Începem cu o veste bună: Comisia Europeană a aprobat propunerea României de renegociere a PNRR, ceea ce înseamnă că avem șansa la investiții și fonduri europene importante. Doar șansa însă, încasarea banilor depinde de realizarea reformelor asumate până la termenele stabilite.
Iar șansele astea par destul de reduse. PSD a anunțat deja că nu va susține necondiționat trei dintre marile proiecte necesare: noua lege a salarizării în sectorul public, reforma privind integritatea în funcția publică și măsurile privind companiile de stat. Nu e greu de intuit de ce se opun. Și de ce, în ultimii patru ani - deși PSD s-a aflat la conducerea Ministerului Muncii 3 ani, 9 luni și 12 zile - social democrații nu au reușit să scoată o lege a salarizării unitare care să fie în concordanță cu exigențele UE.
Cifra zilei vine de la Ilie Bolojan, care a cuantificat cât ar putea pierde România, dacă nu aprobă legile la care se opune PSD. E vorba despre aproximativ 3 miliarde de euro. Premierul demis de PSD + AUR a mai menționat că aceste reforme au fost asumate de România încă din 2021, odată cu aprobarea PNRR.
Între timp, inflația a scăzut ușor în iunie, dar rămâne la un nivel foarte ridicat: rata anuală a coborât de la 10,85% la 10,42%. Scăderea nu înseamnă însă că prețurile au început să revină la nivelurile anterioare, ci doar că ritmul general al scumpirilor s-a temperat puțin.
Cele mai mari creșteri față de iunie 2025 s-au înregistrat la energia electrică, aproape 60%, chirii, peste 43%, și motorină, peste 28%. La alimente, presiunea este mai redusă, dar cafeaua costă cu aproape 20% mai mult, ouăle cu 13,7%, iar laptele și produsele lactate cu peste 10%.
BNR zice că se așteaptă la o reducere a inflației mai clară în trimestrul al treilea, pe măsură ce dispar efectele eliminării plafonării energiei și ale majorărilor de TVA și accize.
Avem și un semnal clar de neîncredere în șansele ca situația economică să se îmbunătățească. Ministerul Finanțelor a atras în iulie doar puțin peste 660 de milioane de lei prin Fidelis, cea mai mică sumă de la relansarea programului, în 2020. În mod obișnuit, statul obținea printr-o ediție între unu și două miliarde de lei.
Astfel, ținta Finanțelor de a împrumuta anul acesta 60 de miliarde de lei de la populație devine tot mai greu de atins, ceea ce pune mai mare presiune pe împrumuturile din alte surse, la care dobânzile sunt deja în creștere.
De ce neîncredere? Păi, au fost din nou „negocieri” la Cotroceni, unde Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii fostei coaliții de guvernare. După două ore de discuții, partidele nu și-au schimbat pozițiile, nu s-a conturat o majoritate, iar Nicușor Dan nu a propus niciun nume de premier. Mai mult, șansele ca un guvern cu puteri depline să fie învestit înainte de 1 septembrie sunt reduse, după 69 de zile de criză politică.
După discuții s-au conturat următoarele poziții:
- Președintele cere mai multă flexibilitate din partea partidelor și, potrivit consilierului său Eugen Tomac, nu are în acest moment alegerile anticipate pe agendă.
- PNL și USR refuză să mai intre la guvernare alături de PSD. Siegfried Mureșan a declarat că refacerea coaliției PNL–PSD este „un subiect închis”.
- PSD nu vrea să susțină un guvern din care nu face parte. Grindeanu zice că că îi este „foarte greu” să creadă că România va avea un nou guvern până la începutul sesiunii parlamentare, pe 1 septembrie.
- Kelemen Hunor a propus un „guvern de armistițiu”, limitat în timp, care să adopte bugetul și măsurile urgente din PNRR, variantă care nu a fost acceptată.
În afara negocierilor de la Cotroceni, George Simion a propus PSD să guverneze împreună și a cerut, ca să bată palma, președinția Senatului. AUR mai spune că nu va vota decât un guvern din care face parte, alternativa fiind alegeri anticipate. Nicușor Dan a exclus însă până acum o formulă guvernamentală dependentă de voturile AUR. Și anticipate.
Declarația zilei vine de la Kelemen Hunor, care face un sumar cu tentă artistică al negocierilor de la Cotroceni: „A fost o atmosferă bună, zen, dacă se poate spune aşa. (...) Am stat două ore şi un pic şi toată lumea a fost foarte argumentată şi fără nervi. Preşedintele, răbdător, mediator, dar, din păcate, nu am ajuns la o soluţie. Am luat la rând care pot fi variantele, dar rămânem în blocajul bine cunoscut”.
Emilian Isailă constată că Nicușor Dan este un președinte care nu mai rezolvă nimic și concluzionează: „Actuala criză politică a devenit atât de profundă și complicată, mai ales după intrarea în joc a unor procurori și judecători care execută strategii politice, încât nu mai poate fi rezolvată fără chemarea cetățenilor la urne. Orice altă soluție va fi una de compromis care, la primul obstacol, se va destrăma”.
În lume, Ucraina se mișcă și se mișcă bine: Kievul și nouă state europene au lansat o coaliție pentru construirea unei apărări comune împotriva rachetelor balistice. Cele nouă state sunt Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Danemarca, Norvegia, Suedia și Țările de Jos.
Primul proiect major este sistemul ucrainean Freya, gândit ca o soluție mai ieftină și mai rapid de produs decât Patriot, capabilă să intercepteze rachete balistice rusești. Va completa sistemele occidentale existente și ar putea deveni operațional în aproximativ un an.
Este o schimbare importantă: Ucraina nu mai este doar statul care cere arme și protecție, ci devine furnizor de tehnologie, experiență de luptă și soluții pentru apărarea întregii Europe.
Pe teren, în ziua 1601 de război, am aflat că dronele Ucrainei au lovit 105 nave din așa-numita flotă fantomă a Rusiei în doar opt zile, inclusiv 15 în cursul nopții trecute.
În plus, Kievul a lovit un depozit petrolier din regiunea Stavropol și a trimis drone spre Moscova. Două aeroporturi au fost închise temporar, iar transportul maritim prin Marea Azov, una dintre principalele rute pentru exporturile de petrol și cereale, a fost suspendat.
În Rusia, România a ajuns pe locul 8 într-un clasament al statelor „neprietenoase” publicat de presa rusă, la egalitate cu Canada și Țările de Jos. Lista, realizată de ziarul Vzgliad, nu este una oficială, dar reflectă modul în care propaganda de la Moscova evaluează situația.
Germania și Letonia sunt considerate cele mai „neprietenoase”, urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. În cazul României, publicația rusă nu explică exact punctajul acordat, dar o include între statele europene despre care susține că trec de la pregătirea pe termen lung la măsuri militare concrete împotriva Rusiei.
Între timp, războiul din Orientul Mijlociu escaladează. SUA au lansat un nou val de atacuri asupra Iranului, lovind zeci de sisteme antiaeriene, radare, capacități de lansare a rachetelor și dronelor și ambarcațiuni militare. Washingtonul spune că urmărește să reducă posibilitatea Iranului de a ataca navele comerciale. Teheranul susține că a ripostat asupra unor baze americane din Bahrain și Kuweit. „Îi batem zdravăn”, a zis Trump.
Președintele SUA a anunțat totodată reinstaurarea blocadei asupra porturilor iraniene și susține că SUA vor prelua rolul de „gardian” al Strâmtorii Ormuz. Pentru protecția oferită de armata americană, SUA ar urma să perceapă o taxă de 20% din valoarea mărfurilor care tranzitează. Iranul respinge orice control american asupra strâmtorii, iar conflictul începe deja să se vadă în economie, unde petrolul Brent s-a scumpit cu aproape 4%.
În Europa continuă fenomenele extreme. Franța trece printr-un nou val de caniculă, cu temperaturi de peste 42°C și 37 de departamente sub cod roșu. Căldura a provocat incendii, a blocat autostrăzi și trenuri de mare viteză. De asemenea, trei reactoare nucleare și-au oprit producția, iar alte șapte funcționează la capacitate redusă, pentru că apa folosită la răcire este prea caldă. Aproximativ 26 de milioane de oameni sunt afectați de alertă.
Tot în Franța, un incendiu masiv se manifestă în pădurea Fontainebleau, la aproximativ 60 de kilometri de Paris. Focul s-a extins pe circa 800 de hectare, au fost evacuate aproximativ 900 de locuințe, iar pompierii spun că intervenția ar putea dura săptămâni. Este luată în calcul o provocare intenționată, după ce incendiul a izbucnit simultan în circa zece puncte.
Și Comisia Europeană pregătește reguli comune pentru accesul copiilor la rețelele sociale, astfel încât protecția minorilor să nu mai depindă de legislații diferite de la o țară la alta. Propunerile vor fi prezentate în toamnă și pornesc de la ideea unui acces gradual, în funcție de vârstă și de riscurile platformei.
Experții recomandă interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețele sociale. Pentru adolescenții între 13 și 18 ani, accesul ar urma să fie permis numai pe platformele care verifică eficient vârsta și elimină funcțiile concepute să creeze dependență.
Ne întoarcem la noi, unde am aflat de ce a suspendat Tribunalul București toate hotărârile congresului PNL: congresul a fost convocat și organizat în baza unui statut modificat care nu fusese încă aprobat și înregistrat de instanță și, prin urmare, nu producea efecte juridice.
Judecătoarea a considerat că există o „aparență a dreptului” în favoarea contestatarilor și că măsura era urgentă, deoarece noua conducere începuse deja să aplice deciziile congresului.
Suspendarea este provizorie și nu înseamnă că instanța a decis deja că hotărârile congresului sunt ilegale. Acest lucru va fi stabilit în procesul de fond. Până atunci, PNL poate funcționa în baza vechiului statut, aflat în vigoare și înregistrat la Tribunal.
Tot justiția, de data asta Curtea de Apel București, a decis că Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale vor fi cercetați în libertate în dosarul azilelor ilegale din Bihor. A ridicat inclusiv controlul judiciar dispus anterior, deși acuzațiile rămân extrem de grave.
Am mai aflat că sediul Primăriei Capitalei funcționează fără autorizație ISU, deși reabilitarea clădirii s-a încheiat în 2017. Explicația este că lucrările nu au fost recepționate nici până astăzi, iar fără recepție nu poate începe procedura de autorizare pentru securitatea la incendiu. În clădire lucrează zilnic 844 de angajați, în peste 200 de birouri.
Pentru a debloca situația, Primăria a lansat abia acum o licitație de 1,5 milioane de lei pentru expertizarea tehnică a întregului imobil, finalizarea recepției și pregătirea documentației necesare obținerii autorizației ISU.
Încheiem ziua cu câteva idei interesante dintr-o analiză publicată în The New York Times de Stephen Marce, autorul volumului The Next Civil War.
Lumea intră într-o eră post-americană mai repede decât se anticipa, iar desprinderea de SUA începe să fie privită nu doar ca un risc, ci și ca o oportunitate. Amenințările lui Trump - tarife împotriva aliaților, presiuni asupra Canadei și Groenlandei, subminarea NATO — au obligat alte state să-și testeze vulnerabilitatea și să descopere că pot rezista mai bine decât credeau.
În același timp, puterea militară americană nu mai produce automat rezultatele urmărite, iar garanțiile de securitate oferite de SUA sunt considerate tot mai puțin sigure. Problema nu este doar Trump: divizarea internă a Americii este atât de profundă, încât nici următoarele alegeri nu ar garanta revenirea la o politică externă stabilă și predictibilă.
Ca actor geopolitic, SUA au devenit un fel de «zombi» greoi, o bestie care poate fi determinată prin șocuri bruște să reacționeze reflex, dar care și-a pierdut capacitățile de nivel superior. (...) America nu mai poate conduce coerent lumea liberă câtă vreme nu se mai poate conduce nici pe ea însăși, iar celelalte democrații trebuie să treacă de la teama de abandonul american la construirea propriei autonomii. |
Reflecția zilei: Ce nu apucăm măcar să vorbim
Evaluarea Națională arată mai mult decât nivelul elevilor la două materii. Arată cât pierde România dintr-o generație și cât de mult depinde șansa unui copil de locul în care se naște, arată un raport Salvați Copiii România.
Dintre cei 174.567 de copii care au intrat în clasa pregătitoare în urmă cu nouă ani, doar 113.316 au ajuns să obțină o medie peste 5 la Evaluarea Națională. Asta înseamnă numai 64,91% din generația inițială: mai mult de o treime dintre copii fie s-au pierdut pe parcurs, fie nu au ajuns la examen, fie nu au reușit să obțină media 5.
Pierderile se accelerează chiar înaintea examenului. Până la începutul clasei a VIII-a, sistemul pierduse aproape 4% din generație, adică 6.851 de elevi. Dar între începerea clasei a VIII-a și înscrierea la Evaluarea Națională dispar din statistica examenului încă 19.448 de copii - 11,14% din generație. Alți 5.017 elevi înscriși nu s-au prezentat la toate probele.
Există și o ruptură teritorială uriașă. În București, numărul elevilor cu medii peste 5 reprezintă 84,06% din generația care a început școala; în Călărași, doar 43,06%. Diferența dintre extreme depășește 40 de puncte procentuale. Teleorman ajunge la 50,73%, iar Caraș-Severin la 51,14%, în timp ce Clujul are 77,38%. Școala românească nu compensează inegalitățile dintre regiuni, ci riscă să le reproducă și să le adâncească.
Nici dintre cei care ajung la examen rezultatele nu sunt solide: mai puțin de jumătate - 48,47% - au obținut medii peste 7. Problema nu este, așadar, doar abandonul sau neprezentarea, ci și nivelul de pregătire al unei mari părți dintre elevii care rămân în sistem.
Datele conturează trei probleme majore:
- România pierde copii înainte ca aceștia să ajungă la primul examen important
- Rezultatele depind masiv de județ și de resursele comunității
- Statul nu măsoară suficient legătura dintre performanță și sărăcie, dizabilitate, nevoile educaționale, predarea simultană sau resursele școlii.
În fiecare an, Evaluarea Națională ne arată câți copii au fost lăsați în urmă în cei nouă ani de școală obligatorie și cât de puțin reușește sistemul să corecteze dezavantajul cu care un copil pornește în viață. Punem „degetul” pe cui îi pasă? |
