E decembrie, mai sunt câteva zile până se termină anul și a venit, așa cum deja ne-am obișnuit, ordonanța-trenuleț. Cu măsuri care intră în vigoare în câteva zile, neanunțate anterior sau aflate și contestate până în ultimul moment, unele cu succes. Anul acesta, marcăm și o premieră - aflăm „de urgență” de măsuri de relaxare sau dispariție a unor taxe din ... 2027.

Din ce a zis ministrul Finanțelor la finalul ședinței de guvern, avem mai multe tipuri de măsuri (este tot ce a spus, mai concret de atât vom afla când va fi publicată ordonanța în Monitorul Oficial):

• de reducere a cheltuielilor bugetare - reducerea subvenției pentru partide și a sumelor pentru organizațiile minorităților, dar și (la modul general, nu a dat detalii) amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale, modificarea mecanismelor de indexare, actualizări prudente ale unor drepturi și servicii publice.


• de relansare economică și stimulare a investițiilor - reducerea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1% la 0,5% în anul 2026, introducerea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderi cu venituri de până la 100.000 euro (eliminarea cotei de 3%), scutire de impozit în 2026 pentru sere, solarii, ciupercării, silozuri (revenire la regimul anterior din Codul fiscal).


• digitalizare și simplificare pentru contribuabili - clarificări privind utilizarea e-Factura de către persoanele fizice, simplificarea mecanismelor RO e-TVA (clarificarea modului de realizare a deconturilor de TVA și funcționarea deconturilor precompletate).


• sprijin pentru persoanele vulnerabile - prelungirea schemei pentru consumatorii vulnerabili de energie în 2026 (inclusiv voucherele de 50 lei), continuarea programului „Masă sănătoasă” până la aprobarea bugetului pe 2026, creșterea valorii punctului pentru ambulatoriu la 6,5 lei, cu obligația Ministerului Sănătății de a veni cu măsuri compensatorii de cca. 1 miliard lei.


• sprijin pentru autoritățile publice locale - împrumuturi din Trezorerie pentru cofinanțarea proiectelor PNRR (aproximativ 500 milioane lei), sprijin pentru termoficare (până la 200 milioane lei pentru UAT-uri).


• măsuri care intră în vigoare din 2027 - 1. Eliminarea completă a impozitului pe cifra de afaceri (IMCA); Înlocuirea IMCA cu: impozit pe afiliați, impozit pe cheltuieli sensibile ale companiilor (pentru combaterea externalizării profiturilor). 2. Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”). 4. Eliminarea definitivă a ICAS, impozitului pe cheltuieli cu serviciile achiziționate, (menționată ca termen-limită final la sfârșitul lui 2026). 4. Aplicarea taxării pentru construcțiile agricole (sere, solarii etc.) este prorogată, cu scutire totală în 2026 și posibilă aplicare din 2027.

La final, ministrul Finanțelor a anunțat și că primele consultări pentru elaborarea bugetului pentru anul 2026 vor începe în luna ianuarie, când va fi cunoscut și calendarul de aprobare a bugetului. Motive de relaxare pentru guvern ar fi: deficitul bugetar în luna noiembrie, neanunțat încă oficial, este de 6,4%, față de 7,15% în noiembrie anul trecut.

Sunt evoluții și în Justiție. CSM a făcut publice rezultatele sondajului făcut printre judecători. A adresat 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri fixe și 3 cu răspunsuri deschise. Au răspuns 2.583 de judecători (56,50% din total), din care 1.315 - anonim.

Am aflat că:

• CSM beneficiază de un nivel solid de susținere internă - 67% dintre judecători sunt de acord cu pozițiile publice ale CSM, 25% au o poziție neutră, doar 8% se declară în dezacord.


• Reacțiile publice ale CSM sunt validate de judecători în contextul unei „campanii împotriva justiției” - peste 98% dintre judecători spun că au resimțit o campanie publică împotriva justiției în ultimul an.


• Narativul public privind „schimbarea judecătorilor pentru prescripție” nu este confirmat intern - doar 8,4% dintre judecători declară că au fost înlocuiți din complet. Mai mult, dintre aceștia, majoritatea spun că măsura a fost justificată, un singur judecător apreciază că schimbarea a urmărit intervenirea prescripției penale.


• Prescripțiile penale sunt atribuite factorilor legislativi și instituționali, nu instanțelor. Judecătorii indică drept cauză principală „pasivitatea Parlamentului”, alte cauze semnificative fiind durata urmăririi penale și deciziile CCR. Modificările nejustificate ale completelor sunt plasate pe ultimul loc.


• Nivel ridicat de prudență și reticență în contestarea deciziilor administrative - doar 3 judecători au atacat în instanță actele administrative privind schimbarea completelor, în timp ce 71 nu au făcut niciun demers, deși unii au fost înlocuiți fără acord.

Chiar dacă rata mare de răspuns anonim poate indica un climat de teamă, este greu de spus ce rezultat ar putea avea referendumul printre magistrați propus de Nicușor Dan. Cert este, pentru moment, că răspunsurile judecătorilor indică un sprijin consistent pentru CSM și o critică implicită la adresa discursului public și politic despre justiție. Mai mult, cifrele nu validează existența unei practici de manipulare a completelor, iar responsabilitatea pentru prescripții este atribuită legislativului și CCR, nu justiției.

A avut loc și prima întâlnire a grupului de lucru al Guvernului pentru reforma Justiției. Au participat reprezentanți ai Guvernului, ai CSM, Ministerului Justiției, asociațiilor de magistrați, dar și ai Cancelariei Prezidențiale și ONG-urilor (Funky Citizens și Declic). ONG-urile au venit cu propuneri concrete pentru numirea și promovarea magistraților, limitarea schimbărilor discreționare de completuri, mai multă transparență, digitalizare și clarificarea prescripțiilor. S-a stabilit ca o nouă întâlnire să aibă loc pe 5 ianuarie, obiectivul fiind ca un proiect de lege cu modificări să fie gata până la începutul noii sesiuni parlamentare. Vor fi consultate și organismele internaționale de profil.

Interesantă și percepția publică - e drept, doar la nivel de București. Un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic arată că 44,3% dintre participanții la sondaj cred că investigația Recorder Justiția capturată va produce o schimbare „în mică” sau „în foarte mică măsură”, în timp ce doar aproximativ un sfert spun că aceasta ar putea duce la schimbări importante. Restul fie nu știu, fie declară că nu au urmărit investigația.

În ce privește demararea unei proceduri de suspendare a președintelui, AUR a anunțat că nu are semnăturile necesare, din cauza rupturii din Parlament dintre partidele de opoziție (SOS România şi POT). Au fost strânse 120 de semnături și au nevoie de 155. Mai încearcă.

În ziua 1399 de război am avut din nou atacuri ale Rusiei în regiunile extrem vestice ale Ucrainei. Atacurile au fost monitorizate din România. Radarele MApN au detectat, după miezul nopții, două ținte aeriene în spațiul ucrainean, pe direcția Reni şi Chilia. Au fost emise mesaje RO-Alert în județele Tulcea și Galați, dar nu s-au semnalat pătrunderi neautorizate în spațiul nostru aerian.

În zona negocierilor de pace, am aflat ce crede Kremlinul despre discuțiile din Florida: nu trebuie considerate un punct de cotitură. Asta în timp ce Volodimir Zelenski s-a arătat mai optimist, afirmând că negocierile cu SUA și țările europene sunt foarte aproape de un rezultat real. Nu totul e ideal în acest plan, dar planul există, a zis Zelenski.

Sunt și evoluții economice importante în SUA, unde statisticile arată că economia a înregistrat o creștere anuală de +4,3% în T3, peste așteptări, alimentată în mod deosebit de consumul populației, care a cheltuit mai mult pe mașini, alimente, haine, servicii medicale și călătorii. Este cel mai bun avans din ultimii doi ani.

Și tot în SUA, președintele a anunțat un plan grandios pentru construirea de nave de război, care vor purta numele său - „Trump Class”. Mai întâi vor fi construite două astfel de nave, obiectivul final fiind de 20 - 25 de unități. Trump zice că vor fi cele mai mari nave de tip cuirasat construite vreodată, atât în istoria SUA, cât și a lumii. Navele vor fi echipate cu „cu cele mai mari tunuri ale erei noastre”, cu rachete de croazieră (inclusiv cu încărcătură nucleară), lasere de ultimă generație și AI. În plus, Trump zice că se va implica direct în designul navelor, ca să nu mai fie urâte precum unele dintre cele actuale.

Iar Wall Street Journal scrie că explozia unei rachete SpaceX, din ianuarie, a pus în pericol timp de aproape o oră trei avioane cu aproximativ 450 de pasageri. Incidentul nu a fost raportat imediat de compania deținută de Elon Musk, autoritățile aflând despre pericol direct de la piloți.

Ne întoarcem la noi, unde Radu Miruță și Irineu Darău (amândoi de la USR) au depus jurământul de învestitură ca miniștri ai Apărării și ai Economiei. La ceremonia de la Palatul Cotroceni a participat doar premierul Ilie Bolojan, fără a fi prezenţi şi miniştrii din Cabinet sau liderii partidelor din coaliţie.

Avem și majorări de taxe și impozite în 2026, în București. Impozitele pe locuințe se majorează cu aproape 80% (aici și niște exemple de calcul concrete). Cresc și taxele pentru locurile de parcare de reședință, cu aproape 5,6%. Nu e o majorare explozivă, dar contează, în condițiile în care se va adăuga tuturor celorlalte creșteri de cheltuieli pentru bucureșteni.

După întâlnirea de la guvern cu noul primar general, premierul Ilie Bolojan a spus că situația financiară a Capitalei este critică și că vor fi alocate finanțări suplimentare de către guvern doar dacă vor fi luate măsuri clare de reformă. Soluțiile, spune Bolojan, sunt reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor, eșalonarea unor datorii și, eventual, contractarea de împrumuturi.

Austeritatea nu se simte însă și la nivelul parlamentarilor, care și-au aprobat bugete cu cheltuieli în creștere pentru 2026. Camera Deputaților va avea un buget de 634,6 milioane de lei, cu cheltuieli curente mai mari cu 12,1%, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 405,9 milioane de lei, cu peste 31 de milioane de lei în plus. USR a votat împotrivă și cere rectificare. La Senat, bugetul pentru 2026 este de 279,9 milioane de lei, ușor mai mare decât anul trecut, dar cu cheltuieli de personal mai mici cu aproape 9 milioane de lei.

Tot în parlament, Camera Deputaților (for decizional) a adoptat proiectul de lege privind plata pensiilor private, făcând modificările necesare, după ce CCR a declarat neconstituțional articolul care prevedea că bolnavii de cancer pot retrage întreaga sumă acumulată într-o singură tranșă. Acum toți beneficiarii pot retrage cel mult 30% din suma acumulată într-o singură tranșă, iar restul banilor vor fi plătiți lunar, pe o perioadă de opt ani. Proiectul a fost adoptat cu 199 de voturi pentru, 87 împotrivă, 12 abțineri și merge la promulgare.

Avem și o veste bună: cei 50 de kilometri din Autostrada A7, între Focșani și Adjud, au fost deschiși circulației, marcând finalizarea completă a sectorului din județul Vrancea. Odată cu acest tronson, se poate circula continuu pe autostradă de la București la Adjud, pe aproape 250 de kilometri (A7 și A3).

A7 Ploiești–Pașcani devine astfel cea mai lungă autostradă din România aflată în circulație, cu peste 210 kilometri, după A1. Constructorul spune că în 2026 va fi gata și lotul de 95 km dintre Adjudu Vechi și Săbăoani, iar până la finalul aceluiași an vor mai fi deschiși încă 27 km. Autostrada Moldovei este finanțată prin PNRR și trebuie finalizată până în august 2026.

Între timp, a fost emis cod galben de frig, zăpadă și viscol în unele zone din țară pentru perioada de Crăciun. Meteorologii anunță în toată țara o răcire accentuată a vremii, ninsori, vânt puternic, dar și  depuneri semnificative de zăpadă în mai multe regiuni ale țării. Din 24 până pe 26 decembrie. Avertizarea cod galben este valabilă în 19 județe din sudul țării - Dobrogea, Muntenia, Oltenia și sudul Banatului.

Încheiem ziua cu o idee care merită ținută minte: dezamăgirea nu e doar o stare emoțională, ci un semnal biologic.

Un studiu recent arată că, atunci când nu primim ce ne așteptăm, creierul își schimbă chimia și ne „împinge” să ne adaptăm. Mai exact, crește nivelul unui neurotransmițător care ne ajută să rupem obiceiuri vechi și să încercăm altceva. Cu cât reacția e mai puternică, cu atât suntem mai capabili să schimbăm direcția.

Mai exact, creierul nu șterge complet ce a funcționat înainte, ci păstrează informația „în rezervă”. Astfel, dezamăgirea poate fi un motor al schimbării, nu doar o frână – iar înțelegerea acestui mecanism ar putea ajuta, pe termen lung, inclusiv în tratarea dependențelor sau a comportamentelor compulsive.

Până pe 5 ianuarie, newsletterul intră în vacanță. Să avem zile bune, să ne bucurăm de liniște și bună înțelegere cu familia, prietenii și cu noi înșine și să ne reauzim cu bine în anul care vine. Cu încredere, curaj și trăind mai bine fiecare zi de azi. 

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Bomboana a plecat, coliva rămâne

Daniel David a plecat de la Ministerul Educației și pare că nimeni nu-l regretă. Și nici nu ar avea de ce, potrivit unei analize Deutsche Welle.

Austeritatea a început în România prin tăierea burselor elevilor și studenților. A rămas celebră declarația lui Daniel David că „din premiul primit, olimpicii își pot da singuri o bursă de merit în fiecare lună”. O formulă care ne arată câți bani face meritocrația în România.

De altfel, profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Deși pe hârtie, Educația face parte din Strategia de Securitate a României, fiind prevăzută o alocare anuală de 6% din PIB.

Efectul reducerilor și tăierilor a fost imediat și a bulversat întregul sistem de învățământ. Măsurile au fost pe măsura strategiei sale: mărirea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar, creșterea numărului maxim de elevi în clase, desființarea burselor de performanță și reziliență introduse prin lege în 2023, reducerea burselor de merit, plafonarea fondului alocat burselor universitare la 10% din salariul minim net/lună/student.

Toate economiile propuse de Daniel David care au dat peste cap Educația au fost în final de doar 0,02 din PIB, potrivit Consiliului Fiscal.

Mai mult, o investigație făcută de Edupedu.ro a scos la iveală că profesorul David a cenzurat și falsificat datele  cercetătorilor de la acest institut care contraziceau măsurile de austeritate luate de minister.

Nu e de mirare că plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale, iar sindicatele s-au declarat ușurate, chiar dacă spun că asta nu rezolvă criza din Educație.

De remarcat și că plecarea din funcție a fost pe ușa din dos. Și-a anunțat demisia pe blogul personal, poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă.

În același timp, backgroundul fostului ministru este unul remarcabil. Daniel David are 53 de ani și este profesor de psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai, unde a fost și rector. Cercetările sale au apărut în publicații internaționale, iar o vreme a evaluat instituții academice importante din UE și SUA.

În context, Deutsche Welle remarcă: „În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu”.

Toate acestea arată un lucru simplu: nu e suficient un background academic remarcabil pentru a fi un ministru al Educației capabil. Funcția nu cere doar CV-uri impresionante și articole citate, ci înțelegerea faptului că fiecare decizie luată astăzi lovește sau construiește viitorul acestei țări. Iar când educația e tratată ca o linie de tăiat din buget, costul real nu se vede imediat – se plătește în ani pierduți, în profesori demoralizați și în generații mai slabe.

Pentru că - nu-i așa? - o zicală care nu se regăsește în Psihologia poprului român, o carte cât o biblie scrisă de Daniel David, spune că pomul se cunoaște după roade, nu după frunze.