Astăzi, Putin a anunțat anexarea la Rusia a 18% din Ucraina, cea mai mare anexare de teritoriu în Europa de la Hitler încoace. Rusia a anexat Herson, Donețk, Lugansk și Zaporojie. Putin a spus că Rusia își reia astfel „locul în lume”. De asemenea, a anunțat că acum este gata să se așeze la masa negocierilor și că Kievul nu are altă posibilitate decât de a accepta pierderea de teritorii.

Reacțiile au fost ferme din toată lumea, inclusiv de la lideri extremiști. Zelenski a anunțat că Ucraina depune cerere de aderare rapidă la NATO și a transmis că este pregătit să se așeze la masa negocierilor, dar nu față în față cu Putin. De asemenea, președintele Ucrainei s-a întâlnit cu comandanții militari pentru a face un „plan de eliberare”.

Și NATO a avut o reacție fermă la anexarea teritoriilor de către Rusia, dar una rezervată față de cererea de aderare rapidă a Ucrainei. Șeful NATO, Jens Stoltenberg a mai spus că este un moment de cotitură al războiului și că acțiunile din ultima perioadă ale lui Vladimir Putin sunt „semne de slabiciune” care arată că războiul nu merge conform planului.

În Piața Roșie, Putin a încheiat ziua cântând la un mare concert pentru celebrarea anexărilor și a transmis celor adunați în piață că victoria va fi a Rusiei.

Pe front, în ziua 219 de război, ruşii au continuat bombardamentele în zone locuite din Nikolaiev şi Dnipro, și au atacat un convoi umanitar la periferia Zaporojie, ucigând zeci de persoane. Zelenski a prezentat imaginile terorii și i-a numit pe ruși „nenorociți însetați de sânge”. Armata Ucrainei continuă contraofensiva și a lovit două posturi de comandă ale Moscovei din Herson.

Inflaţia a continuat să crească în zona euro, atingând nivelul de 10,0% în luna septembrie, o inflație cu două cifre fiind o premieră (nedorită). Cea mai mare rată a inflației a fost atinsă de Estonia (24,2%), în timp ce Letonia şi Lituania au valori inflaţioniste de peste 22%. Olanda are o inflaţie de 17,1%, Grecia şi Belgia depăşesc nivelul de 12%, iar Germania este la 10,9%.

Tot astăzi, miniștrii Energiei din UE au ajuns la un acord politic pentru combaterea prețurilor ridicate ale energiei. Acordul include „reducerea obligatorie a cererii de electricitate, plafonarea veniturilor excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de producătorii de energie care folosesc surse ieftine și taxa de solidaritate pentru producătorii de combustibili fosili”.

Iar în Marea Britanie, au fost prezentate noile monede cu portretul regelui Charles al III-lea. O primă monedă, de 50 de pence cu imaginea monarhului va intra în circulație în câteva săptămâni. Regele Charles a aprobat personal efigia și a fost mulțumit de asemănare.

La noi, președintele Iohannis a numit ministru interimar la Educație, iar pentru noul ministru al Educației sunt vehiculate mai multe nume, unul fiind al consilierei lui Iohannis, altul al unui protejat al lui Cîmpeanu.

Și DNA a făcut zeci de percheziții la baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa. Potrivit unor surse, participă și anchetatori americani și ar fi cercetate licitațiile făcute pentru baza militară, fiind vizați atât patroni români, cât și militari SUA.

Iar IRCC, dobânda de referinţă pentru creditele în lei luate după mai 2019, a urcat la 4,06%, de la 2,65%, o creștere care va duce la o majorare puternică a ratelor la credite. Noua valoare a IRCC se aplică începând cu ratele din octombrie şi e valabilă până în decembrie.

Și așa cum era de așteptat, Blue Air a anunțat că nu va relua zborurile din 10 octombrie, așa cum anunțase anterior. Nu a dat, de data asta, niciun alt termen.

În octombrie am putea avea însă parte de o veste bună. Parlamentul European va dezbate în plen, pe 5 octombrie, o rezoluție privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Votul va avea loc în al doilea plen al Parlamentului care se va reuni între 17 și 20 octombrie și există șanse mari ca România să fie acceptată în Schengen.

Încheiem ziua cu cel mai bizar moment al zilei, care a avut loc în sala de ceremonii de la Kremlin, după semnarea decretelor de anexare a celor patru regiuni ucrainene. Imaginile îl arată pe Putin trăgând de cei patru lideri separatiști pro-ruși, care într-un final reușesc să își pună mâinile unele peste altele și încep să strige „uraaa, Rusia!”. Mișcări stinghere, neterminate, un Putin mic prins într-o cadență penibilă. „Un spectacol ciudat”, scrie și presa occidentală, care remarcă un moment singular, în care Putin se „amestecă” cu cei patru, deși în astfel de cazuri păstra distanța.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: De ce nu?


Interesantă știrea de astăzi despre scandalul politic din Franța generat de o modificare a codului vestimentar la nivelul guvernului.

Mai exact, mai mulți miniștri francezi, în frunte cu premierul Élisabeth Borne, au renunțat la ținuta clasică și s-au prezentat la evenimente publice într-o vestimentație obișnuită de stradă, pentru a promova economisirea energiei.Deciși să nu dea prea curând drumul la căldură, miniștrii au renunțat la costum și s-au îmbrăcat ceva mai gros, cu jachete de puf, geci matlasate sau hanorace.

Ceea ce a atras critici din partea opoziției sau a unor lideri de opinie. Interesante motivele criticii:

Lidera opoziției, Marine Le Pen: "N-au destulă căldură? Să poarte cașmir", a spus ea, făcând o trimitere la celebra zicere a reginei Franței, Maria Antoaneta (care a sfârșit decapitată) "Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!".

Gaspard Gantzer, ex-consilier de comunicare al fostului președinte François Hollande: "Parcă ar spune 'dragi copii, faceți ce fac părinții voștri, purtați un pulover enorm'."

Economistul Thomas Porcher: "Nu mă aștept de la ministrul Economiei din a șasea sau a șaptea economie mondială să-mi spună să-mi pun o maletă. Asta trebuie să facă mama mea sau bunica".

Mie imaginile chiar îmi plac. Niciunul dintre miniștri nu par mai puțin capabili sau mai puțin miniștri din felul în care sunt îmbrăcați. Din contră, par mai în largul lor, mai umani, chiar mai conectați la ce au de făcut.

Pandemia, acum războiul și criza ne-au pus și ne pun în fața unor situații la care nici nu ne-am fi gândit înainte. Cum ar fi să ne întrebăm cum am ajuns la acest cod vestimentar atât de scorțos și de rigid, atât de puțin permisiv și pe baza căruia s-a ajuns la catalogarea sau chiar excluderea unor oameni și situații?

Și cum ar fi lumea fără guvern și parlament la costum? Fără să ne mai gândim înainte de a merge undeva cum ar fi mai bine să ne îmbrăcăm ca să fim acceptați și să nu facem notă discordantă, ci numai cum ne simțim bine și cum ne potrivim cu vremea de afară? Ce s-ar schimba, nu doar vizual, ci în fibra noastră și a relațiilor dintre noi, în raportarea la și dintre diverse straturi sociale?