România a plătit peste 400.000 de dolari pentru chiria ambasadei din Libia, care nu mai există de 12 ani. O spune ministrul de Externe, Oana Țoiu.
Iar o analiză făcută de deputata Cosette Chichirău pe cele 1.715 companii publice deținute de statul român arată că, în 2025, aproape 400 au înregistrat pierderi cumulate de 4,41 miliarde de lei. Alte 125 sunt în faliment, lichidare sau dizolvare, dar încă figurează cu 3.209 angajați. În total, companiile publice au datorii de 145,5 miliarde de lei, o sumă comparabilă cu întregul deficit bugetar al României din 2025.
Portofoliul apare pe profit numai pentru că trei companii energetice - Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica - generează aproximativ 57% din câștiguri. Și asta pe fondul prețurilor ridicate la energie. Într-un an cu prețuri normale, precum 2019, per total, companiile statului au încheiat pe pierdere.
Sunt miliarde consumate anual de societăți neperformante, structuri care nu mai au activitate și numiri politice. Și am putea face o listă aproape infinită cu astfel de situații.
În timp ce, la Spitalul „Marie Curie”, un bebeluș a murit așteptând eliberarea unui loc la Terapie Intensivă. Copilul se afla pe o listă cu alți opt pacienți care aveau nevoie de internare, dar secția funcționa deja la capacitatea maximă de 22 de locuri. Cinci paturi urmau să fie închise pentru că șapte asistente au plecat, iar spitalul nu a putut angaja altele din cauza blocării posturilor.
„Evident că nu au șanse, evident că nu mai au nicio șansă”, a spus medicul Cătălin Cîrstoveanu, Șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”, despre copiii care așteaptă să fie primiți.
Medicii au numit evidența pacienților aflați în așteptare „lista rușinii și a disperării”. În cei șase ani de când este monitorizată situația, 150 de copii înscriși pe această listă au murit înainte de a putea fi internați. Reducerea cu încă cinci paturi ar fi mărit și mai mult riscul, într-o secție care tratează cele mai grave cazuri de nou-născuți din întreaga țară.
Abia după ce criza a devenit publică, Guvernul a deblocat de urgență 22 de posturi pentru spital. Cu numai o săptămână înainte, Ministerul Finanțelor refuzase însă deblocarea a 7.600 de posturi vacante din spitalele din țară, invocând costul bugetar.
Medicul Cătălin Cîrstoveanu spune că decizia pentru „Marie Curie” este necesară, dar rămâne doar o „soluție de avarie”: lipsa personalului și închiderea paturilor ATI afectează întregul sistem, iar în centrele care primesc cazurile cele mai grave consecința poate fi „mortalitate imediată”.
Între timp, continuă conflictul pe legea salarizării bugetarilor. Cele cinci mari confederații sindicale au anunțat că nu mai participă la consultări și cer ca proiectul să fie retras și reforma reluată de la zero, după instalarea unui Guvern cu puteri depline.
Spun și că nu e o problemă că nu am bifa jalonul din PNRR și am pierde 770 de milioane de euro, că România nu ar intra în criză din atâta lucru, având în vedere că economiile făcute la buget în primele șase lunii ale anului sunt mai mari.
Premierul Ilie Bolojan a admis că este puțin probabil ca legea să mai intre în sesiunea extraordinară din 27–31 iulie și a anunțat că Parlamentul ar putea fi convocat din nou în luna august. El le-a reproșat celor care resping proiectul că nu au venit cu soluții și a spus că speră să fie găsită „o formulă prin care să fie adoptată, într-o manieră sau alta”.
Bolojan a mai spus că noua lege nu va reduce niciun venit, ci două treimi dintre salarii vor crește, iar restul vor stagna. În plus, majorările vor fi doar în funcție de creșterea economiei și nu vom mai ajunge să ne împrumutăm pentru plata lor.
În dispută rămân și declarațiile de avere, mai exact publicarea lor. Guvernul va susține în Parlament revenirea la obligația ca declarațiile de avere să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Prevederea a fost eliminată din proiectul privind integritatea în funcțiile publice după consultările cu partidele. Și acest proiect este jalon în PNRR.
Iar TVA-ul redus la locuințe ar putea rămâne în vigoare și după 31 iulie (când urma să crească de la 9% la 22%), pentru anumite antecontracte semnate. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în ce privește atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru, se lucrează încă la remediere, dar datele privind proprietățile nu ar fost compromise.
În schimb, este posibil să avem o criză de carburanți. România are asigurată aprovizionarea cu carburanți pentru cel puțin următoarele două săptămâni, dar există risc de probleme ulterior, după suspendarea livrărilor de țiței kazah prin terminalul rusesc Novorossiisk.
Rompetrol caută rute alternative pentru a menține rafinăria Petromidia la capacitate normală. Dacă nu le găsește, producția ar putea scădea cu 10–15% în august.
În plus, lucrările feroviare dintre Constanța și Fetești fac dificil transportul carburanților spre vestul țării, unde stocurile sunt la limită. Pentru a evita sincopele, trenurile cu combustibil vor circula cu prioritate noaptea. Deocamdată nu se umblă la rezervele strategice.
Pentru viitor, NATO a aprobat extinderea spre est a rețelei sale strategice de conducte pentru combustibil, un proiect de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, din care aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României.
Noua infrastructură va traversa și teritoriul țării și va permite alimentarea mai rapidă și mai sigură a forțelor aliate de pe Flancul Estic, într-o regiune care se bazează acum în mare parte pe transportul rutier și feroviar, mult mai vulnerabil în caz de conflict.
Proiectul, negociat timp de peste cinci ani, este prezentat drept cea mai mare investiție logistică de acest tip din istoria NATO. Conductele vor avea și utilizări civile.
În Orientul Mijlociu, SUA au atacat Iranul pentru a 12-a noapte consecutiv, vizând din nou obiective militare. Donald Trump a anunțat că, de acum înainte, pentru fiecare navă atacată de Iran în Strâmtoarea Ormuz, armata americană va distruge un pod sau o centrală electrică, inclusiv în apropierea Teheranului. Până acum, 18 militari americani au murit în acest război, iar Trump a participat miercuri la repatrierea rămășițelor a patru dintre ei.
A avut loc și un incident cu potențial mare de a declanșa o criză globală. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au revendicat atacuri cu drone și rachete asupra a două petroliere saudite în Marea Roșie, după ce au anunțat o blocadă navală împotriva Arabiei Saudite. Unul dintre vase, Encelia, a fost lovit și a luat foc, dar echipajul este în siguranță; atacul asupra celui de-al doilea petrolier nu a fost confirmat independent.
Miza depășește cele două nave: după ce conflictul dintre SUA și Iran a blocat practic Strâmtoarea Ormuz, Marea Roșie a devenit principala rută pentru exporturile saudite de petrol. Dacă houthi reușesc să perturbe și trecerea prin Bab el-Mandeb, două dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii ar fi simultan sub presiune, cu efecte directe majore asupra transportului și prețurilor petrolului.
De altfel, prețul petrolului european a trecut pragul de 100 de dolari/baril, joi după-amiază, pentru prima dată din luna mai. Analiștii nu exclud ca, odată cu extinderea războiului în Marea Roșie și prelungirea acestuia, cotația să urce spre 150 de dolari.
Cifra zilei este (peste) un milion de hectare - culturile agricole din România care au fost afectate de seceta extremă din această vară. Cercetătorii arată că problema nu mai este doar lipsa ploilor: temperaturile record accelerează evaporarea apei și usucă solul mult mai repede. La nivel european, producția de cereale este estimată să scadă cu aproximativ 9 milioane de tone, ceea ce poate însemna prețuri mai mari la alimente.
Iar declarația zilei vine de la un rus care a postat anonim un comentariu la o postare pe Telegram despre noul șef al Armatei Ucrainei (Mîhailo Drapatîi, 43 de ani, despre care blogeri ruși au scris: Ne urăște cu adevărat. Acum va fi Armaghedon). Rusul care a comentat și-a exprimat, însă, admirația față de ucraineni:
„Îi invidiez pe ucraineni. Oamenii ăștia nu se tem de absolut nimic și ies în stradă la cea mai mică provocare, ca să nu lase Guvernul să devină prea arogant. Niciun președinte nu ar îndrăzni să oprească Internetul sau să sacrifice viețile oamenilor în felul acela. Dar noi… noi pur și simplu suportăm. Înghițim orice”.
Avem și o premieră: modele AI dezvoltate de Huawei și Xiaohongshu au obținut scorul maxim, 42 de puncte din 42, la Olimpiada Internațională de Matematică. Subiectele le-au fost date după încheierea concursului, fără intervenție umană, iar soluțiile au fost corectate oficial. Alte patru modele de ultimă generație, dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Axiom Math și Moonshot AI, ar fi obținut același rezultat. În 2025, cele mai performante sisteme AI ajunseseră doar la nivel de medalie de aur; anul acesta au egalat cei șapte concurenți umani care au rezolvat perfect toate problemele.
Și un record negativ: la 21 de stații meteo din țară au fost înregistrate, pe 22 iulie, cele mai scăzute temperaturi maxime măsurate vreodată pentru această dată. În unele zone, maximele nu au depășit 16–18 grade, după răcirea bruscă provocată de o masă de aer polar-maritim. Vremea se încălzește, însă, iar la sfârșitul lunii iulie și începutul lui august sunt posibile din nou zile caniculare.
Încheiem ziua cu o concluzie a cercetătorilor: televizorul ne prostește, la propriu. Un studiu pe aproximativ 1.700 de persoane arată că adulții care se uitau foarte des la televizor la vârsta mijlocie aveau, 20 de ani mai târziu, volume mai mici ale creierului în zone legate de memorie, planificare și luarea deciziilor, precum și mai multe leziuni asociate declinului cognitiv și demenței.
Diferențele au rămas și după ce au fost luați în calcul factori precum mișcarea, greutatea, diabetul, fumatul și consumul de alcool. În plus, o persoană care petrecea zilnic câteva ore în fața televizorului avea rezultate mai slabe decât cineva care stătea pe scaun citind sau lucrând la calculator. O posibilă explicație este că uitatul la tv solicită foarte puțin memoria și atenția. |
Reflecția zilei: Realități paralele
Liliana Caimacan face parte din generația care a prins adolescența la finalul comunismului și începutul vieții adulte într-o Românie în tranziție. A ales marketingul într-un moment în care disciplina abia începea să fie înțeleasă la noi, apoi a lucrat aproape 18 ani la Unilever, în România, Germania și Olanda, pe branduri globale precum Dove.
Astăzi, Liliana trăiește la Londra, predă marketing, inovație și strategie la Hult International Business School, lucrează cu companii internaționale în programe de executive education și consultanță. Se implică și în proiecte academice, antreprenoriale și comunitare în România.
Povestește într-un interviu ce înseamnă adaptarea în străinătate și ce a învățat din experiențele din mai multe țări.
Cum vede România de la distanță?
„Privesc cu teamă, dar și cu speranță ceea ce se întâmplă în România. Am foarte multă încredere în oamenii de aici. Știu că există oameni extraordinari, care pot schimba lucrurile, și cred că România are oportunități uriașe.
În același timp, mă îngrijorează faptul că sunt încă foarte mulți oameni care nu reușesc să facă diferența între informațiile adevărate și cele false. Mi se pare că, de multe ori, nu mai există o realitate comună.
O altă preocupare este legată de educație. Mi se pare că s-a împământenit ideea că nu avem nevoie de educație sau că „merge și așa”. Cred că tocmai această mentalitate trebuie schimbată.
Și aici cred că diaspora poate avea o contribuție importantă. Sunt oameni care au trăit mulți ani în societăți în care nu merge „și așa”.
În primul rând, trebuie să faci lucrurile bine. Dacă ai început ceva, trebuie să îl duci la bun sfârșit cum trebuie.
În al doilea rând, există reguli care trebuie respectate, nu ocolite. Cred că trebuie să renunțăm la mentalitatea aceasta de a căuta mereu scurtături. Onestitatea este foarte importantă. Dacă ai promis ceva, trebuie să te ții de cuvânt.
Iar profesionalismul înseamnă să îți faci treaba bine fără să fie nevoie să vină cineva să te controleze.
Cred că educația trebuie să stea la baza societății și că toată lumea ar trebui să înțeleagă acest lucru. Nu să ne întrebăm „de ce să învăț?” sau să credem că există mereu o variantă mai ușoară. Sunt multe lucruri care vin și trec, dar educația este ceea ce rămâne. Doar așa o societate poate progresa”.
Iar ajungem la întrebarea: cine a fost mai întâi, oul sau găina? A cui mentalitate să fie mai întâi schimbată și cine ar trebui să o facă? |
