Cheile de la cămară. Vicepremierul PSD Marian Neacșu a primit megaputeri de la premierul din scripte, Luca Niculescu. Mai exact, Neacșu, care conduce și Ministerul de Interne, va coordona activitatea a zece ministere: Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă și Sănătate. Plus activitatea ministrului delegat pentru învățământul preuniversitar și instituțiile și structurile din aparatul de lucru al Guvernului. De asemenea, Neacșu este cel care, de acum încolo, va aviza proiectele cu impact asupra bugetului de la 15 ministere (în Guvernul Bolojan, avea această atribuție pentru șase ministere). Acum, inclusiv proiectele de la Finanțe, Externe și Apărare care presupun cheltuieli sau modifică veniturile statului vor trece pe la el. Față de premier, are obligația să-l „informeze permanent” despre cum își exercită aceste atribuții. Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) spune că, de acum, inclusiv miniștrii din afara PSD vor ajunge să negocieze cu Neacșu banii pentru proiecte, personal și investiții. Concluzia ei: „Cu 23% din voturi (pesediștii -n.m.) au acum 100% din deciziile din Guvern dependente de pixul lor”. De la PNL, Siegfried Mureșan crede că acum, premierul de facto este liderul PSD, Sorin Grindeanu. Iar senatorul Glad Varga spune că „În ritmul ăsta, Neacșu riscă să rămână în istorie drept cel mai important premier pe care România nu l-a avut”. Pierdem bani. În timpul ăsta, România riscă să piardă aproximativ 3 miliarde de euro din PNRR, scrie Financial Times, care citează oficiali de la Bruxelles. Motivul: n-am îndeplinit o parte dintre reformele și investițiile pe care ni le-am asumat. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că România se numără printre țările cu risc semnificativ de reducere a finanțării. Suma finală urmează să fie stabilită. La a cincea cerere de plată, de 2,67 miliarde de euro, Comisia a considerat îndeplinite 69 dintre cele 75 de angajamente șine-a dat două luni să venim cu explicații. Campioni la prețuri. În plus, România are din nou cea mai mare inflație din UE. În octombrie, prețurile au fost cu 7% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Scumpirile au prins din nou viteză: în septembrie, rata anuală era de 6,5%. Media UE a ajuns la 4%, iar după România vin Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,9%. Ne-a adus aminte de ce n-am făcut. Am avut parte și de un cutremur măricel. La 02:48, cu magnitudinea 5,7, produs în Vrancea la aproape 121 de kilometri adâncime. S-a simțit în mai multe regiuni ale țării, inclusiv la București. Nu s-a lăsat cu pagube. În schimb, ne-am adus aminte de ce nu tot facem an de an. La aproape 50 de ani de la marele cutremur, un seism în Vrancea cu magnitudinea între 7,4 și 8,1 ar putea avaria grav 33.569 de clădiri din București. În evidențele actuale, 415 imobile expertizate sunt deja în clasa I de risc, cu pericol de prăbușire totală sau parțială. Iar în ultimii 32 de ani, doar 37 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate. Și o curiozitate: dacă telefonul v-a anunțat azi-noapte că seismul a avut magnitudine 6,0 sau chiar 6,5, explicația ține de felul în care funcționează alerta Google pe Android. Senzorii mai multor telefoane detectează mișcarea după ce seismul a început, iar sistemul trimite imediat o primă estimare, pe care o poate actualiza pe măsură ce primește date. De aici valorile diferite afișate pe ecrane. Teoretic, mai bine. Avem și două vești bune, două legi care ne scutesc de drumuri și de acte în plus. Ambele au fost adoptate de Camera Deputaților și merg la promulgare. Prima: La un control rutier, șoferii nu vor mai fi obligați să prezinte buletinul, talonul și permisul. Vor putea prezenta o copie a buletinului, pe hârtie sau pe telefon, iar polițistul va verifica permisul și talonul în bazele de date. Regula se aplică documentelor emise de autoritățile române. A doua: La medic, pacienții vor scăpa de drumul la casa de sănătate pentru adeverința de asigurat, atunci când cabinetul le poate verifica statutul direct în sistemul CNAS. Adeverința va mai putea fi cerută în situații excepționale, de exemplu când sistemul nu funcționează sau pacientul nu poate fi identificat. Vorbe, vorbe și iar vorbe. De data asta, în Parlament, după ce PNL și USR au depus o moțiune de cenzură împotriva ministrului Rogobete. Dezbaterea a pornit de la jurnalista Digi24 Liliana Ruse, care a povestit că nu găsește în farmacii Lyrica. Urmează un tratament pentru o formă rară de cancer, iar medicamentul o ajută să-și folosească mâinile și picioarele, amorțite în urma chimioterapiei. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a contestat inițial, i-a dat cifre din stocurile naționale și a acuzat-o că provoacă panică. Ruse l-a invitat să încerce să cumpere el însuși o cutie din București. După ce scandalul a luat amploare, Rogobete le-a cerut scuze pacienților, a convenit cu distribuitorii să mute o parte din stocuri către farmaciile unde există cerere și a anunțat că, până la sfârșitul săptămânii, vor fi distribuite încă 77.000 de cutii de medicamente cu substanța activă din Lyrica. Nu a putut preciza în ce farmacii vor ajunge. S-a spălat pe mâini, fără să rezolve problema. Moțiunea simplă va fi dezbătută și votată pe 25 noiembrie. Chiar dacă trece, Rogobete își păstrează funcția, în lipsa unei decizii separate de revocare sau a demisiei. Poză cu Trump, Xi și Putin. A început și marea întâlnire dintre liderii SUA, Chinei și Rusiei. Xi Jinping l-a așteptat pe Donald Trump la scara avionului Air Force One și l-a întâmpinat cu o îmbrățișare, un gest rar pentru protocolul chinez. În septembrie, Trump îi făcuse aceeași onoare la sosirea în SUA. Mai târziu, la recepția summitului Asia-Pacific, celor doi li s-a alăturat Vladimir Putin. Președintele rus și cel american și-au strâns mâna, apoi cei trei au pozat împreună. Trump în dreapta lui Xi, Putin în stânga, dar după nevasta liderului chinez. O poziție jenantă, scrie presa internațională. Până să apară fotografia, Xi și Putin discutaseră deja în doi. Au pledat pentru un parteneriat mai strâns între Moscova și Beijing și pentru o lume „multipolară”, în care puterea să fie împărțită între mai multe centre. Negocierile în trei sunt programate joi, după un prânz de lucru între Xi și Trump. Președintele american spune că vrea să discute despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina. Un oficial american a confirmat pentru AP că Trump intenționează să aibă și o discuție separată cu Putin, prima după Alaska (2025). Analiza zilei | „În sfârșit, Donald Trump are un loc la masa dictatorilor” - Așa își intitulează Sean O’Grady editorialul din The Independent. Ce a câștigat Putin înainte să înceapă negocierile? După ce invadarea Ucrainei îl transformase într-un paria în Occident, liderul rus apare la Shenzhen ca egal al președinților SUA și Chinei. O’Grady amintește că Rusia are o economie de dimensiunea celei italiene și că, după aproape cinci ani de război, încă nu a reușit să învingă Ucraina. Fotografia îi oferă însă Kremlinului imaginea pe care și-o dorește: Rusia, una dintre cele trei puteri care se așază la masă să discute soarta altora. Despre Trump, O’Grady spune că a tânjit după un loc la masa dictatorilor, iar la Shenzhen pare să-l fi obținut. Fotografia cu cei trei poate fi comparată, dintr-un punct de vedere, cu cea de la Ialta, din 1945, cu Roosevelt, Churchill și Stalin. Pentru oamenii din țările al căror viitor se hotăra atunci, zâmbetele celor trei lideri aveau un cu totul alt înțeles. Cum s-o vedea de la Kiev fotografia de astăzi? Mai ales că, între aliații Ucrainei, disputa este deja publică. La reuniunea de la NATO, subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, a criticat loviturile ucrainene asupra unor obiective din Rusia. Declarație pe care ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a catalogat-o drept „o prostie”. Și a cerut ca aliații să discute despre atacurile rusești care omoară oameni și lasă orașele ucrainene fără curent, apă și căldură. Potop de ploaie. Rămânem în Europa, unde furtunile ar putea aduce într-o săptămână ploi cât pentru câteva luni. Pe coasta Adriaticii și în zonele montane din vestul Balcanilor ar putea cădea, într-o săptămână, peste 300 de litri de apă pe metru pătrat. În România, ANM a emis pentru miercuri un cod portocaliu de ploi în Munții Banatului și în vestul Carpaților Meridionali, cu acumulări de până la 50 l/mp. Iar pe râul Timiș, în amonte de Lugoj, avem cod portocaliu de viituri. Cifra zilei - 394.868 de prosumatori erau racordați la rețelele electrice din România la sfârșitul lui septembrie, cu 9.077 mai mulți într-o singură lună. Sunt gospodării și firme care produc curent, consumă o parte și pot livra surplusul în rețea. Împreună au o putere instalată de 4.389,69 MW. Aproape patru din zece au și instalații de stocare, iar cele mai multe instalații de prosumatori sunt în Ilfov, Timiș și Bihor. Inspirația zilei este David Areșan. David urmărea meciurile Simonei Halep și își dorea să joace și el, chiar dacă s-a născut cu boala oaselor de sticlă și folosește un scaun rulant. A găsit împreună cu părinții un sport pe care îl putea practica și a început să joace tenis de masă cu tatăl său, în parc. Astăzi are 20 de ani, reprezintă România în competiții internaționale și, în septembrie, după două accidentări, a câștigat aurul național la dublu. Explică ce a însemnat sportul în anii de recuperare: „Motivul pentru care voiam să mă recuperez nu era să mă ridic din pat, ci să pot merge să joc tenis de masă”. Câteva știri bine de știut
- Un salut în limba română se află, de azi, la o zi-lumină de Pământ. „Salutări la toată lumea!” se aude pe discul pe care Voyager 1 îl poartă prin spațiu din 1977. Sonda a ajuns la 25,9 miliarde de kilometri de noi. Un semnal radio trimis acum de pe Pământ ar ajunge la ea mâine, iar răspunsul s-ar întoarce poimâine. Aici saluturile înregistrate de NASA.
- Podul Crimeii pare distrus complet și ar putea rămâne cu secțiunea rutieră ruptă până la sfârșitul războiului. Arcul metalic și o parte din carosabil s-au prăbușit în strâmtoarea Kerci după atacul ucrainean. Inginerii consultați spun că amploarea avariilor face incertă reconstrucția.
- Crește plafonul pentru plățile și încasările în numerar. Legea inițiată de AUR ridică la 50.000 de lei plafonul zilnic, de la 5.000 sau 10.000 de lei, în funcție de tranzacție. Măsura privește inclusiv firmele și PFA-urile. Împărțirea unei facturi în tranșe pentru ocolirea plafonului rămâne interzisă. Legea merge la promulgare.
- Aurul a coborât la cel mai mic preț din septembrie 2025, atingând miercuri 3.757 de dolari pe uncie. Explicația: dolarul mai puternic scumpește aurul pentru cumpărătorii care folosesc alte monede. În același timp, perspectiva unor dobânzi americane mai mari face obligațiunile mai atractive pentru investitori.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. De unde știi că un copac se apropie periculos de o linie electrică? În Banat și Dobrogea, răspunsul ar putea veni din spațiu. Rețele Electrice România a lansat o licitație pentru monitorizarea prin satelit a aproximativ 4.500 km de linii de înaltă tensiune. Imaginile, analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, ar urma să arate unde vegetația se apropie de cabluri sau unde terenul de sub un stâlp începe să se miște. Astăzi, echipele fac inspecții periodice pe jos. Cu noul sistem, ar ști pe ce porțiune să meargă înainte să apară avaria. |
Reflecția zilei: Gesturi mici și poza mare La Shenzhen, Xi Jinping vorbește cu Donald Trump. Spre ei se îndreaptă Vladimir Putin, care trece prin dreptul liderului chinez, ridică mâna spre Xi, după care ezită o clipă și i-o întinde lui Trump. După ce își strâng mâinile, Trump îl îndeamnă pe Putin să dea mâna și cu Xi, ceea ce și fac cei doi. (Video aici). Câteva clipe mai târziu, când vine vremea fotografiei de grup, Xi e cel care le arată unde să stea. Trump rămâne lângă el, în dreapta. Lui Putin îi indică un loc în stânga lui, dar după soția sa, Peng Liyuan. (Imaginile aici). Agenția italiană Adnkronos a pus fotografia lângă imaginile de la aeroport și a văzut în ele același mesaj: Xi a avut doi oaspeți importanți, dar un singur invitat de onoare. Pe Trump l-a așteptat personal la scara avionului și l-a îmbrățișat, întorcându-i gestul făcut de american în septembrie, la Washington. Pe Putin l-a întâmpinat un înalt oficial chinez. Dacă astfel poate păstra calmul în relația cu Washingtonul, Beijingul plătește bucuros prețul câtorva onoruri, explică Alexander Gabuev, specialist în relațiile ruso-chineze, în Le Monde. Putin cunoaște și el valoarea unei asemenea primiri, scrie The Washington Post. În Alaska, anul trecut, Trump l-a aplaudat pe covorul roșu și l-a luat în limuzina prezidențială. Putin a plecat de acolo cu imaginea unui lider primit cu onoruri de Statele Unite. Ucraina a rămas fără armistițiu. Cu Xi, liderul rus s-a întâlnit de peste 40 de ori. În mai, la Beijing, cei doi și-au spus din nou „prieteni”, dar Putin a plecat fără angajamentul ferm pe care îl dorea pentru un nou gazoduct spre China. Tot la Shenzhen, un reporter al televiziunii ruse de stat îl întreabă pe un ofițer din suita lui Vladimir Putin dacă servieta neagră pe care o poartă este chiar valiza nucleară a președintelui. „Da, chiar aceea”, îi răspunde ofițerul (video). Servieta îl însoțește în mod obișnuit pe liderul rus în deplasări, dar rareori apare în imagini. El País vede în acest schimb de replici un mesaj pus în scenă de Kremlin chiar în ajunul întâlnirii cu Xi și Trump, la care președintele american vrea să discute despre reducerea arsenalelor nucleare. Gesturi mici, de marcare a locului în poza mare. Ce ne spun despre negocierile de mâine? Pentru Trump, care vrea să discute reducerea arsenalelor nucleare, miza e să poată anunța o înțelegere. Pentru Xi, observă Melanie Hart de la Atlantic Council, există deja un câștig: președinții american și rus au venit amândoi în China să discute la masa lui. Iar pentru Putin, explică Oleg Ignatov de la International Crisis Group, simplul fapt că Rusia apare ca egală a Statelor Unite și a Chinei e o victorie în sine. Însă, dacă discuția ajunge la viitorul Ucrainei, cel mai important loc din fotografie ar putea fi tocmai cel care lipsește. Putin va fi la masă. Ucraina, nu. Și nici Europa. |