Așa cum era de așteptat, Inspecția Judiciară nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel București (CAB), în urma controlului efectuat după dezvăluirile din documentarul Recorder.

Sunt însă interesante concluziile. Pe scurt:

• Nu au fost descoperite abuzuri, intervenții sau manipulări ale dosarelor.


• Prescrierile din dosarele mari nu ar fi fost „aranjate”, ci simple coincidențe de timp, schimbările de complet nu au fost făcute ca să scape inculpații, ci suprapunerile au fost întâmplătoare.


• Schimbările de judecători nu sunt „cu dedicație”, ci țin de organizare.
  Mutările, detașările, înlocuirile de complet ar fi măsuri administrative normale (pensionări, promovări, concedii, lipsă de personal), nu intervenții în dosare.


• Independența judecătorului nu înseamnă că fiecare face ce vrea. Independența nu exclude reguli, șefi sau management intern – instanțele trebuie să funcționeze organizat, ca orice instituție publică.


• Documentarul Recorder ar fi exagerat câteva cazuri și le-a prezentat ca fenomen general, fără a ține cont de context.


• Problemele reale ar fi, de fapt, lipsa de bani și de personal. Subfinanțarea, infrastructura slabă și deficitul de grefieri/judecători ar explica haosul administrativ, nu influențe sau presiuni.

Raportul Inspecției Judiciare (instituție condusă de o judecătoare apropiată a șefei ICCJ, Lia Savonea) a fost validat de Secția de judecători a CSM cu 8 voturi pentru și 2 împotrivă, dar nu fără controverse. Doi membri ai CSM au spus că documentul conține erori și că ar trebui completat, iar unul că raportul nici măcar nu este semnat de toți cei care l-au redactat. Savonea a respins criticile și a catalogat documentarul Recorder drept „o manipulare” care a afectat încrederea în justiție.

În timpul ăsta, așa cum a promis premierul Bolojan, ministrul Finanțelor a prezentat „pachetul de relansare”, care urmează să fie adoptat la pachet cu reforma în administrație. Focusul, a spus Alexandru Nazare, se mută de la consum la investiții.

• Pentru firme, se acordă bonificație de 3% la impozit pentru companiile care își plătesc la timp taxele, super-deduceri de 50% pentru cheltuielile legate de listarea la bursă, plus majorarea plafonului pentru TVA la încasare (5 milioane lei din 2026), măsură care ajută firmele să plătească TVA doar după ce își încasează banii.


• La persoane fizice, se acordă o bonificație de 3% la impozit doar celor care depun Declarația Unică (PFA, freelanceri, venituri independente), adică aproximativ 800.000–1 milion de contribuabili. Salariații nu primesc acest beneficiu, deoarece impozitul lor este deja reținut lunar la sursă.


• Cea mai importantă schimbare este conceptul de „investiții strategice”: proiectele mari (de peste 1 miliard lei) pot primi ajutor de stat personalizat – granturi, credite fiscale, garanții sau chiar aport la capital – decis direct de Ministerul Finanțelor. Statul renunță la scheme generale și trece la sprijin țintit, pe proiecte considerate prioritare (industrie, tehnologie, apărare, exporturi).

Impactul bugetar estimat pentru 2026 este de circa 2,1–2,2 miliarde lei, iar măsurile sunt gândite pe termen mediu (5–7 ani).

Și lupta anti-corupție s-a remarcat azi.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost audiat aproape șase ore la DNA, după ce procurorii au făcut percheziții atât la sediul Primăriei, cât și la locuința sa. Acuzațiile sunt că au fost construite și asfaltate unele drumuri fără autorizații legale, inclusiv un drum realizat din bani publici pe un teren care aparține fratelui său, pentru a facilita accesul la un proiect imobiliar din zonă.

Cazul a fost semnalat inițial de Recorder, iar plângerea penală a fost depusă de Vlad Gheorghe, consilier al premierului Bolojan. La finalul audierilor, Negoiță – aflat la al patrulea mandat de primar – a fost pus sub control judiciar, cu o cauțiune de 800.000 de lei, și are interdicția de a-și exercita funcția. Negoiță a respins acuzațiile.

De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe fostul ministru al Transporturilor Alexandru-Răzvan Cuc, acuzat că ar fi intermediat o mită de peste un milion de lei pentru directorul general al Registrului Auto Român. În același dosar, a fost trimis în judecată și omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe.

Iar ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că a descoperit probleme mari, „grave și sistemice”, la Batalionul 52 Geniu Tisa din Satu Mare. De la ocuparea ilegală a unor posturi militare până la folosirea resurselor armatei în scopuri personale. Rezultatele controlului au fost trimise la DNA, iar comandantul unității a fost revocat din funcție.

Și avem și o întâmplare cu un lot de 33 de angajați ai CFR Călători acuzați de fapte de corupție care urmează să fie trimiși în judecată de Parchetul București. Potrivit Club Feroviar, în timpul anchetei, procurorii au descoperit că unii dintre cei vizați au apelat inclusiv la ChatGPT, încercând să obțină explicații juridice și chiar formulări de declarații care să-i ajute să evite consecințele penale.

A fost și ziua 1443 de război, în care Ucraina şi Rusia au încheiat negocierile de pace mediate de SUA, de la Abu Dhabi. A venit o singură veste bună: un schimb de 314 prizonieri, primul de acest fel după 5 luni. Însă celelalte dosare în vederea opririi războiului par blocate. Volodimir Zelenski a anunțat că va fi organizată curând o a treia rundă de negocieri, în format trilateral.

Între timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Vladimir Putin este dispus să răspundă unui apel telefonic al președintelui francez Emmanuel Macron pentru discuţii „serioase".

Iar căderea în masă a terminalelor Starlink folosite de armata rusă a provocat un colaps al coordonării pe front, evidențiind o vulnerabilitate critică a sistemelor de comunicații ale Moscovei.

Un eveniment important - SUA și Rusia au decis să reia dialogul direct între forțele armate, la cel mai înalt nivel, după o întâlnire între generali de top desfășurată la Abu Dhabi. Va exista „un contact militar constant”, cu scopul de a preveni erorile de calcul și escaladările neintenționate, într-un context regional extrem de tensionat. Reluarea comunicării marchează o schimbare notabilă față de perioada de îngheț diplomatic și militar dintre cele două puteri.

Ne întoarcem la noi, cu o evoluție îngrijorătoare semnalată de Salvați Copiii România: rata mortalității infantile a crescut în 2024 (date definitive INS) de la 5,6 (pentru anul 2023) la 6,6 la mia de copii născuți vii, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalității infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023).  Media UE este de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii.

O veste proastă a venit și de la ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a confirmat că România va pierde 231 de milioane de euro din PNRR, după ce nu a reușit să îndeplinească la timp jalonul privind reforma pensiilor magistraților.

Încheiem ziua cu The Atlantic, care scrie despre decizia radicală luată de management la Washington Post -  pe care o numește „o crimă” - unde aproximativ 30% dintre angajați urmează să fie disponibilizați. Sub conducerea proprietarului Jeff Bezos, ziarul este tratat tot mai mult ca un „activ” de eficientizat, nu ca o instituție publică cu rol civic.

Această abordare riscă să golească Washington Post de ceea ce l-a făcut relevant timp de aproape 150 de ani: redacții puternice, reporteri experimentați, capacitatea de a produce investigații și de a oferi context național.

Miza depășește soarta publicației. Dacă această instituție este redusă la o versiune mai mică, mai comodă și lipsită de ambiție, pierderea este și a cititorilor, a comunității și a unei democrații care depinde de presă pentru a înțelege și a controla puterea.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Sweet spot

La una dintre întâlnirile live cu comunitatea Vast&Curious, Andreea Roșca l-a avut invitat pe Cosmin Alexandru. Tema discuției a fost „cum să trăim și să ne fie bine într-o lume haotică”.

Cosmin Alexandru studiază de ani de zile conceptul de antifragilitate: cum unele sisteme „prosperă” în incertitudine, haos și dezordine. Este, alături de Raluca Răschip, cofondator al Teamology Institute, unde îmbină știința, metoda și bunele practici pentru a antrena echipele să performeze în condiții de schimbare și impredictibil.

Sistemele fragile sunt considerate cele care la contactul cu factorii de stres se rup, cele robuste sau reziliente sunt cele care rezistă la contactul cu factorii de stres, iar sistemele antifragile sunt cele care au capacitatea de a folosi factorii de stres pentru a deveni mai puternice.

Cosmin Alexandru spune așa: „Din perspectiva antifragilității, cea mai importantă întrebare nu e nici „ce a fost bine?”, nici „ce a fost rău?”, ci: „ce am putea folosi?”. Adică din ce s-a întâmplat azi, ce am putea folosi data viitoare ca să fie mai bine? Să ne uităm la ce ni întâmplă cu această întrebare în față. S-ar putea ca primul răspuns să nu fie cel bun, dar experimentând cu această întrebare în minte o să apară răspunsuri de tip antifragil”.

Discuția este una extrem de interesantă (detalii aici). Împărtășesc două teme, cele care pe mine m-au pus cel mai mult pe gânduri.

Prima - despre bine și rău

„Noi operăm, chiar inconștient, cu noțiuni de bine și rău. Acel ceva ce mi se întâmplă e bine sau e rău?

Odată ce am împărțit lucrurile între bine și rău, ne va veni destul de greu să fim antifragili fiindcă nu prea vom mai avea încotro – vom vrea doar lucrurile bune.

Pe măsură ce căutăm și alegem din ce în ce mai multe bune, devenim din ce în ce mai fragili – mușchiul care negociază cu cele rele se atrofiază.

Ca să nu cădem în această capcană, ideal ar fi să operăm cu întrebarea: „cum pot folosi acest eveniment, această situație înainte s-o calific ca fiind bună sau rea?” Să nu mai gândim în termeni de „bune” sau „rele”.

Nu e niciodată prea târziu să ne schimbăm modul de gândire în acest sens”.

A doua, despre o întrebare esențială: „ce îmi dă și ce îmi consumă energia?”

„Sunt lucruri pe care le tot ducem cu noi de mult timp – proiecte pe care le amânăm de ani de zile sau care sunt în anumite faze de ani de zile, relații călduțe, care funcționează mai mult din inerție.

Sunt lucruri pe care le ținem în viață, nu pentru că ne ajută, ci pentru a evita confruntarea cu adevărul sau să rănim pe cineva. Ori pentru că nu vrem să recunoaștem că o anumită etapă s-a încheiat.

Din perspectiva antifragilității, aceste lucruri pot deveni problematice mai ales atunci când sunt factori de stres. Nu orice lucru incomplet sau călduț trebuie rezolvat sau închis, dar trebuie să acordăm atenție acelor situații care ne consumă energie emoțională sau mentală.

Antifragilitatea presupune capacitatea de a folosi stresul în mod constructiv. Dacă o situație provoacă disconfort recurent – de exemplu, gândul unei întâlniri sau al unei activități care apasă constant – atunci ea ne semnalează nevoia unei decizii sau a unei acțiuni.

Stresul devine un indicator că ceva trebuie schimbat, închis sau redefinit.

Antifragilitatea nu înseamnă să rezolvăm tot, ci să discernem ce ne consumă inutil energia și ce poate fi lăsat să continue fără costuri reale. (...)

În acest context, apare o întrebare de autoreflecție: „ce lucruri din viața mea mă descarcă de energie și ce lucruri mă încarcă?”. De aici derivă și discuția despre eustres – stresul „bun”, care sprijină dezvoltarea. (...)

Zona optimă este acel „sweet spot” în care stresul este prezent, dar trăit ca util: există dorința de a rezolva problema, iar efortul este perceput ca firesc și potrivit, nu ca suprasolicitare. Din exterior, acest nivel de implicare poate părea prea multă muncă, dedicare sau prea mult efort.

Pentru a ajunge aici este nevoie de conștientizare de sine: să știm ce ne consumă energia, ce ne reîncarcă și ce ne lasă indiferenți, astfel încât să putem gestiona acest raport”.

Par mai acceptabil stresul și mai accesibil haosul?