Începem cu o veste bună. România va primi integral 2,62 miliarde de euro din PNRR pentru cererea de plată 4, după ce Comisia Europeană a confirmat că toate jaloanele și țintele au fost îndeplinite, a anunțat ministrul Dragoș Pîslaru.
Este prima cerere pregătită integral de actualul executiv și vine fără corecții sau suspendări, spre deosebire de cererile 2 și 3, unde Bruxelles-ul a blocat fonduri din cauza reformelor întârziate sau incomplete, inclusiv la pensiile speciale, AMEPIP și numirile din companiile de stat.
Ministrul a mai spus că România a deblocat negocieri pentru o finanțare suplimentară de 497,6 milioane de euro din partea Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului, iar cererea de plată 5 ar urma să fie depusă la finalul lunii iunie, doar dacă documentele sunt complete.
Și doar dacă va mai exista apetit pentru reformă, jaloane, Bruxelles.
Pentru că vine ziua cu moțiunea. Despre ce șanse sunt să treacă, depinde pe cine întrebi. Susținătorii lui Ilie Bolojan spun că, deși nu au reușit să își asigure prin negocieri un număr de voturi ca să fie siguri că nu trece moțiunea, ar fi vorba de 5-10 voturi care le mai lipsesc. De partea cealaltă, pesediștii susțin că moțiunea va trece cu un număr confortabil de voturi. Fiind vot secret, cu bile, poate că orice e posibil.
Ce știm sigur: Moțiunea va fi supusă la vot marți, într-o ședință a parlamentului care începe la ora 11. Pentru a trece, este nevoie de 233 de voturi, mult mai puține decât cele 254 de semnături pe care le-a strâns.
Între timp, s-au anunțat și unele retrageri - ale celor care au semnat, dar care acum spun că nu o vor vota. Cei șase parlamentari ai Partidului UNIT (intrați în Parlament pe listele POT) au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat-o. De asemenea, s-au anunțat retrageri din grupul PACE.
Pe de altă parte, grupul minorităților, care are 17 parlamentari, nu a impus o linie de vot, iar decizia va fi luată individual.
Deși votul este teoretic secret, PSD a decis ca parlamentarii social democrați să voteze cu bilele la vedere și să le arate liderilor de grup înainte de a le introduce în urne.
Parlamentarii UDMR vor fi prezenți în sală, dar nu vor vota. La fel și parlamentarii USR. Parlamentarii PNL ar urma fie să răspundă „prezent, nu votez”, fie să părăsească sala în momentul votului.
Nu ne rămâne decât să așteptăm ziua de mâine și să numărăm bilele.
După aceea, dacă guvernul Bolojan nu cade, își va continua activitatea și va trebui să ceară votul pentru miniștrii interimari în maximum 45 de zile de la numirea lor.
Dacă guvernul Bolojan cade, își va continua activitatea cu puteri limitate, până va fi numit un nou guvern.
Vor începe negocieri pentru formarea unei majorități și vom vedea atunci ce promisiuni rezistă. Dacă PNL chiar nu va mai guverna cu PSD, ce își va asuma PSD sau daca Nicușor Dan va duce negocierile înspre păstrarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, dar cu un alt premier, așa cum este și dorința cea mai mare a PSD.
Până atunci, însă, președintele se păstrează zen și ne tot dă asigurări că suntem bine.
„Ştiu exact ce se întâmplă în România. Am urmărit pe tot parcursul zilelor de ieri şi de azi, o să avem mâine moţiune. Vreau să-i asigur pe români că, indiferent ce se întâmplă, într-un sens sau în celălalt, România va continua să păstreze traiectoria occidentală, statul va continua să funcţioneze şi există acord pe obiectivele fundamentale imediate, care sunt SAFE şi PNRR", a zis președintele.
După momentul moțiunii, incertitudinea va mai dura o săptămână, două, crede Nicușor Dan.
Totuși, de ce am mai considera ca fiind PSD un partid pro-european, după ce s-a aliat cu AUR, a generat criză politică și economică într-un moment critic al României, doar pentru a-și conserva corupția, privilegiile și căpușarea banilor românilor?
La nivelul omului simplu, criza politică nu se vede în învinși și învingători în perspectiva alegerilor din 2028, ci în creșterea cursului, a dobânzilor, a inflației, a incertitudinilor.
Leul a continuat să se deprecieze în raport cu principalele valute. BNR a cotat luni moneda europeană la 5,1998 lei, cel mai mare curs leu-euro din istorie. Joi, euro era cotat la 5,1417 lei.
Ajungerea euro la 5,2 lei/unitate nu e singurul efect, cu toate că acesta este cel mai puternic din punctul de vedere al efectelor negative, ducând direct la scumpirea importurilor, a serviciilor cotate în euro (rate, chirii, anumite facturi precum cele de telefonie etc.), scrie Curs de Guvernare.
Până la deprecierea monedei naționale, investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la criza politică fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale (titluri de stat și acțiuni de la BVB de exemplu) și mutarea banilor în alte țări sau, în cazul populației române, în euro și în active denominate în euro.
Tot Curs de Guvernare scrie că miza reală a crizei politice este cine va controla contractele miliardelor de euro care urmează să fie investite în anii care vin. Este vorba de peste 25 de miliarde de euro numai din sursele identificabile public – înzestrare militară, energie, infrastructură, resurse minerale critice.
Fiecare contract implică, chiar în aceste luni, semnături, decizii de atribuire, alegerea furnizorilor și a subcontractanților, relații între structuri publice și private, negocieri despre cine produce ce și unde și așa mai departe. Cât de corect vor fi făcute și cât de în beneficiul țării va depinde de cine va fi la butoane.
În lume, SUA au lansat „Project Freedom”, o operațiune prin care Marina americană zice că va ajuta la ieșirea din Golful Persic a peste 850 de nave comerciale și aproximativ 20.000 de marinari blocați de două luni în zona Strâmtorii Ormuz. Planul anunțat de Donald Trump prevede culoare de navigație considerate sigure, supraveghere aeriană și coordonarea plecărilor. Washingtonul nu a explicat însă clar cum vor fi evacuate navele.
Anunțul a fost urmat rapid de noi atacuri. Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat trei rachete trase dinspre Iran. Un petrolier din largul Omanului ar fi fost atacat cu două drone iraniene, iar o navă sud-coreeană a fost avariată de o explozie. Trump susține că Iranul a lovit nava sud-coreeană și că Marina SUA a eliminat șapte ambarcațiuni rapide iraniene. Teheranul avertizează că orice forță militară străină care intră în Strâmtoarea Ormuz fără permisiune poate fi atacată.
Efectul economic a fost imediat. Anunțul american coborâse inițial petrolul sub 110 dolari/baril, dar noile atacuri au împins cotația Brent spre 114 dolari/baril.
În Ucraina, ziua 1531 stă sub semnul unui adevărat duel de avertismente înainte de parada de 9 mai prin care Rusia marchează Ziua Victoriei: Volodimir Zelenski spune că dronele ucrainene ar putea survola Piața Roșie chiar pe timpul manifestațiilor, în timp ce Vladimir Putin a decis să instituie un armistițiu temporar, pe 8 și 9 mai, dar amenință cu represalii feroce dacă Ucraina încearcă să perturbe festivitățile.
Contextul este tensionat și mai mult de faptul că Ucraina a lovit noaptea trecută chiar în inima capitalei ruse. O dronă a avariat un zgârie-nori de lux din Moscova, aflat la doar șapte kilometri de Kremlin și la trei de Ministerul rus al Apărării. Nu au fost raportate victime, însă mai multe apartamente au fost afectate.
Încheiem ziua cu un scurt istoric interesant. Dacă va fi demis marți, Ilie Bolojan (al 72-lea premier din istoria României) ar fi al șaptelea premier de după Revoluţie demis prin moțiune de cenzură (după guvernele Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu).
Guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură în octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Moţiunea „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR, a trecut cu 254 de voturi, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare.
Guvernul Sorin Grindeanu a căzut în iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moţiunea de cenzură a fost inițiată de PSD şi ALDE și a trecut cu 241 de voturi.
Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis în octombrie 2019, după 645 de zile în funcţie. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei (PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, parlamentari neafiliaţi, minorităţi). Moțiunea a trecut cu 238 de voturi.
Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu care a „domnit”, fără întrerupere, 1484 de zile.
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. |
