După ce a fost, în sfârșit, aprobat în guvern proiectul de buget pentru 2026 și, în premieră, Consiliul Fiscal a „salutat” proiectul spunând că bugetul e unul realist, vine acum săptămâna răfuielilor politice.
PSD s-a adunat duminică să își facă strategia pentru săptămâna când va fi discutat bugetul (pe programul parlamentului, joi ar urma să fie dat votul final, în plen). După ore de discuții, social democrații au anunțat că vor vota bugetul, dar vor depune amendamente, iar Sorin Grindeanu s-a pus și pe scris. A ieșit o scrisoare publică pentru premierul Bolojan, în care îi inventariază „păcatele” și îl avertizează.
Pe scurt, Grindeanu reclamă că PSD „care asigură stabilitatea Coaliţiei cu o pondere de 46% din actuala guvernare”, este blocat la ședintele coaliției, are parte de o atitudine sfidătoare din partea premierului și nu mai poate asista la „sărăcirea deliberată a milioane de români”. Și urmează o listă de acuzații la adresa premierului, acuzații care sfidează adevărul și logica.
Despre buget, Grindeanu zice că e „de dreapta, făcut după chipul şi asemănarea a domnului Bolojan, un buget care (..) duce grija oamenilor bogaţi, dar nu protejează absolut deloc oamenii obişnuiţi”.
Premierul i-a răspuns lui Grindeanu și a făcut „apel la raponsabilitate” către parlamentari, amintindu-le că „nu merită să ne întoarcem la greşelile pe care le-am făcut anii trecuţi”.
El a spus că jocul politic al PSD „poate avea o anumită logică” dar, prin astfel de soluţii, politicienii nu rezolvă problemele de fond, ci riscă să aducă România în situaţia în care a fost si până acum.
Și USR și-a anunțat poziția: nu va depune și nu va vota amendamente la Legea bugetului. Conducerea USR a acuzat PSD că „se joacă din nou cu chibriturile”, argumentând că votarea unor amendamente care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate.
Asta în timp ce PNL a transmis PSD, aproape neutru, că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliţiei şi asumate de Guvern, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament.
A trecut și ziua 16 de război în Orientul Mijlociu, cu atacuri masive de ambele părți și cu slabe șanse să se încheie curând. Donald Trump a zis că nu e pregătit pentru un acord cu Iranul și, între timp, SUA ar putea să mai atace de câteva ori insula Kharg, o mică fâșie de coral care adăpostește inima economiei iraniene, „just for fun”.
Totuși, fără să fie foarte precis, secretarul american al Energie a indicat - pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea prețurilor la combustibili - că „acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni”.
În paralel, Trump a făcut și un apel la mai multe state (China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie) să contribuie cu nave de război pentru a ține deschisă Strâmtoarea Ormuz. Franța a zis pas, celelalte state analizează atent și vor reveni.
Și Elveţia a anunţat, pentru prima dată de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, că a respins două cereri ale SUA pentru survolarea teritoriului său, invocând „dreptul la neutralitate”. Americanii au depus mai multe cereri în acest sens.
Iar Agenția Internațională a Energiei a anunțat că peste 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgenţă vor ajunge pe pieţe în perioada următoare (din statele membre din Asia şi Oceania vor fi disponibile imediat, iar din Europa şi din Americi - la sfârşitul lunii martie), pentru a combate creșterea prețurilor la petrol.
Controverse sunt și pe tema noului lider suprem al Iranului. În timp ce Trump zice că el crede, (fără a aduce dovezi), că Mojtaba Khamenei nu ar mai fi în viață, autoritățile iraniene au dat asigurări că liderul lor suprem este „în stare bună de sănătate” și „gestionează pe deplin situația”. Tot fără dovezi, și ei.
Avem vești și din România, unde au sosit primele trei avioane cisternă și mai mulți militari americani (nu se știe numărul lor, spune ministrul Apărării), care vor efectua operațiuni de pe teritoriul țării nostre pentru a susține intervenția SUA în Iran.
Declarația zilei vine de la Donald Trump, care a spus, în cadrul unui interviu telefonic la CBS News că a fost „foarte surprins” că Iranul a decis să atace și alte țări din Orientul Mijlociu, nu doar Israelul și țintele americane directe. „Am fost foarte surprins (...), a fost cea mai mare surpriză pe care a avut-o în toată această situaţie”.
Iar The Guardian scrie despre statele din Golf, care suportă costurile cele mai grele ale războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, deși au încercat să îl prevină diplomatic.
Furia și frustrarea în regiune sunt în creștere. Blocarea Strâmtorii Ormuz, atacurile iraniene asupra infrastructurii și presiunea economică tot mai mare au alimentat resentimentul față de un conflict pe care monarhiile din Golf nu îl consideră al lor.
Ne întoarcem în Europa, în Ungaria, unde se apropie (12 aprilie) cel mai important scrutin de la căderea comunismului, scrie Politico. O analiză a situației electorale arată că premierul Viktor Orbán continuă să aibă o influență puternică în rândul alegătorilor vârstnici din fiefurile rurale ale Fidesz (unde mesajul lui Orbán despre riscul ca Ungaria să fie atrasă în războiul din Ucraina continuă să funcționeze „ca o vrajă”), dar pierde teren în fața opoziției în rândul tinerilor.
Duminică, sute de mii de oameni au ieșit pe străzile Budapestei, în două manifestații separate, una pentru susținerea lui Viktor Orbán, cealaltă pentru opoziția condusa de Péter Magyar.
În țara care l-a făcut pe Orbán aproape imposibil de învins timp de un deceniu și jumătate, această ruptură între generații ar putea fi exact factorul care decide dacă sistemul său va rezista.
Iar Volodimir Zelenski a acuzat UE că îl „șantajează” pentru a redeschide conducta Drujba, prin care este transferat petrol rusesc în Slovacia și Ungaria. „Prin ce diferă acest lucru de ridicarea sancțiunilor împotriva rușilor?”, s-a întrebat Zelenski în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, pe care BBC a publicat-o duminică.
Nu se menționează în mod exact când a avut loc discuția, ci doar că aceasta a urmat după ce Donald Trump a decis să ofere temporar Rusiei posibilitatea să vândă petrol rusesc pe piața internațională, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Încheiem ziua cu procesele dificile care preced adaptarea la schimbările amețitoare pe care le trăim. Axios crie că tot mai multe colegii și universități din SUA readuc în prim-plan examenele scrise de mână, în caietele clasice numite „blue books”, în încercarea de a limita fraudele bazate pe inteligență artificială.
Mulți profesori consideră însă revenirea la „blue books” o reacție „în afara ritmului” lumii actuale. Mulți tineri au crescut aproape exclusiv scriind pe ecrane, iar angajatorii caută tot mai mult absolvenți care să știe să folosească instrumente AI, nu să fie educați ca și cum aceste instrumente nu ar exista.
În acest sens, dezbaterea din campusuri nu este doar despre fraudă, ci și despre felul în care universitățile ar trebui să se adapteze unei noi realități tehnologice. Soluția nu poate fi simpla întoarcere la metode vechi, ci găsirea unei formule în care studenții să fie evaluați corect, iar universitățile să accepte că scrisul, învățarea și munca s-au schimbat deja.
Valabil și pentru oricare altă schimbare majoră personală, profesională sau la nivelul societății. |
Reflecția zilei: Ceasul rău, pisica neagră
Omenirea a ajuns într-un „ceas al discordiei planetare”, în care încrederea între oameni și națiuni a dispărut, iar dictatorii dau lecții de moralitate, spune Gabriel Liiceanu, făcând o analiză a crizelor cu care ne confruntăm în prezent.
El a dat apoi exemplul lui Vladimir Putin, care a declanșat războiul din Ucraina, criticând apoi atacurile SUA asupra Iranului.
„În clipa în care cel care încalcă dreptul internațional și intră peste altă țară și pe urmă apare - cum au făcut rușii recent și au spus ce au făcut americanii cu Iran e o imoralitate. (...) Ideea să-ți vorbească despre imoralitate agresorul și criminalul numărul unu al omenirii este halucinantă".
„Deci în această lume trăim și atunci noi nu mai avem Organizația Națiunilor Unite, avem 'Organizația Națiunilor Neunite' (...). Cum funcționează omenirea bazată pe neunire totală, pe discordie. În ceasul ăsta suntem. Asta cred eu că e criza planetară. Este un ceas al istoriei, al discordiei planetare”, a mai spus Liiceanu.
Tot în lumea asta în care trăim, președintele SUA, cea mai puternică forță militară a Planetei, s-a apucat să zică, în timpul unui interviu telefonic, că atacurile americane au „demolat complet” cea mai mare parte a insulei iraniene Kharg (mica fâșie de coral care găzduiește inima economiei iraniene), dar că SUA ar putea lovi din nou acolo de câteva ori, „just for fun”.
Aproape în paralel erau anunțate numele celor șase militari americani morți în Iran din cauza cel mai probabil a unei probleme tehnice sau greșeli umane la alimentarea avioanelor din Iran - maiorul John „Alex” Klinner, 33 de ani, căpitanul Ariana Savino, 31 de ani, sergentul tehnic Ashley Pruitt, 34 de ani, căpitanul Seth Koval, 38 de ani, căpitanul Curtis Angst, 30 de ani, și sergentul Tyler Simmons, 28 de ani.
N-ar fi totuși prea puțin să dăm vina pentru criza și discordia planetară doar pe criminalul și pe nebunul planetei? |
