Tendința de creștere a nivelului Dunării nu s-a menținut mult după intervențiile autorităților (detonarea unei stânci și scufundarea a patru barje). Dunărea a coborât la un nou minim istoric (1.370 mc/secundă), iar oprirea ultimului reactor de la Cernavodă pare să nu mai poată fi evitată (nivelul apei a atins pragul critic de minus 230 de centimetri).
Astfel, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de joi, 13 august. Cum Unitatea 1 este deja oprită din 28 iulie, România va pierde întreaga producție a centralei de la Cernavodă, circa 20% din producția totală a țării. Golul va trebui acoperit din alte surse și din importuri, într-o perioadă în care seceta a redus și producția hidro, iar țările vecine se confruntă cu aceleași probleme.
În timpul ăsta, noua lege a salarizării devine tot mai generoasă. Protestele și negocierile cu sindicatele au adus o nouă grilă de salarizare pentru profesori, plata cu ora ar urma aproape să se dubleze, iar indemnizația de dirigenție să fie cuprinsă între 10% și 20%. De asemenea, spune ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, cu noile modificări, două treimi din cei 1,2 milioane de angajați ai statului vor beneficia de majorări salariale (inițial erau 53%). În Sănătate, peste 75% dintre salariați ar primi mai mulți bani.
Chiar și așa, nu există consens politic și nici majoritate care să asigure că legea (care e jalon în PNRR, trebuie adoptată până la 31 august și implică fonduri europene de circa 770 de milioane de euro) va fi aprobată de parlament.
După mai mult de patru ore de discuții la Cotroceni, liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord. Ministerul Muncii trebuie să vină în următoarele zile cu alte propuneri. Sarcina lui e dificilă: majorările însumate nu pot să depășească 12 miliarde de lei (ca să ne încadrăm în ținta de deficit), în timp ce solicitările sindicatelor ajung la circa 20 miliarde lei.
Ne putem întreba: Cum își permite, totuși, statul noi majorări în plină criză bugetară? Și când cuvântul de ordine părea să fie austeritate? Explicația Guvernului este că legea va face ca, în timp, ponderea cheltuielilor salariale în PIB să scadă. Dar cum, dacă nu avem o creștere de eficiență sau o reducere a numărului bugetarilor?
Și dronele rătăcite în Marea Neagră ajung tot mai aproape de infrastructura critică a României. Două aparate aeriene fără pilot de tip Gerbera (relativ mici și ieftine) au fost găsite plutind în derivă în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 90 de mile marine de Constanța și în apropierea lucrărilor de la Neptun Deep.
Le-a văzut echipajul unei nave civile, iar scafandrii militari le-au distrus prin detonare controlată. Ucraina a transmis că aparatele nu îi aparțin. Autoritățile nu au comunicat proveniența și nici cum ajuns acolo.
Nu există indicii că cele două drone ar fi vizat deliberat Neptun Deep. Incidentul arată totuși vulnerabilitatea proiectului, care ar trebui să înceapă producția de gaze în 2027 și pe care NATO l-a inclus între obiectivele de infrastructură critică ce trebuie protejate mai bine.
Avem și o primă concluzie a judecătorilor la acuzațiile DIICOT în cazul „azilelor groazei” din Bihor. (La sfârșitul lunii iunie, DIICOT a descins cu mascați în casele administrate de Viorel Pașca și au acuzat familia că ar fi recrutat și exploatat 409 persoane vulnerabile și le-ar fi transformat în „surse de venit”).
Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și coordonatoarea centrelor au fost reținuți, dar ulterior au fost puși în libertate de instanțe. În motivarea deciziei, judecătorii CAB spun că nu se susține acuzația de exploatare pentru profit, iar centrele au funcționat ca o soluție de avarie pentru eșecul statului. Martorii și evidențele STS arată că beneficiarii primeau consultații și tratamente.
A atras atenția la acel moment punerea în scenă - un videoclip al Poliției cu muzică dramatică, oameni bolnavi, bani și cruci din cimitir. Iar cazul a fost imediat legat mediatic de Ilie Bolojan, fost primar în Oradea și președinte al CJ Bihor.
La o lună și jumătate de la operațiune, cert este că 409 oameni vulnerabili au fost scoși din casele lui Viorel Pașca: 394 au fost plasați în servicii sociale din 20 de județe, iar 15 au fost internați în spitale. Trei dintre ei au murit după relocare. Statul a alocat 20,028 milioane de lei pentru finanțarea, până la sfârșitul anului, a centrelor care i-au preluat.
Avem și o veste bună: s-a inaugurat o bucată de autostradă. E vorba despre 12,24 km din Autostrada Transilvania, între Zimbor și Poarta Sălajului. Trebuia finalizată în 2023, dar au fost probleme și la constructor, și la CNAIR. Dacă lucrările de pe sectorul vecin, Nădășelu–Zimbor, se încheie până la sfârșitul anului, vom vor putea circula continuu pe peste 155 km de autostradă până la Târgu Mureș.
Între timp, Ungaria se rupe și mai mult de epoca Orbán. Parlamentul l-a ales președinte pe András Baka, fostul șef al Curții Supreme dat jos chiar de Orbán, după ce îi criticase măsurile care slăbeau independența justiției. Alegerea sa este un gest simbolic puternic al premierului Péter Magyar, care încearcă să refacă instituțiile, după 16 ani de guvernare Orbán. Baka a promis „dreptate fără răzbunare” și o președinție care să îi reprezinte pe toți cetățenii.
Declarația zilei vine de la Donald Trump. După ce Iranul a cerut despăgubiri pentru pagubele provocate de războiul declanșat de SUA și Israel, președintele american a răspuns: „Este o idee interesantă, pentru că, în același mod, și eu cer compensații din partea Iranului, pentru toți oamenii pe care i-a ucis și rănit”.
Iar cifra zilei este 59,5 milioane de dolari. Atât a obținut Donald Trump în 2025 numai din licențierea numelui său pentru proiecte imobiliare din afara SUA, cu 71% mai mult decât în anul precedent și de aproape zece ori mai mult decât în 2023. Peste 60% din bani au venit din Golf, chiar în timp ce administrația Trump negocia investiții și acorduri politice cu statele regiunii. Experții în etică vorbesc despre cel puțin aparența unui conflict de interese.
Și câteva informații pe scurt:
- e-Terra funcționează din nou. Sistemul de cadastru și carte funciară a fost redeschis pentru angajații ANCPI și OCPI, precum și pentru notari. Platformele destinate direct publicului rămân oprite și vor fi repornite treptat, la o dată care va fi anunțată ulterior.
- Energia, principala presiune asupra companiilor. Aproape unul din cinci directori executivi confirmă că factura energetică a crescut cu peste 10% din cauza șocurilor globale. În România, efectul este mai puternic din cauza importurilor, taxelor și carburanților mai scumpi, iar costurile ajung treptat în prețurile plătite de consumatori.
- Aproape cinci luni pentru acoperirea datoriilor. Firmele din România au avut nevoie, în medie, de 144 de zile pentru a genera venituri egale cu datoriile curente. În imobiliare, durata depășește 670 de zile, iar în comerț coboară la 99.
- David Popovici, cursă excepțională. Românul s-a calificat cu cel mai bun timp în finala europeană de la 100 m liber: 46,72 secunde, nou record al competiției și a patra performanță din istoria probei. Finala este miercuri, la ora 19:52.
Ne pregătim pentru una dintre cele mai spectaculoase zile astronomice ale anului. Miercuri seară, o eclipsă parțială de Soare va putea fi văzută și din România, cel mai bine în vest și nord-vest, începând din jurul orei 20:20 și până la apus. La Carei, Luna va acoperi aproximativ 34% din discul solar. După lăsarea nopții urmează maximul Perseidelor, în condiții excelente datorită absenței luminii Lunii, iar pe cer vor putea fi observate și Calea Lactee și Venus luminată pe jumătate.
Încheiem ziua cu o întrebare pe care și-au pus-o cercetătorii: devenim mai puțin inteligenți? Timp de aproape un secol, scorurile la testele de inteligență au crescut cu aproximativ trei puncte pe deceniu. Alimentația mai bună, accesul la educație, familiile mai mici și o viață tot mai complexă au susținut acest progres, cunoscut drept „efectul Flynn”.
În ultimele decenii, tendința pare însă să se fi inversat: au scăzut mai ales rezultatele la raționament abstract și logic, posibil din cauza schimbării modului în care învățăm, citim și ne folosim atenția. Nu toate capacitățile se deteriorează însă. Raționamentul verbal a rămas stabil, iar orientarea și gândirea în spațiu s-au îmbunătățit, poate și datorită jocurilor video.
Așadar, nu devenim pur și simplu mai puțin inteligenți: mediul tehnologic și cultural ne dezvoltă unele abilități și ne lasă să exersăm mai puțin altele. Bineînșeles, cu excepțiile care întăresc regula. |
Reflecția zilei: Toporul și scobitoarea
La trei zile după atacul cu bâte și topoare asupra unei ambulanțe în localitatea Recea-Cristur (Cluj), CNA a decis să ceară TikTok eliminarea a 90 de videoclipuri despre falsa „Ambulanță Neagră”. Consiliul a identificat 57 de materiale prin autosesizare și încă 33 în timpul monitorizării și a constatat încălcarea obligației de informare corectă.
Constatarea vine după ce clipuri false cu „ambulanța neagră care fură copii” au dus la atacarea ambulanței, spargerea geamurilor acesteia, rănirea șoferului, care a ajuns la spital și a fost operat de urgență la ochi.
Zvonul despre o „ambulanță neagră” care ar răpi copii sau ar recolta organe nu este nou. O versiune a acestei narațiuni false a circulat intens în România în 2018 și a provocat inclusiv agresarea unei femei aflate într-un vehicul folosit în cadrul proiectului cultural „Salvați literatura”.
Acum s-a reactivat și efectul a fost același, la opt ani distanță: manipulare fără efort, reacție prin violență maximă.
Cum educația, simțul critic, conștientizări cauze - efect și domnia legii nu se întâmplă de la o zi la alta, măcar ne-am putea lua după ce fac alții.
De exemplu, după ce informațiile false au alimentat revoltele din Southport, autoritatea britanică Ofcom a stabilit că platformele trebuie să activeze rapid echipe temporare de intervenție, să aibă un canal direct cu poliția și să limiteze răspândirea conținutului care poate facilita infracțiuni.
La nivel european, Digital Services Act obligă platformele mari să evalueze asemenea riscuri, să aibă mecanisme de criză și să trateze cu prioritate sesizările venite de la organizații acreditate drept „trusted flaggers”.
Pentru România, intervenția optimă ar începe înaintea incidentului. Mitul „Ambulanței Negre” este vechi și reapare periodic, deci ar trebui urmărit ca risc cunoscut de o echipă comună CNA–ANCOM–Poliție–DSU, cu un canal permanent către platforme.
O creștere bruscă a mesajelor localizate într-o anumită zonă ar trebui să declanșeze imediat verificarea, reducerea distribuirii automate și o avertizare oficială transmisă exact utilizatorilor expuși minciunii.
Platforma ar trebui să oprească recomandarea și monetizarea postărilor suspecte, să păstreze probele pentru anchetă și să elimine rapid mesajele care instigă la atac.
Poliția și serviciile de urgență ar trebui să avertizeze comunitatea locală și să protejeze echipajele trimise în zonă. Iar corecția trebuie să apară în același format, pe aceeași platformă și pentru aceeași audiență ca falsul.
Altfel, după ce oamenii au pus mâna pe topoare, la ce mai ajută moderarea conținutului? |
