Eugen Tomac a început consultările cu partidele pentru formarea noului guvern. Luni s-a întâlnit cu PNL, USR și PSD, iar marți urmează discuții cu UDMR, Grupul Minorităților Naționale, Uniți pentru România, PACE, POT și parlamentarii neafiliați.
Consultările au loc la sediile partidelor, Tomac încercând să obțină susținerea unei majorități parlamentare pentru un guvern pe care îl numește „tehnic”. Planul este ca la începutul săptămânii viitoare să meargă în parlament să ceară votul pentru propunerea lui de guvern.
Mai întâi s-a întâlnit cu PNL. La final, Ilie Bolojan a transmis un mesaj extrem de rezervat: un guvern fără susținere politică explicită „nu este o soluție pentru România”, pentru că nu ar putea duce mai departe reformele dificile. PNL va lua o decizie oficială miercuri sau joi.
Și USR are rezerve mari. Dominic Fritz a spus că un guvern tehnocrat sprijinit de PSD ar avea „o mână slabă” pentru continuarea reformelor și că USR vede greu o susținere pentru Guvernul Tomac.
PSD s-a arătat deschis și a înșirat o listă de condiții. Grindeanu a zis că viitorul guvern trebuie să schimbe „din temelii modelul Bolojan de austeritate”, că PSD nu va vota taxe noi, tăieri de salarii sau măsuri care lovesc pensionarii ori economia. În plus, reducerea deficitului să se facă prin reforme de aplicate „de sus în jos” (să fie restructurate, lichidate sau privatizate companiile de stat cu pierderi, de ex).
La finalul zilei, Eugen Tomac a zis că ar cam trebui să ne grăbim, că țara are nevoie de guvern, că își propune să atragă toți banii din PNRR și că nu va crește taxe și impozite (pe care le-a numit „poveri sau biruri”). A mai zis că vrea să continue „cu foarte multă responsabilitate” reformele începute de Ilie Bolojan.
În ce privește componența administrației, Tomac a anunțat că vrea ca, pe lângă miniștri, și secretarii de stat și prefecții să fie fără apartenență politică. În plus, Dominic Fritz a spus, după discuții, că a aflat că, dacă Guvernul Tomac pică la vot, președintele Nicușor Dan va veni tot cu o propunere de premier tehnocrat.
Lista de miniștri încă se negociază, doar câteva nume fiind asumate public de Tomac. Mai exact, avem confirmați: Dan Neculăescu la Apărare, Luca Niculescu la Externe, Teodor Dulceață la Mediu, Vladimir Ionaș la Dezvoltare, Sorin Costreie la Educație.
Cei vehiculați: Radu Burnete la Economie sau ca vicepremier pe zona economică, Bogdan Drăgoi sau Bogdan Glăvan la Finanțe, Cătălina Poiană la Sănătate, Cosmin Alexandru Soare-Filatov la Justiție, Corina Popescu sau Sorin Elisei la Energie, Ionuț Laurențiu Mașala la Transporturi, Diana Morar sau Lavinia Niculescu la Muncă, Nicolae Istudor la Agricultură și Adrian Papahagi la Cultură.
Tomac a mai spus că vrea trei vicepremieri: unul la Educație, unul pentru zona economică și unul pentru digitalizare și că lista finală va fi gata miercuri.
Despre cât de „tehnici” și „fără apartenență politică” sunt membrii propuși ai guvernului, a scris Ciprian Ciucu într-o postare pe Facebook. El spune că ministerele asumate până acum reflectă propuneri fix ale PSD: dl. Istudor la Agricultură, dl. Masala la Transporturi și dl. Ionaș la M. Dezvoltării și îl acuză pe Tomac că protejează interesele PSD.
După care observă că pe lista propusă se află și membri ai PNL, fără funcții mari și fără să fie susținuți de PNL. Asta, spune Ciucu, pentru ca PSD să poată susține că guvernul Tomac este al PNL și USR și să se repete „scenariul Cioloș”.
O analiză Deutsche Welle concluzionează: „Soluția nedemocratică propusă de Nicușor Dan cu Tomac premier e o încercare de evitare a alegerilor anticipate. În același timp, un guvern tehnocrat în spatele căruia se joacă partidele, fără să-și asume consecințele, ar putea fi mai rău decât alegerile înainte de termen. Oricare ar fi aranjamentele, marele câștigător al crizei rămâne AUR”.
Un alt subiect important al zilei a fost amenda dată de Consiliul Concurenței - cea mai mare din istoria sa - de 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro, pentru cele mai mari 10 bănci din România.
Sancțiunea vizează modul în care băncile ar fi acționat în procedura de stabilire a ROBOR, indicele folosit ani de zile la calcularea ratelor pentru creditele în lei.
Consiliul Concurenței acuză băncile că s-ar fi coordonat, în perioada de fixing a ROBOR, prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice, mai ales despre nivelul dobânzilor. Ceea ce ar fi afectat formarea independentă a ROBOR.
Băncile resping acuzațiile. Spun că au respectat regulile BNR, că ROBOR este un mecanism reglementat și că vor contesta sancțiunile. BNR, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, a zis că decizia nu vizează regulamentul de tranzacționare BNR și că este discutabil cât de „confidențiale” puteau fi informațiile schimbate, într-o piață în care cotațiile sunt vizibile participanților.
Amenda este record nu doar pentru bănci, ci pentru întreaga activitate a Consiliului Concurenței - este, de exemplu, de patru ori mai mare decât cea aplicată petroliștilor (880–890 de milioane de lei) și de peste 10 ori mai mare decât toate amenzile aplicate de Consiliul Concurenței în tot anul 2025, care au fost sub 70 de milioane de euro.
Impactul poate fi important și pe termen scurt, având în vedere că deciziile instituției sunt executorii, deci băncile trebuie să plătească amenzile, chiar dacă le contestă. De exemplu, Banca Transilvania ar urma să plătească 875,7 milioane lei, BCR - 577,3 milioane lei și Raiffeisen Bank - 442,5 milioane lei. Ar putea însemna mai multă prudență la creditare și riscul ca o parte din costuri să fie recuperate de la clienți, prin dobânzi sau comisioane mai mari.
În lume, un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,8 a lovit sudul Filipinelor, declanșând alerte de tsunami în mai multe state din regiunea Asia-Pacific și provocând victime, pagube materiale și evacuări de urgență. Numărul morților a ajuns la 32 și peste 130 de persoane sunt rănite.
Avem și o nouă escaladare a războiului în Orientul Mijlociu, cea mai gravă de la armistițiul convenit în aprilie. Israelul a anunțat că a lansat atacuri asupra unor ținte militare din Iran, după ce a interceptat anterior mai multe rachete balistice lansate de Teheran. Atacul are loc în ciuda apelurilor la reținere venite din partea lui Donald Trump, care i-ar fi cerut lui Benjamin Netanyahu să amâne orice atac împotriva Iranului.
Iar în ziua 1566 de război, Ucraina a lansat noi atacuri în teritoriile ocupate și în vestul Rusiei, lovind mai multe depozite de petrol, substații electrice, dar și un tren care circula pe ruta Moscova - Simferopol. Iar Rusia a lansat aproape 160 de drone în timpul nopții.
Între timp, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei au stabilit cinci condiții esențiale pentru un proces de pace durabil. Primele două prevăd că Vladimir Putin trebuie să accepte un armistițiu imediat și complet, iar negocierile să pornească de la linia de contact actuală a frontului - variantă acceptată deja de Zelenski.
Deocamdată, Rusia nu renunță la poziția sa, chiar dacă evoluția conflictului îi este tot mai nefavorabilă, iar criza din Crimeea provocată de atacurile ucrainene se adâncește - penuria de benzină se agravează, iar acum încep să lipsească unele produse alimentare de bază.
Și informații interesante despre Coreea de Nord vin dintr-o analiză Wall Street Journal. Coreea de Nord și-a închis granițele în timpul pandemiei de Covid-19. De atunci, s-au redeschis doar pentru câțiva străini, inclusiv călători și diplomați ruși și occidentali. Acești vizitatori descriu o țară de nerecunoscut.
În Phenian, unde locuiesc Kim și elita țării, restaurantele servesc pizza la cuptorul de cărămidă și aripioare de pui. Clienții pot plăti printr-un sistem mobil cu cod QR. Vehiculele electrice chinezești vâjâie pe străzi. Phenianul are noi magazine pentru iubitorii de animale, o cafenea cu jocuri pe Internet și dealeri auto care vând BMW-uri.
Ne întoarcem la noi și avem o evaluare interesantă: o analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că, după demararea producției de gaze în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), am putea avea o reducere moderată a prețurilor engross la gaze, cu 5-20% față de nivelul din prezent. Asta dacă cererea și/sau oferta nu explodează din cauza altor motive.
Și putem investi din nou în titlurile de stat Tezaur. Ministerul Finanțelor a lansat o nouă ediție a programului cu dobânzi anuale de până la 7,25% și maturități de 1, 3 și 5 ani.
Cifra zilei vine de la Parchetul European, condus de Laura Codruța Koveși. La finalul anului 2025, instituția avea 535 de anchete active în România, cu un prejudiciu estimat la peste 6 miliarde de euro. 303 (cu 3,91 miliarde euro) au fost deschise în 2025. Koveși mai stă la Parchetul European pînă în octombrie 2026, când îi expiră mandatul.
Încheiem ziua cu un studiu despre ce se întâmplă în creierul nostru când ascultăm muzică live. Cercetători de la Northeastern University au observat că, în timpul unui concert, undele cerebrale ale ascultătorilor se sincronizează mai puternic cu ritmul muzicii decât atunci când ascultă o înregistrare.
Mai exact, creierul se „acordează” la muzică, iar această aliniere pare să fie mai intensă în fața unei interpretări live.
Asta ar putea explica de ce un concert ne prinde altfel decât aceeași piesă ascultată acasă: nu e doar sunetul, ci și prezența, energia sălii, vibrația și sentimentul că se întâmplă ceva irepetabil. |
