul este considerat istoric pentru Chișinău, pentru că marchează trecerea de la statutul de candidat și pregătiri tehnice la negocierea propriu-zisă a condițiilor de aderare. R. Moldova a depus cererea de aderare în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022.
Iar cifra zilei este 25,3 milioane - atâția milionari în dolari există în lume. Numărul lor a crescut în 2025 cu 7,9%, adică aproape 2 milioane în plus față de anul anterior, iar averea lor cumulată a urcat cu 8,7%, până la 98,3 trilioane de dolari. Cei mai mulți milionari noi au apărut în SUA (plus 736.000, până la 8,7 milioane), în timp ce cea mai puternică creștere regională a fost în Asia-Pacific (9,4%). Averea rămâne însă foarte concentrată: 1% dintre milionari dețin 34,8% din total.
Încheiem ziua cu o veste bună: am putea circula chiar din această vară pe încă 9,86 km din Autostrada A1 Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni, primul lot al autostrăzii care începe efectiv să treacă munții.
În prezent, pe A1 se circulă de la București la Pitești, pe 109 km, și mai departe pe încă 30,3 km, de la Pitești la Curtea de Argeș. Deschiderea lotului Curtea de Argeș–Tigveni ar fi spectaculoasă pentru că include Tunelul Momaia, primul tunel forat de autostradă din România, cu două galerii separate, fiecare cu câte două benzi, săpate prin munte prin metoda austriacă NATM.
Dacă ritmul lucrărilor se menține, secțiunea ar putea fi deschisă circulației anul acesta, cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual, stabilit pentru februarie 2027, iar România ar ajunge să circule pe circa 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești |
Reflecția zilei: Bășcălia responsabilă
O lună i-a trebuit lui Nicușor Dan să vină cu soluția unui „guvern tehnic” condus de un politician care nu a putut să-și ducă partidul în parlament.
Asta după ce inclusiv Mugur Isărescu - șeful (cu voință, putință și știință) al unui guvern tehnocrat - a avertizat că nu e cazul de tehnocrați, descriindu-și foarte plastic experiența: „Vorbești în gol. Eu am fost premier tehnocrat. Spre finalul mandatului vorbeam singur și număram ca un deținut câte zile mai am până când plec”.
Nicușor Dan zice că soluția lui e bună pentru că Tomac este „o persoană care are experiența politică de a discuta cu partidele din Parlament, pentru că este nevoie de consens”.
Apoi, ce ar trebui să facă acest guvern, respectiv să îndeplinească dorințele poporului: direcție pro-occidentală, păstrarea stabilității financiare, finalizarea cât mai bună a PNRR și definirea bugetului pe 2027. Plus reforma instituțiilor statului, digitalizare și limitarea corupției.
Și că astea ar putea să le facă premierul propus de el, pentru că „e un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceeași responsabilitate din partea partidelor”.
Păi hai să ne aducem aminte istoria recentă: liderii iresponsabili ai unui partid au dat jos un guvern care ajunsese cu reforma în buza privilegiilor, sinecurilor și sistemelor de putere corupte care le asigură bani, poziții, surse de recompensă pentru manipularea situațiilor în propriul interes.
Nu au ezitat să arunce țara în aer, să ne îndatoreze și mai mult, să crească costurile vieții și nesiguranța pentru populație până la niveluri insuportabile, să creeze un mediu de incertitudine și disconfort maxim pentru mediul economic. Pentru a-și păstra privilegiile.
Au reușit, fără niciun scrupul, să pună stop reformelor și speranțelor, în condițiile în care exista miză politică.
Iar acum ce au primit? Exact ce își doreau: o păpușă de paie și un țap ispășitor la Palatul Victoria, în timp ce puterea reală - a lor - este în Parlament. Și niciun cuvânt despre Bolojan.
Ce s-a schimbat față de guvernările anterioare tehnocrate, ca să credem că de data asta va fi un alt rezultat decât în cazurile Isărescu sau Cioloș? Nimic.
Ce s-a schimbat față de ultimul an, de când a fost învestit guvernul Bolojan, faultat în permanență de PSD, la pachet cu interminabile scandaluri și circ? Nimic.
„Pentru că partidele nu se înteleg între ele, singura soluție este ca premierul să fie independent de partidele din Parlament” - a zis Nicușor Dan. Soluție pentru ce?
„Este un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceeași responsabilitate din partea partidelor” - dacă până aici ceea ce zicea președintele părea o poveste în care nu știai cât de mult crede nici el și te gândeai că ăsta e riscul cu un președinte care nu e politician, să creadă el că inventează roata, asta cu responsabilitatea partidelor deja a fost o insultă.
Se zice că cei care nu își amintesc trecutul sunt condamnați să îl repete, dar cum e cu responsabilitatea când îi condamnă pe alții să-l repete?
PS: Fiecare cuvânt rămâne valabil, chiar dacă pică „guvernul Tomac” și va fi o a doua nominalizare. |
