S-a lăsat cu proteste azi la adresa legii salarizării bugetarilor. Asistenții medicali au ieșit în stradă și au scandat „Grevă generală!, Vrem dreptate pentru sănătate!, Noua lege nu va trece!, Interimarii vor să ne ia banii! (asta are șansa să rămână unică în istoria protestelor)”. De asemenea, au fost proteste la ANAF și la Trezorerie.
Iar angajații din sistemul vamal au recurs la o formă inedită de protest: „excesul de zel”. Mai exact, vor face controale mult mai amănunțite, ceea ce poate duce la creșterea timpilor de așteptare în vămi. Dacă forma aceasta de protest nu se va dovedi eficientă, vor trece la grevă generală. Zic că au început de joi.
Și grefierii din instanțe și parchete au anunțat protest. Ei își vor suspenda activitatea în perioada 2-5 iunie, între orele 8:00 și 12:00, și vor soluționa doar cauzele urgente. Un fel de „mini-punte” după mini-vacanța de 1 iunie.
Totuși, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, vede o șansă de reușită în negocieri. El a început discuțiile cu sindicatele și familiile ocupaționale și, deși spune că e doar un „țap ispășitor” (a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii), îi oferă acum șansa să fie corectat, după ce a descoperit mai multe lacune.
În schimb, nu e nimic nou pe frontul nominalizării premierului și formării unui nou guvern.
Avem doar declarația zilei, care vine de la primarul social-democrat al Buzăului, Constantin Toma.
„PSD-ul este într-un mare pericol, practic nu are nicio ieșire sau ar fi o singură ieșire, respectiv domnul Grindeanu să își dea demisia și PSD-ul să revină în coaliție pe un nou acord, astfel încât partidele pro-europene să conducă țara până în aprilie anul viitor, când ar trebui schimbat Ilie Bolojan cu un prim-ministru propus de PSD. Despre asta e vorba”.
În timpul ăsta, de pauze lungi și dese, perspectivele economice se înrăutățesc.
Economia arată tot mai clar efectele scăderii puterii de cumpărare. În primul trimestru al anului, serviciile prestate populației au scăzut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari reduceri s-au văzut exact în zonele la care oamenii renunță primele când veniturile sunt sub presiune: coafură și cosmetică (- 18,4%), jocuri de noroc și activități recreative (- 14,1%), dar și hoteluri și restaurante (- 13,3%).
Deja românii taie serios din cheltuielile considerate neesențiale: ies mai rar în oraș, merg mai rar la restaurant, amână servicii personale sau activități de relaxare.
Iar reducerea consumului începe să loveasă mediul privat, spune economistul Adrian Negrescu. El consideră că România se află acum într-o zonă de „sevraj economic”: creștere economică aproape de zero, inflație mare, consum în scădere și investitori care stau în expectativă.
Context în care aproximativ 75.000 de locuri de muncă ar putea să dispară până la finalul anului. Cele mai expuse fiind microîntreprinderile, iar ca domenii - serviciile, comerțul alimentar și comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte.
În lume, pe surse, deocamdată, negociatorii americani și iranieni ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea cu 60 de zile a armistițiului și pentru lansarea unor noi discuții privind programul nuclear al Iranului. Este așteptat acum acordul lui Donald Trump.
Anunțul vine într-un moment de tensiune ridicată, după ce armata SUA a lansat noi lovituri asupra Iranului, ca răspuns la atacul Gardienilor Revoluției asupra a patru nave în Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, Kuweitul a anunțat că a interceptat rachete și drone lansate din Iran.
Iar în Marea Neagră, trei petroliere fără încărcătură, considerate parte a „flotei-fantomă” rusești, au fost atacate cu drone, în largul coastei de nord a Turciei. Toate trei fuseseră sancționate anterior pentru legături cu flota folosită de Rusia pentru a ocoli restricțiile asupra exporturilor de petrol. Autorul atacului nu este cunoscut, iar Rusia și Ucraina nu și-au asumat responsabilitatea.
Și a fost ziua 1555 de război în Ucraina, în care am aflat de la serviciile britanice de informații că aproape 500.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului. Estimările sunt semnificativ mai mari decât cifrele publicate la începutul acestei luni de către instituțiile media independente ruse Mediazona și Meduza, care vorbeau despre 352.000 de ruși uciși.
Iar pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, în Harkov se construiește prima grădiniță subterană. În orașul din estul Ucrainei funcționează deja 10 școli subterane.
În timpul ăsta, NATO a făcut o simulare și a descoperit cum poate fi contracarată o eventuală invazie rusă în Lituania.
Iar fostul cancelar german Angela Merkel crede că războiul dintre Rusia și Ucraina nu se va încheia prea curând și estimează că ar putea dura încă un deceniu. Totuși, în opinia sa, la finalul celor 10 ani, Ucraina va fi o țară independentă, liberă și suverană.
Și am aflat dintr-un studiu Euronews că același salariu brut poate însemna venituri nete foarte diferite în Europa. La un brut anual de 100.000 de euro, un angajat din Bulgaria rămâne cu aproape 86.930 de euro net, în timp ce în Belgia suma scade la 50.750 de euro - o diferență de peste 36.000 de euro pe an.
Diferențe sunt și la nivel regional. În Europa de Est și în unele țări baltice rămân, în general, sume nete mai mari, în timp ce în Europa Occidentală și în statele nordice taxarea și contribuțiile reduc mai mult venitul final.
România este pe locul 20 din 29. Un român rămâne în mână cu aproximativ 58.500 de euro net, la un brut de 100.000 de euro pe an. Majoritatea țărilor analizate trec de pragul de 60.000 de euro net, România rămâne sub acest nivel.
Cifra zilei vine însă dintr-o statistică CNN: 1 din 13 țări - acesta este raportul statelor din lume pe care Trump le-a amenințat sau atacat în actualul mandat, până acum (15 din aproape 200 de țări ale lumii).
Pe scurt: Trump a ordonat lovituri în șapte țări: Iran, Irak, Nigeria, Somalia, Siria, Venezuela și Yemen. La care se adaugă loviturile împotriva unor ambarcațiuni despre care se presupune că ar fi fost implicate în traficul de droguri din Marea Caraibilor și Oceanul Pacific. În plus, Trump a amenințat sau a lăsat deschisă posibilitatea unor atacuri în Canada, Columbia, Cuba, Groenlanda, Mexic, Panama și ultimul pe listă (până azi) - Oman.
Ne întoarcem la noi, unde a fost semnat contractul pentru construirea tronsonului 1 al Autostrăzii Unirii, acesta fiind primul contract finanțat prin SAFE pe A8. Contractul are o valoare de 4,87 miliarde lei și a fost semnat cu o asociere de firme din grupul UMB și Euro Asfalt. Este vorba despre 27 km de șosea de mare viteză, dintre Târgu Neamț și Târgu Frumos. Când va fi gata, Autostrada Unirii va trece munții și va lega Moldova de Transilvania. Este o șosea de mare viteză pe care guvernele României o promit de peste 20 de ani.
Tot în cadrul programului SAFE, România a semnat patru contracte de achiziții militare. Pentru drone de recunoaștere, MApN a semnat cu Quantum Systems, companie din Germania, un contract de 30,7 milioane de euro. Pentru apărarea antiaeriană, cel mai mare contract este cu Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Franța, pentru 231 de sisteme portabile Mistral și 934 de rachete, în valoare de 625,59 milioane de euro.
Un alt contract, pentru 87.360 de lovituri de muniție calibru 35x228 mm, este derulat prin NATO Support and Procurement Agency – NSPA. Al patrulea contract a fost încheiat cu IVECO Defence Vehicles, companie din Italia, pentru 860 de vehicule militare de transport pe roți, în valoare de peste 1,069 miliarde de lei.
Consemnăm și o inițiativă a ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. El vrea un program-pilot de doi ani de zile, în anumite spitale sau într-un județ, în care medicii să fie plătiți în funcție de performanță. Cei care muncesc mai mult, au rezultate bune, au specialități dificile sau intervin în operații de maximă gravitate, unde decizia lor poate face diferența între viață și moarte, să fie plătiți suplimentar.
În aceeași notă, are și o propunere cel puțin bizară pentru repartizarea medicilor tineri după rezidențiat: absolvenții cu cele mai bune rezultate să își poată alege locurile unde vor să profeseze, inclusiv în centre universitare, iar cei cu rezultate slabe să fie trimiși să profeseze la sate.
Avem și un record: România a înregistrat, miercuri, cea mai mare producție instantanee de energie electrică din surse fotovoltaice din istorie, după ce parcurile solare au depășit pentru prima dată pragul de 2.500 MW și a atins 2.516 MW. Nivelul reprezintă mai mult de jumătate din întreaga producție de energie a țării la acel moment și peste 60% din consumul național din rețele.
Încheiem ziua cu un schimb de replici acid care a avut loc pe Facebook între vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și omul de afaceri Sebastian Ghiță. Gheorghiu l-a acuzat pe Ghiță că o atacă public pentru că i-ar fi deranjat „combinațiile” de la Autoritatea pentru Digitalizarea României.
În replică, Ghiță i-a cerut să dea înapoi „60 de milioane de euro din donațiile românilor”, acuzând-o că folosește banii pentru „propagandă politică”.
Dar nu disputa în sine califică subiectul pentru un final de zi, ci replica dată de Oana Gheorghiu, după ce Ghhiță i-a transmis ghiolbănește: „Cum a zis Ceaușescu… Dă… Oano… banii înapoi!”
„Domnule Ghiță, vă invit cu mare drag în România ca să mergem împreună la spitalele pe care oamenii și companiile le-au ridicat prin donații. Haideți, urcați în primul avion și veniți acasă”. |
Reflecția zilei: Despre asta e vorba
Nimeni nu a reușit să redea până acum atât de bine situația în care am ajuns din punct de vedere politic și cum am ajuns aici ca primarul Buzăului, pesedistul Constantin Toma.
„Nu ai soluție tehnică în acest moment, din păcate. Deci partidul meu a dus țara într-o situație foarte proastă. Nu avea un scenariu, se pare că n-a fost un scenariu fezabil - domnule, îl dăm jos pe Bolojan, dar ce facem?
Și îmi amintesc foarte clar, la Brăila, în acel turneu făcut în toată țara de Sorin Grindeanu și conducerea de la București ni s-a spus foarte clar când au luat cuvântul colegii mei, toți voiau să rămânem la guvernare. Vorbesc de PSD-iștii din șase județe, dar am înțeles că așa a fost în toată țara”.
„În cuvântul meu am întrebat cum îl dăm afară pe Bolojan că nu e în partid la noi. A picat puciul din PNL și iată că suntem în această situație fără ieșire. Țara are un guvern care nu poate lua decizii”, a spus Toma.
„Stăm și așteptăm, dar PSD-ul se îndreaptă spre AUR, că nu are nicio ieșire, iar o alianță cu AUR va compromite total PSD-ul. Și nu vor mai ști oamenii ce să voteze în 2028, că nu știi care-i copia, care e originalul, care-i PSD original și care este AUR-ul original? Nu știu. Și atunci AUR are toate șansele să facă singur guvern. Probabil că va avea peste 50% dacă joacă PSD-ul în felul ăsta.”
„Suntem într-un impas major, PSD-ul e la 13-14% dar nu asta este important. Important este că țara este într-o situație foarte, foarte dificilă”, a subliniat el.
„Soții de la Craiova”, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, sunt „parte a problemei, din păcate, dacă erau la partea soluției era rezolvată problema până acum sau sper să rezolve cum au rezolvat-o la Craiova în care s-au aliat cu AUR la Primărie”.
„PSD-ul este într-un mare pericol, practic nu are nicio ieșire sau ar fi o singură ieșire, respectiv domnul Grindeanu să își dea demisia și PSD-ul să revină în coaliție pe un nou acord, astfel încât partidele pro-europene să conducă țara până în aprilie anul viitor, când ar trebui schimbat Ilie Bolojan cu un prim-ministru propus de PSD. Despre asta e vorba”.
Pe scurt: PSD nu a avut un scenariu fezabil pentru momentul de după demiterea lui Bolojan. A mizat pe puciul din PNL, care nu s-a întâmplat. Olguța&soțul sunt parte a problemei. Iată că acum, PSD a dus țara într-o situație foarte proastă. Fără soluție, PSD se îndreaptă către AUR și, dacă PSD joacă în acest fel, în 2028, AUR probabil că va lua peste 50% din voturi. Soluția: Grindeanu să își dea demisia și să revenim la guvernarea de dinainte de moțiune.
Nu-i așa că „despre asta e vorba”? |
