A fost prima rundă de consultări cu partidele parlamentare la Cotroceni pentru desemnarea unui prim ministru care să formeze un nou guvern. Au durat vreo șapte ore.
După discuții, poziționările formale au fost așa:
PSD pune două condiții: fără Ilie Bolojan şi fără AUR. Asta a zis Grindeanu. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a punctat decisiv spunând că PSD ia în calcul și varianta unui guvern minoritar susținut în Parlament de formațiunile care au votat moțiunea de cenzură.
AUR vrea mandatul de premier și își asumă „scoaterea României din criză”, a spus George Simion, care a adăugat că nu mai poate fi ignorată „jumătatea de România” care îl susține. Dacă nu se ajunge la o soluție, sunt bune și anticipatele.
PNL, a zis Ilie Bolojan, nu va mai guverna cu PSD și nici nu va susține un guvern PSD, chiar dacă ar fi condus de un premier tehnocrat. Dacă PSD va fi la guvernare, PNL va fi în opoziție. La fel s-a poziționat și USR.
UDMR nu va susține un guvern în spatele căruia se află AUR, în rest este deschis la orice altă formulă. Kelemen Hunor vede o majoritate abia la a doua încercare.
Partidul Oamenilor Tineri va susține orice formulă pro-occidentală de guvernare. Minoritățile naționale vor refacerea coaliției în jurul PNL-PSD și zic că nu e grabă. Șoșoacă (SOS) i-a cerut demisia lui Nicușor Dan.
După toate aceste poziționări oficiale, a trimis și președintele Nicușor Dan un comunicat în care a spus că seria de consultări va continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
Și a făcut un apel la partide „să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”. Frumoasă întoarcere din condei. Dar fără legătură cu realitatea prezentă și viitoare.
În schimb, tot mai multe surse susțin că ar exista un acord ca prima nominalizare să fie un tehnocrat, iar favorită ar fi Delia Velculescu, actual director adjunct la FMI.
În timpul ăsta, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că agenția de rating Fitch a emis un avertisment, în care spune că principalul risc pentru România nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate, care vine din instabilitatea politică. Următorul raport de evaluare al Fitch va fi pe 31 iulie, iar lunile care urmează sunt decisive.
Ratingul Fitch pentru România este BBB- cu perspectivă negativă (ultima treaptă din categoria „investment grade”, încă recomandată investițiilor). O retrogradare cu o treaptă ar duce România la junk.
O veste proastă vine și dinspre Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a pierdut un arbitraj major cu constructorul italian Impresa Pizzarotti pentru întârzierile de pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda.
În 2020, CNAIR a aplicat penalități constructorului italian, dar Pizzarotti a susținut că întârzierile au fost provocate de statul român, din cauza exproprierilor întârziate, a utilităților nerelocate și a modificărilor de proiect cerute ulterior.
Constructorul italian a câștigat, iar suma pe care statul trebuie să o plătească a depășit deja 340 de milioane de lei și crește lunar cu circa 2 milioane de lei din dobânzi și penalități. Acum, italienii se pregătesc să ceară executarea silită a CNAIR, ceea ce ar putea bloca finanțările pentru marile șantiere de infrastructură, inclusiv cele din PNRR.
Și profitând de criza politică, plenul Senatului a votat o iniţiativă legislativă a AUR, care obligă ONG-urile să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor.
Proiectul a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Senatului, cu votul AUR + PSD. Coaliția anti-ONG s-a menținut și în plen, unde s-au înregistrat 76 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și patru abțineri. PNL, USR și UDMR au votat împotrivă.
Modificarea spune că „Asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația să depună anual o declarație cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice - pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice. Nerespectarea obligației atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”.
USR spune că scopul propunerii este, de fapt, intimidarea și controlul total asupra societății civile: „Aceste date vor fi expuse public, direct pe site-ul ANAF. (…) Cine va mai risca în România să doneze unei asociații care critică puterea sau investighează corupția știind că numele său va fi publicat pe listele ANAF?”
Proiectul merge la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Cifra zilei vine din cel mai recent barometru INSCOP Research, primul de după moțiunea de cenzură. AUR rămâne principalul partid din România în intenția de vot, relativ stabil în banda 38-41% (în funcție de gradul de mobilizare al votanților).
O schimbare apare la locul doi. În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie).
Explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research: „Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”.
O victorie a înregistrat, de data asta în justiție, și primarul Sectorului 3. Robert Negoiță a obținut de la Curtea de Apel București, anularea parțială a unor obligații fiscale din dosarul datoriei sale către ANAF. Aproximativ 21 milioane de euro, din datoriile totale de peste 50 de milioane de euro. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Datoria provine din tranzacții imobiliare făcute de Robert Negoiță înainte de intrarea sa în prim-planul politicii locale. Imobilele au fost vândute de Negoiță ca persoană fizică, însă Fiscul a considerat că numărul și caracterul tranzacțiilor le transformau într-o activitate economică pentru care trebuia colectat și plătit TVA. Pe această bază, ANAF a calculat TVA și accesorii fiscale. Cazul datează din 2009. Litigiul s-a întins pe aproape 17 ani.
Iar declarația zilei vine de la Laura Codruța Kovesi, care spune că există „o decizie politică clară” de a nu crește capacitatea de investigare a Parchetului European (EPPO), instituție pe care o conduce din 2019. În ultimii ani, presiunile au crescut inclusiv din cauza publicării datelor privind fraudele și corupția cu fonduri europene.
„Toată lumea ar vrea o justiție independentă și credibilă, până ajungi la cineva din anturajul lor. Atunci procurorii sunt abuzivi, procurorii nu-și fac treaba, Kovesi e prea ambițioasă, EPPO vrea prea multe”.
În lume, Donald Trump spune că a amânat un atac împotriva Iranului, programat pentru marți, la solicitarea aliaților din Orientul Mijlociu. Dar amenință cu un „asalt complet, la scară largă”, în cazul în care nu se va ajunge la un acord pentru încetarea conflictului.
În context, SUA au prelungit derogarea care permite țărilor să cumpere petrol rusesc, pentru încă 30 de zile. Washingtonul a luat prima oară această decizie în martie, în încercarea de a atenua penuriile cauzate de războiul din Iran.
Iar efectele prelungirii războiului din Iran sunt resimțite tot mai puternic chiar de americanii de rând. Ei au cheltuit cu peste 41 de miliarde de dolari în plus pe carburanți, de la începutul războiului. Au crescut costurile pentru transport, alimente și călătorii. Și sondajele arată că mai mult de jumătate din populație este nemulțumită de Administrația Trump, cu doar câteva luni înainte de alegerile din toamnă.
În schimb, în războiul din Ucraina, ajuns în cea de a 1545 a zi, tot mai mult se observă o schimbare a raportului de forțe. Atacurile aeriene la mare distanță ale Ucrainei sunt din ce în ce mai eficiente, iar Rusia nu reușește să se apere.
Analiștii militari susțin că dronele ucrainene au reușit să penetreze trei din cele patru straturi ale sistemului de apărare aeriană al Moscovei. Asta în condițiile în care capitala și regiunea înconjurătoare sunt considerate zonele cu cel mai protejat spațiu aerian al Rusiei după reședința lui Putin din Valdai.
În timpul ăsta, valoarea combinată a celor mai mari cinci companii americane a ajuns să depășească acum PIB-ul total al celor mai mari cinci economii ale Europei.
Nvidia a atins o capitalizare de piață de 5,7 trilioane de dolari. Compania depășește acum întreaga economie a Germaniei (a treia cea mai mare din lume și cea mai mare din Europa), cu un PIB de 5,45 trilioane de dolari. Nvidia este cea mai valoroasă companie din lume.
Giganții tehnologici Alphabet (4,12 trilioane de euro) și Apple (3,75 trilioane de euro) sunt, de asemenea, mai mari decât orice economie europeană, cu excepția Germaniei. Iar Microsoft (2,61 trilioane de euro) și Amazon (2,46 trilioane de euro) depășesc PIB-ul Italiei (2,35 trilioane de euro).
Încheiem ziua cu sfaturi utile de la specialiști despre cum să ne păstrăm creierul în formă când folosim AI.
Tot mai multe studii sugerează că oamenii care se bazează excesiv pe instrumente precum ChatGPT ar putea avea probleme legate de creativitate, capacitatea de concentrare, gândirea critică, memoria și alte procese cognitive. La nivel de societate, acest fenomen ar putea duce inclusiv la o scădere a numărului de idei originale.
Așa că, pe scurt: Nu lua de bun tot ce spune AI-ul și nu te „preda” cognitiv. Adaugă „fricțiune” în procesul de învățare (ia notițe de mână, cere AI să te testeze). Lasă mai mult timp pagina goală (notează mai întâi propriile idei). Păstrează-ți capacitatea de concentrare. Disconfortul și dificultatea nu sunt neapărat lucruri rele. |
Reflecția zilei: Majoritatea pe care nimeni nu o vrea
George Simion a ieșit de la consultările de la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern cu o revendicare maximală: AUR vrea mandatul de premier și a argumentat spunând că nu mai poate fi ignorată „jumătatea de România” care îl susține.
Doar că, statistic, jumătatea lui de Românie nu apare nici în rezultatul AUR de la alegerile parlamentare din 2024, nici în voturile obținute de George Simion la prezidențialele din 2025, nici în cel mai recent sondaj de opinie.
Raportat la numărul de alegători cu drapt de vot, la parlamentarele din 2024, AUR a fost votat de aproximativ 9% din electorat. La prezidențiale, George Simion a ajuns la aproape 30% din electorat în cel mai bun moment al său. În ultimul sondaj INSCOP, scorul AUR ar putea echivala, în funcție de prezență, cu 16–20% din cetățenii cu drept de vot. (calculele aici).
Este mult. Dar nu este jumătate. Este o susținere politică importantă, dar nu un mandat al „poporului”.
În schimb, la parlamentarele din 2024, aproape 8,55 milioane de cetățeni cu drept de vot nu au mers la urne. Asta înseamnă 47,5% din electoratul înscris.
Despre acești oameni - bucata cea mai mare - nu știm ce ar fi ales din oferta electorală. Nu știm dacă ar fi votat AUR, PSD, PNL, USR, UDMR, un partid mic sau dacă ar fi anulat votul. Nu știm dacă au stat acasă din dezamăgire, indiferență, neîncredere sau imposibilitate practică. Știm doar că nu au dat mandat electoral nimănui.
Îmi aduc aminte cum, imediat după ce a fost înlăturat pericolul Călin Georgescu, partidele pro-europene/occidentale și președintele se înghesuiau să ne spună cum a venit momentul reconcilierii celor două Românii care se creaseră vizibil, al acceptării și înțelegerii și cum vor lucra ei fără odihnă la asta.
Cred că a fost promisiunea cel mai rapid uitată. Și despre care nu s-a mai vorbit nici măcar când apar studii sau sondaje care arată hăurile care ne separă.
Dar mă gândeam - având în vedere că în cazul a aproape jumătate din populație nu știm ce vrea, iar electoratul partidelor parlamentare este tot mai radicalizat -, ce șanse sunt ca oricare posibilă coaliție pestriță care va veni la guvernare să facă ceva care să creeze majorități pozitive în societate? |
