A fost ziua când o dronă rusească a ajuns până la Galați, unde s-a prăbuşit pe un bloc. Încărcătura pe care o purta a explodat și a afectat un apartament aflat la etajul 10 al blocului. O femeie de 53 de ani şi fiul ei de 14 ani au fost răniți, din fericire nu foarte grav.
Nicușor Dan a convocat CSAT, unde s-a discutat și s-a decis declararea consulului general al Federației Ruse la Constanța drept persona non grata și închiderea Consulatului General al Federației Ruse din oraș. Are 72 de ore să părăsească România.
România a informat aliații și secretarul general al NATO despre incident și a solicitat accelerarea transferului de capabilități antidronă către țara noastră.
După anunțurile din CSAT, Rusia a venit cu amenințări pe mai multe voci, iar Vladimir Putin a pus la îndoială originea rusească a dronei (așa cum ne și așteptam) și a sugerat ca resturile dronei să fie transmise Rusiei pentru investigație.
Reacții de solidaritate și condamnare a atacurilor Rusiei au venit de la NATO până la lideri europeni.
Nicușor Dan s-a dus la Galați, a văzut apartamentul afectat de explozie, a vizitat răniții la spital, a fost huiduit de un grup de oameni. A avut în mână permanent celebrul carnețel de luat notițe.
În ce privește drona care a căzut, avem confirmare de la MApN și NATO că e de origine rusească. O dronă numită Geran-2, supranumită și „motoreta zburătoare", datorită bâzâitului puternic produs de motorul său.
Nicușor Dan a explicat și cum s-a întâmplat să devieze din Ucraina la noi (practic excluzând un atac intenționat): ar fi făcut parte dintr-un grup de 43 de drone rusești lansate dinspre est, care au traversat Ucraina la nord de Dunăre. O parte dintre ele au fost doborâte de apărarea ucraineană, iar una ar fi fost lovită probabil deasupra orașului Reni, după care și-a schimbat traiectoria și a ajuns până la Galați.
Pe parcursul zilei, întrebarea care a dominat a fost de ce nu a fost doborâtă drona rusească până să ajungă la blocul din Galați, în cele patru minute în care a zburat pe teritoriul românesc? Mai ales că a fost detectată de un radar recent instalat. Și avioanele F-16 aveau autorizație de tragere.
Explicația autorităților este că aparatul zbura la joasă altitudine, se îndrepta spre o zonă locuită, iar o rachetă lansată de pe F-16 putea produce pagube mai mari în Galați sau putea ajunge chiar în afara teritoriului României.
Ministrul Apărării a dat asigurări că decizia de a nu se trage a fost cea corectă, având în vedere mijloacele disponibile. Iar motivul de fond este că România nu are încă suficiente sisteme dedicate combaterii dronelor mici, care zboară jos și sunt greu de interceptat în siguranță deasupra orașelor.
Armata română a fost proiectată pentru apărare antiaeriană împotriva obiectelor mari, care zboară la altitudini mari. Acum se schimbă și se dotează corespunzător prin achizițiile pe programul SAFE. Dar până vin livrările SAFE, cerem NATO niște capabilități antidrone, să ne fie de ajutor pe termen scurt.
O concluzie a zilei, după incidentul de la Galați, care ne-a dus cu un pas mai aproape de un război care a ajuns în ziua 1556, vine de la Boardul editorial al The Washington Post: Putin este încolțit și devine tot mai periculos.
Serviciile britanice de informații au estimat săptămâna aceasta că aproape o jumătate de milion de soldați ruși au fost uciși în lupte, forțele ruse au pierdut net teritoriu în aprilie pentru prima dată din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ajung tot mai adânc pe teritoriul Rusiei, lovind inclusiv ținte din Moscova.
„Se dovedește că Putin nu are toate cărțile. Iar comportamentul lui devine tot mai evident disperat”, consideră boardul WP.
În timpul ăsta, Europa de Vest trece printr-un val de căldură neobișnuit de timpuriu, cu recorduri de temperatură pentru luna mai doborâte în Portugalia, Franța și Italia. La Mora, în Portugalia, s-au atins 40,3°C, iar în Franța, la Angoulême-La Couronne, termometrele au urcat la 37,8°C.
În Italia, orașe precum Florența, Bologna, Torino, Brescia și Roma au fost plasate sub cod roșu, în timp ce meteorologii explică fenomenul printr-un „dom de căldură” care blochează aerul fierbinte venit din Africa de Nord.
Temperaturile sunt cu 10–15 grade peste normalul perioadei, iar căldura extremă a provocat deja decese directe sau indirecte în Franța și Marea Britanie și a dus la episoade critice de poluare cu ozon.
Și Bulgaria face o mișcare interesantă. Prim ministrul Rumen Radev a anunțat că nu va mai permite aeronavelor militare americane să rămână pe teritoriul său după finalul lunii iunie, ca răspuns la faptul că SUA nu au eliminat vizele pentru cetățenii bulgari. Radev a zis că oferă astfel timp SUA să își regândească acțiunile.
Iar noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a obținut - într-un timp foarte scurt - o victorie importantă: Uniunea Europeană va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria, după ce noul guvern a făcut progrese în reformele privind statul de drept și combaterea corupției. Magyar a spus că banii vor ajuta la relansarea economiei Ungariei și a anunțat unde se vor face investițiile.
Cifra zilei vine din Franța, unde un bloc cu 14 locuințe sociale a fost imprimat 3D în doar 34 de zile. Imobilul a fost realizat în orașul Reims, are două etaje și o suprafață totală de aproximativ 700 de metri pătrați, iar structura a fost construită cu ajutorul unui robot care a depus straturi succesive de beton. Proiectul este prezentat ca un record european pentru o clădire colectivă realizată prin imprimare 3D.
Ne întoarcem la noi unde, în ultimele zile au fost tot mai multe informații despre urși prezenți în zone locuite. Mai mult, Brașovul se confruntă cu o creștere fără precedent a numărului de urși care coboară în oraș. În noaptea de joi spre vineri au fost înregistrate 25 de apeluri la 112 care semnalau prezența animalelor sălbatice în municipiu, cel mai mare număr de alerte primit într-o singură noapte până acum. Un avertisment și pentru cei care merg la munte în minivacanța de 1 iunie.
Am mai aflat, de la premierul Bolojan, că s-a încheiat o tranzacție care ar putea însemna salvarea producției de îngrășăminte pentru agricultură din România și va ajuta și Romgaz să valorifice gazul din Marea Neagră prin procesare în industria românească.
Este vorba de tranzacția, de puțin peste 46 de milioane de euro, prin care Romgaz preia platforma Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte minerale pentru agricultură din România și unul dintre marii consumatori industriali de gaze naturale.
În ciuda a orice, încheiem ziua cu o concluzie simplă despre sănătate: longevitatea nu pare să stea în gadgeturi, teste complicate și obsesia de a măsura totul, ci în câteva lucruri banale - somn, mâncare cât mai puțin procesată, mișcare, relații bune și pauze reale de odihnă.
Partea cea mai interesantă a concluziilor unor experți în longevitate este însă că o viață lungă și sănătoasă nu cere perfecțiune: plăcerile ocazionale au locul lor, pentru că stresul de a trăi „perfect sănătos” poate ajunge să strice exact viața pe care încercăm să o prelungim. |
Reflecția zilei: Cu praștia după muște
Pune Emilian Isailă în context episodul dronei ruse care a căzut la Galați și a reacțiilor autorităților după aceea, într-un articol de opinie - Vor muri oameni dacă mai tragem mult cu praștia după muște.
Zice așa:
Personal, când aud purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării anunțând: “Două aparate F-16 s-au ridicat de la sol…”, mi se face rău. Mă cuprinde o furie amestecată cu neputință când realizez că o întreagă națiune a ajuns bătaia de joc a unor oameni care se prefac că muncesc.
Cum poți să anunți că principala reacție a statului român, după patru ani de război, când întreg ecosistemul de apărare s-a schimbat din temelii, e ridicarea în aer a două avioane F-16? E ca și cum nimeni din sistemul de apărare românesc n-a înțeles nimic din ce se întâmplă pe frontul din Ucraina, cum acționează rușii, cum se apără forțele Kievului.
Cu tot respectul pentru efortul, riscurile asumate și profesionalismul piloților militari, dar să ceri unor avioane F-16 să doboare drone e ca și cum tragi cu praștia după muște. Au un alt rol, alte capabilități și alte misiuni în arhitectura de securitate a țării.
Iar dacă tot le-ai ridicat de la sol, trebuie creat întregul context prin alerta timpurie, identificarea rapidă a țintelor și reacție, astfel încât piloții avioanelor F-16 să poată distruge dronele în condiții de siguranță pentru populație.
De fiecare dată auzim aceeași litanie neputincioasă - piloții au avut drept de tragere, dar nu au făcut-o pentru că se crea o situație de pericol pentru civili. Asta nu înseamnă decât că întreaga procedură e greșită și condamnată la eșec.
Nu cred că ucrainenii se supără dacă doborâm o dronă rusească înainte de a trece granița României, pe teritoriul lor, dacă se confirmă că se află pe traseul de violare a spațiului aerian național.
Înțelege oare cineva din Ministerul Apărării că ridicarea de la sol a aparatelor de luptă, fără distrugerea dronelor intrate în spațiul nostru aerian, reprezintă un eșec al forțelor militare? Mai mult, înseamnă și o încurajare a Rusiei, care escaladează conflictul misiune cu misiune, folosindu-se de ezitările noastre pentru a provoca NATO.
Trebuie subliniat încă un lucru: oricât criticăm instituțiile, ele nu se vor schimba fără o decizie politică, fără curaj și asumare din partea liderilor aleși.
Dacă nu conștientizează pericolul, dacă nu reacționează și nu mobilizează oamenii, dacă nu reușesc să formeze un curent de opinie favorabil atingerii obiectivelor strategice ale României și lasă țara să fie condusă de rețelele Kremlinului, atunci ne merităm soarta. (...)
Sper ca această catastrofă de la Galați, care, spre norocul nostru, nu s-a transformat într-o tragedie, să reprezinte un duș rece pentru cei aflați în poziții de decizie și să determine, în sfârșit, asumarea schimbării radicale a strategiei de reacție militară și de comunicare. Altfel, în curând vor muri oameni nevinovați”. |
