Nu știm ce va consemna istoria dar, deocamdată, Financial Times scrie că fix înainte de declarația lui Donald Trump că au loc „negocieri productive cu Iranul” (negată apoi de Teheran) au fost raportate mișcări speculative ciudate pe bursele de mărfuri.
S-au tranzacționat contracte pe petrol, gaze naturale și acțiuni de sute de milioane și chiar miliarde de dolari, iar analiștii apreciază că aceste speculații ar fi adus profituri de câteva miliarde de dolari.
Reprezentanți ai companiilor de brokeraj spun că o relație de cauzalitate este greu de dovedit, dar remarcă faptul că este acest incident este doar unul dintre numeroase astfel de incidente din ultimele luni (tranzacții mari efectuate înainte de anunțurile oficiale ale guvernului SUA).
Un purtător de cuvânt de la Casa Albă a spus că „singurul obiectiv al președintelui Trump și al oficialilor administrației Trump este să facă ceea ce este mai bine pentru poporul american”.
În timpul ăsta, războiul din Iran a împlinit 25 de zile și se vorbește de un punctaj pentru pace, care ar fi ajuns din SUA la Teheran. Trump a zis inițial că s-au purtat deja discuții, dar Iranul a negat. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, s-a limitat la a aprecia că sunt discuții diplomatice sensibile și este „o situație fluidă”.
Spre finalul zilei, declarațiile lui Donald Trump pe subiect au devenit greu de urmărit rațional. A zis că Iranul „vorbește cu noi și vorbește cu rațiune”, „au convenit că nu vor avea niciodată o armă nucleară”, „habar n-ai cât de mult își doresc să încheie o înțelegere”, „ne-au dat un cadou (...) care valorează mulți bani, este legat de petrol și gaze”.
Israelul, în schimb, a anunțat că operațiunile militare merg mai departe și armata israeliană va prelua controlul asupra sudului Libanului (până la circa 30 km de granița cu statul evreu).
Iar Wall Street Journal scrie că statele din Golf, în special Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, par a se pregăti de o implicare directă în războiul din Iran, ceea ce ar marca o escaladare semnificativă a conflictului și ar alimenta major criza energetică.
În așteptarea unei decizii, Qatar, care furnizează o treime din heliul mondial, a oprit producția. Iar Japonia va începe, de joi, să-și folosească rezervele naționale de petrol.
În Europa, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a recunoscut că l-a sunat în mod regulat pe omologul său din Rusia, Serghei Lavrov, în timpul întâlnirilor private cu oficiali UE, pe teme de afaceri externe. Conținutul acestor reuniuni este considerat confidențial, dar ministrul ungar nu vede o problemă și spune senin că diplomația înseamnă să vorbești cu liderii altor țări.
Și nu doar de Ungaria este îngrijorată UE, ci și de accesul partidului extremist Alternativa pentru Germania (AfD), considerat apropiat de Rusia, la documente confidențiale ale Uniunii Europene. Există temerea că informaţii sensibile ar putea ajunge la Moscova, în condițiile în care deputații germani au acces la o bază de date care conține mii de documente UE cu informații confidențiale.
A fost și ziua 1490 de război în Ucraina, în care a avut loc unul dintre cele mai mari atacuri rusești în plină zi. Au fost lansate pe zi 556 de drone și 948 în 24 de ore. Atacurile s-au soldat cu mai mulţi civili morți și răniți.
Forțele aeriene ale Poloniei au ridicat avioane de luptă pentru a-şi proteja spațiul aerian. Iar linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, prin care România trimite curent către R.Moldova, a fost deconectată.
Despre Ucraina a vorbit și George Kent, fost ambasador al SUA în Estonia, diplomat cu o experiență de peste trei deceni și unul dintre cei mai buni experți de la Washington pe problemele Ucrainei și ale regiunii post-sovietice.
El a spus așa: armata ucraineană are o expertiză a războiului pe care nicio armată a unei țări NATO nu o deține. Soarta Ucrainei depinde mai ales de ea însăși, iar Rusia nu se va schimba nici după moartea lui Putin, dacă nu va ajunge în situația în care s-au aflat Germania și Japonia după Al Doilea Război Mondial.
La noi, guvernul a amânat declararea stării de criză pe piața carburanților și adoptarea unor măsuri de limitare a adaosurilor comerciale și de control al prețurilor, după ce Consiliul Economic și Social a amânat avizarea proiectului.
Premierul Ilie Bolojan spune însă că guvernul va adopta miercuri după-amiază sau cel târziu joi ordonanța și că ar putea exista și alte intervenții ale guvernului. De exemplu, reducerea accizei „este pe masă”, dar doar după ce se ajunge la o anumită stabilitate.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu acordat Euronews, și despre starea actuală a coaliției (după ce PSD a zis că pe 20 aprilie anunță dacă iese sau nu de la guvernare, iar PNL și USR au zis că nu or să cedeze șantajului și dacă vrea să plece, să plece).
El a spus că „ar fi bine să avem coaliție și după Paște, dar asta rămâne de văzut”, că ar fi bine să avem o guvernare stabilă, la crizele suprapuse care ne așteaptă, dar de data asta, PSD a escaladat o zonă de conflict, încălcând protocolul coaliţiei. Și dacă vrea să dinamiteze guvernarea, să își asume.
Premierul Bolojan a avut și o discuție cu minerii, după ce aproximativ 1.000 de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au protestat și s-au îmbrâncit cu în Piaţa Victoriei. Doleanțele lor: 1.800 de angajaţi pe perioadă determinată vor rămâne fără locuri de muncă, fără măsuri de protecție socială, iar din 2030 va înceta activitatea de minerit.
Bolojan le-a spus că-i înțelege, dar adevărul este că „în urmă cu câţiva ani, România şi-a asumat nişte angajamente în faţa Comisiei Europene pentru care a încasat bani”. Planul de restructurare al C.E. Oltenia (care a încheiat 2025 cu o pierdere de 1 mld de lei) prevede să nu mai fie reînnoite contractele de muncă ce expiră, iar compensații pentru astfel de situații nu există.
Am mai aflat că Fiscul își face propriul OLX - platforma digitală eLicitatiiANAF, unde vor fi scoase la vânzare bunurile confiscate. Persoanele interesate pot participa la licitații doar dacă dețin cont în Spațiul Privat Virtual (SPV). Noua platformă va fi disponibilă începând cu data de 30 martie.
Încheiem ziua cu o concluzie a unei ample analize din New York Times:
Am avut o perioadă bună - cam opt decenii - dar este clar de acum că Statele Unite au încetat să mai fie liderul lumii libere. Nu a fost desemnat niciun succesor pentru acest rol și pare puțin probabil ca Uniunea Europeană, NATO sau ceea ce mai constituie astăzi „Occidentul” să promoveze pe cineva din interior. Este posibil chiar ca acest job să dispară. (...)
Ceea ce numeam cândva Pax Americana - acel sistem de alianțe și instituții condus de SUA, care a promovat interesele și valorile americane și a ajutat la evitarea conflictelor majore în deceniile de după Al Doilea Război Mondial - a dispărut. Complet și iremediabil.
În locul său vedem un fel de „Lax Americana”, o lume în care o superputere americană nepăsătoare şi neîngrădită se plimbă pe tabla de șah globală, amenințând vechi prieteni și favorizând vechi rivali, urmărind câștiguri pe termen scurt și ignorând pericolele pe care le creează pentru sine și pentru lume. |
Reflecția zilei: Fericiți cei ...
Deutsche Welle scrie despre Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată, pornind de la dezbaterile aprinse iscate pe această temă, după invitația primită de Mirabela Grădinaru la Washington de Melania Trump.
„Partenera președintelui român, Mirabela Grădinaru, a fost invitată la Washington de Melania Trump, soția liderului american, la summit-ul inaugural al unei coaliții globale dedicate educației digitale a copiilor. Ar fi vorba despre găsirea unor soluții prin care să poată crește bunăstarea copiilor prin educație și tehnologie.
Multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public.
Trivializarea situației și epitetele prin care e prezentată partenera președintelui descriu mai degrabă filonul misogin din societate decât antipatia față de Nicușor Dan.
E pusă în discuție absența certificatului de căsătorie, fără de care doamna Grădinaru e considerată doar o femeie nemăritată, care eventual trăiește în păcat cu președintele și din acest motiv n-ar putea reprezenta țara. Chiar dacă a fost invitată de soția lui Trump, nu are calitatea de femeie căsătorită, deci nu are ce căuta acolo.
Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui.
Vorbește bine, e modestă, se îmbracă decent și nu se rușinează să spună că se trezește la 6 dimineața în fiecare zi pentru a face posibil micul dejun comun pentru toată familia, fiindcă e singura masă comună pe care o pot avea în timpul săptămânii. Ea pare să fie capul familiei și încearcă să țină totul în echilibru. (...)
Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu, care poate fi, bineînțeles și pentru Primul Domn, în cazul în care România ar avea o femeie președinte. În același timp, certificatul de căsătorie nu ar trebui să aibă legătură cu acest tip de reprezentare. (...)
Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru, e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste. (...)”
Mă gândeam cum ar putea să reacționeze și ce ar trebui să facă Prima Doamnă, după ce termină cu omleta de dimineața, dus copiii la școală, serviciu etc, ca să convingă societatea care o blamează că nu trăiește „în păcat” cu președintele? |
