Au trecut deja două săptămâni de la momentul adoptării moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan și suntem într-o pauză de cafea cu negocierile formale. Așteptăm convocarea de către președinte a unei noi runde de consultări, în urma cărora putem spera la o nominalizare.
Kelemen Hunor spune că în prezent, nu există încă o soluție clară pentru o majoritate stabilă și că negocierile dintre partide rămân dificile. El crede că președintele ar trebui să desemneze un candidat, chiar dacă acesta e tehnocrat și chiar dacă ar putea să nu obțină susținerea Parlamentului din prima încercare, pentru a debloca criza politică. Mai apoi facem reformele necesare ca să luăm bani din PNRR și SAFE. „După aceea, putem să ne certăm din nou”.
Emilian Isailă scrie că „după consultările de luni, președintele României are toate cărțile, iar opinia publică va avea rapid ocazia să vadă și să înțeleagă adevărata sa viziune, dar și dacă are curajul să schimbe România din temelii”.
Între timp, ne-au crescut iar dobânzile la care ne împrumutăm. Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 400 de milioane de lei pe opt ani, la un randament mediu de 6,98% pe an, în creștere față de emisiunile recente de pe piața internă. România rămâne astfel țara cu cele mai mari costuri de finanțare din regiune, la mare distanță de state precum Ungaria sau Polonia.
Iar BNR a revizuit în creștere prognoza privind inflația. Mai exact, BNR estimează că rata anuală a inflației pentru sfârșitul anului 2026 va fi de 5,5%, peste nivelul de 3,9% anticipat în februarie. Traseul indicat de guvernatorul Mugur Isărescu: inflația va crește până prin iulie, probabil că se duce până la 11%, după care va coborî accelerat. Depinde și de cât vor mai dura conflictul din Orientul Mijlociu și criza guvernamentală. „Nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult”, a spus guvernatorul BNR.
Și economiștii UniCredit Bank România și-au făcut publice estimările: în 2026 - creștere economică de 1%, cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB și o inflație medie anuală de 9,1%, urmând ca în 2027 economia să revină la un ritm de 2,3%, cu inflația coborând la 4,2%.
Factori de risc suplimentari identificați de UniCredit sunt liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea ulterioară a plafonului la adaosul comercial pentru produsele alimentare de bază (30 iunie).
Compania TAROM a anunțat deja că va scumpi biletele de avion, ca urmare a creșterii costurilor la combustibilul de aviație, în special kerosenul. Nu știm încă de când și cu cât, doar că vor fi „în perioada de vară”. Pentru biletele deja achiziționate nu se va plăti în plus.
Declarația zilei vine de la guvernatorul Mugur Isărescu. El a criticat varianta numirii unui premier tehnocrat, povestind cum a fost în cazul său: „Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoști, să te cunoască. Altfel vorbești în gol, în deșert. (...) Spre sfârșitul mandatului meu vorbeam și eu acolo singur. Mai rămăsesem eu cu domnul președinte Emil Constantinescu. (...) Și număram ca un deținut câte zile mai am până când plec de la Palatul Victoria”.
Avem și un sondaj INSCOP interesant din care aflăm ce cred românii despre moțiunea de cenzură. 48,6% dintre respondenți cred că moțiunea a fost „un act politic inutil” care va înrăutăți lucrurile în România, în timp ce 44% spun că a fost „un act politic necesar” care va îmbunătăți situația țării. 7,4% nu au răspuns sau nu au știut ce să răspundă.
Diferențele sunt foarte mari între electoratele partidelor sunt uriașe. Votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural tind să considere moțiunea un gest politic necesar. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și marile orașe cred că moțiunea va agrava situația politică și economică.
În plus, întrebați care este motivul principal pentru înlăturarea Guvernului Bolojan, cei mai mulți respondenți – 57,8% – au spus creșterea taxelor și a gestionării defectuoase a economiei. Doar 33,6% cred că guvernul a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public.
Potrivit sondajului, 74,5% dintre români se declară „foarte îngrijorați” sau „destul de îngrijorați” de situația politică actuală.
Cifra zilei vine de la vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, care a vorbit despre situația Metrorex, care figurează pe lista cu companiile de stat care au cele mai importante pierderi. Mai exact - pierderile sunt de 1,2 miliarde, dar are 46 de contabili şi peste 130 de posturi economice și administrative.
În lume, la patru zile de la vizita lui Donald Trump, Vladimir Putin se întâlnește, în China, cu Xi Jinping. Stă aici două zile. În prima zi, Financial Times citează surse care susțin că președintele Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să regrete că a declanșat războiul din Ucraina.
Și avem un avion din România care a doborât o dronă. Mai exact, o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, care execută misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, a doborât o dronă rătăcită în spațiul aerian estonian. Era o dronă ucraineană, dar estonienii au zis că e vina Rusiei, iar ucrainenii și-au cerut scuze. Ministrul român al Apărării, Radu Miruţă, i-a acordat comandorului avionului emblema de emisar pentru pace, clasa întâi. Ministrul estonian de Externe ne-a mulțumit.
În paralel, serviciile secrete din Rusia susțin că Ucraina se pregătește să o atace cu drone lansate de pe teritoriul Letoniei. Mesajul a fost că Kremlinul știe exact unde se află centrele de decizie în Letonia și faptul că face parte din NATO nu o va proteja de „represaliile juste”. Letonia a negat informațiile.
Iar în Spania, poliția l-a arestat pe fiul fondatorului lanțului de magazine de îmbrăcăminte Mango. Jonathan Andic, 43 de ani, urmează să fie interogat în legătură cu moartea tatălui său. Acesta a decedat în 2024, după ce a căzut într-o râpă, în timp ce se afla în drumeție cu fiul său. Inițial, anchetatorii au considerat că e un accident, dar apoi au apărut neconcordanțe în declarații și acum este luată în calcul varianta crimei. La momentul decesului său, averea omului de afaceri era estimată la 4,5 miliarde de dolari.
Încheiem ziua cu un record - lucrarea „Danaidă”, realizată de Constantin Brâncuși în 1913, a fost vândută la o licitație organizată la New York pentru 107,58 milioane de dolari. Este vorba de un record absolut pentru o operă a artistului român și un preț fără precedent pentru o sculptură. Identitatea cumpărătorului nu a fost făcută publică.
„Danaidă” este un bronz cu patină maro și foiță de aur și una dintre variantele realizate de Brâncuși pe tema „Danaidei”. Celelalte versiuni se află în muzee importante, printre care Centre Pompidou, Tate și Muzeul de Artă din Philadelphia.
Criticii de artă consideră că sculptura este inspirată de Margit Pogany, muza celebrului ciclu „Mademoiselle Pogany”. Primele experimente ale lui Brâncuși pe tema „Danaidei” datează din perioada 1907-1909, când artistul realizase o versiune în piatră, aflată acum la Muzeul Național de Artă al României. |
Reflecția zilei: Pâinea și cuțitul
Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Parchetului General a decis că magistrații își păstrează diurnele speciale calculate ca procent din salariu, în ciuda legii adoptate de Guvernul Bolojan care plafonează diurnele tuturor bugetarilor la 23 de lei pe zi în 2026.
Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cea de domiciliu.
Mai exact, cei care au decis că pentru bani sunt mai presus de lege au fost președintele CSM, judecătorul Liviu Odagiu, şefa Înaltei Curți, celebra Lia Savonea, și procurorul general Cristina Chiriac (recent numită şi apărată de Nicuşor Dan). S-au întâlnit și la sfârșit au stabilit, printr-o minută, că prevederile Legii 141/2025 nu se aplică magistraților!
Magistrații preferă legea veche, care stabilește o diurnă de 2% pe zi din indemnizația brută lunară pentru judecătorii și procurorii delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu.
„Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, în cursul anului 2026, de un cuantum al diurnei (...) de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară”, scrie în minută.
Ulterior, președintele CSM, Liviu Odagiu, a emis o decizie prin care a oficializat concluziile minutei.
Decizia permite păstrarea unor sume consistente pentru magistrați. Indemnizațiile brute ale magistraților variază între 16.000 de lei și peste 35.000-40.000 de lei pentru funcțiile de conducere de la instanțele supreme.
În aceste condiții, diurna de 2% pe zi poate aduce aproximativ 100.000 de lei în plus anual pentru un magistrat detașat la CSM sau la alte instituții centrale.
Legea promovată de Guvernul Ilie Bolojan ca parte a reformelor fiscale și bugetare, stabilește că pentru anul 2026 diurnele tuturor angajaților plătiți din fonduri publice sunt plafonate la 23 de lei pe zi.
Ghinion, nu și în Justiție. Și nu pentru că nu ar fi plătiți din fonduri publice.
De altfel, nu e prima oară când sistemul de justiţie se consideră stat în stat. Magistraţii şi-au mai decis în trecut singuri unele majorări salariale, pe care Guvernul nu le-a plătit, aşa că au mers în instanţă şi tot ei au decis că statul e obligat să le plătească salariile restante (circa 2 miliarde de euro).
Când vezi câte cheltuieli se tot adaugă peste tăierile decise de Bolojan, nu pare deja nesemnificativă creșterea aia de TVA? |
