AUR și PSD au depus moțiunea de cenzură care va duce, cel mai probabil, săptămâna viitoare, la căderea guvernului Bolojan. PSD nu s-a afișat lângă AUR, anunțul a fost făcut de George Simion care a zis, printre altele, că e voința poporului care a adus AUR&Co în parlament și că speră să nu fie arestați pentru demersul lor.
PSD a trimis un comunicat din care aflăm că prin moțiunea depusă, „PSD va realiza o schimbare profundă în modul de guvernare, aşa cum a solicitat marea majoritate a cetăţenilor români”.
Textul moțiunii descrie o realitate în care există un „Plan Bolojan” de „sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”. Premierul mai este acuzat că a transmis un mesaj nazist, vorbind despre şobolanii din cămară, şi că Executivul pregăteşte cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în Coaliţie, fără dezbatere publică şi fără o minimă asumare politică.
Ce urmează?
Moțiunea de cenzură va fi citită miercuri în plenul Parlamentului, la ora 12:30, iar dezbaterea și votul vor avea loc marţi, la ora 11:00. Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă este nevoie de o majoritate de 233 de voturi, din totalul de 463 de parlamentari. Deja există 253 de semnături de la PSD, AUR, PACE, POT, SOS şi neafiliaţi.
PSD zice că nu se va alia cu AUR ca să guverneze. (A zis și că nu vor face moțiune comună.) AUR zice că nu există o coaliție cu PSD, dar „niciodată să nu spunem niciodată”. Simion a anunțat prioritățile AUR în acest moment: adoptarea moțiunii și organizarea de anticipate.
Și Nicușor Dan a avut o primă reacție, după ce în spațiul public s-a vorbit despre „umilirea” sa de către PSD, care a anunțat moțiunea comună cu AUR în timp ce Grindeanu și Bolojan discutau cu președintele la Palatul Cotroceni despre PNRR, SAFE și alte priorități, fără ca acesta să aibă habar de lovitura politică pe care tocmai o încasa(m).
A zis președintele (de la Dubrovnik, unde participă la Summit-ul I3M) că depunerea moțiunii este un scenariu la care ne așteptam, că un guvern PSD - AUR este „extrem de improbabil” și oricum nu va avea girul lui, iar scenariul alegerilor anticipate este „extrem, extrem de puţin probabil”.
În ce-l privește pe premierul Bolojan, președintele s-a poziționat din nou detașat: „Este o persoană pe care o respect, o persoană foarte serioasă, însă, ce am constatat cu toţii de mai mult timp este că avem un split între două jumătăţi ale direcţiei pro-europene. Faţă de această chestiune care s-a transmis într-un act administrativ – moţiune de cenzură – îmi păstrez echidistanţa”.
În schimb, crede că dacă PSD a zis că nu va face guvern cu AUR, așa va fi, pentru că „Sunt nişte oameni care sunt în funcţia de lideri de partid, vorbesc în numele a zeci de mii de oameni şi când ei spun ceva trebuie să-i luăm în serios”. (O fi Bolojan serios, dar îl luăm în serios pe Grindeanu)
Deutsche Welle comentează situația în care a ajuns Nicușor Dan: „Președintele a fost deja avertizat că trebuie să facă ce i se cere, dacă nu vrea să fie aruncat peste bord. Dar chiar și așa, Nicușor Dan s-ar putea să fie sacrificat.
PSD joacă tare și în defavoarea țării, iar președintele a crezut că se salvează intrând în combinațiile social-democraților, fără să înțeleagă că direcția lor nu e neapărat spre Vest.
Dacă trece moțiunea de cenzură și Ilie Bolojan e demis, președintele trebuie să propună un nou premier agreat de PSD. Și, deși a anunțat că nu va fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR, e posibil să ajungă în această situație.
Apoi, dacă președintele nu va fi de acord cu premierul dorit de PSD, Nicușor Dan ar putea fi suspendat de aceeași majoritate care se pregătește să-l debarce pe Ilie Bolojan”.
O să vedem în următoarele săptămâni unde duce drumul bun pe care zice președintele că suntem.
Până atunci, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că dobânzile la care se împrumută România au crescut accelerat în ultimele zile. Randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a ajuns la 7,3%, în creștere de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie. Evoluția reflectă deteriorarea percepției investitorilor, pe fondul crizei politice.
Și Confederația Patronală Concordia a realizat o analiză asupra consecințelor pe care le-ar putea avea criza politică asupra cetățenilor, companiilor și stabilității financiare a țării.
Ratele la credite ar putea urca cu 7,5% până la 10%, euro ar putea urca de la 5,09 lei spre 5,20 lei (o monedă mai slabă înseamnă scumpiri pentru bunuri și servicii, ceea ce afectează direct puterea de cumpărare).
Ratingul de țară ar putea să scadă, ceea ce ar duce la creșterea și mai mare a costurilor de finanțare. Pentru a acoperi aceste costuri, statul ar putea fi nevoit să majoreze TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să crească alte taxe.
Într-un scenariu optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din banii PNRR așteptați în 2026, aproximativ 3,5 miliarde de euro. Cel mai grav scenariu, numit „scenariul critic”, indică pierderi de până la 70% din fonduri, aproximativ 8 miliarde de euro.
Luări de poziție apar și la nivel de companii. Conducerea Dacia atrage atenția că în timp ce în restul Europei Dacia crește, în România scade puternic, fiind o excepție negativă. Blocajul companiei este rezultatul unei combinații de factori: deficit bugetar ridicat, presiune fiscală și instabilitate politică. „Politica și economia sunt foarte strâns legate. Așa că suferim toți”.
Suferim deja și la pompă, după ce noi scumpiri au fost operate în noaptea de luni spre marți în benzinăriile OMV Petrom și Rompetrol, iar prețurile carburanților au revenit la nivelurile de la mijlocul lunii aprilie. Motorina se vinde cu 9,28 - 9,37 lei/l, iar benzina cu 8,72 - 8,83 lei/l.
Declarația zilei vine de la Virginia Stoiciu, senator PSD, care şi-a anunţat demisia din partid, după ce a refuzat să semneze moţiunea de cenzură.
„Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”.
În lume, pe frontul din Orientul Mijlociu, situația rămâne incertă. Blocajul traficului maritim continuă. Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit să adopte vreo măsură, în ciuda presiunilor venite din partea mai multor state afectate de creșterea prețurilor la energie și de blocarea transporturilor.
Sunt semnalate și anomalii: O navă care a plecat din Golful Persic cu aproximativ 132.000 de metri cubi de GNL apare acum în largul Indiei și nu este clar cum a reușit să traverseze strâmtoarea și să evite și blocada SUA, și cea a Iranului.
Deja la fapt divers, în timp ce ministrul iranian al Apărării spune că SUA nu mai sunt în poziția de a dicta politica altor națiuni și trebuie să renunțe la cerințele ilegale și iraționale, Trump povestește Iranul i-a transmis că este o țară în colaps și cere SUA să acționeze pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Avem, totuși, și o certitudine: în ziua 60 a conflictului, petrolul a depășit 109 dolari pe baril.
În Ungaria vecină, prim-ministrul în exercițiu, ultranaționalistul Viktor Orban, și-a prezentat demisia din funcția de lider al partidului său, în urma înfrângerii electorale din această lună, dar Fidesz nu i-a acceptat-o și a amânat orice decizie până la următorul congres din iunie.
Iar în Germania, natalitatea a scăzut pentru al patrulea an la rând și a ajuns, în 2025, la cel mai mic nivel de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. S-au născut 654 de mii de copii, în timp ce numărul deceselor a depășit un milion.
Tot marți, Parlamentul European a votat, cu o largă majoritate, ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, în urma unei cereri a Parchetului General din România. Astfel, ea va putea fi anchetată și judecată în țară pentru lipsirea de libertate a unor jurnaliști italieni, propagandă legionară și negarea Holocaustului.
Șoșoacă s-a aflat în sală, dar a fost neașteptat de tăcută și nu a reacționat la vot. Ulterior, a anunțat că va acționa în judecată Parlamentul European la Curtea de Justiție a UE și că se așteaptă să fie ridicată de poliție de la aeroport, când va reveni joi în țară.
Și poliția ucraineană a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de arme care opera între Ucraina și Europa. Armele-trofeu proveneau de pe câmpul de luptă, de regulă fiind luate de la soldați inamici căzuți sau furate din depozite capturate. Printre beneficiari este menționat și actorul american Steven Seagal, un admirator al Rusiei și al lui Vladimir Putin.
Alte personaje cunoscute care au primit arme-trofeu sunt Kim Jong Un, Bashar al-Assad, Dmitri Medvedev, Serghei Sobianin (primarul Moscovei), Serghei Lavrov, Ramzan Kadîrov,
Vladimir Soloviov (realizatorul TV rus supranumit „propagandistul lui Putin").
Încheiem ziua cu maimuțele din Gibraltar, care au dezvoltat un comportament neobișnuit: consumă pământ. Fenomenul, cunoscut sub numele de geofagie, a fost observat de cercetători care au studiat macacii berberi din zonă.
Explicația este că deși autoritățile asigură hrană adecvată celor 230 de maimuțe care trăiesc în zonă - fructe, legume și semințe -, animalele primesc frecvent de la vizitatori gustări precum chipsuri, ciocolată sau înghețată. S-a ajuns ca aproape 20% din dieta macacilor să provină din astfel de alimente, ba chiar mai mult, în zonele cele mai frecventate de turiști.
Cercetătorii cred că junk food-ul perturbă compoziția microbiomului, iar bacteriile și mineralele din sol pot ajuta la refacerea acestuia și la reducerea efectelor negative. |
Reflecția zilei: La început a fost cuvântul
580 de angajați ai Google, cercetători din domeniul AI, i-au trimis o scrisoare șefului companiei, Sundar Pichai, prin care îi cer să nu permită folosirea sistemelor de inteligență artificială în scop militar de către Pentagon, pentru supravegherea populației sau arme autonome.
Ei spun că își doresc ca inteligența artificială să lucreze în beneficiul omenirii, „nu să fie folosită în moduri inumane sau extrem de dăunătoare”, inclusiv integrarea în arme autonome sau în tehnologii de supraveghere în masă.
Demersul vine după ce Google a semnat un acord în acest sens cu Departamentul Apărării. Înțelegerea prevede că Pentagonul poate folosi serviciile în orice scop guvernamental legal și are o clauză care menționează că „părțile sunt de acord că sistemele AI nu sunt destinate și nu ar trebui utilizate pentru supravegherea în masă internă sau pentru arme autonome (inclusiv selecția țintelor) fără o supraveghere și un control uman adecvat”.
Acordul nu conferă însă niciun drept de a controla sau de a bloca procesul decizional operațional legal al guvernului.
În scrisoare se arată: „Noi suntem angajați ai Google profund îngrijorați de negocierile în curs dintre companie și Departamentul american al Apărării. Ca oameni ce lucrează în domeniul AI, știm că aceste sisteme pot centraliza puterea și face greșeli. (…)
În prezent, singura modalitate de a garanta că Google nu este asociat cu astfel de daune este de a respinge orice sarcini de lucru clasificate. În caz contrar, astfel de utilizări pot avea loc fără știrea sau puterea noastră de a le opri”.
Două treimi dintre cei care au semnat scrisoarea au acceptat să își facă public numele, iar restul au cerut anonimat, de teamă să nu fie sancționați. Între semnatari se află peste 20 de directori și vicepreședinți.
Aceasta nu este prima revoltă a angajaților Google. Încă din 2018, aceștia au avertizat cu privire la riscul unui război bazat pe AI și au forțat compania să renunțe la colaborarea în cadrul proiectului Maven, prin care Pentagonul dorea folosirea inteligenței artificiale pentru a detecta și analiza obiecte din imaginile captate de drone.
În fața protestelor și demisiilor, compania a adoptat noi principii privind AI și nu și-a reînnoit angajamentele pentru proiect.
Angajații care au semnat noua scrisoare spun că protestele vor continua până când Google va stabili limite clare și obligatorii privind folosirea tehnologiei sale în scop militar.
Până la urmă, lumea e locul modelat de cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a apăra principiile, valorile, credințele cu impact social. De cât de până la capăt suntem în stare să ne ducem bătăliile. Nu doar pe cele cu șanse certe să le câștigăm. Și fără teama de a pierde.
Mă gândeam, când am adormit ultima dată spunându-mi cu siguranță, încredere și determinare: „La urma urmelor, e şi mâine o zi”? |
