Evenimentul zilei a fost că 0 dronă Shahed a intrat vineri dimineață în România pe la Sulina, a traversat aproape 200 de kilometri pe traseul Brăila - Fetești - Buzău și a rămas aproximativ 80 de minute în spațiul aerian național.
Aparatul a fost detectat și urmărit înainte de intrarea în țară. Două avioane Eurofighter italiene au intervenit primele, dar racheta lansată în zona Brăila a ratat ținta. Drona a fost doborâtă ulterior, lângă Padina, de un F-16 pilotat de un militar român.
Este prima dată când un F-16 românesc doboară cu o rachetă o dronă în spațiul aerian al țării. Pilotul care a tras este căpitan și are cel mult 28 de ani. Operațiunea s-a desfășurat sub comanda și controlul integrat al NATO. Drona nu a fost doborâtă mai devreme pentru că a trecut și peste zone locuite, iar militarii trebuiau să evite căderea fragmentelor peste oameni sau clădiri.
Parchetul a confirmat că aparatul era un Shahed. Este o dronă de atac de origine iraniană, folosită și produsă de Rusia sub numele Geran-2, construită să transporte exploziv la mare distanță și să se distrugă odată cu ținta. Este lentă și relativ ieftină, dar mică și greu de interceptat.
Resturile dronei și ale rachetei care a distrus-o au fost găsite în zona Padina, iar în apropiere de Tătaru, județul Brăila, a fost descoperit un crater și fragmentele rachetei italiene care ratase ținta. Nu au existat victime sau pagube. Fragmentele au fost ridicate pentru expertiză, iar procurorii au deschis un dosar penal pentru operarea unei aeronave într-o zonă interzisă.
Nu știm încă cine a lansat drona, de unde provenea, dacă avea un focos activ, ce țintă fusese programată să atingă și dacă intrarea în România a fost accidentală sau deliberată. MApN spune că aparatul nu se îndrepta spre Baza Fetești și nu a trecut pe deasupra Centralei de la Cernavodă.
Incidentul arată însă concret că războiul din Ucraina poate produce o amenințare militară nu doar lângă graniță, ci la sute de kilometri în interiorul României.
Declarația zilei vine de la generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, care a zis așa, când vorbea despre cei doi piloți care au lovit și distrus drona: „Sunt minunați, mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei. (...) Sper ca pilotul să fie decorat. Dacă nu va fi decorat cu ordine naționale, îl voi decora eu. Nu este doar o chestiune de complezență. Am reușit să stingem foarte multe frustrări pe care Armata României le-a acumulat în ultima perioadă. Din fericire, azi am putut acționa ca la carte.”
Declarația îi aparține generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, după ce un pilot român de F-16 a doborât drona Shahed intrată vineri în spațiul aerian al României. Generalul i-a descris pe cei doi piloți implicați drept „tineri, extraordinari”: căpitanul care a lansat racheta și locotenentul care l-a asigurat au cel mult 28 de ani. „Sunt minunați, mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei”, a spus șeful Armatei.
Un nou incident a avut loc și pe apă. O a doua navă comercială a fost avariată în noaptea de joi spre vineri în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 40 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe.
Christiana B, sub pavilion Liberia, transporta cărbuni din Norfolk, SUA, către Ucraina, iar avaria produsă la magazia numărul 6 ar fi putut fi provocată, potrivit primelor evaluări, de o dronă maritimă sau de explozia unei mine. Nu au existat răniți, echipajul a renunțat la evacuare, iar nava se poate deplasa spre Constanța sau Varna pentru reparații.
Este al doilea incident grav cu o navă comercială în câteva zile, după atacul asupra petrolierului Gas Lisbon, în care trei marinari au fost răniți, iar unul a murit ulterior.
Iar incendiile din Franța și Spania s-au agravat pe parcursul zilei și au scăpat de sub control. Peste 100.000 de oameni au fost evacuați sau somați să rămână în locuințe.
În Franța, autoritățile au ordonat evacuarea completă, „sat cu sat”, a peninsulei turistice Cap Ferret, inclusiv pe mare, după ce incendiul din Gironde a mistuit peste 12.500 de hectare și a amenințat să blocheze singurul drum de acces. Peste 60.000 de persoane au fost evacuate în două zile din zonă, alte aproximativ 31.000 au plecat din stațiunea Biscarrosse, iar cel puțin 80 de case au ars.
În Spania, unde două incendii mari de lângă Madrid s-au unit și un al treilea riscă să li se alăture, aproximativ 40.000 de persoane au fost evacuate sau izolate. Guvernul a declarat prima stare de urgență națională provocată de incendii și a cerut, la rândul său, aeronave prin mecanismul european de protecție civilă.
În timpul ăsta, Administrația Trump a introdus, de vineri tarife vamale de 10%–12,5% pentru importurile din 86 de țări, inclusiv toate statele UE, invocând, de data asta, că acestea nu combat suficient bunurile produse prin muncă forțată.
Noile taxe înlocuiesc tariful temporar de 10% care expiră acum și sunt construite pe o bază juridică diferită, după ce Curtea Supremă a blocat anul trecut vechiul regim global de tarife. Măsura vizează parteneri care furnizează 99,4% din importurile SUA și poate rămâne în vigoare pe termen nelimitat.
Pentru europeni, ea se adaugă acordului SUA–UE privind tarifele de 15%, deja aplicat în această lună, și redeschide riscul unor noi tensiuni comerciale, costuri mai mari pentru exportatori și, în timp, prețuri mai mari pentru consumatorii americani.
Ne întoarcem la noi, unde un proiect de lege depus de senatorul Cătălin Predoiu este contestat de 12 ONG-uri, care avertizează că ar reduce puternic transparența în materie de integritate.
Mai exact, declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor, funcționarilor și candidaților nu ar mai fi publice, ci ar rămâne confidențiale la ANI timp de șapte ani. Ar dispărea și varianta unei declarații publice de interese financiare, fără date personale sensibile. Presa și cetățenii nu ar mai putea verifica averile, datoriile, firmele, contractele sau posibilele conflicte de interese.
Proiectul nu rezolvă nici problema bunurilor și veniturilor trecute pe numele soțului, soției sau copiilor majori. Declarația de la finalul mandatului ar deveni obligatorie doar dacă persoana declară singură modificări de peste 10.000 de euro, iar sesizările către ANI fără „fapte concrete” ar putea fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile — greu de făcut tocmai dacă declarațiile devin secrete.
Sunt slăbite și sancțiunile. Un act adoptat prin vot ar putea fi anulat doar dacă votul persoanei aflate în conflict de interese a fost decisiv, iar interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică ar putea fi redusă sau chiar eliminată în unele cazuri.
Sub presiunea termenelor limită din PNRR (unde este jalon) proiectul ar putea crește și acoperi nivelul de corupție al clasei politice.
În timpul ăsta, facem un update la bursa șpăgilor. Trei directori din companii de stat ale industriei de apărare și un om de afaceri au fost reținuți de DNA într-un dosar de corupție. Procurorii susțin că șefii Uzinei Mecanice București și Uzinei Mecanice Plopeni ar fi primit bani, în mai multe tranșe, pentru atribuirea și derularea unor contracte de mentenanță, materiale și servicii, precum și pentru plata facturilor firmelor controlate de omul de afaceri.
Sumele descrise în dosar ajung la zeci de mii de lei și mii de dolari, iar la domiciliul directorului general al Uzinei Plopeni anchetatorii au găsit aproape 500.000 de euro în lei și valută.
Avem și o veste bună. Deficitul bugetar al României s-a redus puternic în prima jumătate a anului, la 2% din PIB, față de 3,64% în aceeași perioadă din 2025. Statul a cheltuit cu 41 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, față de aproape 70 de miliarde anul trecut.
Evoluția bună vine din venituri mai mari, în special din TVA, unde încasările au crescut cu 25%, dar și din eliminarea unor facilități, temperarea cheltuielilor de personal și absorbția mai bună a fondurilor europene.
Investițiile publice au crescut cu aproape 10 miliarde de lei, însă presiunea mare rămâne costul datoriei: statul a plătit 29,4 miliarde de lei doar pe dobânzi, cu peste 4 miliarde mai mult decât anul trecut.
Încheiem ziua cu un lucru simplu, pe care îl avem la îndemână și îl folosim prea puțin: mersul pe jos. Doar 12% dintre români spun că fac frecvent drumeții, iar peste jumătate își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos.
În schimb, cei care merg des în natură zic că au mai multă energie, o satisfacție mai mare față de propria viață, mai multă claritate mentală și o capacitate mai bună de a se relaxa după perioadele solicitante.
Studiul nu dovedește că drumețiile produc singure toate aceste efecte, dar arată o asociere greu de ignorat. Mai ales într-o societate în care 84% dintre oameni recunosc cel puțin un comportament cu risc adictiv, iar recompensele rapide ale ecranelor ocupă tot mai mult din timpul liber.
Poate că nu avem nevoie mereu de soluții sofisticate: uneori, primul pas este chiar un pas. |
Reflecția zilei: AI sau nu AI
Recent, a avut loc primul atac cibernetic decis autonom de un agent AI. Mai exact, OpenAI testa două modele de inteligență artificială într-un mediu informatic izolat, construit pentru ca ele să poată rezolva probleme fără să ajungă la sisteme reale.
În timpul testului, modelele trebuiau să găsească răspunsul la o sarcină tehnică, nu să atace pe cineva. Ele au descoperit însă o vulnerabilitate în mediul de testare, au folosit-o pentru a obține acces la Internet și au ajuns la infrastructura Hugging Face. Una dintrea cele mai mari platforme online dedicate inteligenței artificiale, unde cercetători și companii publică modele AI, seturi de date și instrumente software.
Considerând că acolo ar putea găsi informațiile necesare, agenții AI au încercat în mod repetat să pătrundă în sistemele platformei și au obținut acces neautorizat.
Hugging Face nu fusese indicată drept țintă, iar modelele nu primiseră ordinul să lanseze un atac: au ales singure această cale, pentru că au evaluat-o drept cea mai rapidă metodă de a-și îndeplini obiectivul.
Incidentul nu arată că AI a devenit conștientă, ostilă sau „rebelă”. Arată ceva mai concret și poate mai greu de controlat: un sistem foarte capabil poate urmări un obiectiv dincolo de intenția oamenilor, dacă primește autonomie, instrumente puternice și acces insuficient limitat.
Nu sunt suficiente instrucțiuni generale precum „nu face rău”. Sunt necesare bariere tehnice reale, acces minim la resurse, monitorizarea întregului șir de acțiuni, oprirea automată atunci când agentul își schimbă ținta și aprobarea umană înaintea oricărei operațiuni sensibile.
Responsabilitatea nu poate fi transferată modelului, ci rămâne la oamenii și organizațiile care îl construiesc, îl configurează și îi permit să acționeze în lumea reală.
Ca un exercițiu de imaginație, paralela cu oamenii este interesantă.
În mod cert, și oamenii pot deveni atât de concentrați asupra rezultatului - bani, succes, promovare, victorie - încât ajung să considere regulile simple obstacole, să caute scurtături, să trișeze sau să producă rău fără ca răul să fi fost scopul inițial.
Ar putea fi acceptabil să credem că omul poate înțelege legea, consecințele și dimensiunea morală a alegerii sale și poate fi tras la răspundere.
Și că AI nu are conștiință, remușcare sau simț al proporțiilor și optimizează ceea ce i se cere, folosind toate mijloacele lăstate la dispoziție.
Dar dacă ne gândim la excepțiile istoriei umane? Care e diferența față de un sistem foarte capabil fără conștiință? |
