O amplă anchetă The Wall Street Journal despre cum este „împins” gazul american în sud-estul Europei a provocat un scandal la București. La un moment dat, publicația relatează că, la o cină din martie, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, s-ar fi referit la iminenta cădere a guvernului român și i-ar fi spus ministrului grec al Energiei: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”. Relatarea se bazează pe mărturia unui participant și a altor persoane, iar avocatul ambasadoarei a contestat dialogul descris.
Tot în martie, Guilfoyle - fostă prezentatoare Fox News și fostă logodnică a lui Donald Trump jr - a venit la București, unde a susținut public Coridorul Vertical: ruta prin care gazul natural lichefiat adus în Grecia, inclusiv din SUA, poate fi transportat spre România și alte țări din regiune.
Apoi, la 31 martie, ea s-a întâlnit la un restaurant cu liderul PSD Sorin Grindeanu, ministrul de atunci al Energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Florin Vlădică. Grindeanu spune că au discutat doar despre proiectul energetic, restul fiind „pure fabulații”.
PSD-ul era deja implicat în susținerea proiectului. În ianuarie, potrivit unei investigații G4Media, Ivan le-a cerut în scris președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan un acord cu SUA pentru cumpărarea de gaze printr-un intermediar român și un mandat de negociere „cu sprijinul” SRI.
Cotroceniul și Palatul Victoria nu au dat un răspuns favorabil, invocând prețul ridicat și oportunitatea achiziției, mai ales în perspectiva gazelor din proiectul Neptun Deep, care ar urma să acopere necesarul intern din 2027.
Deși guvernul Bolojan a căzut prin moțiunea votată de PSD&AUR, în 5 mai, comportamentul haotic și deciziile inexplicabile ale PSD în demersul de dărâmare a guvernului din care făcea parte au început de prin martie.
După apariția anchetei din WSJ, Dominic Fritz i-a cerut lui Grindeanu să spună ce s-a discutat la întâlnirea din 31 martie și dacă a fost vorba despre moțiune. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat o plângere penală pentru trădare împotriva lui Grindeanu, Ivan și George Simion.
Duminică, premierul desemnat Siegfried Mureșan a cerut politicienilor care au avut contacte cu ambasadoarea să explice scopul și rezultatul lor. Bolojan și Nicușor Dan nu au avut până acum nicio reacție publică la dezvăluiri. Grindeanu a respins vehement ideea unei înțelegeri cu americanii, a atacat USR și a dat asigurări că PSD nu va vota guvernul Mureșan.
În ce privește guvernul Mureșan, sâmbătă au fost depuse la Parlament lista cu miniștrii propuși și programul de guvernare. E un program care conține și măsuri necesare pentru reducerea cheltuielilor și ținerea sub control a deficitului, dar și măsuri de dezvoltare. Majoritatea miniștrilor sunt personaje ok, care au demonstrat până acum ce vor și pot.
Iar duminică, Mureșan a păstrat vie atenția publică trimițând public câte o scrisoare fiecărui ministru propus. Cu un text comun în care spune că românii au făcut deja destule sacrificii și că e momentul ca România să fie reformată, banii publici să fie folosiți pentru cetățeni, care să ajungă să o ducă mai bine și nu doar să își acopere cheltuielile de la o lună la alta.
Pare un moment bun să continui. Deficitul bugetar a scăzut cu aproape o treime în primele opt luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2025: de la 86,36 la 59,42 miliarde de lei.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile: statul a încasat cu aproape 48 de miliarde de lei mai mult decât anul trecut, în special din TVA și fonduri europene, în timp ce cheltuielile au urcat cu aproximativ 21 de miliarde.
Plățile pentru salariile bugetarilor au scăzut, investițiile au crescut, dar au crescut și dobânzile la datoria publică, cu aproape 9 miliarde de lei. Iar ritmul îmbunătățirii situației a încetinit în august, când deficitul a fost mai mare decât în august 2025.
Luni și marți, miniștri propuși vor fi audiați în Parlament, iar miercuri va fi votul în plen. Până la acest moment, guvernul Mureșan nu are cele 233 de voturi necesare.
Totuși, există speranță, zice Tanczos Barna: „Eu cred în continuare că există şanse, în urma negocierilor care urmează luni, marţi sau zilele următoare, la o majoritate şi în această formulă”.
Declarația zilei vine de la Traian Băsescu (cel care l-a lansat în politică pe Mureșan): „Această desemnare ne enervează! Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii românești. Președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene. Cum să pui la București un premier care o să înceapă iar cu statul de drept, cu justiția independentă, cu lupta anticorpuție? Ne-a ajuns!”
Într-un text de opinie, Emilian Isailă leagă dezvăluirile din WSJ de votul pentru guvernul Mureșan.
„În actualul context, creat de dezvăluirea publicată de Wall Street Journal (...) e mai ușor de explicat atitudinea ostilă a lui Nicușor Dan la desemnarea lui Siegfried Mureșan, bâlbâielile și întârzierea. A fost obligat să aleagă între Trump și Europa. Decizia lui nu reprezintă o încercare de rezolvare a situației, ci, mai degrabă, una prin care a urmărit prelungirea crizei. (...) Azi e prima zi dintr-o săptămână complicată în care Siegfried Mureșan va da testul final în Parlament, Grindeanu nu va ajunge prim-ministru, iar în cel mai întunecat scenariu, România se va îndrepta spre alegeri anticipate și suspendarea președintelui”.
În lume, în timp ce prețurile carburanților ating noi maxime, Donald Trump joacă ping-pong cu Iranul. A respins din mers oferta Iranului prin care acesta ar fi deschis în șapte zile Strâmtoarea Ormuz, dacă SUA ridicau blocada, relaxau sancțiunilor petroliere și semnau un armistițiu care să includă Libanul. Ministrul iranian de Externe a zis că n-a primit oficial refuzul și că rămân deschiși negocierilor.
Pe fondul prețurilor mari la carburanți din SUA, Donald Trump s-a declarat în favoarea opririi totale a exporturilor de motorină. AEI a făcut un calcul și zice că o interdicție completă a exporturilor americane de motorină, menținută câteva luni, ar putea adăuga între 0,51 și 1,20 lei la prețul unui litru în România.
Un incident major de securitate a avut loc în Marea Britanie. Cinci bărbați au fost arestați în apropiere de baza militară RAF Fairford (la circa 120 km de Londra), cu suspiciunea de infracțiuni cu explozibili și pregătirea unui act terorist. În cursul nopții, autoritățile fuseseră alertate că trei vehicule se îndreaptă către baza militară.
Au intervenit de urgență, au izolat zona și au evacuat circa 85 de locuințe. RAF Fairford are o importanță strategică pentru americani, fiind singura bază NATO din Europa care poate opera avioanele foarte grele ale SUA. A fost folosită și în războiul cu Iranul.
În timpul ăsta, The Guardian analizează comportamentul lui Trump din ultima vreme și zice la ce ne-am putea aștepta în continuare.
Trump continuă să se prezinte drept un lider care poate impune orice decizie, dar, la 20 de luni de la începutul celui de-al doilea mandat, influența sa întâmpină tot mai multă rezistență. Popularitatea îi scade pe fondul inflației, al creșterii prețurilor la combustibili și al războiului tot mai nepopular din Iran. Iar în propriul partid apar semne de distanțare înaintea alegerilor pentru Congres din noiembrie.
Însă, având în vedere că Trump se teme de irelevanță mai mult decât de orice, nu e de așteptat să accepte în liniște diminuarea influenței sale: „Paradoxul este că, cu cât devine mai slab, cu atât devine mai periculos”.
Iar cifra zilei este 1 miliard. Atât de multe decese ar putea provoca, într-un scenariu extrem, un eveniment declanșat cu ajutorul inteligenței artificiale, spune Bill Gates. „Nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinația dintre oamenii cu intenții rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”, a spus Gates.
Avem și câteva știri importante, pe scurt:
- Peste 1.800 de blocuri din București rămân fără apă caldă de luni, din cauza lucrărilor la rețea. Sunt afectate sectoarele 4 și 5. Termoenergetica estimează reluarea treptată a furnizării până pe 3 octombrie în Sectorul 5 și până pe 9 octombrie în Sectorul 4.
- Aleksandar Vučić a demisionat din funcția de președinte al Serbiei, cu șapte luni înainte de încheierea mandatului. Nu mai poate candida pentru un al treilea mandat prezidențial, dar poate deveni premier, după alegerile parlamentare din 25 octombrie. Scrutinul vine după aproape doi ani de proteste anticorupție conduse de studenți.
- Elvețienii au respins prin referendum înăsprirea neutralității. Aproximativ 68% au votat împotrivă, potrivit rezultatelor preliminare. Adoptarea propunerii ar fi împiedicat Elveția să adopte sancțiunile UE împotriva Rusiei.
- OpenAI a suspendat temporar antrenarea celor mai avansate modele ale sale care folosesc instrumente externe. Într-un exercițiu de antrenare, un agent AI a ocolit restricțiile de rețea pentru a consulta un serviciu online, deși sarcina primită nu îi cerea acest lucru. Compania verifică măsurile de siguranță înainte de reluarea activității.
- AUR se opune interzicerii fermelor de nurci și șinșile crescute pentru blană, prevedere care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Zice că trebuie păstrate investițiile și locurile de muncă. A trecut tacit de Senat, acum este la Cameră, care e for decizional.
Încheiem cu un motiv în plus să mergem la culcare. Un studiu despre longevitate a găsit o legătură puternică între somnul insuficient și speranța de viață. Cercetătorii au comparat date colectate între 2019 și 2025: acolo unde mai mulți oameni declarau că dorm sub șapte ore pe noapte, speranța de viață era mai mică.
În analiza lor, somnul a avut o asociere mai puternică decât alimentația sau lipsa mișcării, doar fumatul l-a depășit în primul model statistic. Concluzia practică este simplă: somnul merită aceeași atenție pe care o acordăm mâncării și mișcării. Preferabil să dormim între șapte și nouă ore pe noapte. |
