China a organizat, la Beijing, cea mai mare paradă militară din istoria sa, menită să transmită un mesaj de forță și să proiecteze imaginea unei puteri globale aflate în ascensiune.
Evenimentul a marcat 80 de ani de la înfrângerea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial și a fost prezentat de liderul Xi Jinping drept un simbol al „marii renașteri a națiunii chineze”.
În Piața Tiananmen, peste 50.000 de spectatori au asistat la demonstrații aeriene, defilări și prezentarea unor echipamente de ultimă generație - rachete hipersonice, drone, tancuri modernizate și chiar un nou sistem de apărare aeriană cu laser, descris de presa chineză drept „cel mai puternic din lume”.
Parada a avut și o dimensiune simbolică puternică: Xi Jinping a fost flancat de Vladimir Putin și Kim Jong Un, ambii izolați pe scena internațională. Prezența simultană a liderilor din China, Rusia, Coreea de Nord, dar și din Iran a fost interpretată de analiști drept un semnal al apariției unui potențial „pol anti-occidental”.
Evenimentul a scos în evidență și toate eșecurile înregistrate de Donald Trump - de la întâlnirea cu Putin în Alaska, care nu a adus finalul războiului, la negocierile cu Kim Jong-Un din primul mandat (Coreea de Nord are acum mai multe arme nucleare) și la apropierea premierului indian Narendra Modi, odinioară prieten politic al lui Trump, de China și Rusia.
Președintele SUA a reacționat pe Truth Social, printr-un mesaj care s-a vrut ironic către președintele Chinei: „Vă rog să transmiteți cele mai calde salutări ale mele lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un, în timp ce complotați împotriva Statelor Unite ale Americii”. Iar șeful Pentagonului a spus, la tv, că de vină este Biden pentru actuala situație și că Trump a instruit Departamentul Apărării să se pregătească pentru descurajarea Rusiei și Chinei.
În poza de grup de la evenimentul din China (e drept, pe ultimul rând, de sus), s-au aflat și foștii premieri PSD Adrian Năstase (plus soția) și Viorica Dăncilă. Năstase a zis că s-a dus în calitate de persoană privată, a luat nițel de sus MAE român și a promis că va explica, mai pe larg, cândva, despre „importanța memoriei în politica externă”. Dăncilă a zis și ea că s-a dus ca persoană privată, dar a mai zis și că a fost onorată, că i-a făcut plăcere și că au fost multe personalități.
În general, reacția autorităților române a fost că e vorba de vizita unor persoane private și nu afectează imaginea statului român.
A fost și ziua 1288 de război, marcată de unul dintre cele mai ample atacuri aeriene lansate de Rusia în ultimele luni, cu peste 500 de drone și rachete.
În plan diplomatic, Vladimir Putin a declarat că e dispus să se vadă cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, dar la Moscova, și crede că o soluție acceptabilă pentru terminarea războiului poate fi obținută „dacă există bun-simț".
Deși termenul dat de Trump a expirat, președintele SUA e încă în faza de amenințări sterile. El a spus că, dacă nu va fi mulțumit de modul în care acționează Putin pentru încheierea războiului, atunci „ceva se va întâmpla".
Rămânem în SUA, unde copiii din Tennessee, stat cu majoritate republicană din sud-estul SUA, au parte din acest an școlar de un curs obligatoriu (anual, până la finalul liceului) de siguranță privind armele de foc, încă de la vârsta de 5 ani. Cursul ar trebui să îi învețe pe copii să aibă un comportament responsabil față de arme.
La noi, una dintre cele mai interesante informații a venit de la Consiliul Fiscal, o estimare a ajutorului acordat de România Ucrainei, pe baza unor informații externe, în condițiile în care astfel de informații au fost secretizate. Astfel, am aflat că sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, una dintre cele mai mici contribuții dintre țările UE.
Informația este relevantă și în contextul în care, de câteva săptămâni, pe rețele se desfășoară o campanie intensă de dezinformare, în care se susține că România acordă 3,5% din PIB Ucrainei și 1,5% din PIB Republicii Moldova, ca asistență, iar stoparea ajutorului ar reduce deficitul până în punctul în care nu ar fi nevoie de majorări de taxe – lucru contrar realității.
Am aflat de la premierul Bolojan și ce economii va face statul, în urma reformei administrației publice locale: între 1,2 miliarde și 1,4 miliarde de lei pe an, prin reducerea cu 10% a posturilor ocupate.
Tot el a mai spus că alegerile pentru primarul general din București ar putea avea loc în această toamnă sau în primăvara viitoare. Deocamdată nu există acord politic pentru stabilirea datei.
Iar AUR a depus patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, reclamând „abuzurile legislative” şi măsurile de austeritate adoptate prin angajarea răspunderii pe Pachetul 2, fără dezbatere, consultări sau vot parlamentar. Moțiunile vor fi prezentate joi, în plen, și votate duminică.
În timpul ăsta, 33 de deputați AUR au depus și un proiect de lege, în prima zi a noii sesiuni parlamentare, potrivit căruia elevii și profesorii ar urma să intoneze imnul național și să spună „Tatăl nostru” la începutul orelor de curs. În toate unitățile de învățământ, de stat și private. Rugăciunea e opțională.
Iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre posibilitatea ca legea care modifică pensiile speciale ale magistraților să pice la CCR. El a spus că actualele modificări sunt corecte și extrem de echilibrate, că el ar fi vrut o perioadă de tranziție mai mică, nu de 10 ani, dar că așa a decis Bolojan. Dacă legea va fi invalidată de CCR, consideră că revolta populară va fi „extrem de justificată”.
Și una dintre victimele contractărilor haotice care s-au făcut pentru PNRR (avem bani din fonduri europene pe acest program PNRR de 5 miliarde de euro și am supracontractat proiecte de 19,5 miliarde de euro) este Autostrada A8, care urma să lege Moldova de Transilvania, traversând Carpații. În acest moment, România nu își permite să înceapă noi șantiere, iar lucrările pentru A8 vor demara în „următorii ani”, a spus premierul Ilie Bolojan, fără să dea o dată ceva mai certă.
Am mai aflat, de la ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, că l-a demis pe directorul unei instituții din subordine, căreia nu i-a dat numele, după ce acesta a aprobat două „sesiuni de training” a câte cinci zile, una la Nisa, pe Coasta de Azur, şi alta la Larnaca, în Cipru, la hoteluri de 4 şi 5 stele, cu un cost total de peste 100.000 de euro. A trimis și corpul de control să investigheze.
Avem și niște cifre despre dorințe și percepții. Sondajele UE arată o discrepanță destul de mare între ce vor românii față de ce vor cetățenii UE în general. 68% dintre europeni (dar doar 43% dintre români) cred că UE ar trebui să îi protejeze mai bine în fața schimbărilor globale și a crizelor de securitate. 90% dintre europeni (doar 77% dintre români) cer mai multă unitate între statele membre. 85% dintre europeni (doar 61% dintre români) cred că fondurile UE trebuie condiționate de respectarea statului de drept și a principiilor democratice.
Încheiem ziua cu o discuție „surprinsă” între președintele rus Vladimir Putin și cel chinez Xi Jinping, sub privirile liderului nord coreean, Kim Jong Un.
Traducătorul lui Putin spune în chineză: „Biotehnologia este în continuă dezvoltare. Organele umane pot fi transplantate în mod repetat. Cu cât trăiești mai mult, cu atât devii mai tânăr și (poți) chiar să atingi nemurirea".
Xi a completat: „Unii prezic că, în acest secol, oamenii ar putea trăi până la 150 de ani. În trecut, rar cineva trecea de 70, dar astăzi, la 70 de ani, încă ești copil”.
Kim Jong Un privea zâmbind către Putin și Xi.
În timp ce Xi a început să vorbească, înregistrarea video a fost redusă la o imagine panoramică a Pieței Tiananmen, iar sunetul s-a estompat. După 30 de secunde, Xi, Putin și Kim au reapărut pe cameră în timp ce urcau treptele spre platforma de vizionare pentru paradă.
|
Reflecția zilei: Fuga la dicționar!
Un sindicat al funcționarilor de la Fisc, SindFISC, a anunțat acțiuni de protest și o listă de revendicări. Nimic nou, am putea spune, încă un protest pe lista lungă de proteste. Numai că, de data asta, e altceva.
Iată ce cer funcționarii de la FISC:
- redarea demnității finanțiștilor, grav afectată în actualul context socio-politico-economic
- digitalizarea accelerată a activității
- depolitizarea instituțională
- încetarea interimatelor și titularizarea profesioniștilor în posturile de conducere
- normarea corectă a muncii
- bugetarea eficientă a instituției
- eliminarea situațiilor în care angajații suportă din propriile buzunare cheltuieli pentru curățenie, consumabile și întreținerea spațiilor comune
- adoptarea Statutului finanțistului, care să includă drepturi și îndatoriri suplimentare
- consolidarea Școlii de fiscalitate, cu finanțare pentru stagii de practică de două luni pentru noii angajați și introducerea unui sistem de mentorat
- recompensarea suplimentară a performanței
- un mecanism salarial motivant pentru recrutarea internă, astfel încât activitățile complexe și cu grad mare de risc să fie gestionate de cei mai buni specialiști
Ei atrag atenția opiniei publice și decidenților că „finanțiștii constituie un pilon fundamental al statului român. Colectarea taxelor și impozitelor nu reprezintă doar o formalitate birocratică, ci o misiune de interes public major, care implică competență, vocație, asumarea unor riscuri suplimentare, integritate”.
În plus, în concordanță cu spiritul revendicărilor, sindicaliștii spun că fiind pe deplin conștienți de importanța activității lor profesionale pentru societate, protestele se vor desfășura în afara programului normal de lucru sau în zile de weekend.
Prima acțiune va avea loc sâmbătă, 27 septembrie, și se va desfășura sub sloganul «Guvernanți, redați demnitatea finanțiștilor!».
O fi loc și timp pentru decență și normalitate?
|
