A fost, la Cotroceni, dezbaterea publică organizată de Nicușor Dan pentru problemele din justiție. A durat circa trei ore și jumătate. Deși aproape 20 de magistrați își anunțaseră participarea, doar 11 au avut curajul să participe deschis la consultări. Alți 20 au cerut consultări fără presă. În paralel, în fața Palatului Cotroceni a avut loc un protest de susținere.
Magistraţii prezenţi au vorbit despre un sistem dominat de frică, arbitrar și putere concentrată la vârf (îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție și CSM), în care promovările sunt discreționare, ceea ce a permis ca oameni obedienți să fie instalați în poziții cheie.
De asemenea, magistrații prezenți au spus că este nevoie să fie modificate urgent Legile Justiției adoptate în anul 2022, dar și să se pună stop relațiilor apropiate dintre magistrați - politicieni, abuzurilor Inspecției Judiciare, modului discreționar în care sunt făcute detașările și delegările, presiunilor exercitate de conducerea DNA asupra unor procurori.
Unul dintre magistrații prezenți a spus: „Mă gândesc că scopul întâlnirii este să arătăm o față umană a magistraturii. Există mulți magistrați curajoși, dar avem nevoie de reguli care să ne protejeze împotriva arbitrariului. (...) Cred că trebuie să ne întrebăm ca societate dacă ne dorim magistrați care să aibă un sentiment de teamă, justificat sau nu”. Întrebările au rămas. La final, Nicușor Dan a spus că dezbaterea a fost utilă și că trebuie să continue.
Am avut și o reacție de la Secția pentru procurori a CSM la referendumul propus de Nicușor Dan. A zis că nu va fi de acord cu „eludarea” Constituției și a legilor care guvernează Justiția, în condițiile în care legea prevede modalități clare de demitere a membrilor CSM. A menționat și că l-a tot invitat pe președintele Nicușor Dan să participe la şedinţele plenului CSM. Totuși, față de poziția judecătorilor din CSM, procurorii spun că nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.
Între timp, AUR a cerut oficial declanșarea procedurilor pentru suspendarea președintelui României, acuzându-l de încălcarea Constituției și de imixtiuni directe în funcționarea sistemului judiciar.
Greu de spus ce șanse ar putea să aibă referendumul președintelui printre magistrați, dar CSM a oferit niște statistici referitoare la un chestionar lansat după publicarea documentarului Recorder.
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor, a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, s-a completat online și a existat și opțiunea să fie completat anonim. Au răspuns 2.583 de judecători (56,50% din total), iar dintre aceștia, 1.315 au ales să completeze anonim. Rezultatele consultării vor fi prezentate după centralizarea tuturor datelor.
În timpul ăsta, Ucraina a trecut de ziua 1398 de război. S-au încheiat negocierile din Florida, doar cu asigurări că discuțiile au fost „productive şi constructive". Ba chiar președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că acordul de pace dintre Rusia și Ucraina e mai aproape de finalizare decât în orice alt moment al războiului.
În așteptarea unui avans și formalizat, Comisia Europeană a deblocat 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina.
Iar la Moscova, un general rus a murit, după ce mașina acestuia a sărit în aer. Potrivit presei ruse, este vorba despre șeful direcției de Instruire Operațională a Armatei Ruse, fiind suspectate de asasinat serviciile secrete ucrainene.
Și un raport preliminar al Pentagonului arată o accelerare semnificativă a programului nuclear al Chinei. Există informații că cel puțin o sută de rachete intercontinentale au fost încărcate în noile silozuri de la granița cu Mongolia. Ritmul de înarmare este mai rapid decât al oricărui alt stat care deține arme nucleare, în condițiile în care Beijingul nu se arată interesat de negocieri pentru controlul acestora.
Ne întoarcem la noi - a fost zi plină în Parlament, unde au fost dezbătute și votate moțiunile simple depuse de AUR împotriva miniștrilor Justiției și Internelor. Ambele moțiuni au fost respinse.
Iar ministrul Educației, Daniel David, și-a dat demisia. O anunță printr-o postare uriașă pe blogul său, în care detaliază muncit motivele plecării din guvern. Postarea se încheie așa cum i-a fost tot mandatul: „Închei mesajul cu câteva versuri din poezia IF a lui Rudyard Kipling (în traducere anonimă), care m-au ajutat să am atitudinea psihologică pentru reforme și măsuri complicate (...):
De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău/ şi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină, […]/ De poţi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine/ Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut, […]/ De poţi vorbi mulţimii fără să minţi/ Și dacă te poţi plimba cu regii, fără a te-ngâmfa,/ De nici amici, nici duşmani nu pot vreun rău să-ţi facă,/ Pentru că doar dreptatea e călăuza ta,/ Şi dacă ştii să umpli minuta trecătoare,/ Să nu pierzi nicio filă din al vieţii tom,/ Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,/ Şi mai presus de toate – tu vei rămâne OM! Quod in potestate fuit, factum est! (Ce a fost în puterea mea s-a făcut) – filosofia lui Epictet”. Amin!
A fost și protest al angajaților ELCEN, în fața Ministerului Finanțelor. Ei cer să nu le fie afectate drepturile salariale pe luna decembrie și amenință cu oprirea căldurii - ELCEN fiind compania de stat care furnizează energie termică pentru peste 2 milioane de bucureșteni și 5.000 de instituții publice. Au încercat să forțeze intrarea la ministru, nu au reușit, au primit ceva promisiuni, dar au plecat nemulțumiți.
În ce privește reforma în administrație, la final de an și după luni de promisiuni că „împărțim povara” dezmățului bugetar al guvernanților, ne alegem cu certitudinile din declarația premierului Ilie Bolojan: „În cursul anului viitor am stabilit să reducem cheltuielile în administraţie. Asta va implica în anumite locuri, inclusiv reduceri de personal. (...) În fapt, anul viitor toate autorităţile vor trebui să-şi facă un audit al schemei de personal şi să vadă dacă într-adevăr avem personal în plus, dacă anumite posturi sunt perfect justificate sau nu“. N-am zis și că există certitudini, doar că asta e cu ce rămânem.
Iar Ministerul Educaţiei a anunțat introducerea a două opţionale noi pentru elevii de gimnaziu, acestea având rolul de a-i pregăti mai bine pentru viaţă. Este vorba despre „Elemente de educaţie media digitală” (clasa a VI-a) şi „Educaţie pentru viaţă: alege! acţionează! inspiră!” - clasa a V-a - Eu Aleg!, clasa a VI-a - Eu Acţionez! și clasa a VII-a - Eu Inspir!
Avem și o analiză a evoluției pieței imobiliare în 2025, care relevă că atât cel mai scump, cât și cel mai ieftin cartier din România se află în București. Mai exact, în timp ce în nordul Capitalei (Herăstrău, Primăverii, Aviatorilor) prețurile apartamentelor se apropie de 5.000 de euro pe metrul pătrat, în sud (Rahova, Ferentari), locuințele pot fi cumpărate cu puțin peste 1.000 de euro/mp.
Și ne apropiem de Crăciun, iar meteorologii au anunțat că România va fi cuprinsă de un val de aer polar chiar în această perioadă. Mai mult, din 24 decembrie, va începe să ningă în mai multe regiuni, inclusiv în București, și nu este exclus să se depună strat de zăpadă. recipitațiile vor începe din 24 decembrie, iar meteorologii nu exclud depunerea unui strat de zăpadă.
În București, n-a mai fost zăpadă de Craciun din decembrie 2016. |
Reflecția zilei: Teoria mulțimilor
Nicușor Dan a acordat un interviu Politico. În care a făcut niște declarații interesante, ieșite din tiparul reacțiilor diplomatice ale politicienilor români de nivel înalt.
A zis așa, printre altele:
Relația dintre Europa și Statele Unite traversează o perioadă de tranziție profundă, în care valorile au fost împinse în plan secund de calcule pragmatice.
Este o schimbare de paradigmă în relațiile internaționale după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Regulile nescrise care au guvernat decenii la rând politica occidentală sunt înlocuite de o logică strict utilitară.
Lumea s-a schimbat. Am trecut de la un mod – într-un fel – moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic și economic de a face lucrurile.
Liderii europeni încearcă să se adapteze unei realități în care SUA își urmăresc agresiv propriile interese, inclusiv prin reducerea sprijinului pentru Ucraina, impunerea de tarife UE și susținerea explicită a partidelor „patriotice” apropiate de agenda MAGA.
Pentru Europa, dilema este una fundamentală: cât de mult poate accepta prioritățile Washingtonului fără a-și compromite propriile valori.
Relația transatlantică rămâne vitală, dar se află într-un moment de redefinire. Pe termen mediu, un „parteneriat adecvat” între SUA și UE este posibil, având în vedere valorile comune.
Deocamdată „suntem într-un fel de perioadă de tranziție, în care trebuie să ne înțelegem mai bine unii pe alții”.
UE suferă din cauza proceselor decizionale lente, drept exemplu fiind negocierile dificile privind sprijinul financiar pentru Ucraina. Totuși, chiar și o Uniune divizată a reușit, în final, să ia „decizia importantă”, care va menține Ucraina în luptă pentru următorii doi ani.
Fără îndoială, e un gest de curaj (dacă e asumat și premeditat) să pui acțiunile lui Trump în ecuația morală - pragmatism. De obicei, la noi s-a mers pe calea răspunsurilor și mesajelor diplomatice, care să nu supere pe nimeni și nici să nu ne scoată în vreun fel în evidență.
Totuși, mă gândeam, de câtă consecvență e nevoie ca să fii perceput ca polonezii? |
