A fost Ziua Națională și oamenii s-au bucurat în număr mare de paradele militare. La București s-a umplut și tribuna de oficiali, iar la final, Nicușor Dan a vorbit cu oamenii și a făcut poze cu ei mai bine de două ore. Apoi, seara, a avut prima lui recepție de Ziua Națională la Cotroceni, unde a ținut un discurs inedit.
A vorbit despre cât de prost o ducem, cât de mare e corupția, cât de slabe sunt Educația și Sănătatea, cât de mare e diaspora și cât de depășită e administrația. Dar pe fiecare le-a pus în oglindă cu câte ceva care s-a și făcut, de obicei lucruri mai mici decât problema. În ecuații care, în toate cazurile, dau cu virgulă.
La final, a zis că sunt câțiva politicieni care iau din realitate doar o parte, o transformă în slogan, pe care îl urlă mai apoi. Și că ar fi cazul să coborâm toți vocea, să ajungem să ne ascultăm unii pe alții și apoi să construim împreună.
Nicușor Dan a oferit și o singură decoraţie cu ocazia Zilei Naţionale - veteranului de război, colonel (r.) Ion Vasile Banu, în vârstă de 107 ani. Președintele spune că „reprezintă esenţa a ceea ce înseamnă dragostea de ţară: un om care, la doar 21 de ani, a intrat în Armata României şi a luptat cu dăruire pentru eliberarea Basarabiei în 1941 şi pe frontul de la Cotul Donului în 1942”.
A fost paradă și la Alba Iulia, dar cu înghesuială de suveraniști. A fost Simion, a fost Călin Georgescu și a fost și Șoșoacă. S-a lăsat cu îmbrânceli, trimiteri la Moscova și huiduieli când a ajuns Bolojan și chiar când s-a intonat imnul. Primarul din Alba Iulia, a zis că nu mai primesc suveraniștii aprobări pentru mitinguri de 1 Decembrie cât o fi el acolo.
Nu știu cum o să evoluăm ca nație, dar numeric nu o să stăm bine. Potrivit celor mai recente proiecții INS, România pierde oameni – rapid, constant și ireversibil până în 2080. În cel mai probabil scenariu, populația țării va scădea cu peste 3,4 milioane de persoane față de anul 2025. Vom fi și mai puțini, și mai bătrâni, iar anumite zone vor fi maxim depopulate.
A fost și ziua 1377 de război, în care Volodimir Zelenski a fost la Paris să discute cu Macron, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a apreciat că urmează „o săptămână crucială" pentru Ucraina.
Declarațiile vin după ce duminică, au avut loc discuții, în Florida, între echipele de negociatori ale SUA și Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, s-a discutat mult, dar nu s-a ajuns la un acord, pe împărțirea teritoriilor, garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice a acesteia. Zelenski spune că sunt chestiuni pe care dorește să le discute personal cu președintele american Donald Trump.
Până atunci, cu rezultatele negocierilor de duminică, Steve Witkoff se duce marți la Moscova, unde va fi primit de Vladimir Putin. CNN comentează că diplomația americană se îndreaptă spre cel mai dificil test al său: confruntarea cu cererile maximaliste ale Kremlinului.
Avem și o investigație Sky News, bazată pe documente desecretizate și mărturii prezentate Comisiei independente privind Afganistanul, care dezvăluie indicii extrem de grave cu privire la comportamentul unei unități a forțelor speciale britanice (UKSF1). Potrivit unui ofițer superior, anumite subunități ar fi aplicat o „politică deliberată” de a ucide tineri de sex masculin aflați „la vârsta la care ar fi putut să lupte”, inclusiv atunci când aceștia nu reprezentau nicio amenințare.
De asemenea, o amplă investigație BBC sugerează că autoritățile georgiene au folosit împotriva manifestanților din Tbilisi, în noiembrie – decembrie 2024, o substanță chimică extrem de iritantă, dezvoltată în Primul Război Mondial și considerată de multă vreme depășită și periculoasă. Un compus creat de armata franceză în 1916, cunoscut pentru efectele sale persistente și greu de neutralizat (un manifestant povestește că pielea „ardea” ore în șir și că orice încercare de a spăla zona cu apă înrăutățea senzația.).
La noi, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă de câteva zile (și potabilă, și menajeră) și vor mai sta așa încă vreo săptămână.
Problemele cu alimentarea cu apă au apărut ca urmare a creșterii uriașe a nivelului de turbiditate a apei furnizate din Barajul Paltinu către Stația de Tratare a Apei Voila. Acest indicator, care arată cât de încărcată cu particule în suspensie este apa, a ajuns la 17.000 de unități, în condițiile în care apă tulbure după ploi are 100–200 unități, iar în cazuri severe 500–1.000 unități. Un nivel care nu a mai fost întâlnit în ultimii 30 de ani și la care nu poate să facă față nicio stație de tratare din România.
S-a ajuns aici pentru că la baraj se făceau niște lucrări și s-a redus mult nivelul apei, combinat cu ploi torențiale câteva zile. O situație care putea fi anticipată, dar nu a fost. Așteptăm acum concluziile Corpului de Control trimis de ministrul Mediului, că Bolojan a zis că cine e vinovat trebuie să plătească.
Iar la București, cel mai recent sondaj (AtlasIntel, casa de sondare cu cele mai bune estimări la alegerile precedente) indică o diferență de numai 0,1% între primii doi clasați în lupta pentru Primăria Capitalei. Iar cei doi sunt Daniel Băluţă, cu 23,3% și Anca Alexandrescu, cu 23,2%. Ciprian Ciucu se află pe locul al treilea - 21,7%, urmat de Cătălin Drulă, cu 15,5% și Ana Ciceală, cu 8,4%.
Pe subiect, Agenția de Rating Politic arată cum, cu o săptămână înaintea scrutinului din 7 decembrie, electoratul din principalul oraș al României nu are un favorit.
Iar fragmentarea politică face ca alegerile să poată fi câștigate cu aproximativ 25% din voturile valid exprimate. În cifre reale și raportat la prezența la urne estimată, de sub jumătate din electorat, doar 200.000 de alegători ar putea să decidă viitorul primar.
Și câteva știri interesante, pe scurt:
Încheiem ziua cu cuvântul anului 2025, desemnat de Oxford University Press (OUP). Acesta este „rage bait”, iar termenul – compus din „rage” (furie) și „bait” (momeală) – simbolizează perfect tensiunile și dinamica online a ultimului an.
Oxford English Dictionary definește substantivul „rage bait” drept conținut online „deliberat conceput pentru a provoca furie sau indignare”, prin frustrare, provocare sau ofensă. Scopul este, de regulă, creșterea traficului sau a interacțiunilor pentru un site sau un cont de social media.
Fenomenul a ieșit din mediul online și influențează tot mai vizibil conversațiile despre politică, identitate, manipulare și dezinformare. |
Reflecția zilei: Unirea și rămânerea
Cristian Tudor Popescu crede că ar fi trebuit păstrată sărbătoarea națională a României la 23 august.
„După `89 a fost desființată. O greșeală, după părerea mea. Semnificația ei trebuia recuperată, înlăturând minciuna comunistă a rolului principal în insurecție pe care l-ar fi jucat PCR, partid anexă a URSS.
Regele Mihai și partidele istorice, PNȚ, PNL, Social-Democrații, conducerea Armatei, factorii principali ai loviturii de stat care l-a înlăturat pe liderul militaro-fascist Ion Antonescu, repuși în drepturi.
Și atunci, 23 august putea fi sărbătorită printr-o paradă militară, cum e acum de 1 Decembrie, ca zi a Armatei Române, care a luptat din greu pentru eliberarea fiecărei palme de pământ românesc de sub ocupația nazistă".
„Iar 1 Decembrie să fie cu adevărat Sărbătoarea Națională a Unirii. Simbolul militar nu e întru totul unificator – mai ales că rolul armatei în lupta pentru Unire e destul de controversat.
Forțele armate apără unitatea și suveranitatea statului în fața unei agresiuni externe. Dar principalul pericol nu vine din afară. Războiul interior, toți împotriva tuturor, poate frânge țara".
Iar de 1 Decembrie, ar trebui „români din toate colțurile țării și din diaspora să se adune nu la București, în locul îngust din jurul Arcului de Triumf, ci la Alba, la lărgime, pe Câmpul lui Horea, ca în 1918.
Sindicatele, organizațiile profesionale pot să aducă reprezentanți ai breslelor. Politicienii și preoții dau năvală oricum, dar firesc ar fi să vedem acolo și români care ne fac cinste: Nadia Comăneci, Laura Codruța Kovesi, Simona Halep, David Popovici, Nobelul pentru Chimie Stefan Walter Hell, Ana Blandiana, Silviu Purcărete, Victor Rebengiuc, violonistul Alexandru Tomescu sau tânărul român Miguel Gane, cel mai vândut poet contemporan din Spania.
(...) Și mulți, mulți români, cel puțin 100.000 ca acum un veac, veniți din proprie dorință. Hore, mese întinse, mămăligă, ciolan cu fasole, cârnați și sarmale".
Oare în câte generații (sau peste câte) am putea să ne recuperăm mental și istoric data de 23 august? |
