Ce faci când vrei să creezi haos? Anunți ca prioritate zero, cu termene și responsabili, o reformă contondentă, care îi crizează brusc pe mulți. Așa a făcut Grindeanu într-o zi de luni în care te așteptai să se lucreze deja la rectificare sau la bugetul pe 2027. Că doar d-aia a fost pus guvernul Niculescu pe repede-înainte, că erau în criză spitalele și alte zone critice.

Ei, bine, dintr-o poziție de premier din umbră, Grindeanu a cerut ca guvernul să își asume răspunderea pe

• reforma administrativ-teritorială („care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni”)


• şi pe reorganizarea la nivel guvernamental („reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere sau care nu își mai justifică existența").

Până în martie 2027 să fie și realizate. A pus și responsabili de la PSD - Dragoș Benea pentru reforma administrativă și omnipotentul Marian Neacșu pentru reorganizarea la nivel guvernamental.

După care i-a cerut ministrului de Finanțe să prezinte cât mai rapid situația reală a finanțelor țării, „ca să facem curățenie după austeritate și să știm exact de unde pornim”.

Iar Alexandru Nazare, care a rămas la Finanțe din guvernul Bolojan, a ieșit și a explicat cum stăm cu Finanțele. „Execuția bugetară la nouă luni arată că suntem în direcția corectă”, deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde lei, față de 102,47 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut (3,81% din PIB față de 5,31% din PIB). Investițiile publice au fost susținute decisiv de fondurile europene și de PNRR (peste 70% din investițiile publice din acest an).

Probleme mari sunt la cheltuielile cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde lei în primele nouă luni (plus 10,69 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025). Presiuni vin și din titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026.

Condiții în care, a zis Nazare, la rectificare și bugetul pe 2027, e esențial să pornim de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim. Bate șaua ...

În timp ce ne obișnuiam cu ideea, am aflat că incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială Carfil din Brașov, lângă fabrica de armament, a fost un act de sabotaj coordonat din Rusia. Anunțul a fost făcut de SRI, care a spus că au fost implicați doi cetățeni bieloruși și unul ucrainean, rezidenți în state UE.

Doi dintre ei au fost arestați în Germania, unde pregăteau atacuri similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia și are mandat european de arestare. Rețeaua primise din Rusia o listă de ținte din România și din alte state europene: fabrici de armament și alte obiective militare și industriale.

SRI spune că atacul face parte dintr-o campanie de sabotaj menită să intimideze statele europene și să le slăbească apărarea. Recrutarea începe adesea pe rețelele sociale, cu bani oferiți pentru fotografierea unor obiective, apoi vin cererile de incendiere sau distrugere, iar cei care refuză pot fi amenințați și șantajați.

Tot în acest an, au fost descoperite în România și alte tentative, inclusiv împotriva unor facilități folosite pentru instruirea militarilor ucraineni.

Iar din viața noastră de zi cu zi, avem câteva evenimente care pot fi încadrate la efecte vizibile ale disoluției autorității în România:

Aproape 700.000 de euro au dispărut din custodia Vămii Otopeni. Banii fuseseră reținuți în ianuarie de la un călător venit din Dubai. Instanța a decis că omul trebuie să-și ia banii înapoi, doar că, atunci când autoritățile au trebuit să îi restituie, în sac au găsit o bancnotă și coli de hârtie. Camera de depozitare nu avea supraveghere video, doar culoarul de acces.

România a cumpărat cu aproximativ 7 milioane de euro din fonduri europene două remorchere care nu pot naviga în siguranță când scade Dunărea, deși trebuiau să intervină inclusiv în asemenea condiții. Licitația ar fi favorizat o singură firmă, iar funcționarii ar fi acceptat navele și ar fi atestat fals respectarea cerințelor.

Inaugurare amânată pe Autostrada Capitalei - Circulația pe cei 13 kilometri din Autostrada A0 Nord, între Afumați, Pantelimon și Cernica, nu a fost deschisă luni, așa cum anunțase fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Cosma susține că lucrările au fost încetinite intenționat, la ordinul lui Sorin Grindeanu, pentru a împiedica deschiderea autostrăzii la data anunțată. CNAIR respinge acuzațiile și afirmă că tronsonul nu poate fi dat în trafic în condiții de siguranță, deoarece mai sunt lucrări de finalizat.

Plasticul pe care nu îl reciclăm a costat România aproape un miliard de euro, plătit la bugetul UE între 1 ianuarie 2021 și 1 octombrie 2025, arată o analiză Deloitte. Contribuția se calculează pornind de la 80 de eurocenți pentru fiecare kilogram de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, cu ajustările prevăzute pentru statele membre. Plata anuală a României a crescut de la 568 de milioane de lei în 2021 la peste 1,3 miliarde în 2024.

Avem și evenimente externe importante.

În Serbia, mișcarea studențească a câștigat alegerile și majoritatea absolută în Parlament. După numărarea a aproape 99% din voturi, lista susținută de studenți avea 52,7%, față de 39,2% pentru alianța lui Aleksandar Vučić. Acesta și-a recunoscut înfrângerea, iar zeci de mii de oameni au sărbătorit pe străzi. Mesajul studenților a fost „Serbia este liberă”. Urmează formarea guvernului.

Explicația acestei victorii începe cu tragedia din Novi Sad, unde prăbușirea copertinei gării a ucis 16 oameni în 2024 și a devenit simbolul corupției. Studenții au transformat indignarea într-o mișcare națională, au atras fermieri, profesori, actori și judecători, s-au organizat prin adunări și au pregătit oameni care să supravegheze corectitudinea votului.

Niciun student nu a candidat: au ales persoane din afara politicii, cu experiență profesională. Acum începe testul promisiunilor: combaterea corupției, reformarea poliției, eliberarea televiziunii publice de sub control politic și oprirea numirilor de partid la conducerea companiilor de stat.

În Brazilia, Lula da Silva a câștigat un al patrulea mandat, cu 51,79% din voturi, față de 48,21% pentru Flávio Bolsonaro. Un avans istoric de peste 4,4 milioane de voturi, după ce pierduse primul tur. Bolsonaro refuză să recunoască rezultatul și cere anularea scrutinului, invocând prelungirea votării cu două ore, despre care autoritatea electorală spune că nu a schimbat câștigătorul.

Victoria sa oprește apropierea celei mai mari economii latino-americane de guvernele de dreapta aliniate lui Trump, dar îi lasă o problemă serioasă acasă: un Congres dominat de conservatori, care îi poate bloca reformele și promisiunile sociale.

Și Financial Times scrie că Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume. Peste 570 de nave au fost lovite în acest an și cel puțin 40 de marinari au murit, față de 24 în Strâmtoarea Ormuz. Compania de securitate maritimă Ambrey atribuie Rusiei aproximativ 90% dintre loviturile din ultimele 45 de zile.

Mai merită de știut, pe scurt:

• Tribunalul București a decis pentru a treia oară că Călin Georgescu nu trebuie să rămână în arest preventiv. Hotărârea nu este definitivă. La primele două, Curtea de Apel nu a fost de acord nici cu lăsarea în libertate, nici cu arestul la domiciliu.


• De la 1 noiembrie, UE introduce o taxă de procesare de 2 euro, calculată pe categorii de produse din coletele expediate direct din afara Uniunii, cost care s-ar putea regăsi în prețul comenzilor de pe Temu, Shein și AliExpress.


• Fiul lui Tudorel Toader nu va mai preda la Universitatea din Iași până la soluționarea dosarului de abuzuri sexuale, chiar dacă iese din arest, iar tatăl său, care îl reprezintă ca avocat, este retras de la cursurile și examenele de licență și masterat din Iași, pentru a evita contactul cu posibile victime sau martori.


• Enter Air, cel mai mare operator charter din Polonia, a deschis o sucursală în România și va opera majoritatea zborurilor Paralela 45 din vara lui 2027, într-un program către zece țări, care include și noua rută București - Tirana.

Cifra zilei este și vestea bună de azi: peste 4,1 miliarde de ambalaje au fost returnate de români prin Sistemul de Garanție-Returnare în primele nouă luni ale anului, potrivit datelor anunțate de RetuRO. Rata de colectare a ajuns la 85%, față de 82% în aceeași perioadă din 2025, iar în septembrie a urcat la 97%. În total, aproximativ 305.600 de tone de materiale au fost predate reciclatorilor, pentru a fi transformate în materie primă și folosite din nou.

Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Producătorii auto dezvoltă un model în care navigația conectată, divertismentul sau anumite funcții suplimentare de asistență pentru șofer pot fi activate contra cost, inclusiv după cumpărare. Pentru companii, avantajul este clar: mașina vândută continuă să aducă venituri ani la rând. Pentru proprietar, prețul din showroom devine doar o parte din calcul.

Practic, mașina poate avea deja echipamentele necesare, iar funcția dorită să fie deblocată prin software, după ce o cumperi din magazinul digital al producătorului. În funcție de ofertă, plata poate fi unică sau prin abonament (folosești serviciul cât timp plătești).

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Alba - neagra

Despre taxe și impozite, azi:

Sorin Grindeanu, categoric NU vor crește: „Nu acceptăm risipa banului public. Dar nici nu acceptăm ideea că orice problemă a bugetului trebuie rezolvată punând noi taxe pe români şi pe firmele româneşti. De aceea, vreau să spun foarte clar: anul viitor, taxele pentru români şi companiile româneşti NU vor creşte. Economia are nevoie de predictibilitate”.

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, nu-și dorește, dar ... - „Nu-mi doresc. Nu-mi doresc taxe şi impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate. În momentul când discutăm despre un program nou, care nu e bugetat, care trebuie finanţat, trebuie să avem şi o sursă pentru acel program nou pe care îl propunem. Trebuie să găsim surse de finanţare".

Premierul Luca Niculescu, evaziv - „În momentul de faţă răspunsul este acelaşi: vedem cum stăm cu cifrele fiscal-bugetare până la finalul anului. Evident că nu este dorinţa nimănui de a introduce taxe noi şi vom face tot ce putem pentru ca cei mai vulnerabili, în orice caz, să fie protejaţi”.

Nicușor Dan, pe vremuri - În timpul unei dezbateri electorale din mai 2025, Nicușor Dan a fost provocat de jurnaliști să își asume în scris promisiunea că nu va mări taxele. Acesta a mers la o masă de pe scenă, a luat un pix și a redactat următorul mesaj: „Dacă voi fi președinte, TVA nu va crește în mandatul meu”. Mesajul a fost semnat de el pe loc și prezentat camerelor de filmat ca un angajament ferm de campanie.

Vedem ce o să ne spună poza zilei de azi la începutul anului viitor .... Dar mă întreb dacă în povestea asta - cu mai punem o taxă, un impozit ca să mai acoperim o cheltuială -, calculează cineva și la ce procent din populație au ajuns „vulnerabilii” care trebuie protejați?