Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de energie și combustibil chiar de luna viitoare, dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, au avertizat șeful Shell, Wael Sawan și ministrul german al Economiei, Katherina Reiche.
Iar o eventuală criză de aprovizionare în Europa ar putea avea efecte economice mult mai mari. Șeful BlackRock, Larry Fink, a avertizat că lumea ar putea intra într-o recesiune prelungită dacă petrolul ajunge la 150 de dolari pe baril.
El a descris două scenarii: unul în care conflictul se încheie și prețul petrolului revine spre 70 de dolari pe baril, și altul în care războiul împinge cotațiile spre noi maxime și lovește puternic economia globală.
Astea sunt perspectivele. În ce privește războiul, acesta tocmai a trecut de ziua 26.
Cel puțin 1.000 de militari americani din Divizia 82 Aeropurtată - una dintre forțele de elită cele mai rapide ale armatei SUA - sunt pe drum spre Orientul Mijlociu. Alte surse vorbesc de 2.000 - 3.000. O formă de presiune, un mod de a crește capacitatea operațională a SUA în regiune, dar și un indicator al riscului de escaladare a situației.
Între timp, informațiile privind negocierile SUA-Iran sunt contradictorii. Se vorbește despre o propunere în 15 puncte primită de Iran de la SUA pentru încheierea conflictului, pe care Teheranul a respins-o, considerând-o excesivă. Și de posibile negocieri mediate de Pakistan, chiar la finele acestei săptămâni.
Planul de pace american ar prevede ca Iranul să își desființeze principalele facilități nucleare și să folosească un arsenal redus de rachete doar pentru autoapărare. În schimb, ar urma să primească unele concesii, inclusiv relaxarea sancțiunilor.
De cealaltă parte, Teheranul vrea garanții că SUA și Israelul nu își vor relua atacurile, despăgubiri pentru pagubele provocate de război și recunoașterea autorității sale asupra Strâmtorii Ormuz.
Spre finele zilei, s-a trecut la amenințări. Iranul a avertizat că e pregătit să își bombardeze propriul teritoriu pentru a lovi eventuale trupe americane care ar debarca și că va transforma totul într-o baie de sânge. Iar Casa Albă a răspuns că Donald Trump „nu bluffează” și este pregătit să „dezlănțuie iadul”, dacă Iranul nu cedează.
S-a stabilit și data întâlnirii „mult așteptată” dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Aceasta va avea loc la Beijing, pe 14 și 15 mai. Întâlnirea fusese amânată din cauza războiului din Orientul Mijlociu și poate fi consideră un indiciu despre orizontul de timp în care Trump se așteaptă să încheie războiul.
Și pe frontul celuilalt război, ajuns în ziua 1491, au fost evoluții importante. O dronă provenită din spațiul aerian rusesc a lovit o centrală electrică din Estonia, în timp ce alta s-a prăbușit pe teritoriul leton. Luni, o dronă căzuse într-un lac din Lituania.
În timpul ăsta, Volodimir Zelenski acuză SUA că presează tot mai mult Ucraina să se retragă din Donbas, în schimbul acordării de garanții de securitate.
Iar declarația zilei vine de la cancelarul german Friedrich Merz, care a spus că nu mai e nevoie ca Germania să livreze rachete Taurus către Ucraina, deoarece Kievul își produce acum singur arme cu rază lungă de acțiune.
Am avut și două verdicte istorice în SUA. Un juriu din Los Angeles a decis că Meta și Google au construit intenționat platforme sociale cu mecanisme adictive care au afectat sănătatea mintală a unei tinere care le-a folosit din copilărie. Tânăra a primit despăgubiri de 3 milioane de dolari, într-un verdict care poate influența sute de procese similare aflate pe rol în SUA.
Iar un juriu din New Mexico a decis că platformele Meta au pus în pericol copiii și i-au expus la materiale sexuale explicite și la contacte cu prădători sexuali. În acest dosar, Meta a fost obligată să plătească 375 de milioane de dolari.
The Conversation scrie că acesta ar putea fi pentru Big Tech un moment asemănător cu marile procese intentate în trecut industriei tutunului. Nu pentru că situațiile sunt identice, ci pentru că apare aceeași întrebare-cheie: ce se întâmplă când o companie este acuzată că a știut de risc, a vizat un public vulnerabil și a continuat totuși să își promoveze produsul?
La noi, certurile din coaliția de guvernare s-au mutat acum pe OUG privind criza carburanților. PSD zice că măsurile pe care vrea guvernul vrea să le ia au venit târziu și acum este necesară reducerea accizelor. Între timp, sindicatele au refuzat să discute cu premierul, CES a dat aviz negativ, iar guvernul a anunțat că OUG va fi adoptată joi.
Și am avut un nou episod al luptei dintre puteri. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea imediată a comitetului creat de Guvern pentru analizarea și modificarea legilor justiției.
Instanța supremă condusă de Lia Savonea a ajuns la concluzia că există suspiciuni serioase de „exces de putere” în modul în care a fost înființat și organizat acest grup, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea legii și a separației puterilor în stat. Decizia este definitivă și oprește activitatea comitetului.
Hotărârea ICCJ vine la scurt timp după ce în parlament, la dezbaterea și aprobarea bugetului pe 2026, au fost luați mai bine de 2 miliarde de lei de la Justiție (drepturi salariale), pentru a susține pachetul social al PSD și unele orașe.
În schimb, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, proiectul care introduce pentru prima dată în legislația națională definiția femicidului și extinde măsurile de protecție pentru victimele violenței domestice. Sunt stabilite și circumstanțele agravante pentru crimele comise împotriva femeilor.
Am mai aflat că acționarul Damen Shipyards nu a aprobat planul de reorganizare a Şantierului Naval Mangalia şi urmează a fi deschisă procedura de faliment. Angajații își vor pierde locurile de muncă, în condițiile în care nu și-au mai primit salariile de peste trei luni.
Iar piaţa auto din România a înregistrat cel mai semnificativ declin al înmatriculărilor de mașini noi din Europa, în primele două luni ale anului, de 28,9%, fiind înmatriculate doar 16.982 autoturisme, comparativ cu 23.77 unităţi în perioada similară a anului trecut.
Și în Sectorul 4, s-a decis revocarea taxei de dezvoltare urbană (taxa de aproape 600 de lei plătită de locuitorii sectorului care aveau mașină, nu și loc de parcare). Taxa fusese introdusă la 1 ianuarie 2025 și era prevăzut să se aplice timp de 10 ani. Nu e clar de ce a dat primarul Băluță înapoi, dar USR susține că urma un verdict în instanță care i-ar fi fost defavorabil.
Încheiem ziua cu vestea că Warner Bros. lucrează la un nou film din universul „Stăpânul Inelelor”, care îl va avea drept co-scenarist pe actorul și prezentatorul Stephen Colbert, alături de fiul său.
Proiectul, intitulat provizoriu „The Lord of the Rings: Shadow of the Past”, va fi realizat în colaborare cu regizorul Peter Jackson, cel care a semnat celebra trilogie lansată la începutul anilor 2000.
Universul „Stăpânul Inelelor” este unul dintre cele mai de succes din istoria cinematografiei, având 17 premii Oscar, dintre care 11 pentru „Lord of the Rings: The Return of the King”. |
Reflecția zilei: Lumea în parte
A făcut Gabi Kolbay o investigație despre cum se face restructurarea la STB. Și a descoperit lucruri extrem de interesante. Dar pe care le-a redat - neuzual, dar de impact - la începutul articolului, creând din cuvinte o imagine.
„Gândiți-vă la o mulțime alcătuită din 4.886 de oameni. Apoi imaginați-vă că aproape fiecare al 9-lea se desprinde din această mulțime și pleacă. Asta s-a întâmplat, în ultimii 5 ani, cu șoferii și vatmanii de la STB.
În aceeași perioadă, a scăzut și numărul personalului de întreținere. Din această categorie, a plecat fiecare al 6-lea angajat.
Mulți oameni au dispărut și din categoria de personal din care fac parte unii muncitori, controlorii și casierii.
În schimb, personalul tehnic, economic și socio-administrativ (TESA) a rămas aproape la același nivel.
Iar numărul oficial de șefi abia s-a mișcat: dacă în urmă cu 5 ani, fiecare al 40-lea angajat STB era șef, astăzi fiecare al 53-lea ocupă o funcție de conducere, arată datele STB.
În plus, deși numărul de salariați a scăzut, cheltuiala societății cu aceștia s-a majorat cu o treime, în perioada 2020 – 2024. Și a continuat să crească ușor, în prima jumătate a anului precedent”.
Ei bine, după asta, am folosit metoda lui Gabi ca pe o tablă de șah, pe care am imaginat diverse situații din lumea reală reprezentate simplu și colorat. Personal și universal. Și a funcționat relevant - revelator - distractiv.
De exemplu, ce vedem dacă ne imaginăm mulțimea tuturor politicienilor pe care i-am auzit vreodată vorbind, într-o piața mare, conversând, și i-am extrage pe cei 4-5 cei mai vocali dintre ei? Din mulțimea de magistrați, dacă i-am scoate pe cei pe care îi considerăm corupți? Sau din mulțimea de politicieni pe cei pe care considerăm că ne reprezintă? |
