Trei incidente suspecte au avut loc în mai puțin de 24 de ore în Germania.
O explozie produsă miercuri dimineața în gara centrală din Augsburg a rănit doi tineri și a dus la închiderea stației și suspendarea traficului feroviar. În paralel, autoritățile investighează explozibili găsiți ieri la o stație electrică din Brandenburg și un presupus atac asupra unei substații din Bergheim, în vestul țării.
Investigațiile au loc în contextul în care Guvernul german a acuzat oficial Rusia că a încercat să comită un atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig, pe 4 august. Evident, Rusia neagă că s-ar afla în spatele atacurilor şi vorbeşte despre o provocare absurdă și lipsită de fundament, de pe urma căreia ar beneficia Ucraina, aripa militaristă a elitei europene și producătorii de armament.
Mai mult, Vladimir Putin a criticat decizia Berlinului calificând-o drept „o greșeală gravă”. El a pus sub semnul întrebării dovezile pe baza cărora Germania a ajuns la această concluzie și a sugerat că Berlinul ar încerca să folosească acuzațiile la adresa Moscovei pentru a distrage atenția de la propriile probleme interne.
Ca de obicei, escaladarea la nivel declarativ a venit de la fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a amenințat Germania cu atacuri asupra infrastructurii care produce echipamente militare pentru Ucraina şi a sugerat inclusiv că trenurile cu lideri europeni care călătoresc spre Kiev ar putea deveni ținte ale unor lovituri rusești.
Cum războiul Rusiei cu Europa nu se mai simte demult ca fiind doar hibrid, armata suedeză a organizat un exercițiu militar de amploare, cu obiectivul de a se pregăti pentru eventualitatea unui conflict armat. Saci mortuari, un preot care oficiază ritualuri de înmormântare pentru soldați fictivi și testarea rezistenței unităților frigorifice demonstrează cât de departe este dispusă să meargă Suedia în pregătirea pentru un război.
Între timp, în ziua 1652 de război am aflat că o contraofensivă discretă și metodică, condusă de un corp de elită al armatei ucrainene, câștigă teren într-un sector estic al frontului. Sute de militari ruși riscă acum să rămână izolați pe un teren accidentat, împădurit și mlăștinos, la nord-est de Lîman.
Iar Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „terorism de stat", după ce preşedintele Zelenski a spus că dronele ucrainene au închis de facto spaţiul aerian rus. Între timp, Pegasus Airlines, cea mai mare companie aeriană privată din Turcia, a anulat mai multe zboruri către Moscova și a întors din drum cel puțin două aeronave care se îndreptau spre Rusia.
Peste Ocean, administraţia americană are alte preocupări. Vicepreşedintele JD Vance a vorbit despre sfârșitul lumii și tentativa de asasinare a lui Trump, într-un podcast creștin. Vance a spus că, dacă Trump ar fi fost ucis în 2024, s-ar fi temut de izbucnirea unor tulburări civile majore în SUA și chiar ar fi suspectat o conspirație.
În aceeași discuție, vicepreședintele a abordat și inteligența artificială, avertizând că folosirea acesteia pentru a înlocui relațiile și interacțiunea umană poate avea consecințe grave și astfel de evoluții îl fac să nu excludă scenarii legate de „sfârșitul lumii”.
La noi, deşi nu avem guvern de aproape 4 luni, iar legi importante aşteaptă votul aleşilor, continuă circul. PSD susține că nu va încheia o alianță formală cu AUR, dar lasă deschisă posibilitatea ca parlamentarii formațiunii să voteze un eventual guvern condus de Sorin Grindeanu.
În schimb, George Simion spune că nu va fi instalat niciun guvern cu voturile AUR fără ca AUR să participe la acea guvernare.
Declarațiile vin după scandalul din Parlament privind componența Biroului Permanent al Camerei Deputaților, unde PSD şi UDMR au susținut modificări care au dus la creșterea reprezentării AUR și SOS în conducerea forului.
Aşa că PNL şi USR au anunțat că boicotează activitățile parlamentare și că vor ataca la Curtea Constituțională hotărârea privind modificarea componenței BP.
Iar deputatul USR Cătălin Drulă le-a transmis, direct în limba maghiară, alegătorilor UDMR că formațiunea a contribuit la sporirea puterii AUR și SOS în Parlament.
Când e vorba însă de ceva ce îl interesează cu adevărat pe cetăţean, dincolo de gâlceava politică, avem parte de o amânare. Senatul va decide abia pe 8 septembrie soarta controversatului examen dublu de admitere la liceu. Comisia pentru Învățământ a votat în unanimitate desființarea examenului organizat separat de licee, dar plenul se va pronunţa definitiv abia săptămâna viitoare, după ce începe anul şcolar.
Între timp, Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări detaliate în legătură cu noua Lege a integrității și, în special, cu controversatul „amendament Fritz”, care poate duce la încetarea mandatelor unor aleși locali și demnitari.
Bruxelles-ul vrea să afle, printre altele, cum poate produce efecte pentru situații anterioare intrării în vigoare a legii și dacă măsura respectă principiile europene privind securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.
Solicitarea a fost transmisă oficial autorităților de la București. România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor Comisiei Europene. Legea integrității face parte din reforma aferentă ultimei cereri de plată din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro.
România merge, totuşi, spre un viitor cu mai puţine dosare cu şină. Casa Națională de Pensii a lansat un nou portal online prin care pensionarii și angajații pot accesa de acasă mai multe servicii, fără să meargă la ghișeu.
Utilizatorii pot depune cereri online și pot consulta stagiul de cotizare, contribuțiile la Pilonul II, decizia de pensionare și talonul electronic. Platforma include și un simulator pentru drepturile de pensie, precum și informații despre prestații sociale, pensii internaționale și bilete de tratament.
Alte informaţii importante, pe scurt:
- Cel puțin 30% din teza de doctorat susținută în 2003 de generalul Lucian Pahonțu, directorul SPP, e preluată din alte surse fără citare corespunzătoare. Colegii de la Recorder au identificat 52 de pagini cu conținut plagiat, reprezentând aproximativ 30% din cele 175 de pagini de conținut ale lucrării. În total, analiza indică 761 de rânduri copiate sau foarte apropiate de texte publicate anterior.
- Centrala nucleară de la Cernavodă nu își va relua activitatea mai devreme de 10 septembrie. Deși debitul Dunării e în creștere, nivelul apei la Cernavodă nu a ajuns stabil pentru reluarea în siguranță a funcționării.
- Zeci de mii de bucureșteni din 1.395 de blocuri, în special din cartierul Titan, vor avea probleme cu apa caldă în următoarele săptămâni. CET Sud intră în revizia anuală de vară. Termoenergetica estimează că situația va reveni la normal până pe 18 septembrie.
Încheiem ziua cu o nouă perspectivă asupra îmbătrânirii care câștigă teren în medicină: „capacitatea intrinsecă” ar putea permite depistarea mai devreme și oprirea declinului fizic și mental.
Conceptul, promovat de Organizația Mondială a Sănătății, nu se concentrează doar pe bolile unei persoane, ci evaluează memoria și gândirea, mobilitatea, vederea și auzul, starea psihologică și nivelul de energie.
Cercetătorii speră că monitorizarea acestor capacități în timp îi va ajuta pe medici să intervină înainte ca problemele de sănătate să devină severe, însă metoda se află încă în faza de cercetare. |
Reflecția zilei: Diferența dintre a prelua și a pierde controlul
Matteo Wong și Charlie Warzel scriu, în The Atlantic, despre singularitate și propun o alternativă/altă perspectivă la definiția actuală.
Singularitatea este, în sensul clasic, momentul în care inteligența artificială începe să evolueze dincolo de capacitatea oamenilor de a o înțelege și controla. Mașinile învață să se îmbunătățească singure, tot mai repede, până când depășesc inteligența umană.
Dar, spun cei doi autori, dacă singularitatea nu este un prag tehnologic care ne așteaptă undeva în viitor, ci este un prag uman și social pe care l-am trecut deja?
Primul semn: pierderea controlului. Agenți AI ai OpenAI au atacat autonom compania Hugging Face și au colaborat fără ca oamenii care îi operau să știe ce fac.
Pentru a afla ce s-a întâmplat, investigatorii au folosit tot modele AI. Numai că rapoartele lor au fost uneori incomplete, greșite sau greu de înțeles. Mai exact: oamenii nu au înțeles de ce un grup de agenți a acționat astfel și au chemat un alt grup de agenți - pe care, la fel, nu îi înțeleg pe deplin - să le explice.
Omul trebuia să rămână „în buclă” și să supravegheze tehnologia. Dar acum începe să depindă de AI chiar și pentru a controla AI.
Pierderea controlului se vede și în viața de zi cu zi și în lucrurile simple.
Studenții predau lucrări scrise de AI, iar profesorii le trimit evaluări produse tot de AI. Politicienii își învață modelele să vorbească în locul lor. Companiile creează copii digitale ale șefilor și profesorilor. Între două ecrane, un robot scrie, alt robot răspunde, iar omul riscă să rămână doar numele de pe document.
Nu mai știm întotdeauna dacă textul pe care îl citim, vocea pe care o auzim sau persoana căreia îi vorbim sunt autentice. Sau ce mai înseamnă autentic.
Modelele actuale nu sunt conștiente și nici suprainteligente. Dar folosirea lor masivă și fără discernământ schimbă deja munca, școala, presa, politica și relațiile personale.
De aceea, scrie The Atlantic, întrebarea nu mai este doar ce va putea face AI. Ci una mult mai incomodă: „La ce mai folosește omul în această lume?”.
Nu este vorba despre o evoluție inevitabilă și nici că mașinile ar fi preluat inițiativa. În spatele accelerării se află alegeri omenești.
Sunt investiții uriașe, promisiuni de câștiguri de zeci de mii de miliarde de dolari și companii convinse că, dacă ridică piciorul de pe accelerație, rivalii le vor depăși.
Liderii industriei vorbesc despre riscul pierderii controlului, dar continuă să lanseze modele și să construiască centre de date. Toți văd curba periculoasă. Dar nimeni nu vrea să frâneze primul.
Procesul pare să nu mai aibă un șofer. Nu pentru că mașinile i-ar fi învins deja pe oameni, ci pentru că prea mulți oameni și prea multe instituții au ales să-și ia mâinile de pe volan.
De aceea, scrie The Atlantic, adevărata singularitate poate că nu este momentul în care oamenii construiesc o inteligență asemănătoare unui Dumnezeu. Ci momentul în care orgoliul, lăcomia și teama de a nu rămâne în urmă creează un sistem pe care nimeni nu mai crede că îl poate opri.
Este mai ușor să dăm tehnologiei voință și apoi să o învinovățim pentru haos. Dar tehnologia nu a adus singură haosul în lume. Sistemul economic și politic construit de oameni îl produce, iar AI îl accelerează și îl face imposibil de ignorat.
La capătul acestei povești nu se află „Dumnezeu din mașină”, conchid autorii. Suntem noi. |
