Patru alerte cu bombă au avut legătură, joi, cu aeroportul Otopeni. Aici au aterizat de urgență două curse vizate de alerte - un avion Wizz Air venit de la Milano și o cursă Air Serbia de la Belgrad. A fost vizat și un avion KLM aflat la sol, care făcuse escală la București în drum spre Tel Aviv. A patra amenințare a fost prea vagă pentru a impune măsuri. Toate alertele s-au dovedit, în final, false.
În Europa, amenințările au perturbat joi cel puțin 25 de zboruri, adăugându-se celor opt înregistrate de la începutul săptămânii. Experții în aviație iau în calcul o acțiune coordonată de perturbare a traficului aerian, dar nu este exclus nici ca primele acțiuni să fi încurajat imitatorii.
Mesajele primite pe e-mail la Roma și Sofia, prin care era anunțată prezența bombelor la bord, au fost semnate „Luptătorii Statului Masculin”. Un nume care trimite la o mișcare extremistă rusă cunoscută pentru hărțuirea femeilor și pentru susținerea invaziei Ucrainei. Până acum nu există nicio confirmare oficială că gruparea a trimis mesajele sau că alertele din România și din restul Europei sunt o acțiune coordonată.
În lume, alegerile din SUA continuă să țină prima pagină. După ce declarase că va încerca să colaboreze cu democrații, care au câștigat ambele camere ale Congresului, Donald Trump a publicat pe Truth Social o șapcă roșie pe care scrie mare VETO. Anunțându-și intenția de a deveni „domnul Veto”.
Mai exact, din ianuarie, când va intra în vigoare noua configurație a Congresului, Trump are posibilitatea legală de a respinge prin veto proiectele de lege ale noii majorități. Odată respinse, acestea se întorc în Congres, unde au nevoie de două treimi din voturi în fiecare cameră, pentru a trece peste veto.
În primul său mandat, Trump și-a folosit dreptul de veto de zece ori. În nouă cazuri a reușit să blocheze proiectul, iar în unul singur, Congresul a strâns voturile necesare pentru a trece peste opoziția sa. Prin comparație, Franklin D. Roosevelt a recurs la veto de 635 de ori.
În Europa, lideri ai extremei drepte care își afișau zgomotos apropierea de Trump îl critică acum, direct sau voalat. În Franța, Jordan Bardella invocă efectele asupra economiei, iar în Germania, Alice Weidel spune că Trump a plătit electoral pentru că și-a încălcat promisiunea de a evita intervențiile militare. În România, Dan Dungaciu (AUR) consideră, în schimb, că relatările despre „moartea politică” a lui Trump sunt „mult exagerate”.
La noi, guvernul a început să lucreze la bugetul pe 2027. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță „o nouă paradigmă” în gestionarea finanțelor publice. Fiecare minister trebuie să prezinte ce obligații de plată are deja, cât mai costă proiectele începute deja și ce rezultate urmărește cu banii pe care îi cere.
Finanțele vor compara apoi cererile cu veniturile pe care statul estimează că le va încasa și vor propune cât poate cheltui fiecare instituție, astfel încât România să continue reducerea deficitului bugetar.
Și premierul Luca Niculescu spune că statul trebuie să strângă primul cureaua, să colecteze mai bine taxele existente și să combată marea evaziune înainte de a lua în calcul noi impozite pentru cetățeni. Dar o zice mai degrabă ca pe o teorie de succes.
Cert este că pentru această iarnă, Guvernul păstrează voucherele pentru electricitate, acciza redusă la motorină și tarifele reglementate la gaze pentru populație până la 31 martie.
De asemenea, Niculescu promite că pensiile vor crește în 2027, dar zice că, până nu are toate cifrele bugetului, nu poate spune cu cât și de când. A zis însă ministrul PSD al Muncii, Florin Manole: de la 1 ianuarie 2027 și cu 7,3%, cât inflația din 2025.
Între timp, se pregătesc impozitele locale pentru 2027. Primăriile din București, Brașov, Timișoara și Craiova propun ca locuitorii să plătească în 2027 aceleași impozite pe locuințe și mașini ca anul acesta. În Capitală, ar rămâne neschimbată și taxa pentru parcarea de reședință. Consiliul General urmează să voteze proiectul pe 12 noiembrie.
La Craiova, înghețarea taxelor ar viza doar persoanele fizice. Iașiul propune o majorare de 7,3%, cât rata inflației. La Ploiești, primarul a retras de la vot o propunere similară și a cerut Finanțelor să clarifice cum se aplică indexarea.
Și avem un nou subiect lansat cu petarde și artificii de PSD care polarizează scena politică și probabil creează ceva îngrijorări observatorilor externi. Ministrul PSD al Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a cerut public renegocierea contractelor de aproape 6 miliarde de euro semnate cu grupul german Rheinmetall prin programul european de înzestrare militară SAFE, „chiar cu riscul unor penalități”.
O cerere similară venise în septembrie de la AUR, care voia renegocierea unor contracte militare „pentru a aduce în țară” mai multă producție, tehnologie și locuri de muncă. Asta vrea și Ghigiu. În plus, contestă echipamentele contractate, despre care spune că arată că România „se pregătește cel mult pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru cel de ieri”.
I s-a alăturat liderul PSD Gabriel Zetea, care cere transparență: vrea să știe cât din banii împrumutați se întorc în industria românească și câte locuri de muncă vor fi create. Iar AUR cere acum Guvernului să spună ce clauze consideră dezavantajoase și cât ar costa modificarea lor.
Întrebat de situația apărută în spațiul public, premierul Luca Niculescu a zis că e „un subiect sensibil” și că va decide dacă redeschide contractele după ce primește rezultatele unui control pe care îl face Ministerul Apărării.
Cifra zilei este 54,1% - este procentul de români care consideră că învestirea Guvernului Niculescu este un lucru bun pentru că a pus capăt crizei politice, potrivit unui sondaj INSCOP. Când vine vorba de cât va rezista Guvernul, părerile sunt împărțite. 46,8% cred că va rămâne în funcție până la alegerile din 2028, iar 40,1% cred că își va încheia mandatul mai devreme.
Și câteva informații care merită știute, pe scurt:
- Mesaje false în numele Netflix. Escrocii pretind că plata abonamentului a eșuat și că urmează suspendarea contului. Linkul duce la o pagină falsă care cere datele cardului. Verificați plata direct în contul Netflix, iar dacă ați introdus deja datele pe pagina falsă, sunați imediat banca, recomandă DNSC.
- Panouri solare la bloc. Două proiecte USR ar permite montarea a până la patru panouri pe balcon, pentru consumul apartamentului, sau a unor panouri pe acoperiș, pentru consumul comun al blocului. În al doilea caz ar fi nevoie de acordul a două treimi dintre proprietari și de acordul scris al celor direct afectați.
- Ajutor pentru chirie și transport pentru tinerii care muncesc. Un proiect inițiat de USR propune ca tinerii de 18–29 de ani care lucrează și câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună să poată primi, timp de cel mult trei ani, până la 600 de lei lunar pentru chirie, în funcție de localitate, și o reducere de 50% la transportul public.
- Parlamentul reia numirile la TVR și Radio România. Grupurile parlamentare au termen până luni, 9 noiembrie, la ora 16:00, să propună candidați pentru cele opt locuri care le revin în fiecare consiliu de administrație. CCR a invalidat numirile anterioare, pe motiv că nu respectă aritmetica parlamentară.
- Prima decizie în dosarul ROBOR. Curtea de Apel București a respins cererea CEC Bank de a suspenda executarea amenzii de aproape 333 de milioane de lei aplicate de Consiliul Concurenței. Banca a anunțat că va face recurs. Instanța judecă separat dacă amenda a fost sau nu legală.
Încheiem ziua cu o recomandare de văzut și ascultat. Fostul premier Ilie Bolojan a fost invitatul jurnaliștilor Emilian Isailă și Matei Udrea la podcastul Controverse. Mai jos câte ceva din ce a zis, dar e interesantă și „prezența scenică”. Aici puteți asculta integral podcastul.
Întrebat dacă serviciile de informații au apărat România de atacul hibrid rusesc din 2024, Bolojan a răspuns: „Nu. Și serviciile de informații au nevoie de reforme și de creșterea performanței”. Iar România are nevoie cât mai repede de raportul privind alegerile anulate.
Despre șantierele pentru care statul trebuie să găsească bani, Bolojan spune că România avea 5,5 miliarde de euro prin PNRR pentru transporturi, dar a semnat contracte de peste 19 miliarde. Consecința: „ruinezi firmele de construcții pe care nu le plătești și după aceea cauți vinovați”.
Despre victoria democraților în Congresul SUA, Bolojan spune că nu crede că vor exista schimbări profunde de politici sau de abordare ale SUA față de Europa în următorii doi ani. El a amintit că și democrații vor ca aliații europeni din NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare. |
