Am ajuns în ziua 47 a războiului din Orientul Mijlociu, zi în care Donald Trump ne-a anunțat că finalul conflictului este „foarte aproape”. Neașteptat, declarațiile sale încă mai provoacă reacții pe piețe: prețul petrolului a scăzut brusc, după care a revenit rapid. Cam ca Trump, așa.
Tot Trump a mai zic că China este „foarte fericită” că SUA lucrează la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și că ar fi fost de acord să nu mai trimită arme Iranului.
Realitatea din teren spune însă altă poveste. Pentagonul mai trimite încă 10.000 de militari împotriva Iranului pentru a asigura blocada navală, o măsură fără precedent menită să forțeze redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Primele petroliere au fost deja interceptate, iar Washingtonul susține că a reușit să oprească fluxurile comerciale maritime ale Iranului. Care amenință că va viza navele din tot Golful Persic, Marea Oman și Marea Roșie, dacă americanii nu renunţă la blocadă.
În paralel, Israelul își vede de treabă. A lovit 200 de ţinte Hezbollah în Liban, în doar 24 de ore, iar Hezbollah a răspuns cu salve de rachete spre nordul Israelului.
În ce privește negocierile de pace, se discută pe surse de prelungirea cu două săptămâni a armistițiului care ar urma să expire pe 22 aprilie, în timp ce Trump zice că discuțiile vor fi reluate „în următoarele două zile”. În mod concret, premierul Pakistanului a plecat în turneu prin Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pentru a obține sprijin în negocieri.
În timpul ăsta, starea economiei globale se înrăutățește. FMI avertizează că fiecare zi în plus a conflictului împinge economia globală către recesiune. Se lucrează cu trei scenarii.
- În varianta de bază, în care efectele războiului se temperează până la jumătatea lui 2026, creșterea globală ar încetini la 3,1%.
- Într-un scenariu negativ, cu prețuri ridicate la energie, creșterea ar coborî la 2,5%, iar inflația ar urca la peste 5%.
- În scenariul sever, cu un conflict prelungit și petrol peste 110 dolari barilul, economia globală ar încetini la circa 2% – prag considerat echivalent cu recesiunea mondială.
Avertismente similare vin din sectorul financiar privat.
Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru următoarele șase până la douăsprezece luni, lumea va ajunge în recesiune. Blocarea acestei rute ar afecta în special economiile asiatice și ar genera un șoc rapid asupra prețurilor energiei, cu efecte în lanț asupra inflației și consumului, spune Ken Griffin, șeful fondului Citadel.
De cealaltă parte, războiul din Iran a dus la o creștere semnificativă a veniturilor Rusiei. Exporturile rusești de țiței și produse petroliere au crescut în martie cu 320.000 de barili pe zi, ajungând la 7,1 milioane de barili pe zi. Astfel, beneficiind și de creșterea prețurilor, în luna martie, Rusia a încasat aproximativ 19 miliarde de dolari, aproape dublu față de cele 9,7 miliarde de dolari încasate în februarie.
Situația dificilă se vede și din anunțurile zilnice de disponibilizări masive. Azi a fost rândul BBC să anunțe că va face cea mai mare reducere de personal din ultimii 15 ani, pentru a face față „presiunilor financiare semnificative”. Compania va concedia aproximativ 10% din cei 21.500 de angajați și ar putea desființa canale și servicii întregi pentru a-și reduce cheltuielile cu 500 de milioane de lire sterline în următorii doi ani.
Și producătorul auto francez Renault va renunța pe plan global la 15% – 20% din forța sa de muncă din domeniul ingineriei (circa 2.400 de angajați), în următorii doi ani, inclusiv în România. Compania încearcă astfel să devină mai flexibilă, în contextul concurenței din partea rivalilor low-cost din China.
A avut loc și un al doilea atac armat într-o școală din Turcia, în numai două zile, în condințiile în care astfel de atacuri aici sunt extrem de rare. Nouă persoane – dintre care opt minori – au fost ucise, iar alte 13 rănite de un elev de gimnaziu care a pătruns în școală cu cinci pistoale și șapte încărcătoare și a deschis focul în două clase. Atacatorul a murit. Legislația privind armele este una strictă în Turcia, se pare că armele aparțineau tatălui copilului, fost polițist.
Am mai aflat că hackeri afiliați Rusiei au compromis cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române. Printre acestea se află adrese asociate unor baze aeriene NATO, dar și contul unui ofițer superior, ceea ce ridică semne de întrebare privind securitatea comunicațiilor militare.
Reuters scrie că operațiunea face parte dintr-o campanie mai amplă de spionaj care a vizat în principal Ucraina, dar și alte state din regiune (Grecia, Bulgaria și Serbia). Despre care s-a aflat pe baza unor date expuse accidental online de atacatori.
Rămânem la noi, unde locuitorii din nordul județului Tulcea au fost din nou treziți din somn în noaptea de marți spre miercuri, după ce autoritățile au emis două mesaje RO-Alert. Este a doua noapte consecutivă în care populația este avertizată din cauza dronelor.
De data asta, forțele ruse au lovit obiective civile și de infrastructură în proximitatea frontierei, iar radarele au detectat grupări de drone în apropierea spațiului aerian românesc. În timpul alertelor, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești. Iar sistemele de apărare antiaeriană au fost aduseîn poziții de tragere.
Iar premierul Ilie Bolojan s-a dus la Palatul Cotroceni, unde a stat de vorbă mai bine de două ore cu președintele Nicușor Dan. Pe surse, ar fi discutat despre situația în care PSD va decide ca miniștrii social democrați să își dea demisia, pe 23 aprilie, dacă premierul Ilie Bolojan nu demisionează.
PSD va face luni, 20 aprilie, consultarea internă a celor 5.000 de membri ai partidului. Va fi pusă o singură întrebare, legată de retragerea sprijinului politic acordat premierului Bolojan. Nu ar exista și o întrebare legată de acceptarea prezenței USR la guvernare.
Săptămâna trecută, Nicușor Dan a zis că o să lupte cu toate puterile ca cele patru partide pro-occidentale să continue să colaboreze. Iar Ilie Bolojan că nu ia în calcul o demisie.
Între timp, „pariurile” lui Nicușor Dan au început munca. Noii procurori-șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT și-au preluat mandatele de trei ani.
Iar cel mai recent barometru INSCOP Research (ediția aprilie 2026) arată că AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, dar pierde teren (scădere de 4 pp de la începutul anului), ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimul an (37%). Pe locul al doilea se află PSD, cu 20,1%, în ușoară creștere față de lunile precedente. PNL ajunge la 15,5%, iar USR la 12,7%.
Datele indică și un fenomen important: sunt diferențe tot mai mari între intenția de vot a respondenților care aleg un partid, respectiv a celor care aleg un partid și declară că ar veni sigur la vot. PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD și UDMR stau mai slab la acest capitol.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Mai exact, cu Air New Zealand, care introduce pe cursele lungi șase mini-cabine de dormit pe aeronave Boeing 787-9, în care pasagerii se pot culca pentru câte patru ore. Cabinele sunt mici, nu se poate sta în fund, și apropiate unele de celelalte.
Poți să rezervi un singur interval de somn pe zbor și pentru asta plătești în plus circa 256 de euro. În cabină vor exista lenjerie curată, perdea pentru intimitate, lumină ambientală și un kit de confort format din mască de ochi, dopuri de urechi, șosete și produse de îngrijire.
În schimb, în capsule nu ai voie să mănânci, nu au acces copiii și nu este permis „dormitul în doi”. În schimb, este acceptat sforăitul. |
Reflecția zilei: Când ești nimic și când ești ceva
La sfârșitul lunii trecute, în timpul primului serviciu religios creștin de la Pentagon de la începutul războiului din Iran, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a prezentat conflictul ca fiind în esență de natură religioasă și spirituală.
Hegseth a invocat Psalmul 18, în care regele David spune că nu s-a întors de la luptă până când dușmanii săi n-au fost „nimiciți”. Dușmanii săi „au strigat după ajutor, dar nu a fost nimeni care să-i salveze”. Hegseth a citit pasaje în care David se bucură că „i-a zdrobit mărunt ca praful de vânt” și „i-a aruncat ca mocirla de pe străzi”.
Hegseth a citit și o rugăciune compusă de un capelan, bazată pe Psalmii Imprecatori, prin care se cerea „violența copleșitoare a acțiunii lui Dumnezeu împotriva celor care nu merită milă”.
El s-a rugat ca „fiecare lovitură să-și găsească ținta asupra dușmanilor dreptății”. A cerut ca Dumnezeu să le „zdrobească dinții celor necredincioși”. Prin „explozia mâniei Sale”, a spus el, Dumnezeu să „lase răul să piară”.
Cel Atotputernic ar trebui să „își reverse mânia împotriva celor care plănuiesc lucruri deșarte și să-i sufle ca pe pleava în vânt". Hegseth l-a implorat pe Dumnezeu să facă astfel încât "răul să fie alungat și sufletele rele să fie trimise condamnării veșnice pregătite pentru ele".
Bărbatul care se autointitulează secretar de război și-a încheiat rugăciunea cerând „aceste lucruri cu încredere îndrăzneață în numele puternic al lui Iisus Hristos, rege peste toți regii. Amin".
„Diavolul folosește și Scriptura ca să-și atingă scopul”, a scris William Shakespeare în „Neguțătorul din Veneția”. După cum am văzut în ultimele săptămâni, la fel poate face și Pete Hegseth, scrie în The Atlantic Peter Wehner, cercetător senior la Centrul de Etică și Politici Publice din Washington, cel care a redactat discursurile pentru George W. Bush.
Dincolo de interpretările textelor, spune Wehner, „Scriptura a fost folosită în mult prea multe ocazii pentru a nega adevărurile științifice (evoluția și vârsta Pământului) și pentru a promova scopuri imorale (sclavia, segregarea). Oamenii folosesc frecvent Biblia pentru a-i răni pe alții sub pretextul că spun adevărul în dragoste.
Multe dintre cele mai mari crime din istoria creștinismului au fost comise de oameni care cunoșteau Biblia extrem de bine.
Există două presupuneri greșite: că Biblia este ușor de interpretat și că propriile noastre interpretări ale Bibliei sunt infailibile. Niciuna nu este adevărată.
Cea mai recentă dezbatere despre războiul sfânt este o reamintire a faptului că preceptele morale și discernământul se numără printre cele mai importante instrumente interpretative pe care le au creștinii.
Apostolul Pavel părea să sugereze acest lucru atunci când a spus, în Corinteni 13, că poți avea toată cunoștința, poți înțelege toate misterele, poți avea credința care mută munții din loc, dar fără dragoste, nu ești nimic.
Cei care savurează lipsa de milă și se văd ca agenți ai mâniei lui Dumnezeu nu sunt nimic”.
Mă gândeam că ce se întâmplă în ultimele luni este o bună oportunitate de a ne reaminti ce este important pentru noi, de a ne contura - dacă nu ne era clar înainte - ce repere morale și umane avem, în ce credem și ce contează atât de mult încât nu suntem dispuși, în nicio circumstanță, să renunțăm. Și totul privit nu doar personal, ci din perspectiva binelui comun.
Mai mult, mi se pare că în fiecare zi sunt tot mai mulți cei care își asumă să spună ce cred că nu e bine și să exprime forma binelui în care cred. Luarea de atitudine, ca o validare a credințelor pe care tocmai ne aducem aminte că le avem. Manifestarea credințelor personale, indiferent de cât de contra curentului ar putea să pară. Asumarea disconfortului.
Par vremuri în care cine suntem vine din răspunsul la întrebarea: tu, azi, ce-ai aflat despre tine? |
