Am scăpat la mustață și de data asta. Moody’s a menținut ratingul României la Baa3, ultima treaptă înainte de categoria „junk”, dar a păstrat perspectiva negativă. Ne-au ajutat reducerea mai rapidă a deficitului, potențialul de creștere al economiei și apartenența la UE (accesul la bani europeni și un cadru instituțional mai solid).

Riscurile rămân însă mari: datoria și dobânzile cresc, necesarul de finanțare este ridicat, deficitul extern rămâne mare. Cel mai mare risc vine însă de la clasa politică, cea care prin mediocritate și ticăloșie poate bloca reformele, bugetul pentru 2027 și continuarea consolidării fiscale (Moody’s îi zice politicos instabilitatea politică de la București).

Următorul test vine în aproximativ cinci săptămâni - când începe evaluarea S&P, a cărei decizie va fi anunțată pe 2 octombrie.

Ministrul Finanțelor spune că am primit un răgaz și nu e motiv de relaxare, Nicușor Dan le cere partidelor să renunțe la discursul electoral și să formeze un guvern capabil, analistul Adrian Negrescu rezumă cel mai bine situația: România nu a câștigat nimic, ci a evitat o pierdere - nu este în „junk”, dar se împrumută deja la dobânzi specifice unei țări în „junk”.

În weekend, ne-am mai relaxat puțin și cu criza energetică - cel puțin cât bate vântul și pentru câteva zile la Cernavodă. Toate cele patru barje au fost scufundate pe brațul Bala, iar după primele două, nivelul apei la pompele centralei a crescut cu 4 centimetri, deși prognoza indica o scădere tot de 4 centimetri. Câștigul față de scenariul anticipat este, așadar, de 8 centimetri, suficient pentru ca Unitatea 2 să funcționeze cel puțin încă nouă zile.

În același timp, producția eoliană a crescut puternic și a împins temporar România de la import la export de electricitate.

Răgazul rămâne însă dependent de vreme, iar miercuri, Europa va primi un test suplimentar, în cel mai nepotrivit moment. Eclipsa de Soare ar putea reduce producția fotovoltaică europeană cu până la 9,7 GW, dacă cerul va fi senin. Problema nu este cantitatea pierdută într-o zi, ci viteza cu care energia solară va dispărea și apoi va reveni în rețea, obligând operatorii să compenseze rapid prin hidrocentrale, centrale pe gaz, baterii sau importuri.

Rețelele europene s-au pregătit și nu sunt anticipate pene de curent, dar eclipsa vine peste un sistem deja slăbit de caniculă, secetă și producția redusă a unor hidrocentrale și centrale nucleare. (Aici informații despre eclipsa totală de soare din 12 august, care coincide cu luna nouă și maximul curentului de meteori Perseide).

Rămânem la fenomene extreme din lume. În vestul Canadei, un incendiu de vegetație este atât de puternic încât și-a creat propria vreme. A parcurs aproximativ 14 kilometri în numai câteva ore și pârjolește circa 9.500 de hectare. Focul a devenit atât de puternic încât aerul încins și fumul au urcat rapid și au format nori de furtună capabili să producă fulgere, care pot aprinde alte focare și pot genera rafale imprevizibile.

Peste 20.000 de oameni au fost evacuați din Columbia Britanică, locuințe au fost distruse și zeci de persoane surprinse între flăcări au fost salvate cu aeronave. Provincia a declarat stare de urgență. Pompierii luptă cu peste 100 de incendii, jumătate scăpate de sub control.

În timpul ăsta, pacea rămâne departe în Orientul Mijlociu. Iranul a pus șapte condiții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, între care ridicarea sancțiunilor, plata unor despăgubiri de război și retragerea forțelor americane din jurul țării. Și Benjamin Netanyahu a respins planul în 15 puncte susținut de Trump pentru Gaza și a anunțat că armata israeliană nu se va retrage înainte de dezarmarea completă a Hamas.

Nu e de mirare că șeful armatei americane, generalul Dan Caine, caută o ieșire din războiul cu Iranul. I-a spus lui Trump că bombardamentele nu vor duce la capitularea Iranului, iar escaladarea ar putea distruge infrastructura energetică din Golf. În plus, după aproape șase luni de conflict, stocurile americane de arme au ajuns la un nivel „periculos de scăzut”.

Eșecurile lui Trump și neîncrederea tot mai mare în garanțiile de securitate ale SUA duc și la apariția unor alianțe regionale autonome și imprevizibile. Turcia, Arabia Saudită și Pakistanul au semnat un pact de apărare reciprocă, comparat de ministrul turc de Externe cu articolul 5 al NATO: un atac împotriva unuia va fi considerat un atac împotriva tuturor.

Pactul poate genera însă situații extrem de delicate. Ce se va întâmpla, de exemplu, în cazul unui atac Houthi asupra Arabiei Saudite, unei confruntări între Pakistan și India sau al unui incident între Turcia și Israel?

Iar în Ungaria vecină, Péter Magyar l-a propus pe András Baka pentru funcția de președinte al țării, iar acesta a acceptat. Baka a condus Curtea Supremă și a fost judecător timp de 17 ani la CEDO, dar Viktor Orbán l-a înlăturat înainte de expirarea mandatului după ce a criticat reformele care slăbeau independența justiției. Baka a dat apoi statul ungar în judecată la Strasbourg și a câștigat.

Alegerea sa este una curajoasă și cu miză uriașă pentru premierul reformist. Baka poate opri sau trimite la Curtea Constituțională legile actualei puteri, care are două treimi din voturile din Parlament și poate face practic orice vrea. Baka s-a declarat îngrijorat de acest aspect și ar putea fi testul major al promisiunilor democratice ale lui Péter Magyar.

Ne întoarcem la noi, unde am mai avut o dronă rătăcită, care a trecut la bulgari și a explodat pe un câmp, la vreo 100 de metri de graniță, dar la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan.

Bulgarii au investigat și spun că este o dronă-momeală ucraineană, fără explozibil și nu există niciun indiciu că a fost un gest intenționat. Au confirmat și ucrainenii că nu au vrut și și-au cerut scuze. Până să se prăbușească, nu a fost detectată nici de români, nici de bulgari.

Și o ambulanță chemată la un pacient din comuna Recea-Cristur (Cluj), a fost atacată cu pietre, bâte și topoare, după ce pe TikTok circulaseră clipuri cu „ambulanța neagră” care răpește copii. A fost spart geamul șoferului, cioburile i-au intrat în ochi, dar a continuat să conducă. A fost operat de urgență și are nevoie de cel puțin trei luni pentru recuperare. Trei tineri, de 18, 22 şi 24 de ani, toţi din comuna Recea-Cristur, au fost reținuți.

MAI a ieșit cu un comunicat și a zis că în România nu s-a întâmplat niciodată ca o ambulanță să fie folosită pentru răpirea unei persoane. Nu e ca și cum informația ar putea ajunge la cei manipulați pe TikTok sau dacă ar ajunge, ar crede-o. Educația precară, lipsa simțului critic elementar, lipsa de încredere în autorități, convingerea că nu li se poate întâmpla mare lucru - toate acestea rămân. Și chiar sunt cultivate. Că acu' vine încă un rând de alegeri.

Ce mai merită știut, pe scurt:

• Cadastrul revine - Sistemul e-Terra ar urma să redevină funcțional săptămâna viitoare, după aproape o lună de blocaj provocat de atacul cibernetic. Accesul va fi reluat treptat, cererile depuse își păstrează prioritatea, iar extrasele valabile la momentul atacului au fost prelungite automat. Data exactă nu a fost încă anunțată.


• Nu scăpăm de căldură - Un nou val de aer african ajunge de luni în România, iar marți va fi ziua cea mai fierbinte: 37–38 de grade în Câmpia de Vest și caniculă extinsă spre centru și sud. De joi se răcorește, dar fără ploile necesare pentru ameliorarea secetei.


• Noi titluri de stat - Statul lansează luni o nouă ediție TEZAUR, cu dobânzi anuale neimpozabile de 6,20% la un an, 6,75% la trei ani și 7,15% la cinci ani.


• Ași la AI - Elevii români au câștigat opt medalii la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială: trei de aur, două de argint și trei de bronz. La competiția organizată în Kazahstan au participat concurenți din 108 țări și teritorii.


• Departamentul Justiției, la voia lui Trump - Todd Blanche, fostul avocat personal al lui Donald Trump, a fost confirmat procuror general al SUA, cu 50 de voturi la 49. Doi senatori republicani au votat împotrivă.


• Biden nu e bine - Cancerul de prostată al lui Joe Biden s-a extins în oase și în alte părți ale corpului și îi provoacă dureri mari, a declarat fiul său, Hunter.

Încheiem ziua, totuși, cu o recomandare de vacanță: Turcia pe care nu o vezi din șezlong. Dincolo de Antalya și hotelurile all-inclusive există orașele subterane ale Cappadociei, terasele albe de la Pamukkale, golfurile ascunse ale Coastei Lyciene și Mardin, orașul din piatră aurie care privește spre câmpiile Mesopotamiei.

Turcia se descoperă și prin lucrurile simple: un feribot folosit de localnici pentru a traversa Istanbulul, un ceai băut cu negustorii din bazar, o masă fără grabă sau un mic dejun întins pe zeci de farfurioare.

Este genul de țară în care poți reveni de mai multe ori fără să repeți aceeași vacanță - pentru că Turcia de la mare, cea a vechilor civilizații și cea a satelor și tradițiilor locale par lumi complet diferite.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecțiile zilei: Dumnezeu nu joacă zaruri. Dar noi?

Avem azi câteva teme de pus pe gânduri:

Parlamentul a adoptat Legea decarbonizării cu un amendament al PSD, care interzice închiderea capacităților de producție pe cărbune până cînd nu se pune ceva în loc. Amendamentul atacă însă un jalon PNRR deja închis și plătit și riscă toți banii pe care i-am mai avea de încasat. Până la 5 miliarde de euro. O analiză punct cu punct arată că justificările invocate de PSD sunt fie false, fie înșelătoare: nu trebuie închise toate termocentralele la 31 august, avem deja derogări și depindea de noi ce închidem. Pentru ce riscăm blocarea PNRR?

O analiză ING arată că România, dacă și-ar face temele, ar putea avea în 2026 un record istoric al fondurilor europene. Banii ar veni exact când economia nu o duce prea bine și ar ajuta. Iar dacă ar fi folosiți astfel încât în urma lor să rămână autostrăzi, căi ferate, energie mai sigură și o industrie mai competitivă, am trage lozul câștigător. Doar că miza asta uriașă se pierde în scandalurile politice. Nu e cam mare pariul lor cu banii și pe viitorul nostru?

Pagubele uriașe produse de vara extremă mută din nou discuția de la reducerea emisiilor la salvarea economiei. Canicula scade productivitatea, seceta distruge recoltele, incendiile închid afaceri, iar râurile secate blochează transporturile și energia. Cu atâtea pe cap, găsim motive să nu mai vedem că tocmai schimbările climatice, alimentate de emisiile pe care ezităm să le reducem, stau la baza exploziei acestor fenomene și a pierderilor produse de ele. Putem salva economia fără reducerea emisiilor? Până când?

OpenAI a oprit o parte dintre testele pentru Astra, după ce noul model a devenit neașteptat de performant în securitate cibernetică. O asemenea inteligență artificială ar putea găsi rapid vulnerabilități și ne-ar putea ajuta să protejăm spitale, bănci, companii sau instituții. Aceeași capacitate, folosită rău, i-ar permite însă să descopere breșe necunoscute și să construiască aproape singură un atac informatic complet. Cine ne va decide viitorul?

(Prin replica sa celebră „Dumnezeu nu joacă zaruri”, Albert Einstein își arăta credința că Universul nu funcționează, la nivel fundamental, prin pură întâmplare. E drept, pentru unele fenomene, nu putem prezice exact ce se va întâmpla, ci doar probabilitățile rezultatelor. Dar în spatele probabilităților există cauze și reguli mai profunde, încă nedescoperite, nu o loterie fundamentală a Universului.)