Ce s-a mai întâmplat la noi
1. Guvernul Niculescu are listă, program și dată pentru votul de învestitură. Sunt 12 miniștri PSD și șase așa ziși tehnocrați. Dintre ei, doi sunt miniștri delegați, ceva nou. Un delegat, PSD, va fi la ministerul Educației și se va ocupa de învățământul preuniversitar.
Al doilea, Bogdan Dumitru, se va ocupa de digitalizare și inteligență artificială. Este cercetătorul-șef al Bitdefender din iunie 2024, după ce a fost director tehnologic al companiei între 2001 și 2024. Se ocupă de identificarea aplicațiilor cercetării în inteligență artificială pentru securitatea cibernetică. Și va fi în subordinea ... ministrului Economiei, Daniel Zamfir. Unul din cazurile acelea în care realitatea bate filmul.
A, în competiție intră și condamnatul definitiv care va conduce Ministerul de Interne.
La tehnocrați, avem Dumitru Chisăliță (fondatorul şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă) - Energie, Alexandru Nazare rămâne la Finanțe, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, la Externe, la Educație - Sorin Costreie, profesor universitar, consiler al lui Nicușor Dan și la Cultură, Ioana Ciocan, fondatoarea Art Safari.
Programul adună de toate pentru toți, fără termene și multe cifre, prioritățile anunțate de Luca Niculescu fiind rectificarea, bugetul pentru 2027, ajutoare pentru persoanele vulnerabile în această iarnă, relansarea economiei și consolidarea apărării și securității.
Audierile în comisii au fost stabilite pentru luni și marți, iar marți se va da și votul în plen. Și, cel mai probabil, marți vom avea un nou guvern, care va trece cu mult peste cele 233 de voturi necesare. Așa cum a prezis și Nicușor Dan, de la Bruxelles.
2. În timpul ăsta, în Marea Neagră, a escaladat situația - Joi dimineață, nava Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost lovită de o dronă și a luat foc, la aproximativ 25 de kilometri de Sulina, în afara apelor teritoriale românești. Cinci dintre cei 12 marinari au fost salvați și transportați la spital, iar șapte erau încă dispăruți.
Atacul a venit după cel de miercuri seară asupra navei Yara J, aflată în apele teritoriale românești. În ultimele șapte zile, cel puțin patru nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei, una a fost scufundată, iar 18 marinari sunt dispăruți.
La Bruxelles s-au văzut și au discutat despre atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră Nicușor Dan, premierul bulgar Rumen Radev și șeful NATO, Mark Rutte. Nu știm decât că va avea loc o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității în Marea Neagră.
Declarația zilei vine de la Nicușor Dan: Întrebat de ce statul român nu a avut nicio reacție oficială după aceste atacuri, președintele a zis așa: „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat, dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român. (...) Deci nu o să dureze mult până când o să venim cu chestiuni definitive. Nu vreau să avansez acum foarte multe lucruri”.
3. Avem și o decizie definitivă în procesul privind salariile magistraților. Înalta Curte a fost de acord cu ea însăși și a respins recursul guvernului Bolojan. Așa că guvernul trebuie să se caute în buzunare și să vadă de unde alocă circa 1 miliard de euro ca să plătească restanțele care s-au acumulat, după ce magistrații și-au dat singuri diverse majorări de salarii.
Mai mult, tot o instanță a stabilit că guvernul are zece zile după decizia definitivă de joi, ca să aloce fondurile, inclusiv prin rectificare bugetară. Dacă nu, după cele 10 zile, încep să curgă penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului de Finanțe.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a zis că guvernul are mai multe variante să achite datoria, inclusiv să le dea magistraților titluri de valoare. Guvernul Bolojan nu poate să le dea nimic, pentru că e interimar. Suspectez că, după șapte amânări, au decis astăzi pentru că e mare tevatură cu guvernul și presa are și altceva de făcut.
Niculescu zice că dacă iese premier, îi adună pe toți la o masă și găsesc ei o soluție.
+ Bine de știut Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit riscă blocaje după ce au expirat mandate de conducere, iar Parlamentul a uitat de ele. În timp ce Curtea de Apel București a ridicat sechestrul pe apartamentele Nordis din Mamaia, dar l-a menținut asupra averii Laurei Vicol și a lui Vladimir Ciorbă. Și AnimaWings prelungește suspendarea tuturor zborurilor până la 15 noiembrie inclusiv.
Ce s-a mai întâmplat în lume
1. Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor rusești și a renunțat la „armistițiul energetic” anunțat de Trump. După ce Rusia a continuat să-i bombardeze centralele și rețelele electrice, Ucraina a lovit, joi, o rafinărie din Riazan. Kievul acuză Rusia că a continuat bombardamentele asupra centralelor și rețelelor electrice ucrainene. Decizia riscă să adâncească tensiunile cu Washingtonul, mai ales că Trump este presat de alegerile de pe 3 noiembrie, care sunt tot mai aproape.
Între timp, Ucraina și-a recăpătat și accesul integral la Starlink, iar Trump și Musk dau vina unul pe celălalt pentru incident.
2. E mare adunare la Bruxelles, unde liderii UE discută joi și vineri. Caută soluții pentru energia scumpă și dificultățile industriei europene, dar negociază și viitorul buget al uniunii. În prima zi, divergențe mari și niciun acord.
Unele state cer relaxarea regulilor privind emisiile pentru a reduce costurile, în timp ce Finlanda, Suedia și Danemarca avertizează că slăbirea acestora ar descuraja investițiile în industrii curate. La buget, disputa privește nivelul contribuțiilor și împărțirea banilor între agricultură, regiuni și noile priorități economice și de securitate. Vineri participă și Zelenski.
3. Proteste studențești zguduie Albania. Mii de manifestanți au ieșit din nou în stradă la Tirana, pentru a treia zi de confruntări cu poliția. Studenții și liceenii cer reformarea educației și plecarea premierului Edi Rama. Sunt nemulțumiți de costul vieții, lipsa perspectivelor și corupție. Rama nu ia în calcul să-și dea demisia. Zice că de vină sunt rivalii politici.
4. Donald Trump a renunțat la planul de a transmite online execuția lui Nidal Hasan, după criticile venite inclusiv din partea republicanilor și a liderilor religioși. Inițiativa fusese anunțată de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și susținută inițial de președinte. Execuția prin împușcare rămâne programată pentru 3 decembrie, iar familiile victimelor vor putea asista dacă doresc. Hasan a ucis 13 persoane în atacul din 2009.
+ Bine de știut Financial Times scrie că europenii au respins propunerea SUA de a transfera activele rusești înghețate în Europa într-un fond supravegheat de Washington. În discuție sunt circa 260 de miliarde de euro. Acum, administrația Trump analizează chiar relaxarea sancțiunilor pentru unele nave din „flota fantomă”, ca să fie transportat mai mult petrol și să scadă prețurile. Înainte de alegeri.
Lumea care se schimbă
Tot mai mulți tineri aleg să își amâne căsătoria și să trăiască fără cununie. Iar asta îngrijorează Vaticanul, care a adunat episcopi, specialiști și cupluri căsătorite să discute ce e de făcut. Potrivit Eurostat, între 2004 și 2024, vârsta primei căsătorii a crescut în toate cele 20 de țări UE, iar în 2024, 41% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei.
O primă concluzie a fost că se schimbă valorile sociale, dar există și obstacole mari, concrete, ale zilelor noastre: locuințe scumpe, nesiguranța locurilor de muncă, migrația și teama de a repeta experiențe familiale dureroase. Scăderea căsătoriilor nu dovedește însă că tinerii nu mai vor familie. Dorința poate exista chiar dacă momentul este amânat sau căsătoria nu mai este considerată obligatorie pentru o viață împlinită.
Încheiem ziua cu o analiză din The Atlantic despre adevăratul motiv al demisiei obligate a fostei ambasadoare a SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle.
Nu a fost vorba despre corupție sau de beneficii obținute de pe urma slujbei, nici alte aspecte etice sau juridice. „Preşedintele Trump nu are nicio problemă cu înjurăturile - şi el le folosește în mod regulat. Nici cu încercările de a obține bani în timp ce ocupi o funcție publică nu pare să aibă vreo problemă: s-a îmbogățit în timpul președinției și a aprobat, explicit sau implicit, eforturile similare ale subordonaților săi de a profita de pozițiile pe care le ocupă. (...)
În realitate, Guilfoyle a fost îndepărtată pentru că l-a făcut de râs pe Trump. Și-a depășit atribuțiile, a încercat să profite de numele președintelui, iar când a fost prinsă, a pus administrația într-o lumină proastă. În plus, este femeie, iar în această administrație, jocul intereselor personale este practicat în principal de bărbați”.
|
Reflecția zilei: Libertatea imaginată
Directorul tehnic (CTO) al companiei Palantir, Shyam Sankar, susține că unii cercetători din domeniul inteligenței artificiale s-ar fi apucat de fumat pentru a le demonstra colegilor cât de mult cred că AI va ajunge să găsească leacul pentru cancer.
„Atât de mulți cercetători au început să fumeze ca o modalitate de a le semnala altor cercetători cât de mult cred în AI”, a afirmat el.
El a descris fenomenul drept un semn al „psihozei colective” care a cuprins Silicon Valley, pe fondul cursei pentru dezvoltarea inteligenței artificiale generale (AGI), care va fi capabilă să gândească și să raționeze la fel de bine sau mai bine ca un om.
„Există un fel de psihoză colectivă, o amăgire socială în jurul acestui subiect”, a spus directorul tehnic al Palantir.
Mi-am adus aminte de o cunoștință. Un personaj cu multă voință, determinare, capacitate de a-și atinge obiectivele, ambițioase și autoimpuse. Care se lăsase de fumat de câțiva ani, singur și dintr-o dată, dar de fiecare dată când se gândea la asta, zicea că dacă ar afla că mai are 5 - 10 minute de trăit, și-ar aprinde o țigară.
Oamenii sunt la fel, doar contextele se schimbă. Dar ambele întrebări sunt interesante și ca un duș rece: Ce aș face dacă aș afla că mai am 5-10 minute de trăit și ce-aș alege, dacă inteligența artificială mi-ar putea îndeplini orice dorință?
|
