A apărut o lista completă de miniştri pe care vrea să îi propună desemnatul Tomac pentru viitorul guvern. O combinație greu de definit formată din oameni de afaceri, oameni de prin ministere si agenții, consilieri prezidențiali, diplomați, sociologi, profesori universitari, consultanți fiscali, experți, un medic.
Și e „în mișcare” - atât pentru că alesul președintelui s-a arătat dispus să o modifice, cum vor partidele, doar să îi dea votul, dar și pentru că se mai și dezertează, chiar dintre „confirmați”. Cum ar fi Adrian Papahagi, care a acceptat în principiu să facă parte, ca ministru al Culturii, din guvernul de „tehnici”, dar între timp s-a răzgândit. Zice că nu dispus să fie parte într-un conflict politic și instituțional care îl depășește.
Mișcarea cea mai importantă în negocieri a fost însă decizia luată de PNL de a nu vota guvernul Tomac. A fost un vot unanim, în condițiile în care au participat parlamentarii liberali, primarii municipiilor reședință de județ și președinții de consilii județene. De ce nu-l votează: un guvern fără susținere politică explicită nu va avea puterea să continue reformele, deci nu e o soluție. În plus, a zis Bolojan, această propunere este „una paravan pentru a scuti PSD de răspundere pentru situația în care am ajuns".
Pe surse, pare că nici USR nu va vota Guvernul Tomac. Conducerea partidului o lansat o consultare a tuturor filialelor din țară, iar peste 90% dintre ele ar fi decis să nu susțină Guvernul Tomac.
Ilie Bolojan a răspuns și apelului la responsabilitate lansat de președinte. A zis așa: „Apreciez apelul domnului preşedinte la responsabilitate, dar cred că era un lucru şi mai bun dacă un astfel de apel se făcea şi înainte de moţiunea de cenzură”. Pentru simplul fapt că fosta coaliție, „cu bune și cu rele”, a reușit să stabilizeze situația economică a țării, iar abandonarea măsurilor adoptate în ultimul an ar putea readuce România într-o situație dificilă.
Decizia PNL de a nu-i vota guvernul ne-a arătat cum reacționează Eugen Tomac (profilat ca omul uns cu toate alifiile, care știe să negocieze cu partidele) atunci când nu se întâmplă cum vrea el. A zis că respectă decizia PNL, că e dreptul lor, dar că „nu avem nevoie de lecții despre guvernul pe care îl propun, cu atât mai puțin de afirmații nefericite despre formule politice și responsabilități”, când guvernele PNL au funcționat cu voturile PSD. A mai zis că e hotărât să meargă mai departe și ceva cu România care „trebuie pusă pe primul loc”.
Emilian Isailă scrie că după trei zile de negocieri, se conturează tot mai mult posibilitatea ca Eugen Tomac, premierul desemnat de președinte, să nu reușească să obțină 233 de voturi în Parlamentul României, numărul minim necesar pentru validarea guvernului. Iar discursul furios al președintelui, de miercuri, confirmă că blocajul e destul de puternic.
Săptămâna viitoare se fac cele 10 zile pe care le are Tomac pentru a-și duce guvernul în parlament și vom avea un prim rezultat concret al strategiei lui Nicușor Dan.
Am mai aflat, de la ministrul Apărării, Radu Miruță, că vrea să le ceară ucrainenilor să implementeze un sistem care să oblige dronele lor navale să se autodistrugă dacă ajung în apropierea litoralului românesc.
Mai exact, „atunci când se apropie de apele teritoriale ale României, la 12 mile marine, controlează, programează controller-ul care gestionează această dronă să se autodetoneze automat, fără să umble nimeni după ele”. Altfel spus, drone customizate la neputința noastră de a ne apăra apele, țărmurile și porturile.
Între timp, e agitație în zona financiară, după decizia Consiliului Concurenței (CC) de a amenda cu o sumă record - circa 710 milioane de euro - cele mai mari 10 bănci din România. BNR, care ia rareori poziții publice, s-a pronunțat pe subiect. A zis că e nevoie de clarificări de la CC, pentru a nu genera confuzii și impact negativ asupra creditării și stabilității financiare.
La câteva ore distanță, Bogdan Chirițoiu, șeful CC, a zis că decizia se bazează pe ce au zis reprezentanții băncilor în timpul audierilor, dar și pe probele din raportul de investigație.
Chiar dacă decizia nu este definitivă, în 30 de zile de la comunicarea motivării, băncile sunt obligate să plătească amenzile și, dacă vor, să atace decizia la Curtea de Apel București. Ceea ce majoritatea băncilor au anunțat că vor face. Totuși, plata amenzilor uriașe ar putea avea un impact vizibil cel puțin pe piața bancară.
Avem evoluții interesante și în Justiție. Secția pentru Judecători a CSM a adoptat în o hotărâre de 76 de pagini, în care a denunțat un atac fără precedent asupra justiției, raport care conține și o listă a „atacatorilor” - partide, politicieni, ONG-uri, media. Și a zis că aproape 99% din cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) au votat că sunt de acord cu raportul.
Mai mulţi magistraţi susţin însă că adunările generale ale breslei, convocate, de fapt, pe tema modificărilor salariale, au fost deturnate politic de CSM. Și contestă rezultatele votului prezentate de CSM. Forumul Judecătorilor a anunțat chiar că ia în calcul să acționeze în instanță Secția pentru Judecători a CSM, pentru „afirmațiile nereale" față de membrii săi.
În plan extern, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să majoreze cu 0,25 puncte procentuale principalele dobânzi de politică monetară, având în vedere riscurile inflaționiste generate de războiul din Orientul Mijlociu și creșterea puternică a prețurilor la energie. Este prima majorare operată de BCE după 2023.
În războiul ale cărui efecte globale sunt tot mai vizibile, președintele american Donald Trump a amenințat că SUA vor lovi Iranul „foarte dur în această seară” și a sugerat că Washingtonul ar putea prelua controlul asupra industriei petroliere și de gaze a Republicii Islamice, inclusiv asupra insulei Kharg, principalul terminal de export al petrolului iranian.
Declarațiile au fost făcute după a doua zi consecutivă de atacuri reciproce între SUA și Iran, care au amplificat temerile privind reluarea unui război la scară largă în Orientul Mijlociu.
Însă, la câteva ore distanță, s-a răzgândit. A zis că atacurile au fost anulate, că „discuțiile și punctele finale” au fost aprobate de toate părţile implicate, iar „ora şi locul semnării vor fi anunţate în curând”.
Evoluții importante și în războiul din Ucraina, ajuns în ziua 1569. Ucraina a atacat legăturile terestre ale peninsulei Crimeea. Patru poduri importante au fost lovite de drone, iar distribuția de carburanți a fost suspendată în Sevastopol. Mai mult, rușii nu mai pot folosi portul Mariupol. Comandantul diviziei de drone din Armata Ucraineană spune că vizează izolarea Crimeei, obiectivul fiind de a-i forța pe ruși să se retragă.
În timpul ăsta, în Marea Britanie, Keir Starmer se confruntă cu o nouă criză politică, după ce ministrul Apărării, John Healey, și-a anunțat demisia. El a acuzat guvernul că nu alocă suficiente fonduri pentru apărare într-un moment tot mai complicat de securitate pe continent. Este una dintre cele mai serioase lovituri pentru Starmer de la preluarea puterii.
Am mai aflat, de la serviciul european Copernicus, că Pământul a înregistrat a doua cea mai călduroasă lună mai de când există date înregistrate. Temperatura medie globală a fost cu 1,42 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială. Recordul anterior pentru luna mai a fost înregistrat în 2024.
Foarte cald a fost în Portugalia, Marea Britanie și Irlanda, state europene care au înregistrat cele mai ridicate temperaturi de până acum pentru luna mai, iar Franța a avut cea mai fierbinte zi de mai din istoria înregistrărilor sale meteo.
În context, Greenpeace a furnizat niște date interesante: cei mai bogați 1% din populație sunt responsabili, prin investițiile lor, de aproximativ un sfert din emisiile globale anuale, cei mai bogați 0,1% sunt responsabili de circa 17% din aceste emisii, cei mai bogați 0,01% contribuie cu aproximativ 9%, iar jumătatea cea mai săracă a populației globale generează doar 3%.
Declarația zilei vine din SUA, unde inflația a urcat în luna mai până la 4,2% în ritm anual, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii energiei și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Întrebat în Biroul Oval dacă este îngrijorat, Trump a zis așa: „Nu, îmi place. Cifrele au fost excelente. Știți ce îmi place cu adevărat? Îmi place inflația”. Mai crede că „va cădea ca o piatră”, după încheierea conflictului din Iran. Inflația.
Iar cifra zilei vine de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 81.000 de euro pe zi sunt dobânzile pe care le plătim, după ce România a pierdut procesul cu Pfizer pe dozele necomandate de vaccinuri. 2,5 milioane de euro pe lună. Toate aceste dobânzi se adaugă la suma principală de plată, de aproximativ 680 de milioane de euro. Nazare a mai spus că negocierile cu Pfizer continuă pentru a găsi o soluţie cât mai bună pentru România.
Și câteva informații bune, pe scurt:
Încheiem ziua cu câte ceva despre noi, românii, și paradoxurile noastre. Iată ce arată cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research:
Întrebați cât de siguri sunt că pot diferenția informațiile reale de cele false atunci când apar știri despre securitate sau război, 22,3% dintre respondenți s-au declarat „foarte siguri”, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. Astfel, 54,5% dintre români spun că au încredere în propria capacitate de a identifica dezinformarea.
Percepția este însă diferită atunci când respondenții sunt întrebați despre capacitatea românilor, în general, de a diferenția informațiile reale de cele false.
Doar 8,3% spun că sunt „foarte siguri” că populația poate face această diferență, iar 15,7% se declară „mai degrabă siguri”. În total, doar 24% au încredere în capacitatea românilor de a identifica informațiile false. În schimb, 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri”, iar 24,9% „deloc siguri”, ceea ce înseamnă că două treimi dintre respondenți (66,7%) consideră că populația, în general, este vulnerabilă la dezinformare. Nu și el/ea. |
Reflecția zilei: Dânsul sumbru
Omul de afaceri Matei Păun, fost strateg de campanie al lui Nicușor Dan și unul dintre apropiații președintelui, a „dat din casă”, la podcastul „Vorbitorincii”, cu speranța, probabil, că îi va scădea gradul de respingere președintelui.
Ce a povestit Păun - e relevant și ca percepție care se dorește a fi împărtășită, și pentru a ne imagina sau a valida ce i se spune președintelui:
- Nicușor, el nu și-a dorit să fie președinte, cred eu, ca să înceapă un jihad împotriva PSD-ului sau altor partide. El și-a dorit să fie președinte ca să atingă anumite obiective de reformă, de politici publice și așa mai departe.
- Ideea asta că Nicușor ar fi omul PSD-ului pentru mine este o absurditate totală. Este o absurditate totală.
- Cumva noi ne-am dorit ca Nicușor să nu mai interacționeze cu PSD-ul. Am dorit, de fapt, ca Nicușor să înceapă un soi de jihad împotriva PSD-ului. Ce s-ar întâmpla în momentul în care Nicușor începe să se comporte ca atare? Eu cred că n-ar face decât să împingă PSD-ul într-o alianță cu alții.
- Nicușor Dan a fost votat de vreo 20% din populație în mod liber, ca să zic așa. Diferența de la 20% până la 50% a fost un vot util.
- Pentru dânșii, când l-au susținut pe Nicușor, au suprapus asupra dânsului sentimentele lor cu privire la PSD, cu privire la statul român și așa mai departe.
- Eu știu că pentru dânsul zona de justiție este extrem de importantă.
- E posibil să considere criza economică fiind prioritară. E posibil să-și aleagă luptele. Pentru că nu poți să duci lupte pe cinci fronturi separate în același timp.
- Urmărește Constituția și urmărește mandatul așa cum îl înțelege, încearcă să găsească o ieșire din criza actuală politică pe care nu el a declanșat-o.
- E mai sumbru. Se citește pe fața lui că e nemulțumit. E o persoană care nu vociferează mult, dar se poate citi asupra lui acest lucru.
- De ce nu l-a apărat pe Bolojan - Dar cum să-i fi împiedicat, sunt curios? O ieșire pe baricade a președintelui într-o încercare de a-l salva pe domnul Bolojan, eu sunt destul de sceptic că asta ar fi fost o soluţie. Eu nu cred că preşedintele avea pârghiile necesare astfel încât să îl salveze.
- Niciunul dintre aceste partide, în ceea ce mă priveşte, nu joacă într-o manieră constructivă. Fiecare are nişte doleanţe pe care încearcă să şi le rezolve, în detrimentul interesului naţional. Aceste lupte sunt inutile.
- Dacă nimeni nu-şi doreşte niciun compromis, probabil că mai devreme sau mai târziu vom ajunge la anticipate. Anticipatele, de regulă, aduc multe surprize. În special celor care şi le doresc.
- Ca să înţelegem momentul politic, cred că trebuie să înţelegem momentul economic.
- Recesiune clar, în mod evident. Situaţia e proastă şi probabil că se va înrăutăţi înainte să se îmbunătăţească. Situaţia macroeconomică a României este într-un profund dezechilibru în momentul de faţă. Nu văd lumina la capătul tunelului, în momentul de faţă.
- Nu există în momentul de faţă o ţară care să fie într-un pericol economic mai mare decât în care se află România. Downgrade-ul agenţiilor de rating care, după părerea mea, în momentul de faţă e cvasi-inevitabil.
Realism sau panica bună la toate compromisurile posibile? |
