Premierul Luca Niculescu a anunțat că vineri se deblochează banii pentru situațiile critice din Sănătate, după care urmează rectificarea bugetară. Unde se duc banii? Potrivit proiectului (vedem ce rămâne în final) 3,5 miliarde de lei pentru dobânzile la datoria publică, 3,22 miliarde pentru Sănătate și 3,47 miliarde pentru pensii. Și autoritățile locale ar urma să primească 2,81 miliarde de lei, să-și achite restanțele.
De unde se iau banii? Zice Ministerul Finanțelor că din alocări care nu mai pot fi cheltuite anul acesta: 5,24 miliarde de lei de la proiecte europene cu execuție slabă, dar și de la ministere - Dezvoltare (1,09 miliarde), Transporturi (560 de milioane), Agricultură (490 de milioane), Educație (280 de milioane) și Energie (250 de milioane).
Totuși, bugetul total pentru investiții crește cu 900 de milioane de lei, prin redistribuiri către proiectele care pot avansa. Ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB, dar suma efectivă a deficitului crește cu 3,5 miliarde, la 130,3 miliarde de lei, ca urmare a revizuririi în sus a PIB-ului nominal. Veniturile estimate scad cu 4,7 miliarde, iar cheltuielile cu numai 1,2 miliarde.
Rămânem un pic la Guvern, unde premierul l-a numit la conducerea Secretariatului General al Guvernului pe Gabriel-Ciprian Ene. Este magistrat-asistent la Înalta Curte din 2017, fost lider local în PDL și PNL și soțul deputatei PSD Gabriela Corina Ene. Și va ocupa din 2 noiambrie un post cu atribuții importante în gestionarea bugetelor și verificarea procedurilor pentru actele Guvernului.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu îl acuză de apropiere de conducerea Înaltei Curți și de PSD: „2 în 1, ca la șamponul de urzică: e și omul Liei, și omul PSD!”. Dimitriu susține, de asemenea, că numirea ar fi ilegală dacă Ene își păstrează statutul de magistrat. Oricum, absolvent de drept și teologie, combinația perfectă pentru post!
În timpul ăsta, în prag de iarnă, centrala de la Cernavodă rămâne oprită. Starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, deoarece debitul Dunării rămâne insuficient pentru repornirea celor două reactoare. Producția hidro este și ea afectată de secetă, iar cea solară a scăzut, alternativele fiind importurile și energia mai scumpă din centralele pe combustibili fosili.
O situație care pune presiune atât pe siguranța alimentării cu electricitate, cât și pe prețuri. Pe piața angro, prețul mediu al electricității a crescut cu aproximativ 81% în septembrie față de aceeași lună a anului trecut, de la 506 la 917 lei/MWh. Pentru livrarea de vineri, 30 octombrie, media zilnică ajunge la aproximativ 1.624 lei/MWh.
Probleme sunt și la operatorii români din aviație. AnimaWings a intrat în insolvență și are toate zborurile suspendate, după probleme tehnice repetate care au scos aeronavele din operare și pe fondul acumulării datoriilor. DAN AIR continuă să zboare, dar a cerut protecția insolvenței pentru că nu poate achita o datorie de aproximativ 10 milioane de euro către Administrația Fondului pentru Mediu, pentru emisiile de carbon. Iar HiSky a reușit să evite suspendarea serviciilor de navigație aeriană de la 1 noiembrie, după ce și-a plătit restanțele de 6,83 milioane de lei către ROMATSA.
Deși companii cu servicii apreciate de călători, aceste cazuri arată vulnerabilitatea operatorilor locali, chiar dacă piața este în creștere. Combustibilul scump, costurile de mediu și accesul dificil la avioane pun presiune, într-o piață dominată de Wizz Air și Ryanair.
În schimb, pe piața energiei, au loc schimbări importante de investitori străini. Grupul american Carlyle și BERD au convenit vânzarea Black Sea Oil & Gas către Mazarine Energy, companie cu sediul la Haga. Miza este proiectul Midia, care exploatează două zăcăminte aflate la aproximativ 120 km de coastă. Și care acoperă circa 12% din necesarul intern de gaze. Valoarea tranzacției nu a fost comunicată, iar finalizarea depinde de aprobările autorităților.
În lume, avem alegeri și războaie. În Israel, s-a încheiat numărătoarea voturilor, iar surpriza este ascensiunea partidelor arabe, care au ajuns într-un rol-cheie. Mai exact, blocul lui Benjamin Netanyahu are 53 dintre cele 120 de mandate din parlament, tabăra rivalului Gadi Eisenkot – 48, iar partidele arabe au obținut un rezultat istoric: 19 mandate.
Niciunul dintre cele două blocuri nu atinge majoritatea de 61 de mandate, iar o alianță cu partidele arabe este deocamdată respinsă. Astfel, după ce președintele va desemna un candidat pentru formarea guvernului, sunt așteptate negocieri care pot dura săptămâni, cu Netanyahu interimar.
În Ucraina, atacurile sunt tot mai dure, de ambele părți. Rusia a doborât peste 1.200 de drone, în timp ce un atac rusesc asupra unui tren din Dnipro a ucis cel puțin 13 persoane.
Ce face Trump în timpul ăsta? Financial Times dezvăluie că au loc negocieri economice SUA -Rusia, care ar viza afaceri de zeci de mii de miliarde de dolari. Se discută revenirea americanilor în exploatările petroliere din Sahalin, reluarea exporturilor rusești către Europa prin conducta Drujba și vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către investitori apropiați Casei Albe.
De asemenea, reluarea livrărilor prin conductele Nord Stream rămase funcționale, îngrășăminte, titan și redeschiderea spațiului aerian rusesc pentru transportatorii americani. Este discutată inclusiv administrarea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, de către o entitate americană, care ar împărți energia între cele două țări aflate în război.
Ucraina și UE nu participă la aceste discuții. Washingtonul ar condiționa înțelegerile de un acord de pace, iar Moscova vrea normalizarea relațiilor chiar înaintea încetării războiului.
Iar în Spania, bilanțul coliziunii dintre cele două trenuri de mare viteză a ajuns la 69 de morți și 200 de răniți. Și un român a fost rănit în tragedia feroviară, dar nu a necesitat internare. Există în continuare perturbări pe calea ferată, iar sindicatele se pregătesc o grevă de 24 de ore, pentru proceduri mai sigure, personal suplimentar și trenuri fiabile.
Și câteva informații importante, pe scurt: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pregătește raportul despre finanțele țării, cerut de PSD, care reclamă o „gaură bugetară” de 40 miliarde de lei. Comisia Europeană amână cu un an noile restricții naționale privind accesul copiilor la rețelele sociale, pentru a stabili reguli comune în toată UE. Șefa BCE, Cristine Lagarde, va pleca pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de încheierea mandatului. O nouă sesiune Rabla va începe pe 3 noiembrie, cu un buget de 35,4 milioane de lei pentru aproximativ 3.200 de ecotichete. Iar UE renunță la ideea de a acorda Canadei statutul de „membru asociat”, după ce mai multe state s-au opus, inclusiv Germania și Franța.
Cifra zilei este 5,84 - aproape 6 salarii medii pe economie este salariul mediu al unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție în România. Iar după acest criteriu, ne aflăm pe locul al treilea în UE, după Danemarca (7,22 ori) și Italia (6,13 ori).
Încheiem ziua cu o veste bună. Județul Harghita a fost inclus în TOP 100 Stories 2026, la categoria „Cultură și patrimoniu”. Este o selecție făcută de Green Destinations dedicată bunelor practici în turismul sustenabil.
Motivul pentru care a fost aleasă Harghita: aici gastronomia, meșteșugurile, portul popular și sărbătorile comunitare sunt transformate în experiențe pentru vizitatori, păstrându-și autenticitatea și aducând venituri producătorilor și antreprenorilor locali. În 2027, Harghita va deține și titlul de Regiune Gastronomică a Europei. |
Reflecția zilei: Ora și minunea
Circula un mesaj zilele trecute pe rețele: PSD e la guvernare doar de câteva zile și ne-a dat înapoi ora de somn. Aia pe care ne-o tăiase Bolojan în primăvară.
Ce să zic? Minunile nu se opresc aici. Povestește fosta ministră a Mediului, Diana Buzoianu:
În ianuarie 2026, l-a numit pe Doru Dragoș Cazan director general al Apelor Române, după o procedură de selecție publică.
În iunie, au venit controalele privind balastierele din Olt. Au fost descoperite două exploatări ilegale, care ocupau aproximativ 100 de hectare, cu un prejudiciu estimat la 20 de milioane de lei. Cea mai mare balastieră nu fusese verificată niciodată de Administrația Bazinală Olt. Cu toate acestea, Cazan îi acordase însă directoarei instituției un nou mandat. Buzoianu a decis încetarea mandatului său de la conducerea Apelor Române.
Chemat la minister, Cazan ar fi promis că își depune demisia de onoare în aceeași zi. A doua zi dimineață, însă, a intrat în concediu medical. Și a ținut-o așa patru luni de zile, cu diagnostice schimbate aproximativ la două săptămâni, perioadă în care ordinul de demitere nu a putut fi aplicat.
Ministra a cerut verificări la Casa de Asigurări de Sănătate și la Colegiul Medicilor dar, potrivit propriei relatări, instituțiile sesizate nu au constatat nereguli.
Pe 21 octombrie, în urma instalării guvernului Niculescu, Buzoianu i-a lăsat ministerul Nataliei Intotero.
La doar cinci zile de la schimbarea ministrului, Intotero a revocat ordinul de încetare a mandatului lui Cazan. Brusc, și concediul medical s-a încheiat, iar directorul a revenit în funcție. Și la treabă.
Să fie o legătură cu ora de somn dată înapoi? |
