Cum va arăta lumea mâine? E o întrebare firească pe care ne-o punem înainte de a merge la culcare, având în vedere amenințarea repetată ferm de către Donald Trump: dacă Iranul nu va deschide Strâmtoarea Ormuz, „o întreagă civilizație va pieri în această seară” (ultimatumul expiră la 3:00, ora României). Singurul detaliu cunoscut: SUA nu va folosi o armă nucleară pentru asta.
Peste zi, Iranul nu a părut să cedeze. În ziua 39 a războiului din Orientul Mijlociu, Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și amenințări tot mai ferme. De asemenea, la amenințarea lui Trump că va distruge sistemele energetice și podurile, iranienii au răspuns formând lanțuri umane în jurul acestor ținte.
Diplomatic, peste zi, taberele păreau să fie în blocaj. Iranul respingea condițiile SUA, iar Washingtonul se afla în situația de a-și duce la capăt amenințările sau de a pierde credibilitate. Iar Rusia și China s-au opus prin veto în Consiliul de Securitate al ONU unei rezoluții care cerea deblocarea Strâmtorii Ormuz.
Totuși, spre finalul zilei, Axios a scris, citând surse apropiate negocierilor, că ar exista progrese și întrebarea era dacă s-ar putea ajunge la un acord până la termenul-limită dat de Trump.
O analiză The New York Times surprinde alegerea dificilă cu care se confruntă SUA: fie se angajează într-un efort pe termen lung pentru a-și reafirma controlul asupra strâmtorii Ormuz, fie acceptă o nouă ordine energetică globală în care controlul american nu mai este garantat.
Și explică: „În ultimii ani, înțelepciunea geopolitică convențională a fost că ordinea mondială se îndreaptă către trei centre de putere: SUA, China și Rusia. Această viziune presupunea că puterea derivă în principal din dimensiunea economică și capacitatea militară.
Această presupunere nu mai este valabilă. Un al patrulea centru de putere globală apare rapid – Iranul – care nu rivalizează cu aceste trei națiuni din punct de vedere economic sau militar. În schimb, noua sa putere derivă din controlul asupra celui mai important punct de blocare energetică din economia globală, strâmtoarea Ormuz. (...)
Dacă SUA alege acceptarea, rezultatul este clar: sistemul internațional se va reorganiza, iar Iranul va deveni al patrulea centru de putere globală. Însă, dacă SUA aleg să își reafirme controlul militar, se vor confrunta cu un conflict de durată, pe care l-ar putea pierde”.
În timp ce omenirea se confruntă cu distrugerea armată a unei întregi civilizații, echipajul Artemis II a intrat în istorie după ce a ajuns mai departe de Pământ decât orice alt echipaj uman de până acum. Capsula Orion a depășit recordul stabilit de Apollo 13 și a ajuns la aproape 406.800 de kilometri de Pământ, devenind astfel cea mai îndepărtată călătorie umană în spațiu.
Misiunea are și o puternică valoare simbolică: în echipaj se află prima femeie, prima persoană de culoare și primul canadian care au ajuns într-o misiune lunară. Artemis II nu a coborât pe Lună, dar a testat în condiții reale tot ce contează pentru următorul mare pas: apropierea de Lună, zborul pe partea ei nevăzută, întoarcerea spre Pământ și funcționarea sistemelor în spațiul profund.
De acum, pentru cei patru astronauți urmează drumul spre casă. Dacă totul decurge conform planului, Orion va reintra în atmosferă, va coborî cu parașutele și va ameriza în Pacific, unde echipajul va fi recuperat și dus la bordul unei nave a marinei americane pentru primele verificări medicale. Amerizarea este estimată pentru vineri, 10 aprilie, la aproximativ 8:07 p.m. EDT (sâmbătă, 11 aprilie, la 03:07, ora României).
Până acum, 24 de astronauți ajunseseră până la Lună în cadrul misiunilor Apollo, iar 12 dintre ei au și pășit efectiv pe suprafața ei. Cu Artemis II, numărul oamenilor care au ajuns până în vecinătatea Lunii urcă la 28.
Dincolo de cifre și semnificații, misiunea ne-a oferit și unele dintre cele mai spectaculoase imagini văzute în ultimii ani: Pământul mic și albastru, Luna uriașă și tăcută, privite dintr-un loc în care foarte puțini oameni au ajuns vreodată.
Ne întoarcem și noi pe Pământ, mai exact la Budapesta, unde s-a dus vicepreşedintele SUA, JD Vance, să-l susțină pe Viktor Orban, aflat la doar 5 zile de alegerile cu miză uriașă din Ungaria. Vance l-a lăudat pe Orban inclusiv pentru relaţia cu Moscova și a criticat UE.
Este „unul dintre cele mai grave exemple de amestec străin în alegeri pe care le-am văzut vreodată", a spus Vance, criticându-i pe „birocraţii de la Bruxelles care au încercat să distrugă economia Ungariei". După care le-a transmis alegătorilor maghiari că se află la Budapesta pentru a-l ajuta pe Orban în campanie și că se aşteaptă ca acesta să câştige alegerile de duminică.
Cifra zilei este 1.077 de euro per contribuabil, valoarea estimată a ajutorului oferit de România Ucrainei, inclusiv cheltuielile cu refugiații. Potrivit unei analize publicate de The Kyiv Post, Danemarca depășește 3.650 de euro per contribuabil, Norvegia - 3.186, Letonia și Polonia - 2.500 de euro, iar Irlanda și Cehia - peste 2.000 de euro. Chiar și Ungaria, critică față de sprijinul pentru Ucraina, ajunge la circa 966 de euro per contribuabil.
Și rămânem la noi, unde CNA a luat o decizie care a tulburat piața media, dar a creat și mare dezbatere pe rețele. Mai exact, a decis retragerea licențelor Realitatea Plus și Gold FM, ceea ce înseamnă că cele două posturi nu vor mai emite. Motivul: cele două posturi nu au depus dovada achitării unor amenzi mai vechi de șase luni, așa cum prevede Legea audiovizualului.
Respectiv 28 de amenzi aplicate în 2024, în valoare totală de 605.000 de lei, la Realitatea Plus, chiar dacă postul își achitase între timp amenzile din 2025. Iar la Gold FM, post de radio deținut de o companie controlată de fiica lui Cozmin Gușă, amenzi din 2024-2025.
Realitatea Plus a zis că va emite în continuare pe internet, dar Valentin Jucan, membrul CNA care a făcut propunerea revocării licenței, a zis că decizia va fi transmisă companiilor de cablu și furnizorilor de internet, astfel încât postul să nu mai poată emite nici în mediul online. Decizia poate fi atacată în instanță, dar este executorie.
Dezbaterile care s-au stârnit au ignorat amenzile. Unii au acuzat un act de cenzură inadmisibil în era noastră, alții au aplaudat decizia ca fiind ceea ce merita postul pentru calitatea programelor pe care le difuza.
Între timp, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a aruncat cartoful fierbinte al numirii conducerii marilor parchete în curtea Palatului Cotroceni. În ciuda acuzațiilor publice și a avizelor negative sau lipsă de la CSM de unii candidați, ministrul i-a trimis lui Nicușor Dan lista integrală și nemodificată cu propunerile.
Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general, a primit aviz negativ. Trei candidați au primit aviz pozitiv - Horațiu Miron (șef la DIICOT), Viorel Cerbu (șef la DNA) și Marius-Ionel Ștefan (adjunct la DNA). Nicușor Dan are la dispoziție 60 de zile să ia o decizie și poate refuza, motivat, numirile.
Am văzut și efectul la pompă al măsurilor luate de guvern. Reducerea de acciză la carburanți, intrată astăzi în vigoare, a adus o ieftinire a motorinei în benzinării, dar efectul real pentru șoferi este mult sub cel așteptat.
În stațiile OMV Petrom și SOCAR, prețul a scăzut cu circa 36 de bani pe litru, în timp ce la Rompetrol reducerea a fost de doar 23 de bani. Astfel, motorina a ajuns la aproximativ 9,93 lei/l la Petrom și 10,02 lei/l la OMV.
Benzina, în schimb, nu doar că nu s-a ieftinit, ci la Rompetrol chiar s-a scumpit cu 9 bani/l. Explicația este că o parte din avantajul fiscal a fost deja anulată de scumpirile operate între timp, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale.
Iar prețurile, în general, vor continua să crească. BNR estimează că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior. Din cauza scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a renunțării la plafonarea prețului la energie și a creșterilor de TVA și accize.
Avem și decizia stupidă a zilei, care vine de la primarul Sectorului 4, Daniel Băluță. Un parc de 4 ha, amenajat lângă Parcul Tudor Aghezi (inițial urma să fie doar o extindere a acestuia) va fi numit „Donald J. Trump”. Ca „simbol al prieteniei și valorilor comune care ne unesc”. A fost festival pe internet cu idei despre cum s-ar putea numi locurile de joacă din acest parc.
Încheiem însă ziua cu un gând către Mircea Lucescu, elogiat în toată presa internă și internațională pentru performanțele sportive și viața sa remarcabilă, descris drept Nikola Tesla al fotbalului și un geniu revoluționar.
Ne gândim la el în felul în care singur s-a descris într-un interviu din iulie 2025, când a împlinit 80 de ani:
„Ceea ce m-a mânat pe mine întotdeauna să merg înainte a fost curiozitatea, am fost întotdeauna curios, am vrut să cunosc, am vrut să învăț din experiența altora. Fotbalul reprezintă partea frumoasă a vieții. Când vezi stadioanele pline, atmosfera creată de suporteri intră în pielea jucătorului. De asta jucătorii trebuie să înțeleagă că nu joacă pentru ei, joacă pentru oameni. 80 de ani nu îi simt în niciun fel, chiar dacă corpul a suferit multe traume și incidente, mintea a rezistat”. |
Reflecția zilei: Să decantăm ...
S-a pronunțat și președintele Nicușor Dan în scandalul vaccinurilor de la Pfizer pentru care România trebuie să plătească nu mai puțin de 600 milioane de euro deși nici nu le-am folosit, nici nu mai avem ce să facem cu ele.
A zis Nicușor Dan că trebuie făcute publice toate informațiile legate de achiziția acestor vaccinuri, pentru a combate dezinformarea și pentru a clarifica responsabilitățile politice.
Și pentru asta a tras de urechi ... presa.
„Trebuie să facem public tot legat de Pfizer de acum patru ani, cinci ani, când s-a semnat contractul. Am vorbit mai devreme de război informațional. E foarte important, pentru că ce vedem în spațiul media?
Vedem niște trusturi media care aruncă responsabilitatea pe un politician, vedem alte trusturi media care aruncă responsabilitatea pe alt politician și nu vedem, din păcate, o împărțire între ce e realitatea obiectivă - șirul de elemente obiective, contracte, cine a semnat, la ce s-a angajat”, a zis președintele de la Timișoara.
Și a continuat cu critica:
„Din păcate, ăsta este un mod de lucru al media. Dacă perpetuăm acest mod de lucru, dacă un român obișnuit se uită și zice, uite, ăia zic așa, ăia zic așa, tot timpul, tot timpul, tot timpul fără să existe o referință, atunci de ce românul ăsta obișnuit n-ar crede că eu mi-am cumpărat teza de doctorat, că am semnat un ordin să trimitem 300.000 de români în Ucraina?
Deci există o responsabilitate pe care dumneavoastră o aveți în a decanta ce e obiectiv în realitatea noastră socială și ce e opinia, care evident că e permisă. Dar să decantăm și ce este obiectiv”.
Să zici că trusturile de presă nu sunt obiective în scandalul vaccinurilor din cauză că nu au informațiile corecte este o naivitate de care nu îl putem suspecta pe dl președinte.
Dar, dincolo de asta, în loc să piardă timpul cu discursuri moralizatoare, nu era mai simplu ca dl președinte să vină și să pună pe masa jurnaliștilor desfășurătorul cu „șirul de elemente obiective, contracte, cine a semnat, la ce s-a angajat”, realizat printr-o colaborare responsabilă între președinție și guvern? Sau iar nu e consens în coaliția care, altfel, funcționează impecabil în spatele ușilor închise? |
