Am reușit să evităm retrogradarea în „junk” și în cazul S&P. Agenția de evaluare financiară a decis menținerea ratingului BBB-, cu perspectivă negativă, pentru România, având în vedere că chiar am redus deficitul și am atras și fonduri europene substanțiale. Totuși, ne zice S&P, când au evaluat, au luat în calcul că va fi numit curând un guvern nou, care să adopte „un cadru bugetar credibil pentru 2027 - 2028”.
La avertismente, S&P zice că dacă se mai prelungește mult criza politică, asta ar putea să împiedice ajustarea fiscală și poate duce la retrogradare. Pentru că, așa cum vedem cu ochiul liber, criza politică reduce încrederea investitorilor, ne scumpește finanțarea și accentuează dezechilibrele. S&P estimează și o scădere a economiei cu 0,5% în 2026.
De altfel, în așteptarea deciziei S&P, euro a atins un nou maxim istoric. Euro a ajuns la 5,3447 lei, în creștere cu 6,7 bani față de joi (+1,27%), dolarul a urcat la 4,7519 lei (+1,6%), iar francul elvețian la 5,7347 lei (+2,6%). Evoluția vine pe fondul prelungirii crizei politice și al nervozității pieței înaintea verdictului S&P privind ratingul României. Analiștii estimează mai degrabă că leul va rămâne sub presiune, iar dobânzile și inflația ar putea rămâne ridicate.
Presiunea asupra leului se vede și în rezervele valutare ale BNR, care au scăzut în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la circa 60 de miliarde, cel mai redus nivel din iunie 2025. Banii s-au dus pe intervenții pentru a tempera deprecierea leului, din cauza crizei politice, și circa 2,7 miliarde de euro pentru plata ratelor și dobânzilor datoriei publice în valută.
Așa stând situația, președintele a anunţat programul consultărilor de luni de la Cotroceni. De la 14 la 19 ascultă toate partidele (câte jumătate de oră de fiecare), după care vom afla noua nominalizare, în aceeași zi. Speculații sunt multe cu privire la cine va fi nominalizat de data asta, dar mai bine așteptăm până luni, că dl. președinte s-a tot încăpățânat să ne surprindă.
În timpul ăsta, Ilie Bolojan a fost audiat ca martor la DNA Iași, în dosarul Fănel Bogos. La sosire, a fost întâmpinat de un grup de contestatari care l-au huiduit și i-au strigat „Trădătorule, ai îngenuncheat țara, bă” și „La pușcărie, hoțule!”. La ieșire, după circa două ore, Bolojan nu a scos o vorbă.
Pe surse, procurorii au vrut să clarifice ce a discutat anul trecut, la Palatul Victoria, cu omul de afaceri și dacă acesta i-a cerut să intervină pentru rezolvarea problemelor cu autoritățile sanitar-veterinare. Bogos, acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență, ar fi plătit aproximativ 1,5 milioane de euro unor intermediari pentru a obține sprijin, inclusiv schimbarea șefului DSVSA Vaslui.
Bolojan a susținut că întrevederea fusese programată pentru o discuție politică, dar Bogos i-a prezentat problemele firmei sale. Povestea e demult, dar s-a nimerit fix acum să-l cheme la DNA.
Iar democrații au cerut investigarea ambasadoarei SUA în Grecia. Cea cu am pus umărul să cadă Bolojan și dărâmăm noi orice guvern vrem, nu contează unde. Doi congresmeni democrați au cerut Departamentului de Stat să-i verifice conduita lui Kimberly Guilfoyle, inclusiv relația cu un lobbyist, promovarea intereselor unei companii grecești din domeniul gazelor și deplasările cu avioane private. Și să o revoce, dacă se confirmă.
Pe plan extern, G7 a decis să intervină masiv pe piață, iar Trump a renunțat la amenințarea cu blocarea exporturilor de motorină. Acordul prevede eliberarea a 100 de milioane de barili din rezerve, motorină și petrol, începând imediat, pe parcursul a patru luni, cu livrări importante de motorină în primele 20 de zile. Se speră că asta o să mai tempereze creșterea prețului la petrol și motorină.
Iar în Franța, protestele elevilor au escaladat. Nemulțumirea față de condițiile din școli s-a transformat într-o criză națională, cu incendii, răniți și acuzații de violență polițienească. De la începutul protestelor, luni, peste 5.000 de persoane reținute, iar profesorii și părinții se alătură mobilizării. Doar vineri au fost reținute 1.747 de persoane (85% minori), 735 de unități de învățământ au fost afectate, iar aproape 400 de licee au rămas închise. O nouă mobilizare este anunțată pentru 6 octombrie.
Cifra zilei este 23 de zettajouli de energie termică. Este cantitatea record de căldură absorbită de oceanele lumii anul trecut, echivalentul energiei eliberate de 12 bombe atomice de dimensiunea celei de la Hiroshima în fiecare secundă, timp de un an întreg.
Oceanele preiau aproximativ 90% din căldura suplimentară reținută pe planetă de gazele cu efect de seră. Astfel, limitează încălzirea aerului, dar apa tot mai caldă alimentează furtuni mai puternice, contribuie la creșterea nivelului mării, amenință hrana și locurile de muncă.
Declarația zilei: „Cu toții cunoaștem zicala: dacă la începutul unui spectacol există o armă agățată pe perete, mai devreme sau mai târziu aceasta va fi folosită.” - Îi aparține lui Vladimir Putin, care a vorbit la forumul Valdai despre posibilitatea folosirii armelor nucleare.
Avem azi și rubrica lideri de carton, despre degradarea calității leadershipului lumii în care trăim. După ce i-a chemat la dineu pe șefii de stat și de guvern care se aflau la reuniunea ONU de la New York, Donald Trump a făcut poze cu mulți dintre ei, el la mijloc, încadrat de șeful de stat și consoarta. La mai bine de o săptămână, Trump le-a dat pozele la fiecare, iar respectivii au început să le distribuie pe rețele, mândri de „magnetul” adus din State.
A primit și Nicușor Dan una, pe care a expus-o, ornând-o cu un discurs sforăitor (ex: Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la un nou nivel și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele noastre țări”.
Mai pe seară, s-a făcut dezbatere mare pe rețele: e sau nu e Trump doar o machetă din carton lângă care s-au pozat mai mulți șefi de stat și de guvern? Că pare împăiat și fix în aceeași poziție în toate pozele. Și la premierul din Kosovo, Albin Kurti, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić sau prim ministrul Albaniei, Edi Rama.
A dezmințit Președinția repejor, că nu e Trump din carton. Maxim de jenant, pozele merită văzute.
De ascultat: Adriana Săftoiu, în dialog cu Adriana Nedelea, despre ce a găsit în interiorul TVR și de ce reforma televiziunii publice se lasă așteptată. „Nu-mi face plăcere să o spun, dar chiar cred că e în interesul clasei politice”, spune fosta șefă a instituției.
Conducerea rămâne vulnerabilă: „Tu ești numit pe un mandat de patru ani, dar mandatul tău se poate întrerupe și după două zile, dacă se supără clasa politică și se schimbă guvernul”. Iar conflictele dintre partide se simt imediat în instituție: „Eu am simțit pe pielea mea că de multe ori, raporturile în Consiliul de administrație se schimbau în funcție de cum se schimbau scandalurile noastre politice”.
Încheiem ziua cu un studiu despre timpul petrecut de copii în fața ecranelor. O analiză publicată în JAMA Pediatrics, care reunește date despre peste 2,8 milioane de copii din 64 de țări, arată că folosirea mai intensă a ecranelor este asociată cu rezultate școlare mai slabe, dificultăți în dezvoltarea limbajului și mai multe probleme emoționale.
Copiii care petrec mai mult timp cu jocuri video, rețele sociale și streaming au și mai multe dificultăți în relațiile cu colegii, simptome de anxietate și depresie, dar și comportamente agresive.
Amploarea asocierilor este comparabilă, în unele domenii, cu cea observată pentru factori precum situația materială a familiei, comportamentul părinților sau nașterea prematură. |
Reflecția zilei: Martir sau escroc?
Scrie Deutsche Welle despre arestarea lui Călin Georgescu și cum ar putea el să intre în memoria publică, dacă e vinovat, fie ca un martir, fie ca un escroc. Iar totul depinde nu doar de probe, ci și de calendarul dosarelor în care este cercetat.
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pe 29 septembrie 2026, în vreme ce în stradă simpatizanții lui strigau „Arestați-ne pe toți”.
Nu e dosarul loviturii de stat, în care apar și mercenarii lui Horațiu Potra veniți la București imediat după anularea alegerilor, în decembrie 2024, înarmați până în dinți, să-l pună pe Georgescu președinte.
Și nu e vorba nici de acuzația de discurs legionaroid, ci despre constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Arestarea a avut loc în mijlocul celei mai lungi crize guvernamentale postdecembriste, cu o zi înainte de respingerea guvernului Siegfried Mureșan în Parlament, unde la deliberări, George Simion a anunțat că AUR nu va vota nicio altă variantă de guvern până nu va fi eliberat Călin Georgescu.
Simultan, susținătorii lui Georgescu au încercat să rupă gardurile Jandarmeriei la Arestul Central, în timp ce Alin Dat, un sponsor local din Oradea, a lansat un ultimatum până a doua zi la ora 12, altfel adepții lui Georgescu „preiau puterea executivă și judecătorească”, iar alți adepți strâng bani tot virtual pentru a-i plăti datoria lui Georgescu.
Analiza e interesantă și merită citită integral, eu sar la concluzii:
În săptămâna 21-28 septembrie, din interceptările DIICOT publicate pe surse de Digi24, reies cel puțin două elemente importante:
1) Misiunea - Georgescu i-ar fi spus partenerului său de afaceri, arestat preventiv la rândul lui, Ionel Rusen: „misiunea mea a fost să deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final”. Formula e în același timp mesianică și conspiraționistă, iar faptul că-l deconspiră de Simion sugerează relația rece, dar interesată dintre cei doi: fiindcă Georgescu are încrederea, dar AUR adună voturile;
2) Exilul - Georgescu și-ar fi căutat o vilă în Toscana și și-ar fi pregătit exilul cu ajutorul lui Mateo Salvini, liderul suveran al Ligii Nordului din Italia. Mitul românismului se pierde brusc în acest context;
E posibil să existe o susținere suficient de importantă atât din sistem, cât și din afara lui pentru Călin Georgescu, iar criza prelungită în care se află România să ajute această tabără să facă un viraj în afara hărții occidentale.
Dacă, însă, în sistemul juridic există destui magistrați curajoși, atunci dosarul de înșelăciune ar putea produce o condamnare rapidă în 2027, iar cel al loviturii de stat va fi lăsat pentru mai târziu. În acest fel, Georgescu ar putea intra în memoria electoratului ca un escroc, iar AUR se va agăța de altcineva.
Dacă, în schimb, procesul referitor la lovitura de stat va ajunge primul la o sentință, martirul va acoperi afaceristul.
Tragerea de timp sau prescrierea în cazul dosarului de escrocherie, din cauza fragilității probelor privind rolul său de intermediar, ar reactiva cu dobândă și integral mitul persecuției cu tot cu varianta ulterioară a entuziasmului părții anti-reformiste din sistem care mizează pe abandonarea azimutului occidental.
Martir sau escroc? Cine decide? |
