A patra zi a războiului din Orientul Mijlociu a fost marcată de incidente în toate statele din Golf, iar lumea întreagă urmărește cu atenție ce se întâmplă, din cauza crizei economice majore pe care o poate declanșa.
Armata SUA a lovit, în total, peste 1.700 de obiective, în timp ce Israelul atacă în continuare și în Iran și în Liban. A fost distrus sediul televiziunii publice iraniene - o lovitură cu valoare strategică și simbolică, dar a fost atacat și sediul instituţiei care îl alege pe noul lider suprem. Bilanțul victimelor civile indică peste 700 de iranieni uciși, inclusiv foarte mulţi copii.
De cealaltă parte, ambasada SUA din Riad (Arabia Saudită) a fost lovită de drone, s-au raportat explozii în Erbil (Irak), iar în Bahrain și Kuweit au fost activate sistemele de alertă aeriană.
Financial Timesc scrie că Iranul pune în aplicare planul ayatollahului ucis de a provoca un război regional, prin atacarea instalațiilor energetice din Orientul Mijlociu. Mizează că, prin creșterea prețurilor, SUA și Israel vor fi presate să oprească atacurile.
Iar surse de presă din Iran susţin că fiul ayatolahului Ali Khamenei ar fi fost deja ales ca nou lider suprem, sub presiunea Gardienilor Revoluției şi fără să aibă gradul clerical sau experiența considerată necesară pentru a ocupa postul conform tradiției.
În timpul ăsta, Europa se mobilizează să întărească apărarea Ciprului, vizat de drone ucrainene. Marea Britanie, care are aici o bază militară, trimite în zonă o navă de război, HMS Dragon, un distrugător echipat cu sistem de rachete antiaeriene. Iar Franța va desfășura sisteme antirachetă și antidronă.
Totodată, Franța a trimis portavionul cu propulsie nucleară Charles de Gaulle către Mediterană și a desfășurat avioane de luptă Rafale, sisteme de apărare antiaeriană și radare în Orientul Mijlociu. Strict defensiv.
Iar Donald Trump rămâne foarte activ. Insistă că iranienii l-au contactat pentru negocieri, dar acum nu mai vrea el, deși e acuzat că minte. Apoi a mai adăugat ceva la motivele atacului. Zice acum că Iranul intenționa să atace primul și a forțat mâna Israelului ca să intervină mai repede militar.
După care, i-a criticat pe spanioli și pe britanici, pentru că nu i-au permis folosirea bazelor militare proprii pentru lovituri asupra Iranului. În cazul Spaniei a zis că rupe toate relațiile comerciale.
De asemenea, a criticat Londra pentru că nu a cooperat, că a renunțat la „insula stupidă”, că are prea multe mori de vânt și nu deschide Marea Nordului pentru exploatarea de petrol și gaze, iar premierului britanic Keir Starmer (care „se pare că era îngrijorat de legalitate”), i-a transmis că „nu mai este epoca lui Churchill”.
Madridul i-a răspuns rapid: Spania este un membru-cheie al NATO, o putere la nivel de exporturi în UE, un partener comercial de încredere la nivel global, SUA să facă bine să respecte acordurile bilaterale cu UE.
Diplomatic, Emiratele Arabe Unite și Qatarul încearcă să limiteze amploarea operațiunilor militare, temându-se de o destabilizare economică majoră și de un șoc energetic prelungit. Iar China, care se află printre țările cele mai afectate de un conflict prelungit - cere încetarea imediată a ostilităţilor.
Spre finalul zilei, Donald Trump a anunțat că a dat ordin ca o agenție federală să ofere garanții financiare navelor din zona Golfului. El a mai spus că dacă este necesar, Marina SUA va începe să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz.
Doar două petroliere cu țiței și produse chimice au traversat luni strâmtoarea (prin care tranzitează aproximativ 15% din petrolul mondial și 20% din gazul natural lichefiat), față de circa 60 de nave în mod obișnuit.
„Indiferent de situație, SUA vor asigura FLUXUL LIBER DE ENERGIE către LUME. PUTEREA ECONOMICĂ și MILITARĂ a Statelor Unite este CEA MAI MARE DE PE PĂMÂNT. Mai multe acțiuni vor urma”, a scris Donald Trump pe Truth Social.
O analiză de impact a ING arată că România este printre țările din ECE cele mai expuse la un șoc petrolier. Turcia are cea mai vulnerabilă economie (o creștere de 10% a prețului petrolului înseamnă plus 1,10 puncte procentuale la inflație)”, urmată de România (impact de 0,50 pp) și Ungaria (0,45 pp). În schimb, Polonia și Cehia sunt mai puțin expuse (au o volatilitate redusă a cursului și un mix energetic diversificat).
Propunerea zilei vine de la Volodimir Zelenski, care le-a transmis aliaților SUA din Orientul Mijlociu să facă un schimb de armament: ei să dea Ucrainei rachete de apărare antiaeriană, iar Kievul să le furnizeze interceptori de drone dezvoltați autohton, care să-i protejeze de dronele iraniene.
Iranul a atacat toată regiunea cu drone, în timp ce Kievul a dezvoltat printre cei mai performanți interceptori (aparate aeriene care lovesc în aer dronele de atac), după patru ani de confruntări cu dronele de tip Shahed, furnizate de Iran Rusiei.
La noi, ministrul de Externe Oana Țoiu a confirmat că și România a primit o invitație pentru a participa la discuții privind aderarea la „umbrela nucleară” franceză (Franța a decis în premieră să își plaseze capacitățile militare nucleare și în alte țări europene). O decizie va fi luată în CSAT.
Iar noul ambasador al SUA la București, Darryl Nirenberg, și-a prezentat scrisorile de acreditare la Palatul Cotroceni, numind România „unul dintre cei mai apropiați aliați și parteneri strategici”. Nirenberg a deținut diverse funcții în Congresul SUA timp de 14 ani, după care a optat pentru zona privată, având acum peste 40 de ani de experiență în avocatură.
Și Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, este oficial noul ministru al Educației. Președintele Nicușor Dan a semnat decretul de numire în funcție, iar apoi Dimian a depus jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni.
Avem și două mesaje interesante transmise de un consilier al lui Nicușor Dan. Radu Burnete a spus, la o dezbatere organizată de guvern și BM, că „avem nevoie de multe multe investiţii străine” şi „să terminăm cu tipul ăsta de discurs că nu ne vindem ţara”, dar și că „Nu mai avem timp să tot dezbatem dacă facem sau nu reforma administrativă. Trebuie făcută”.
Iar ministrul Energiei a revenit asupra declarației în care spunea e o minciună sfruntată că benzina și motorina în România ar putea ajunge să coste 10 lei/litru, dacă barilul de petrol va depăși 110 dolari, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Acum zice că există acest risc, „din nefericire”.
Un proiect de buget a apărut în presă, semn că sunt șanse să avem bugetul pe anul acesta până la finele lunii martie (trebuia adoptat în noiembrie). La o primă vedere, Ministerul Dezvoltării pierde anul acesta circa un sfert din buget, în jur de 7 miliarde de lei, comparativ cu execuția de anul trecut, în timp ce Apărarea primește aproximativ 6 miliarde de lei în plus, MAI aproximativ 1,5 miliarde de lei, Sănătatea circa 3,3 miliarde de lei, iar Energia aproximativ 1 miliard de lei.
Avem și un raport despre o situație ignorată de autorități. Salvați Copiii România avertizează că peste 13 mii de mame (una din zece) care au născut în 2024 aveau vârste între 15 și 19 ani. Dintre acestea, 23 de mame sub 15 ani se află deja la al doilea copil. Iar o adolescentă care nu împlinise 15 ani a născut chiar al treilea copil. De asemenea, 652 de fete sub 19 ani au ajuns la a treia naștere. În context, organizația subliniază că educația sexuală în școli este esențială și cere reformarea cadrului legal.
Încheiem ziua cu o platformă lansată de Guvernul României. Este o platformă online care se numește „Fără hârtie” (fara-hartie.gov.ro), unde cetățenii, companiile și funcționarii publici sunt invitați să semnaleze procedurile birocratice greoaie și lipsa digitalizării din administrația publică.
Pentru cei care încă mai cred că „fără hârtii” și digitalizarea administrației se vor întâmpla în timpul vieții lor, guvernul promite că la fiecare 30 de zile, va centraliza cele mai frecvente 10 probleme și le transmite spre analiză și soluționare instituțiilor abilitate, dar și că va oferi feedback cetățenilor despre ce se întâmplă cu plângerile lor.
„Dacă ne enervează statul, să acționăm pentru a-l face mai bun”, zice vicepremierul Oana Gheorghiu. Cine-i statul? |
Reflecția zilei: Unde ești tu, Churchill?
Câteva adunate din noua lume:
- Donald Trump a recunoscut pentru prima dată o latură personală a deciziei sale de a ataca Iranul. El a invocat tentativele acestei țări de a-l asasina în 2024, ca factor în ordonarea operațiunii comune americano-israeliene care l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. „L-am prins înainte să mă prindă el. L-am prins primul”, a spus Trump.
- Tot președintele SUA, vorbind despre următoarea conducere a Iranului: „Aveam în vedere câteva persoane care ar fi putut conduce țara, dar acestea au murit între timp. În curând nu vom mai cunoaște pe nimeni”.
- Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz a spus că guvernul german nu este în măsură să țină prelegeri SUA despre dreptul international, având în vedere eșecurile abordării Europei față de Iran și nevoia Germaniei de a colabora cu președintele american Donald Trump pentru a asigura sfârșitul războiului din Ucraina.
- Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a spus deschis că operațiunea lansată de SUA împotriva Iranului nu constituie „un exerciţiu de construcţie a democraţiei”. „Gata cu regulile stupide de luptă, gata cu mlaştina vizând construirea unei naţiuni, ăsta nu e un exerciţiu de construire a democraţiei”.
- China se opune atacurilor militare lansate de Israel şi SUA împotriva Iranului şi cere încetarea imediată a ostilităţilor. Ministrul de Externe Wang Yi i-a spus omologului său israelian Gideon Saar: „Forţa nu poate rezolva cu adevărat problemele; dimpotrivă, adesea creează altele noi şi lasă consecinţe grave pe termen lung. Adevărata valoare a puterii militare nu se află pe câmpul de luptă, ci în prevenirea războiului”.
- Donald Trump, în conferință de presă, supărat că Spania a criticat intervenția militară americană împotriva Iranului și a refuzat să permită folosirea unor baze militare pentru operațiune: „I-am spus lui Scott (secretarul Trezoreriei - n.m.) să oprească toate relațiile cu Spania. Spania a fost groaznică. Am putea întrerupe comerțul cu Spania și chiar cred că vom face asta. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania”.
- Premierul Sánchez a condamnat în mod explicit „acțiunea militară unilaterală” a SUA și Israelului împotriva Iranului, avertizând că aceasta contribuie la ”o ordine internațională mai ostilă și incertă”.
- Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea și față de Regatul Unit, care i-a refuzat iniția folosirea unei baze militare. Și i-a transmis premierului britanic Keir Starmer: „Nu este Winston Churchill cel cu care avem de-a face”.
Și dacă ar fi fost Churchill? |
