Au fost anunțate măsuri pentru reducerea prețurilor la carburanți, care au luat-o razna în ultimele săptămâni. În prima fază, vor fi reduse accizele la motorină.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că s-a decis intervenția la motorină deoarece aici au fost creşterile cele mai mari şi peste 70% din consumul de combustibil din România îl reprezintă motorina. Astfel, „impactul va fi la  2 sau 3 dintre cei care folosesc maşinile în România”.

Nu s-a stabilit încă exact cât va fi reducerea. Un grup de lucru analizează, fiind luat în calcul și impactul bugetar, astfel încât să nu fim trași de urechi de Comisia Europeană.

Bolojan a mai anunțat și constituirea unui fond de solidaritate, la care urmează să contribuie companiile care au lanțuri integrate total, „de la exploatare și până în faza finală”, și care acum obțin profituri excepționale doar din scumpirea carburanților.

Totuși, analiștii avertizează că, pe măsură ce trece timpul, impactul unor reduceri de taxe asupra prețurilor va fi tot mai mic. Motorina devine tot mai greu de obținut, astfel că se va scumpi galopant. Prin urmare, tăierea taxelor la carburanți nu va mai avea impact semnificativ la pompă.

Coaliţia a mai decis și plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază pentru încă trei luni. Măsura expira pe 31 martie. Acum a fost prelungită până la 30 iunie.

În timpul ăsta, războiul din Orientul Mijlociu a trecut prin a 31 a zi. Marcată de declarațiile contradictorii și furioase ale lui Donald Trump.

Mai întâi, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că SUA ar putea prelua controlul asupra petrolului iranian („Sincer, lucrul meu preferat ar fi să punem mâna pe petrolul din Iran, dar unii oameni proști din SUA zic ‘de ce faci asta?’. Dar ei sunt oameni proști”). Și, de ce nu?, chiar ar putea ocupa insula Kharg, prin care trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului ( „Poate luăm insula Kharg, poate nu”).

Apoi, a susținut că Iranul a acceptat „majoritatea” condițiilor americane, doar că a fost contrazis de Teheran, care zice că lista de 15 puncte de la SUA conţine cerințe „în mare parte excesive, nerealiste și iraționale”.

După care a răbufnit pe Truth Social și a amenințat că dacă Iranul nu va ajunge la un acord cu SUA și nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz, SUA îi vor distruge (celebrul „obliterate") centralele electrice, sondele de petrol, insula Kharg, chiar și stațiile de desalinizare.

Între timp, Wall Street Journal scrie că Trump ia în calcul o operațiune riscantă în Iran, pentru a extrage 450 kg de uraniu îmbogățit, expunând trupele americane la pericole majore.

O mişcare radicală a venit din Spania, unde guvernul Pedro Sánchez a închis spațiul aerian pentru zborurile americane implicate în operațiunea militară din Iran.

Asta în timp ce Iranul a atacat rafinăria din Haifa, unde a izbucnit un incendiu și o nouă rachetă balistică lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind doborâtă de apărarea aeriană NATO desfășurată în estul Mediteranei.

Pe plan economic, prețul petrolului a crescut într-o lună cu peste 50%. Piețele asiatice sunt în scădere, iar statele adoptă tot mai multe măsuri de urgență, de la reduceri de taxe la combustibil până la planuri de securitate energetică.

Criza petrolului a marcat și ziua 1496 a războiului din Ucraina. Volodimir Zelenski a propus Moscovei un armistițiu limitat la sectorul energetic, inițiativă discutată și cu statele din Golf, unde Ucraina încearcă să obțină cooperare militară și energetică.

De altfel, Zelenski a propus și desfășurarea de drone navale ucrainene în Strâmtoarea Ormuz, având în vedere expertiza Kievului și succesul în deblocarea Coridorului Mării Negre.

Iar SUA au relaxat blocada împotriva Cubei și au permis unui petrolier rusesc, care transportă circa 650.000 de barili de țiței, să ajungă aici, într-un moment în care Havana se confruntă cu o criză severă, după oprirea livrărilor din Venezuela. Decizia marchează o schimbare majoră de poziție.

Am mai aflat tot de la Donald Trump că armata americană construieşte un „complex mare” militar sub sala de bal monumentală (capacitate de 1.000 de persoane) pe care o ridică la Casa Albă, după ce a distrus cu buldozerul întreaga aripă de est a clădirii.„Sala de bal este folosită, de fapt, ca adăpost pentru tot ceea ce este în curs de construcţie dedesubt de către militari, fie că este vorba despre drone sau altceva”.

Iar Politico scrie despre un fenomen interesant. UE s-ar putea extinde cu state bogate și cu democrații consolidate, care doresc acum să adere pentru protecție și securitate, într-o lume tot mai periculoasă.

Schimbarea de optică a început de la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, dar mai ales după începerea celui de-al doilea mandat la Casa Albă al lui Donald Trump, în 2025. „Nu este un moment bun să fii pe cont propriu acum. Trump schimbă totul”.

Sunt menționate în această situație Norvegia (a depus cerere de aderare la UE în 1992, a respins aderarea prin referendum doi ani mai târziu, dar tabăra „da” a crescut în ultimele 18 luni), Islanda (a depus cerere de aderare în 2009, a suspendat negocierile în 2013 din cauza unui conflict privind pescuitul), Groenlanda (a aderat la un precursor al UE în 1973, a părăsit comunitatea în 1985, tot din cauza unui conflict privind pescuitul).

În timpul ăsta un raport realizat de Liberties, care analizează situația statului de drept din statele UE, avertizează că mai multe state europene subminează în mod activ statul de drept, în timp ce altele, țări dezvoltate cu o lungă tradiție democratică, dau semne îngrijorătoare de declin.

• Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia sunt etichetate drept „demontatori” care subminează în mod constant statul de drept.


• Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia – toate țări cu puternice tradiții democratice – sunt catalogate drept „țări în declin”.


• România, Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, Spania și Polonia – sunt clasificate ca „țări în stagnare”.

Ne întoarcem la noi, unde am aflat de la premierul Ilie Bolojan că există acord în coaliție pe creșterea vârstei de pensionare în sistemele de ordine publică și siguranță națională, unde oamenii se pensionează acum la 47, 50, 52, 53 de ani. Guvernul va finaliza până săptămâna viitoare un proiect de lege pe care îl va pune în dezbatere.

Iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată guvernul, pentru refuzul de a include în bugetul instanței fondurile necesare pentru plata unor salarii restante obținute de judecători în instanțe.

Instanța supremă cere Curții de Apel și să aplice „persoanelor responsabile”, adică prim-ministrului și ministrului de Finanțe, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Premierul Bolojan i-a transmis că „o atenție mai mare ar fi fost binevenită”. Asta pentru că, indiferent de sentință, ea nu poate fi pusă în aplicare, deoarece Guvernul a propus un proiect de buget, dar Parlamentul României a fost cel care l-a aprobat.

Avem și Indicele de Progres Social 2025, un top în care România se află pe locul 45, la fel ca anul precedent. Progresul social este capacitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor și de a facilita creșterea calității vieții, creând totodată condiții pentru ca indivizii să se dezvolte și să își atingă potențialul.

România, deși înregistrează progrese la nevoile de bază, precum nutriția, locuințele și apa potabilă, este în urmă la sănătate și educație, comparativ cu state cu PIB similar.

Nu e de mirare că mai puțin de jumătate (49,3%) dintre elevii care vor susține anul viitor examene (Evaluarea națională, Bacalaureatul) sunt optimiști în privința viitoarei cariere, în vreme ce jumătate dintre liceeni nu sunt mulțumiți de felul în care școala îi formează în domeniul educației și pregătirii pentru carieră.

Politic, avem reacțiile președintelui pe consultările din ultimele zile din PSD pe tema rămânerii sau nu la guvernare în actuala formulă (toate filialele întrebate până acum au zis nu).

Nicușor Dan spune că această consultare este un „gest democratic” și pare optimist: „partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obișnuim cu situația asta”, dar pe parte administrativă funcționează.

În schimb, premierul Ilie Bolojan spune că, deși în continuare discuțiile din Coaliție, în spatele ușilor închise, sunt „rezonabile”, „este posibil să avem o criză”, doar că, din cauza urgențelor la zi, nu a mai avut „energiile personale” să se ocupe și de asta. A mai zis că PNL îl va susține și să își asume PSD, dacă vrea escaladare.

Interogările la PSD decurg cam așa (transcript de la reuniunea PSD Dâmbovița): „Sunteți de acord să mergem mai departe în actuala coaliție? Cine este pentru? Nimeni. Împotrivă? Deci toată lumea a votat pentru a schimba regula în coaliție”.

Într-o analiză a opțiunilor pe care le are PSD în acest moment, Deutsche Welle concluzionează că „Șeful PSD nu vrea să-și scoată partidul de la guvernare, ci doar să scape de Ilie Bolojan, care deranjează toate grupurile de interese transpartinice. În plus, ar vrea să fie și el considerat un lider în partid și în afară”.

Cifra zilei este un record de viteză, stabilit recent pe un tronson de cale ferată din România - un tren a parcurs 169 de kilometri în 81 de minute. „Nou record de viteză pe Sighișoara-Simeria: 125 km/h în medie cu 3 opriri. O fărâmă de speranță într-o mare de frustrare pe calea ferată”, scrie Asociația Pro Infrastructură.

Încheiem ziua cu un studiu care ierarhizează băuturile alcoolice în funcție de riscul asupra sănătății noastre.

Cercetarea, care s-a bazat pe datele de la circa 341.000 de subiecți din Marea Britanie, monitorizați timp de peste 13 ani, arată că berea, cidrul și băuturile spirtoase cresc riscul de moarte prematură chiar și la niveluri reduse de consum.

În timp ce consumul moderat de vin a fost asociat cu un risc cu 21% mai mic de deces cauzat de boli de inimă. Ba chiar doar consumul ușor până la moderat de vin a fost asociat cu un posibil efect protector.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Buturuga mică

Într-un interviu pentru The Atlantic, CEO-ul Rheinmetall a comparat principalii fabricanți ucraineni de drone cu niște gospodine. „Ele au imprimante 3D în bucătărie și produc piese pentru drone”, a spus el, adăugând: „Asta nu e inovație!”

În interviu, Papperger a susținut că dezvoltările ucrainene în domeniul dronelor sunt „ca un joc Lego”: chiar dacă producția ucraineană de drone mici este excelentă, totuși, nu se compară cu tehnologia Rheinmetall, Lockheed Martin sau General Dynamics.

Reacțiile din Ucraina au fost rapide.

Șefa guvernului ucrainean Iulia Sviridenko a vorbit despre rolul esențial jucat de ucrainence „în multe domenii considerate altădată rezervate doar bărbaților", cum ar fi armata și industria de apărare.

Ucrainenii au reacționat pe rețelele de socializare, lăudând cu umor performanțele apărării antiaeriene sub hashtagul #MadeByHousewives (Fabricat de gospodine).

Volodimir Zelenski, care tocmai fusese într-un turneu în țările din Golf pentru a exploata momentul și interesul pentru expertiza și dronele ucrainene, a zis că industria de apărare din Ucraina își ocupă deja locul în lume și concurează „nu prin retorică, ci prin tehnologie și rezultate”.

Și i-a dat și peste nas șefului de la conglomeratul german: „Dacă fiecare gospodină din Ucraina poate să producă într-adevăr drone, atunci orice gospodină din Ucraina poate să fie director executiv la Rheinmetall".

Grupul german a încercat să atenueze scandalul printr-un comunicat public în care a spus că „Avem un respect profund pentru eforturile imense depuse de poporul ucrainean pentru a se apăra" și „fiecare femeie și fiecare bărbat din Ucraina aduce o contribuție neprețuită".

Remarcabile atât capacitatea de a se reinventa a Ucrainei, cât și reziliența ucrainenilor, după mai bine de 4 ani de război și tocmai ieșiți dintr-o iarnă în care au alternat între adăposturi anti-aeriene și înghețatul în propria casă, cei care mai au.

Mă gândeam, ce ar mai face gospodinele lor, dacă ar avea cei 16,7 miliarde de euro pe care îi primește România prin programul SAFE (Security Action For Europe) doar pentru modernizarea apărării și infrastructură?