Evenimentul din weekend a fost conferința de presă a președintelui Nicușor Dan, în care acesta a anunțat câte sesizări de la magistrați a primit, cam ce conțin ele, ce concluzii a tras și ce este decis să facă mai departe.
Preşedintele a primit 320 de mesaje, dintre care peste 135 semnate de mai mult de 250 de magistraţi din 27 de instanţe şi 14 parchete. Vreo 2.000 de pagini pe care le-a îndosariat.
Din aceștia, însă, doar cel mult 40 de magistrați vor să se și vadă cu Nicușor Dan, iar unii vor ca întâlnirea să rămână confidențială. Alții se tem atât de tare încât s-ar fi căutat variante să îi ia de prin benzinării angajați ai Administrației Prezidențiale și să îi aducă pe ușa din dos la Cotroceni (o informație livrată de președinte, care nu cred că are o pondere relevantă, totuși).
În ce privește conținutul sesizărilor, acestea variază de la propuneri despre cum să se flexibilizeze anumite procese din justiție, până la acuzații la adresa CSM, a ICCJ și a Inspecției Judiciare, privind modul discreționar în care iau deciziile și dispun asupra magistraților.
În sinteza sesizărilor care a fost furnizată după conferința de presă, este indicată și cauza structurală a acestui climat - respectiv legile justiției din 2022, dar și 13 soluții care ar trebui aplicate pentru însănătoșirea sistemului de justiție. Sinteza este astfel structurată încât pare că președintele și-a făcut o imagine clară despre problemele sistemului, chiar dacă la conferința de presă a subliniat că e vorba de sesizări care trebuie analizate și probate.
„În esență, concluzia acestor sesizări este că există o categorie de magistrați - membri ai CSM, conduceri ale instanțelor - care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea de multe ori discreționară a acestui grup de persoane”, a sintetizat președintele.
La final, Nicușor Dan a anunțat și deciziile pe care le-a luat:
1. luni organizează doar întâlniri publice cu magistrații și asociațiile care vin la discuții, pe cei care vor să discute sub protecția anonimatului îi va primi, dar altădată. După întâlniri, va avea loc o conferință de presă.
2. deoarece consideră că situația este una gravă, președintele va iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în rândul magistraților, cu o singură întrebare: CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din sistemul judiciar? Dacă răspunsul majoritar este că CSM nu acționează în interes public, „atunci CSM va pleca de urgență”.
După ce a aruncat zicerea cu „CSM va pleca de urgență”, Nicușor Dan a anunțat că atât a avut de spus și a plecat. Nu a explicat nici cum va face referendum printre magistrați, nici cum va pleca CSM de urgență. Legal, sunt stabilite niște reguli clare, proceduri complexe și niciuna nu vorbește despre o plecare în masă a CSM - nici de urgență, nici relaxată.
De altfel, reacția magistraților nu s-a lăsat mult așteptată. Secţia pentru judecători a CSM i-a transmis președintelui că referendumul propus de preşedinte nu este prevăzut de dispoziţiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai puțin la a treia putere în stat, şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti.
Luni, discuțiile încep de la 10 la Cotroceni.
În timpul ăsta, a fost ziua 1.397 de război, dominată de negocierile de pace de la Miami. Două zile de discuții cu contacte diplomatice intense, dar fără niciun progres vizibil anunțat. În schimb, președintele francez Emmanuel Macron a relansat ideea reluării dialogului direct cu Vladimir Putin, iar Kremlinul a răspuns imediat că este dispus la discuții, dacă există „voință politică”. De altfel, este singura disponibilitate pe care a manifestat-o și până acum.
În paralel, Rusia a denunțat acorduri de cooperare militară cu 11 state occidentale, inclusiv România, Germania, Marea Britanie și Polonia, semnalând o retragere completă din cadrele de cooperare post-Război Rece cu NATO.
Iar în SUA, Departamentul de Justiție a publicat noi documente din dosarele Jeffrey Epstein, dar dezvăluirile fragmentate, cenzura masivă și dispariția inexplicabilă a unor fișiere – inclusiv o fotografie cu Donald Trump – au declanșat un adevărat scandal politic. Parlamentari republicani și democrați acuză administrația Trump că încalcă legea privind transparența și vorbesc despre o posibilă mușamalizare de proporții.
Ne întoarcem la noi, unde Administraţia Naţională Apele Române a fost ținta unui atac cibernetic de tip ransomware, care a afectat aproximativ 1.000 de sisteme IT. Atacatorii au transmis o cerere de răscumpărare, solicitând să fie contactaţi în şapte zile, însă autorităţile române au exclus orice negociere.
Apele Române dau asigurări că infrastructura hidrotehnică şi activităţile operative nu au fost afectate: barajele şi construcţiile sunt operate în siguranţă, local, prin dispecerate şi comunicaţii voce. Incidentul este investigat. În plus, autorităţile au început demersurile pentru integrarea infrastructurii Apele Române în sistemul naţional de protecţie cibernetică pentru infrastructuri critice. Până acum, nu era.
Remarcabile și declarațiile lui Ionuț Dumitru, consilierul onorific al premierului Bolojan, care a zis că primele două pachete de măsuri fiscale au cam rezolvat cu reducerea deficitului pe care am promis-o Comisiei Europene în 2026. Nu ar mai fi nevoie de altceva și nici de alte creșteri de taxe și impozite, chiar în următorii ani. S-a arătat cumva și sceptic că o să se rezolve cu reforma în administrație, pentru că este vorba de măsuri care lovesc direct în interesele politicienilor și ale persoanelor numite pe criterii clientelare. A zis-o simplu și clar, prezentând situația ca un dat la care nu avem ce face decât să ne adaptăm.
Iar Ciprian Ciucu zice că a descoperit acum cât de rău stau lucrurile la Primăria Capitalei. Nu sunt bani de investiții, dar sunt datorii mari și aproape tot bugetul merge pe cheltuieli obligatorii. E pus pe făcut ordine, va încerca să pună în aplicare referendumul votat de bucureșteni, pentru o altă împărțire a banilor între PMB și sectoare, și a promis că cel târziu în martie va veni cu eficientizare și restructurare.
A ajuns și la guvern, duminică, unde le-a explicat premierului si ministrului de Finanțe (ambii PNL) de ce e nevoie ca în bugetul pe 2026, care se face acum, PMB să beneficieze de de o finanţare corectă. Deocamdată, în portofelul PMB mai sunt doar 2 milioane de lei, o situație - zice Ciucu - „de neimaginat” pentru o administrație care are nevoie de miliarde pentru a funcționa.
Avem și o statistică Eurostat care arată că România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative. În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de AI, un procent semnificativ sub media europeană și mult inferior celui înregistrat în țări precum Norvegia, Danemarca sau Elveția, unde aproape jumătate din populație apelează frecvent la AI.
Există și un aspect neobișnuit relevat de datele Eurostat: românii care folosesc AI o fac frecvent pentru a primi răspunsuri la dileme personale - întrebări legate de fidelitatea partenerului de viață, decizii privind divorțul sau alte situații emoționale sensibile.
Tot din România reală, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava vrea să introducă o taxă de 100 de lei pentru eliberarea documentului care atestă ora nașterii. Și asta pentru că documentul este solicitat în special de persoanele interesate să-și afle ascendentul din horoscop, iar numărul de astfel de cereri a crescut foarte mult.
Iar BOR își face propriul Netflix - A fost lansată platforma Trinitas Film, un serviciu digital de streaming dedicat filmelor documentare şi producţiilor audiovizuale cu profil creştin-ortodox. O parte din conţinut este accesibilă gratuit, dar accesul complet se realizează pe bază de abonament, la un cost de 2 euro pe lună, cu posibilitatea de abonamente pe 6 sau 12 luni la preţuri reduse.
Încheiem ziua cu câteva sfaturi și considerații ale psihoterapeutului adlerian George Chiriacescu pentru ca să ne fie bine în perioada de Sărbători.
Cum să avem grijă de noi în decembrie
- Limităm obligațiile. Nu tot ce sună ca o datorie e și necesar.
- Căutăm conversațiile reale. Două discuții autentice valorează cât zece ore de socializare bătută în cuie.
- Cerem pauze. Emoțional și fizic.
- Evităm perfecțiunea. Ea invită anxietatea. Realul invită apropierea.
- Când copiii vin acasă, alegem relația, nu controlul. Ascultăm mai mult, întrebăm mai puțin.
Crăciunul nu e o scenă de teatru, e o oglindă în care ne vedem așa cum suntem în acel moment: obosiți sau entuziasmați, recunoscători sau nostalgici, conectați sau solitari.
Nu e nevoie să interpretăm un rol. Doar să ne așezăm în viața noastră, în ritmul nostru, cu oamenii noștri – și cu limite sănătoase.
În fond, poate că adevăratul sens al Sărbătorilor nu e liniștea perfectă, ci liniștea posibilă. Și nu armonia garantată, ci apropierea care se poate construi, chiar și imperfect.
Un pas mic, o conversație reală, un strop de umor – și poate câteva ore în care nu încercăm să „fim într-un fel”. Doar suntem. |
Reflecția zilei: Altoind corupția
Primele două pachete de măsuri fiscale și economice, care au vizat în special populația și companiile private - sunt „probabil suficiente” pentru ajustarea deficitului bugetar în 2026 și în momentul de față, nu mai sunt necesare măsuri suplimentare.
A spus-o Ionuț Dumitru, consilerul onorific al premierului Ilie Bolojan și un recunoscut profesionist în domeniul financiar bancar.
Pe scurt, creșterea TVA este „în linie cu așteptările”, cheltuielile sociale încep să se tempereze, cheltuielile cu salariile din sectorul public scad ca sumă totală față de lunile anterioare, înghețarea salariilor și pensiilor are un impact bugetar „mai mult decât semnificativ”.
Iar pentru ceea ce ar fi trebuit să urmeze, reforma în administrație și la companiile de stat, Ionuț Dumitru ne îndeamnă la realism și, probabil, la un moment de introspecție.
Zice așa: „Sigur că avem zona asta unde e transpartinică povestea, adică nu e vorba doar de un partid, că toate partidele şi-au pus, să zicem, apropiaţii în diverse funcţii la consilii de administraţie, în companii de stat şi vedem că acolo e o dezbatere politică foarte intensă, pe care nu se găseşte consens.
Adică, în momentul în care ajungi în zona asta în care sunt afectate interesele politice, e imposibil de ajuns la un consens într-o coaliţie în care ai patru partide, toate au interesele lor.
Însă să nu ne imaginăm că vine cineva, oricare ar fi acea persoană, şi rezolvă toată lucrurile astea, pentru că nu se poate. Eşti dependent de patru partide în coaliţie, o coaliţie destul de complicată, în care interesele sunt diverse şi trebuie să armonizezi.
Pentru că până la urmă nu poţi să iei de unul singur nişte măsuri, pentru că ajungi cumva la votul din Parlament, ajungi la presiunile politice care există din toate părţile şi va trebui să găseşti o soluţie care, să zicem, e acceptabilă cumva şi pentru partea socială, să zicem, pentru mediul social, pentru populaţie, dar şi pentru zona politică.
Până la urmă, eşti într-o realitate socială şi politică pe care nu poţi neglija”.
Și momentul de introspecție: De ce e nevoie, de fiecare dată, să acceptăm noi compromisul? De ce e normal să recunoști că interesul politic e unul clientelar, nociv, și să te gândești să îl „armonizezi”? Cât timp o să mai cerem să fim luați pe șest din benzinărie și aduși la masa dicuțiilor pe ușa din dos? |
