Ce s-a mai întâmplat la noi
1. Se configurează guvernul Luca Niculescu. PSD a decis să intre la guvernare și să domine copios noul guvern. Ar urma să fie 11 miniștri PSD + 6 tehnocrați. Zice că intră la guvernare pentru că România a ajuns într-o situație critică și vor să salveze economia, dar le-a și acceptat Luca Niculescu propunerile în programul de guvernare.
Social democrații și-au stabilit și 10 priorități. Vor începe prin a evalua dezastrul lăsat de guvernul Bolojan, promit rectificare și buget pe 2027, să nu crească taxele, dar și să mărească pensiile. Cea mai revoluționară măsură este la punctul 10: Demararea reformei administrative - comasarea voluntară a localităţilor cu până la 1500 de locuitori şi comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor.
La miniștri, unu' și unu': Marian Neacșu la MAI, Florin Barbu la Agricultură, Alexandru Rogobete la Sănătate, Florin Manole la Muncă, Daniel Zamfir la Economie, Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Stoica la Dezvoltare, Ștefan Ovidiu Popa la Transporturi, Natalia Intotero la Mediu, Mihai Ghigiu la Proiecte Europene și Ștefan Radu Oprea la Apărare. La vremuri noi, tot ei.
Pentru cele șase portofolii rămase pentru tehnocrați, pe surse se vehiculează așa: la Finanțe - Alexandru Nazare, la Externe - Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO, la Educație - Sorin Costreie, consilier prezidențial, la Cultură - Ioana Ciocan, directoarea Art Safari, la Energie sunt vreo 5-6 nume vehiculate, pare că e cel mai greu portofoliu, fiind cel care are și proiectele energetice în dispută cu americanii.
PNL confirmă că va rămâne în Opoziție și va vota noul guvern, condițiile fiind ca noul premier să își asume într-un acord formal continuarea politicilor Guvernului Bolojan și respectarea angajamentelor luate de România. În plus, din noul guvern să nu facă parte niciun liberal.
În schimb, Dominic Fritz a anunțat că va propune ca USR să nu voteze noul guvern. El spune că argumentul stabilității nu trebuie folosit pentru revenirea la un model de guvernare în care PSD ar putea bloca reformele și controla ministerele cu bugete mari.
Predicția lui Emilian Isailă (o găsiți în analiza de joi de pe SpotMedia.ro): „Noul guvern condus de Luca Niculescu, în realitate unul PSD, va intra rapid în conflict atât cu premierul, cât și cu Nicușor Dan. Complexitatea situației din țară, scandalurile de corupție care-i macină pe social-democrați, nemulțumirea populară, dar și situația internațională vor provoca mari tensiuni în Executiv, dar și ciocniri între Sorin Grindeanu și președintele României.
Râca dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan va fi pistol cu apă față de cea dintre Palatul Cotroceni și PSD, iar social-democrații vor face ceea ce știu cel mai bine, adică să-l șantajeze pe șeful statului cu suspendarea, în timp ce AUR va fi gata în orice moment să mai dea o lovitură în plex României pentru că așa sună ordinul de la Kremlin”.
2. Nicușor Dan a discutat cu președinta Bulgariei, după ce aceasta a anunțat că ia în calcul consultări în baza articolului 4 al NATO, după atacurile repetate asupra navelor comerciale în Marea Neagră. Articolul 4 permite unui stat membru să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că securitatea sau integritatea sa teritorială sunt amenințate. Iliana Iotova spune că a stabilit deja un text comun cu România și Turcia. Se cere un moratoriu privind utilizarea dronelor împotriva navigației comerciale și a infrastructurii civile, precum și încetarea ostilităților în zona maritimă.
Cel mai recent incident a avut loc miercuri seară: o navă a fost lovită de dronă în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina. În urma impactului, la bord a izbucnit un incendiu. Nava a fost identificată ca Yara J, navigând sub pavilionul Insulelor Comore.
3. Anchetă internațională privind servicii pentru nave NATO, cu percheziții în Constanța. DNA a făcut percheziții în județul Constanța, la domicilii și la sediul unei firme. Anchetatorii suspectează folosirea unor facturi frauduloase și mituirea unor funcționari străini pentru obținerea unui tratament preferențial în contracte. Sunt cercetate și posibile fapte de evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul estimat pentru statele NATO depășește un milion de euro.
Pe surse, firma vizată în România ar fi Global Defense Logistics, administrată de Gabriel Daraban, fratele președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban. Și mai interesant e că este aceeași firmă care a plătit zborurile private spre Mykonos, la care au participat și Victor Ponta, Florin Manole, judecătorul CCR Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța, Marius Croitoru.
4. Un mare pas înainte și în România: femeile vor avea dreptul la un însoțitor în timpul nașterii. Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, proiectul care garantează prezența unei persoane alese de mamă pe parcursul travaliului și nașterii. Sunt prevăzute și crearea de condiții pentru protejarea intimității, contactul timpuriu al mamei cu nou-născutul și evitarea separării. Proiectul merge acum la promulgare.
+ Bine de știut Șeful Serviciului Permise Ilfov a fost reținut de DNA, fiind acuzat că primea sume între 100 de lei și 600 de euro pentru facilitarea programărilor, promovării examenului auto și eliberării documentelor. Angajații români folosesc AI mai mult în viața personală (85%) decât la serviciu (58%). Utilizarea la muncă a crescut totuși de la 42% anul trecut. Un incident cibernetic afectează comenzile online, ofertele personalizate și reducerile Card Connect de la Mega Image.
Ce s-a mai întâmplat în lume
1. Ucraina a reclamat restricționarea fără avertisment a comunicațiilor prin satelit Starlink, care a compromis misiuni militare. Mai exact, conexiunea terminalelor care folosesc serviciul militar Starshield se întrerupe când dronele depășesc aproximativ 160 km/h. Restricția afectează atât dronele care lovesc aprovizionarea și infrastructura militară rusă din teritoriile ocupate, cât și dronele folosite pentru interceptarea atacurilor rusești. Sunt îngreunate și misiunile de recunoaștere și comunicațiile de pe front, iar unele operațiuni au fost anulate.
Problemele au apărut la scurt timp după amenințările administrației Trump că va opri furnizarea de informații și livrările de arme, dacă Ucraina continuă să atace rafinăriile rusești. „Această acțiune nu poate fi o coincidență și este legată de situația politică actuală”, spune un consilier al lui Zelenski. În paralel, atacurile rusești au lovit aproximativ 30 de obiective energetice și au lăsat nu mai puțin de 600.000 de oameni fără electricitate.
2. Inflația crește în SUA, China are exporturi peste așteptări. Înaintea alegerilor pentru Congres, creșterea anuală a prețurilor în SUA a ajuns la 3,7% în septembrie, față de 3,4% în august. Benzina s-a scumpit cu 9,1% într-o singură lună. Ceea ce înseamnă o presiune electorală suplimentară asupra administrației Trump, dar și posibilitatea unor noi majorări de dobândă ale Fed, cu efecte asupra finanțării și piețelor internaționale.
În același timp, exporturile Chinei au crescut cu 36,3% față de septembrie trecut, mult peste așteptări. Excedentul comercial acumulat în primele nouă luni a ajuns la aproximativ 938 de miliarde de dolari. Avansul este suținut de cererea pentru produse tehnologice. Ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra industriei europene și risc de noi restricții comerciale. Este și un semnal că reducerea dependenței de producția chineză rămâne dificilă.
3. Comisia Europeană propune amânarea unor reguli climatice pentru importurile de energie. Mai exact, amânarea cu un an, până în 2028, a obligațiilor de monitorizare și raportare a emisiilor de metan pentru importurile de petrol și gaze. Inițiativa vine după presiuni inclusiv din partea Franței și SUA, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea. Este greu de crezut, într-o perioadă dominată de insecuritate energetică și costuri, că UE va mai putea să își păstreze obiectivele climatice de până acum.
+ Bine de știut Chinezii de la BYD vor să ajungă la 40.000 de angajați în Europa până în 2030, prin extinderea producției locale și recrutând inclusiv oameni disponibilizați de constructorii europeni. Bank of America a primit amenzi record, de peste 1,21 miliarde de dolari, pentru încălcarea regulilor împotriva spălării banilor și a sancțiunilor internaționale, inclusiv neraportarea la timp a unor tranzacții suspecte de peste 5 miliarde de dolari. Netflix concediază aproximativ 1.000 de angajați, circa 6% din personal, în cea mai amplă restructurare din 2022 încoace. Iar Papa Leon al XIV-lea a fost operat pentru cancer pulmonar, medicii îndepărtându-i lobul inferior al plămânului drept.
Lumea care se schimbă
Oamenii vor schimbarea regulilor economice. Un sondaj Ipsos pentru Earth4All, realizat în 17 țări, arată că 65% dintre respondenți consideră că sistemul îi favorizează pe cei bogați și puternici, iar 69% cer schimbări majore pentru ca economia să îmbunătățească viața majorității. Nemulțumirea traversează categoriile de venit.
Se erodează sentimentul unui viitor comun. Numai 31% mai cred că guvernul lor va lua decizii în interesul majorității pe termen lung, față de 39% în 2024. Aproximativ două treimi spun că societatea în care trăiesc este mai divizată decât în urmă cu un deceniu. Diferențele politice, de venit și atitudinile față de imigrație sunt percepute ca surse puternice de tensiune.
Tot mai puțini cred în democrație. Sprijinul pentru democrație ca cea mai bună formă de guvernare a scăzut de la 81% în 2024 la 68% în 2026. Totodată, 40% dintre cei chestionați consideră că țării lor i-ar fi mai bine cu un lider puternic, care să nu fie constrâns de parlament și alegeri.
Avertismentul: Atunci când oamenii nu mai cred că instituțiile le pot îmbunătăți viața, promisiunile de transformări radicale - inclusiv prin ocolirea instituțiilor - pot deveni atrăgătoare.
Încheiem ziua cu un fragment dintr-o analiză a cunoscutei jurnaliste Anne Applebaum, în The Atlantic, asupra celor mai recente decizii ale lui Donald Trump în legătură cu Ucraina. O radiografie rece a prezentului și o perspectivă problematică.
„De data asta, pare să fie cu totul altceva: o încercare bruscă și disperată de a forța Ucraina să capituleze și de a salva economia rusă, poate pentru a încheia, în sfârșit, numeroasele acorduri de afaceri despre care se știe că rușii le-au discutat cu negociatorii americani și cu alte persoane din anturajul lui Trump. (...)
Prima și cea mai evidentă lecție este: Nu vă bazați pe Statele Unite. America este acum o putere capricioasă, imprevizibilă, ale cărei politici externe de lungă durată pot fi răsturnate impulsiv, de la o zi la alta.
SUA au sancționat Rusia timp de mulți ani, iar acum, brusc, după bunul plac al președintelui, nu o mai fac. De asemenea, dictatorii sunt tratați mai bine în Washingtonul lui Trump decât liderii aleși.
Canada este un partener energetic mult mai de încredere pentru SUA decât Rusia, și totuși Trump nu a încercat să îmbunătățească relațiile cu guvernul canadian. Securitatea europeană va fi direct amenințată în cazul capitulării Ucrainei, și totuși Trump ascultă de Moscova, nu de Berlin sau Londra.” |
