Și a fost prima zi, după ce președintele Nicușor Dan a cerut partidelor să negocieze un acord și o guvernare minoritară cu care să vină mai apoi la domnia sa la Cotroceni, în speranța că va trage, de data asta, lozul câștigător cu nominalizarea unui premier.

PSD zice că s-a hotărât și a decis unanim să intre la guvernare cu Sorin Grindeanu premier. Pesediștii au desemnat și o echipă - Marian Neacșu, Radu Oprea și Ovidiu Popa - care va discuta cu ceilalți acordul politic. Linia roșie: ⁠parlamentarii partidului nu vor vota niciun guvern din care nu face parte PSD.

Dacă va fi nominalizat și guvernul său va trece de parlament, Grindeanu va reveni la Palatul Victoria ca prim-ministru, după ce a fost dat jos din această poziţie, în 2017, chiar de PSD, prin moţiune de cenzură. El era premierul PSD pus de Liviu Dragnea, când Guvernul a dat celebra ordonanţă 13 care a scos ţara în stradă şi a alarmat UE. Ulterior acestui episod penibil, Grindeanu s-a împăcat cu şeful Dragnea, care l-a trimis şef la ANCOM (noiembrie 2017 - octombrie 2020). Apoi, a revenit la Guvern ca ministru al Transporturilor între noiembrie 2021 și iunie 2025.

PNL nu a exclus să voteze guvernul PSD, dar cu condiții - să își asume răspunderea pe legile necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, să țină sub control deficitul și să nu crească cheltuielile statului. Altfel, PNL-USR și UDMR pot depune moțiune de cenzură. Toate bune și frumoase, dar amenințarea cu moțiunea ar fi reală doar dacă ar avea și capacitatea să dea jos guvernul, fără sprijinul AUR. Așa, ce-am rezolvat?

În schimb, USR a propus o rotativă de minoritari - mai întâi un executiv PNL-USR-UDMR, după care unul monocolor PSD. De ce la urmă PSD? A explicat Radu Miruță: pentru că în acest moment „societatea nu are o acceptabilitate pentru ca un guvern PSD să inunde toate instituțiile statului”.

Miruță a mai zis că în acest moment, PNL, USR și UDMR discută inclusiv această variantă și când or să agreeze una, vor avea și nume pentru premier, cu care vor merge la Cotroceni.

Varianta alternanței de guverne minoritare a fost însă respinsă imediat de PSD.

De altfel, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că, în opinia sa, prima șansă pentru a face un guvern aparține PSD: „Așa am simțit eu din discuțiile de până acum”.

Pe seară, de la Cluj, Nicușor Dan le-a cerut liderilor PNL, PSD, USR și UDMR „ca mâine să discute între ei și vineri să vină la mine cu concluziile”. A mai zis și „Sper să fie serioși și să închidem cât de curând”. Nu e clar ce vrea să închidem, iar presupunerile nu ne fac bine.

În timpul ăsta, Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor, dar aflat și pe fosta listă a lui Veștea, actuala listă a Grindeanu-PSD și poate și pe alte liste, a atras atenția că „În 2 săptămâni România reîncepe discuțiile cu agențiile de rating, cu întâlniri deja planificate cu Fitch şi Moody’s, în pregătirea următoarelor rapoarte de risc de țară, în care trebuie să convingem din nou - după ce cu greu am reuşit vara trecută - că nu merităm să ajungem în junk”.  Un fel de deadline pentru melodramele politice. De la un actor cu interes nedeclarat.

Dincolo de politică, am aflat astăzi că Armata României a integrat deja sistemul american anti-dronă Merops, pus la dispoziție de SUA. Bazat pe algoritmi de inteligență artificială, sistemul este conceput să detecteze, să urmărească și să neutralizeze drone mici, care zboară la joasă altitudine, inclusiv drone kamikaze de tipul celor folosite de Rusia în Ucraina.

Practic, Merops ar trebui să ne completeze apărarea aeriană acolo unde România s-a dovedit vulnerabilă: în fața dronelor ieftine, greu de detectat cu dotarea de până acum și greu de interceptat cu rachete scumpe.

Teoretic, putem spera că va crește semnificativ capacitatea de reacție în incidente precum cel de la Galați, unde drona rusească a ajuns să lovească un bloc și să rănească oameni. Va veni un moment când o să aflăm și practic.

Nu departe de noi, Europa trece printr-un val de căldură extremă, neobișnuit de timpuriu și de amplu. În Franța s-a înregistrat record de temperatură. Canicula topește șoselele, unele drumuri sunt închise, trenurile nu mai circulă. În Spania, temperaturile au trecut de 40°C, Marea Britanie a înregistrat cea mai fierbinte zi de iunie din istoria măsurătorilor, iar Italia a emis alerte roșii pentru mari orașe.

Și vârful valului de căldură abia urmează: meteorologii se așteaptă ca în următoarele zile să fie doborâte recorduri de iunie în mai multe țări, cu până la 43°C în Franța, 45°C în Spania și valori care pot ajunge la 40°C în unele zone din Marea Britanie, Germania și Italia. Căldura a închis sau a afectat școli, a pus presiune pe spitale, a dus la decese în rândul persoanelor vulnerabile și a lovit infrastructura: transport, agricultură, consum de energie.

Explicația de moment: fenomenul este provocat de un blocaj atmosferic de tip „Omega”, care ține aerul fierbinte captiv deasupra Europei de Vest. Dar explicația de fond este încălzirea climatică: Europa se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală, iar asta face ca astfel de episoade să fie mai intense, mai lungi și mai periculoase.

Politico explică situația generată de temperaturile extreme în Europa prin trei cauze mari: combustibilii fosili au ridicat temperatura de fond a verilor europene, infrastructura continentului nu este pregătită pentru căldură extremă, iar politicienii tratează încă adaptarea climatică mai lent decât o cere realitatea.

În România, avem alternanță între căldură sufocantă și furtuni violente. De joi, codul galben de căldură extremă va acoperi aproape toată țara. În același timp, instabilitatea atmosferică aduce ploi torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină. În București, maximele vor ajunge la 33 de grade.

A fost și ziua 1582 de război, iar Ucraina atacă tot mai puternic. Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea ocupată de Rusia, a rămas fără curent. Dronele ucrainene au atacat și o uzină de procesare a gazelor dintr-o regiune situată de-a lungul graniței Rusiei cu Kazahstanul. A fost chiar o zi în care atacurile Urainei le-au surclasat pe cele lansate de Rusia.

Pe plan diplomatic, Rusia acuză SUA că abandonează așa-numitul „spirit al Anchorage-ului", un concept folosit de Moscova pentru a descrie așteptările sale privind o soluționare a războiului din Ucraina.

Însă Trump e prea ocupat cu ce se întâmplă în Iran și la el în țară. Potrivit unui sondaj realizat de Reuters/Ipsos, doar 24% dintre americani consideră că războiul cu Iranul a meritat costurile implicate. Jumătate dintre respondenți spun contrariul, iar restul nu au o opinie clară. Nemulțumirile nu se limitează la politica externă. Doar 22% dintre americani aprobă modul în care administrația gestionează costul vieții.

Condiții în care popularitatea lui Donald Trump a scăzut la 34%, cel mai slab rezultat înregistrat în actualul mandat. La începutul mandatului, avea grad de susținere de 47%.

Mai mult, Trump are probleme și în propriul partid. Senatul, controlat de republicani, a votat pentru oprirea definitivă a conflictului cu Iranul și pentru limitarea puterilor de război ale președintelui. Nu este clar ce efecte va produce această decizie, dar este clar o lovitură politică pentru Trump.

Avem și câteva informații importante, pe scurt:

• Nicușor Dan a contestat la CCR legea care blochează până la finalul lui 2027 vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii în care este acționar. Legea, inițiată de PSD și adoptată cu voturile PSD, AUR și SOS, suspendă inclusiv procedurile de vânzare aflate deja în derulare. Președintele susține că actul normativ este neclar, afectează dreptul de proprietate și poate încălca obligațiile României în UE.


• Bursa de Valori București este, până acum, cea mai performantă piață de capital din Europa în 2026. Indicele principal BET a înregistrat un avans de aproximativ 26% de la începutul anului și de aproape 66% în ultimele 12 luni. Depășește astfel performanțele burselor din Austria, Ungaria sau Spania, în ciuda contextului economic și politic dificil.


• Ciprian Ciucu rămâne sub control judiciar. Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia primarului general al Capitalei faţă de măsura dispusă împotriva lui de DNA, în dosarul în care este cercetat penal pentru luare de mită.


• O propunere legislativă depusă de parlamentarii partidului S.O.S. România (al Dianei Şoşoacă), care prevede unirea României cu Republica Moldova, a fost adoptată tacit de Camera Deputaților și va fi trimisă la Senat, care este forul decizional în acest caz. Proiectul a primit avize negative atât din partea Guvernului, cât și din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților.


• Olanda a confirmat primul caz de eutanasie aplicată unui copil sub 12 ani, ceea ce a provocat emoție. Pentru copiii între 1 și 12 ani, eutanasia este permisă doar în cazuri excepționale, când moartea este considerată inevitabilă și apropiată, suferința este insuportabilă, nu există alte soluții rezonabile de ameliorare, iar părinții își dau consimțământul.


• Modelul AI Mythos dezvoltat de Anthropic, unul dintre cele mai avansate pentru securitate cibernetică, a reușit să identifice zeci de vulnerabilități și breșe în unele dintre cele mai sensibile sisteme informatice ale guvernului american, „nu în săptămâni, ci în doar câteva ore”.

Încheiem ziua cu o concluzie a cercetătorilor despre un simț pe care îl luăm de bun, până când îl pierdem: mirosul.

Studiul arată că pierderea mirosului sau a gustului nu înseamnă doar că nu mai simți cafeaua de dimineață sau mâncarea preferată, ci poate afecta serios felul în care trăiești zi de zi: ce și cât mănânci, cât de în siguranță ești, cum te raportezi la ceilalți, ce amintiri se activează și chiar starea psihică.

Cercetătorii spun chiar că, în unele cazuri, suferința emoțională, socială și psihologică provocată de pierderea acestor simțuri poate fi comparabilă cu cea asociată unor boli grave, precum Parkinson sau un AVC. Pe scurt, nu e „doar miros”. E o legătură directă cu plăcerea, memoria, autonomia și sentimentul că ești conectat la lume.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Încălzirea

Interesant de urmărit valurile de mesaje zilele astea. Au dispărut brusc interesul național, patriotismul, țara care ne vrea, ne cere și are nevoie de noi, după ce rostirea lor căpătase dimensiuni de tsunami.

Acum au rămas urgența, situația de criză (de altfel, în contrast cu lentoarea președintelui), nevoia ca România să fie guvernată (destul de necredibilă având în vedere comunicările de succese pe linie ale guvernului și miniștrilor rămași). Și minciuni pe bandă rulantă.

Dar azi mi-a atras atenția o postare atipică a unuia dintre cele mai discrete personaje din zilele astea (chiar dacă e în topul popularității) - ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.

Pornește de la faptul că în două săptămâni încep din nou discuțiile cu agențiile de rating și ar fi de bun simț să avem ceva clar și sigur de spus până atunci, după care trece la un discurs atipic pentru Nazare de până acum și pentru un ministru (doar) de Finanțe:

„Azi avem o serie de probleme grave:

nesiguranța financiară şi ce ne aduce ziua de mâine - o notă de plată moştenitā din ultimii ani, pe care continuăm să o mai plătim o vreme;

nesiguranța socială şi totala neîncredere unii în alții - unde suntem, cum ne privim în oglindă şi în ce ne mai regăsim?

nesiguranța sanitară - cum ne îngrijim, cum are grijă sistemul de sănătatea noastră; vom ajunge să trăim cândva o viață lungă şi fără griji în România?

dezrădăcinarea de țară şi de oamenii ei (pentru cei plecați) dar şi o dezrădăcinare de valori; mai ştim să distingem bine de rău, mai ştim să apreciem şi fapte concrete sau doar like-uri pe Facebook sau video-uri pe TikTok?

Mai mult decât atât: sunt suficiente like-urile din online sau trebuie să punem şi ceva concret pe farfurie, pentru a ne hrăni şi a dezvolta România cu adevărat?

Nu avem doar o criză politică zilele acestea, ci un război offside din care adevărații pierzători nu sunt politicienii, ci românii.

În timp ce dezbaterea alunecă pe o pantă sau pe alta, alimentată continuu în spațiul public, se întâmplă un fenomen extrem de grav si periculos: alimentarea lipsei de încredere unii în alții.

Rezultă o societate întreagă slăbita, obosită, saturată. Care e costul real pe care îl plătim toți şi unde ne îndreptăm astfel?”

Greu de spus cât este discursul lui, având în vedere că nu a fost până acum un politician extrovertit, dar ce potențial pregătește, oare, expandarea asta destul de bruscă, după ce a fost nominalizat în guvernul Veștea, a fost și audiat în comisii, acum l-ar vrea și Grindeanu, în timp ce e ministru în Guvernul Bolojan, iar la Congresul PNL nu i s-a pomenit numele?