Pacea în Ucraina a ajuns un spectacol al declarațiilor. Donald Trump zice că a fost enervat la culme de președintele Vladimir Putin (care vrea ca Ucraina să aibă o administrație gestionată de ONU și alte țări și să organizeze alegeri) și dacă negocierile pentru încetarea războiului nu evoluează, ar putea introduce „tarife secundare” asupra petrolului rusesc. A mai zis-o.
Volodimir Zelenski spune că rușii nu vor avansa în negocieri pentru că nu există o presiune reală asupra lor, iar negociatorul șef al delegației ruse, Grigory Karasin, a declarat că discuțiile cu SUA ar putea să nu dea rezultate decisive în acest an.
În context, serviciile de informații olandeze avertizează că lui Putin nu îi trebuie mai mult de 1 an pentru a mobiliza din nou o armată uriașă, după un acord de pace cu Ucraina.
În timpul ăsta, a fost ziua 1131 de război, care a început cu acuzații de genocid din partea Kievului la adresa Rusiei, după o serie de atacuri cu drone soldate cu cel puţin doi morţi și 25 de răniți, inclusiv copii, în Harkov. Aici a fost lovit și un spital militar, atacul soldând-se cu victime și clădirea fiind avariată. Iar armata rusă a revendicat capturarea a două noi sate, continuându-şi avansul pe linia frontului în regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei şi în regiunea Doneţk, în est.
În fața acestor atacuri, Volodimir Zelenski a cerut un răspuns internațional puternic și rapid: populația Ucrainei a fost vizată de 1.310 de bombe aeriene ghidate, peste 1.000 de drone de atac și nouă rachete lansate de Rusia doar în ultima săptămână.
A fost și alertă la Kremlin, unde o mașină din flota prezidențială a lui Putin a explodat chiar în apropierea FSB.
Și, ca de obicei, aglomerație de evenimente în SUA lui Trump.
Se apropie 2 aprilie, decretată de Donald Trump drept „Ziua Eliberării în America”, în care ar putea intra în vigoare un nou val de tarife care ar putea bulversa întreaga lume (tarife reciproce, tarife pentru produsele agricole și bunuri din Mexic și Canada etc). Doar că nimic nu e cert, cu doar două zile înainte de termenul-limită. Iar Trump nu numai că ține în șah pe toată lumea, dar spune și că „nu-i pasă deloc” de posibila creștere a prețurilor la mașini în SUA.
Și se pare că Trump vrea să-și exporte politica anti-DEI (diversitate, egalitate, incluziune) în Europa și pune condiții companiilor care au sau vor contracte cu guvernul SUA. Administrația Trump a transmis mai multor companii franceze un chestionar intitulat „Certificare privind respectarea legislației federale anti-discriminare aplicabile”, prin care trebuie să declare în scris că nu implementează politici DEI care contravin noilor reguli impuse de Washington. Au cinci zile să răspundă și să argumenteze, în cazul în care nu se conformează.
Iar șeful departamentului de vaccinuri din cadrul FDA, doctorul Peter Marks, a fost forțat să demisioneze, din cauza opoziţiei sale faţă de secretarul Sănătăţii, Robert Kennedy Jr, care este sceptic cu privire la eficacitatea vaccinurilor.
În timp ce majoritatea angajaţilor de la Institutul american pentru pace, un think tank creat şi finanţat de Congres, preluat în prezent de „departamentul neoficial al eficienţei guvernamentale” al lui Elon Musk, au primit vineri târziu e-mailuri prin care erau anunţaţi că vor fi concediaţi în masă. Li s-a dat termen până la 7 aprilie să îşi elibereze birourile. Misiunea specialiștilor de aici era să prevină și să rezolve conflictele.
Și președinta interimară a Universității Columbia, Katrina Armstrong, a demisionat, la o săptămână după ce a făcut concesii majore (redefinirea antisemitismului, extinderea „diversității intelectuale” și impunerea unor restricții asupra protestelor studențești) pentru a nu pierde finanțarea federală, condiționată de administrația Trump. Noua președintă spune că va promova misiunea universității, va implementa reformele necesare, va proteja studenții și va susține libertatea academică.
Iar peste 75% dintre oamenii de știință din SUA se gândesc să părăsească țara în urma schimbărilor în cercetare aduse de noua administrație a președintelui Donald Trump, potrivit unui sondaj realizat de Nature și la care au răspuns peste 1.600 de cititori ai publicației științifice. Europa și Canada sunt printre opțiunile de top pentru relocare.
Declarația zilei vine tot de la Donald Trump: Într-un interviu pentru NBC News, acordat sâmbătă, Trump a menționat că o preluare militară a Groenlandei de către SUA nu este exclusă. Întrebat ce mesaj ar transmite anexarea Groenlandei către Rusia, care ocupă ilegal teritorii ucrainene din 2014, Trump a spus: „Nu mă gândesc la asta. Nu îmi pasă. Groenlanda este un subiect complet diferit. Este vorba de pace internațională, securitate internațională și putere”.
La Istanbul au fost proteste impresionante, cu sute de mii de oameni (Opoziția a estimat la peste 1 milion numărul de participanți), care au protestat față de încarcerarea primarului Ekrem Imamoglu, principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan. Sunt cele mai ample demonstrații văzute în Turcia în ultimul deceniu (imaginile sunt impresionante). Pe o pancartă scria „dacă dreptatea tace, poporul vorbește”, iar un profesor pensionar participant la proteste a zis că „Dacă ne uităm în istoria omenirii, în toate regimurile în care a existat oprimare, mai devreme sau mai târziu, poporul și cei care au rezistat au câștigat”.
Și unul dintre cele mai grave incendii din istoria Coreei de Sud pare să fi fost declanșat de un bărbat care curăța mormintele bunicilor săi și care a încercat să ardă ramurile copacilor care atârnau peste morminte cu o brichetă. În Coreea de Sud au fost mai multe incendii în paralel. Acestea au izbucnit din cauze necunoscute, dar au fost stimulate de vântul puternic și de vegetația uscată de secetă. 30 de oameni au murit și peste 48.000 de hectare de pădure au ars.
Pe continentul nostru, prima rachetă orbitală lansată din Europa continentală s-a prăbușit la 45 de secunde după decolare. Racheta Spectrum, fără echipaj, a fost prezentată ca prima încercare de zbor orbital din Europa, unde mai multe națiuni, inclusiv Suedia și Marea Britanie, au declarat că doresc o parte din piața în creștere a misiunilor spațiale comerciale. E o primă încercare, producătorul a zis că e un succes dacă rezistă 30 de secunde, învățăm din greșeli.
Notăm și o declarație a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care a vorbit de „un as în mânecă pe care trebuie să-l jucăm”. Mai exact, să beneficiem la maximum de poziția pe care ne-o dă cantitatea de gaz pe care o extragem. De anul trecut, România se află pe primul loc la nivelul UE la volumele de gaz exploatate, depășind Olanda. Iar până la finele anului viitor, când vom avea şi Neptun Deep, vom fi de departe numărul 1, mai spune ministrul, care crede că acest gaz ar trebui să susțină exporturile, dar și industriile energofage (pharma, ceramică, îngrăşăminte chimice) să devină mai competitive.
Încheiem ziua cu psihoterapeutul adlerian George Chiriacescu. El explică unele alegeri greu de înțeles în relația de cuplu.
Dacă am avut parte de părinți iubitori, care ne-au oferit sprijin și înțelegere, cel mai probabil vom căuta în mod natural un partener care să ne ofere aceleași lucruri. Dar ce se întâmplă dacă am trăit într-un mediu conflictual, rece sau distant?
Copiii care au crescut într-un climat instabil emoțional, în care au existat certuri, tăceri apăsătoare sau iubire condiționată, ajung, fără să vrea, să caute același tip de relație ca adulți.
Nu pentru că le place suferința, ci pentru că mintea lor încearcă să „repare” ceea ce a fost rupt în copilărie. Este un mecanism subtil, inconștient, dar foarte puternic. |
Reflecția zilei: Struțul și umărul
O analiză Deutsche Welle evaluează ședința CSAT care a avut loc săptămâna trecută.
„Este prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton.
Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat 'rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024', fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut.
Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.
Cele două instituții de intelligence nu au venit cu niciun fel de argumente care să descrie circumstanțele în care Rusia a compromis prezidențialele din România, cu toate că serviciul german de spionaj vorbea încă din octombrie 2024 despre agresivitatea în creștere a Moscovei în Europa.
Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxelles-ul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a ratat și de această dată să spună ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie la primul tur al prezidențialelor și care sunt potențialele pericole în viitorul apropiat, deși comunicatul dat publicității în urma ședinței de azi notează că au fost adoptate 'principalele obiective pentru 2025'”.
Am intrat în linie dreaptă pentru alegerile prezidențiale din mai, dar în acest moment, nu există nici o asumare a eșecului prevenirii rezultatului care a dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și nici dovezi certe ale motivelor invocate în motivarea CCR pentru anularea votului din primul tur. Oricât de spectaculoase ar fi perchezițiile, arestările, interceptările cu mercenari, finanțatori, influenceri, suntem departe de a avea dovezi sau certitudini. Și dincolo de asumarea eșecului în a proteja democrația (inclusiv prin demisii), nu avem nicio dovadă că au fost luate măsuri ca o astfel de situație să nu se mai repete.
Conștientizăm, ne deranjează, poate mai mult decât o făcea Liviu Dragnea. Și, totuși, combinația letală care pare că sălășuiește deja în ADN-ul nostru între politicieni - struț cu capu-n nisip și eliberatorul ridicat din umeri cetățenesc va învinge și de data asta? |
