Avem buget pe 2026 și avem și măsuri de intervenție pe piața carburanților.
CCR a respins sesizările făcute de parlamentarii AUR pe bugetul pe 2026. Declarat constituțional, merge la promulgare, la preşedintele României. Nicușor Dan a zis că îl va promulga „în secunda în care vine motivarea CCR”.
Iar guvernul a adoptat, într-o formă mai blândă decât cea anunțată inițial, ordonanța de urgență privind criza carburanților. În loc să reducă la jumătate adaosul comercial față de media de anul trecut, Executivul a decis să îl plafoneze la nivelul mediu practicat în 2025 de fiecare operator economic. Măsura se aplică timp de trei luni, până la 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire.
OUG mai prevede limitarea exporturilor de motorină și țiței, care vor putea fi făcute doar cu acordul autorităților, și permite reducerea temporară a conținutului de biocarburant din benzină, pentru a evita blocaje în aprovizionarea pieței.
Specialiștii spun că impactul va fi mai degrabă simbolic. Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, a estimat că dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient, reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l sau până la 0,20 lei/l în scenarii mai optimiste.
Totuși, premierul Ilie Bolojan a spus că luni, vor fi anunțate noi măsuri, de data asta de reducere de taxe. Cel mai probabil va fi redusă acciza, nu și TVA, iar decizia va ține cont să nu fie afectat deficitul, dar va lua în calcul și posibilul impact al prelungirii războiului din Iran.
Și alte țări europene au luat măsuri. În Germania, benzinăriile au voie să scumpească carburanții doar o singură dată pe zi, la pranz, pentru a face prețurile - care au trecut de 2 euro/l - mai previzibile și mai ușor de comparat. În plus, companiile vor fi obligate să prezinte dovezi că fiecare scumpire este justificată. Guvernul mai analizează reduceri de taxe, compensații pentru navetiști, plafonări de prețuri.
Spania a redus TVA la energie de la 21% la 10% și a plafonat unele prețuri, măsuri valabile până la mijlocul lui 2026. În Italia, veniturile suplimentare din TVA sunt folosite pentru a compensa consumatorii.
Portugalia a redus temporar taxa pe motorină, Austria a limitat creșterile de preț la maximum trei pe săptămână, iar Ungaria a impus un plafon fix pentru carburanți.
Rămânem la tarife, pentru că Parlamentul European a aprobat acordul comercial cu Statele Unite, încheiat în vara lui 2025. Cu trei amendamente, printre care o clauză care prevede că tratatul va fi suspendat, dacă SUA introduc noi tarife.
Comisia Europeană va monitoriza acordul și va putea să intervină și să suspende temporar tarifele, în cazul în care un anumit tip de produse americane înregistrează o creștere de cel puțin 10% și riscă să afecteze industria europeană. Parlamentarii vor începe negocierile cu guvernele UE pentru a stabili forma finală.
În timpul ăsta, a fost ziua 1492 de război în Ucraina. Rusia a atacat infrastructura portuară, energetică și industrială în regiunea Odesa de la Marea Neagră, dar și portul Ismail de pe Dunăre, situat în dreptul localității tulcene Plauru. De data aceasta, o dronă militară rusească a pătruns 4 km în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în apropierea localității Parcheș, din Tulcea.
Iar în timp ce Pentagonul ia în calcul să redirecționeze către Orientul Mijlociu ajutor militar destinat inițial Ucrainei (inclusiv interceptori pentru apărare antiaeriană cumpărați pentru Ucraina printr-o inițiativă NATO), Kievul atacă puternic Rusia.
Atacurile asupra porturilor, a conductelor și confiscările de petroliere au afectat circa 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, cea mai gravă perturbare din istoria exporturilor de petrol rusesc.
Declarația zilei vine de la Donad Trump, care confirmă o distanțare de Ucraina: Când l-am auzit pe liderul Germaniei spunând „acesta nu este războiul nostru” despre Iran, am spus: „Ei bine, Ucraina nu este războiul nostru, am ajutat, dar Ucraina nu este războiul nostru”.
În celălalt război - ajuns în ziua 27 și care amenință stabilitatea economică a lumii, Donald Trump a anunțat că mai acordă 10 zile de răgaz în care nu va bombarda instalațiile energetice din Iran. Până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00 și la cererea Iranului.
Și a dezvăluit și care e misteriosul cadou al Iranului pentru SUA: 10 petroliere care au trecut Strâmtoarea Ormuz.
Am avut și confirmarea, de la Steve Witkoff, că au loc negocieri de pace - prin intermediul Pakistanului și pe o propunere în 15 puncte. Iar Trump a zis că iranienii îl imploră să facă un acord și i-a catalogat ca fiind „luptători slabi, dar negociatori buni”.
Axios scrie că o escaladare dramatică a conflictului devine tot mai probabilă dacă nu se înregistrează progrese în discuțiile diplomatice și, în special, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.
Iar cele patru posibile variante de intervenție sunt: 1. invadarea sau blocarea Insulei Kharg, principalul centru de export de petrol al Iranului. 2. Invadarea Insulei Larak, care ajută Iranul să-și consolideze controlul asupra Strâmtorii Ormuz. 3. Capturarea insulei strategice Abu Musa și a două insule mai mici, aflate aproape de intrarea vestică a strâmtorii și controlate de Iran, dar revendicate și de EAU. 4. Blocarea sau capturarea navelor care exportă petrol iranian pe partea estică a Strâmtorii Ormuz
Ne întoarcem la noi, cu o veste bună. În primele două luni din 2026, deficitul bugetar a ajuns la 14,23 miliarde lei, adică 0,7% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei, în principal prin reducerea unor sporuri și limitarea creșterilor salariale. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%, iar cheltuielile totale s-au redus cu 1,6%.
Am mai aflat, dintr-un raport NATO, că România a alocat 2,21% din PIB pentru apărare în 2025, depășind pragul minim de 2% stabilit de NATO. România se situează peste procentul alocat de state mai mari şi mai bogate ca Spania, Franţa, Italia sau Canada, care au rămas aproape sau chiar la limita de 2%, dar mult sub nivelul țărilor din flancul estic, care investesc mult mai agresiv în securitate.
Avem și un președinte calm. Nicușor Dan s-a arătat foarte liniștit în ce privește viitorul coaliției de guvernare, chiar dacă situația pare că a trecut de punctul de fierbere. Președintele zice că, în urma discuțiilor avute cu partidele din coaliție, toate părțile își doresc să continue să guverneze împreună. Și a respins ipoteza unor alianțe PSD-AUR sau PNL-AUR.
Iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în următoarele două săptămâni, Guvernul va finaliza proiectul legii pensiilor militare, care urmărește creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru personalul din MApN, Ministerul de Interne și serviciile de informații.
Totuși, vor fi exceptați cei care desfășoară activități fizic solicitante, precum unitățile de intervenție sau brigăzile de jandarmi, pentru care se va stabili o formulă de echivalare a anilor lucrați, permițând o pensionare anticipată acolo unde este necesar.
Încheiem ziua cu un studiu care arată că interacțiunea constantă cu persoane dificile din anturaj poate accelera procesul biologic de îmbătrânire.
Cercetătorii estimează că procesul de îmbătrânire se accelerează cu aproximativ 1,5% pentru fiecare astfel de persoană dificilă din anturaj. Concret, „fiecare persoană dificilă suplimentară corespunde unei vârste biologice cu aproximativ nouă luni în plus”.
Un posibil mecanism explicativ este stresul cronic. Relațiile dificile sunt factori de stres permanenți, care accelerează îmbătrânirea biologică și declinul fiziologic asociat, crescând vulnerabilitatea la boli și influențând chiar speranța de viață.
Interesant și că cele mai puternice legături cu îmbătrânirea accelerată apar în cazul persoanelor dificile din familie. Nu se aplică însă și partenerului de viață. |
Reflecția zilei: Se învârte roata?
Scrie The Conversation despre o criză energetică veche de peste 50 de ani, care revine în actualitate pe fondul războiului care destabilizează Orientul Mijlociu.
„Pe 6 octombrie 1973, Războiul de Yom Kippur – în care au fost implicate în principal Egiptul, Siria și Israelul – a declanșat una dintre cele mai mari crize energetice ale secolului XX.
Unsprezece zile mai târziu, mai multe state arabe membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au anunțat că vor înceta să mai vândă petrol țărilor care sprijineau Israelul și că vor reduce producția.
Efectul a fost imediat. În doar câteva luni, prețurile globale ale petrolului s-au cvadruplat.
După decenii de stabilitate a prețurilor, lumea s-a confruntat cu o penurie severă. Benzinăriile au rămas fără carburanți, unele afișând un steag roșu pentru a semnala că pompele sunt goale, iar șoferii stăteau la cozi ore întregi.
În anumite părți ale SUA, carburanții au fost raționalizați în funcție de numărul de înmatriculare.
Până în martie 1974, timpul petrecut la coadă majorase costul benzinei cu aproximativ 50%, deoarece șoferii „plăteau” și prin timpul pierdut, ore care altfel ar fi putut fi folosite pentru muncă.
În toată Europa, guvernele au impus măsuri de economisire a carburanților. Țările de Jos și Germania de Vest au introdus duminici fără mașini, în timp ce Marea Britanie a redus limitele de viteză pentru a diminua consumul de benzină”.
Să mizăm pe înțelepciunea elitei politice mondiale că de data asta nu vom vedea multe stegulețe roșii? |
