Noi informații apar despre planul de pace pentru Ucraina, într-o dinamică pe alocuri bizară. Oficialii americani afirmă că Ucraina a acceptat acordul, rămânând de rezolvat doar „detalii minore”. Negociatorii ucraineni spun că delegațiile „au ajuns la o înțelegere comună cu privire la termenii esențiali ai acordului”, iar Volodimir Zelenski, deși recunoaște că există „rezultate solide”, spune că „mai e mult de lucru”.
Ambele părți au confirmat luni că s-a ajuns la un nou acord de pace în 19 puncte, că au rămas foarte puține lucruri din versiunea inițială, de 28 de puncte, iar elementele cele mai sensibile - problemele teritoriale, relaţiile dintre NATO, Rusia şi SUA - urmează să fie decise la nivel de președinți. Kremlinul a transmis că planul revizuit „nu funcţionează pentru Rusia".
La finalul zilei, Donald Trump a anunțat că l-a trimis pe Steve Witkoff să se întâlnească cu Vladimir Putin la Moscova. Pe secretarul Armatei, Dan Driscoll, să se vadă cu ucrainenii. Și că așteaptă cu nerăbdare să se vadă cu Zelenski și Putin, dar „DOAR atunci când acordul pentru încheierea acestui război va fi FINAL sau în fazele sale finale”.
Între timp, pe front, în ziua 1371 de război, a avut loc unul dintre cele mai grave atacuri asupra Kievului. Rusia a lansat un val combinat de drone Shahed și rachete Kinjal, lovind cartiere rezidențiale. Șase persoane au murit, cel puțin 13 au fost rănite, au avut loc incendii, evacuări și mai multe case au fost distruse. Atacuri au fost raportate și în Sumî, Zaporojie și Harkov.
Și la noi a ajuns o dronă a ruşilor, care s-a plimbat ore bune prin spațiul aerian al României. Armata a ridicat 4 avioane pentru monitorizare, piloţii nu au tras în ea şi a căzut singură în Vaslui. Mai exact la Puiești, unde incidentul a stârnit panică printre localnici. Bucăți din drona rusească au aterizat într-un copac dintr-o gospodărie din centrul satului. Este o dronă construită din elemente ușoare, cu un motor pe benzină.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spune că drona a căzut ori pentru că a pierdut comanda, ori pentru că a rămas fără combustibil și că și-ar fi dorit ca aceasta să fi fost distrusă de unul dintre avioanele ridicate de la sol: „Iată că n-au reușit, din nou”.
Şi Republica Moldova a raportat şase drone în spaţiul ei aerian, dintre care una s-a prăbușit pe o casă.
Avem și o decizie a Curții de Justiție a UE care spune că toate statele UE sunt obligate să recunoască mariajul dintre doi cetățeni ai UE de același sex, dacă acesta a fost încheiat legal într-un alt stat al blocului comunitar. Motivarea: exercitarea drepturilor europene şi libera circulaţie.
Iar Australia se confruntă cu evenimente meteo extreme. Bucăți uriașe de grindină au căzut în Brisbane (până la 14 cm), în timp ce furtuna a atins rafale de până la 100 km/h și au avut loc peste 800.000 de descărcări electrice. Au fost avariate mașini, acoperișuri, panouri solare și au fost doborâte linii de înaltă tensiune.
Consemnăm și un raport ONU arată că în 2024, o femeie sau o fată a fost ucisă de un partener sau membru al familiei la mai puțin de 10 minute (83.000 de persoane).
La noi, avem o veste bună - Comisia Europeană a suspendat procedura de deficit excesiv pentru România. Asta înseamnă că nu vor fi luate măsuri noi imediat (nu ni se taie fondurile), dar obligațiile recomandate de Comisie rămân în vigoare. Situația va fi reevaluată vara viitoare, pe baza datelor pentru 2025.
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunțat că România va transmite la jumătatea lunii decembrie cererea de plată numărul 4 din PNRR, aceasta va fi procesată rapid, iar fondurile – de 2,62 miliarde euro - ar putea fi virate în februarie.
În ce privește cererea de plată 3, aflată în continuare sub suspendare, Pîslaru admite că există dificultăți legate de jaloanele neîndeplinite, inclusiv reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Și că „există un risc însemnat” ca o parte din sumă să nu fie aprobată. El speră să luăm „măcar 500 milioane de euro” din totalul de 860.
În schimb, reformele anunțate de coaliție - guvern se tot împiedică.
Discuții sunt pe proiectul de lege care prevede noi reguli pentru cumulul pensie - salariu la stat. Ministrul Muncii, Florin Manole, zice că PSD nu susține nicio excepție la proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu, în afara celor prevăzute într-o decizie a CCR, respectiv persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituție. Și vicepremierul Tanczos Barna crede că regula ar trebui aplicată fără excepții, dar admite că acestea ar putea să apară în varianta finală.
Obiecții sunt și pe proiectul de lege privind pensiile magistraților. Judecători și procurori din toată țara au respins varianta Guvernului. Ei arată cu degetul spre ceilalți beneficiari de pensii (militari, polițiști etc) și spun că nu vor să fie singurii speciali cu pensia plafonată. Magistrații acuză discriminare, în condițiile în care lor li se aplică o plafonare la 70% la net, iar în sistemul militar, pensiile ajung la „între 85% şi 100% din baza de calcul, fără plafonare la net” și în domeniul ordinii publice, „plafonările nu coboară niciodată sub 80%”. Ei mai susțin și că magistraţii reprezintă doar 2,64% din totalul pensiilor speciale.
Există excepții și la reforma companiilor de stat. Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Electrica sunt printre cele mai profitabile companii de stat şi, tocmai de aceea, vor scăpa de reforma anunţată de Bolojan. Sau cel puțin ala spune ministrul Economiei, Bogdan Ivan: „Au cifre foarte bune, să-și facă treaba mai departe - și nu vreau să le încurcăm în acest proces”.
Se întoarce în parlament și legea pensiilor private, dar doar pentru unul dintre numeroasele aspecte sesizate de ICCJ și AUR. CCR a admis obiecția care vizează bolnavii oncologici, care puteau să retragă întreaga pensie într-o singură tranșă. CCR zice că prevederea încalcă principiul egalităţii în drepturi.
Pe scurt, și câteva informații importante:
Încheiem ziua cu o perspectivă. Politologul Marius Ghincea spune că România traversează cea mai amplă schimbare politică și culturală de la începutul anilor ’90, iar partidele tradiționale – PSD și PNL – nu reușesc să se adapteze noilor realități, riscând să devină „rebuturile politice ale următorului deceniu”.
În opinia sa, tinerii sunt pentru prima dată perfect sincronizați cu tendințele din Occident, iar reconfigurarea scenei politice va duce, în următorii 10-15 ani, la prăbușirea actualelor formațiuni dominante.
Potrivit politologului, PNL este într-o situație critică și depinde aproape exclusiv de imaginea premierului Ilie Bolojan: „Dacă l-am scoate din ecuație, PNL nu ar mai intra astăzi în Parlament”. În același timp, PSD, rămas fără atracție pentru electoratul tânăr, ar urma să coboare la 10–12% în următorul deceniu.
Dar și cu o concluzie științifică surprinzătoare: adolescența ține până la 32 de ani. O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge a identificat cinci etape majore ale dezvoltării creierului uman, de la naștere până la bătrânețe, într-unul dintre cele mai detaliate studii de până acum privind schimbările conexiunilor neuronale.
Este vorba de patru momente cruciale sau „puncte de cotitură”, la aproximativ 9, 32, 66 și 83 de ani. Iar etapele sunt: copilăria (0–9 ani), adolescența (9–32 ani), vârsta adultă (32–66 ani), îmbătrânirea timpurie (66–83 ani), îmbătrânirea târzie (peste 83 ani). |
