României nu-i priesc sesiunile extraordinare ale Parlamentului. Deciziile de astăzi ale parlamentarilor ar putea să o coste mult peste 5 miliarde de euro și încrederea obținută cu greu în ultimul an.
În ciuda avertismentului dat marți de Nicușor Dan, plenul Camerei Deputaților a adoptat legea decarbonizării, cu amendamentul PSD care permite închiderea centralelor pe cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități energetice care să le înlocuiască. Legea a trecut cu 180 de voturi pentru, 9 împotrivă și 27 de abțineri. Voturile pentru au venit de la PSD+AUR, contra de la USR, iar PNL s-ar fi abținut.
Pierderile ar putea depăși 5 miliarde de euro: este afectat un jalon PNRR deja îndeplinit și plătit, ceea ce poate aduce penalizări de sute de milioane de euro, iar următoarele cereri de plată, care includ granturi de aproximativ 5 miliarde de euro, ar putea fi blocate.
Președintele a anunțat deja că în primă fază va cere reexaminarea legii. Ca să nu pierdem banii. Dar termenul-limită de 31 august devine tot mai strâns, chiar dacă am spera prostește într-o creștere peste noapte a înțelepciunii politice.
Și Legea integrității a fost adoptată de Senat (105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri) cu două amendamente extrem de controversate.
Primul amendament, introdus de PSD, obligă persoanele declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese să-și piardă mandatul în 30 de zile, inclusiv pentru fapte constatate înaintea intrării în vigoare a legii. Dincolo de faptul că îl vizează pe liderul USR, Dominic Fritz, care și-ar pierde mandatul de primar al Timișoarei, problema este una evidentă de constituționalitate: o sancțiune nouă nu poate fi aplicată retroactiv.
Al doilea, introdus de AUR și susținut de PSD, îi obligă să-și declare averea pe „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele, parlamentarii, premierul, miniștrii și alți demnitari. Cine stabilește existența unei asemenea relații? Este nevoie de conviețuire și pentru cât timp? Intră aici partenerii de același sex sau relațiile extraconjugale? Cum poate ANI să identifice persoane despre care demnitarul nu declară nimic și ce se întâmplă dacă acestea refuză? Nici ANI nu știe.
În plus, dacă te gândești la diversitatea relațiilor dintre soți din România, „relații asemănătoare acelora dintre soți” s-ar putea dovedi exprimarea cel mai greu de lămurit ce poate să însemne.
Dincolo de absurditățile introduse, contestarea la CCR și timpul necesar judecării fac și în cazul acestei legi aproape imposibilă promulgarea până la 31 august. Blocarea acestui jalon PNRR ar putea costa România 770 de milioane de euro.
Bonus: Asociația ACCEPT spune că se recunoaște astfel parteneriatul civil și este cazul să i se dea și drepturi, nu doar obligații. Iar Mirabela Grădinaru, partenera președintelui, și-a publicat (pare că de bună voie) declarațiile de avere și de interese. Case și terenuri moștenite în localități rurale de la bunici, două mașini mai vechi de 10 ani, fără bani în conturi, cu salariu decent și bani împrumutați asociației pe care o conduce.
În timp ce parlamentarii se ocupă cu răfuieli pe banii noștri, dronele mai au puțin și ajung pe plajele unde ne petrecem vacanțele. Mai exact, o dronă a ajuns în apropierea unei plaje din Mamaia. Alarma a fost dată de turiști, care au observat un obiect plutind în apă, la aproximativ 25 de metri de țărm. N-ar fi conținut explozibil.
Iar Dunărea a coborât la un nou minim istoric, cu două zile mai devreme decât estimau hidrologii: debitul a ajuns la 1.400 mc/s, de aproape trei ori sub media lunii august. Ceea ce a declanșat o cursă contra cronometru pentru a menține în funcțiune reactorul 2 al centralei nucleare.
Până acum, intervențiile au ridicat nivelul apei la Cernavodă cu numai doi centimetri, iar scufundarea celor patru barje, care ar trebui să aducă încă 10–12 centimetri, a fost amânată. Curenții sunt foarte puternici și ar putea pune în pericol echipele.
Cifra zilei este 1,5 milioane - acesta este numărul salariaților români care câștigă peste 1.000 de euro net pe lună, față de numai 595.000 în 2020. Numărul lor a crescut de peste 2,5 ori în cinci ani, dar o parte din avans a fost erodată de inflație: 1.000 de euro reprezintă acum aproximativ 90% din salariul mediu net.
În lume, avem războaie și AI. În Orientul Mijlociu pare să fie Ziua Cârtiței. Axios scrie că SUA, Iranul și Omanul sunt aproape de un nou acord temporar, valabil 60 de zile, pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, reluarea armistițiului și repornirea negocierilor nucleare.
Un acord asemănător, tot cu un termen de 60 de zile, a fost semnat în iunie: strâmtoarea s-a redeschis doar parțial și pentru câteva zile, Iranul a reluat atacurile asupra navelor, iar regiunea a intrat din nou în confruntări.
Și noi dezvăluiri privind comportamentul unor modele avansate de inteligență artificială alimentează temerile că tehnologia evoluează mai rapid decât capacitatea autorităților și a companiilor de a o controla în condiții de siguranță.
Institutul pentru Siguranța și Securitatea Inteligenței Artificiale din Marea Britanie a anunțat că modelele dezvoltate de Anthropic și OpenAI au creat identități false pe Internet și au încercat să convingă programatori reali să participe, fără să știe, la un atac cibernetic. Este pentru prima dată când un sistem AI testat în condiții controlate încearcă, fără instrucțiuni explicite, să înșele persoane reale pentru a desfășura o operațiune.
Declarația zilei vine de la Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra și posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale.
„Este imposibil ca Forțele Armate ale Ucrainei, având în vedere nivelul lor actual de dezvoltare, să adere la o organizație care se ghidează după doctrine din Al Doilea Război Mondial”. (...) NATO ar avea nevoie de „aproximativ 12 ani” pentru a adopta standarde noi și „pentru a atinge cel puțin jumătate din nivelul Federației Ruse”.
Și niște frânturi din zi:
Cel mai puternic atac asupra Kievului din acest an – Rusia a lansat 24 de rachete balistice, patru hipersonice și 115 drone Shahed asupra capitalei și regiunii Kiev. Cel puțin 17 oameni au murit și 44 au fost răniți. Nicio rachetă nu a fost interceptată.
Negocieri secrete la Viena – Foști oficiali din Rusia, Franța, Marea Britanie și Germania s-ar fi întâlnit în iulie, pentru a discuta posibile condiții de încheiere a războiului din Ucraina, potrivit Bloomberg. Nu se știe dacă reuniunea a avut mandatul guvernelor, însă britanicii ar fi salutat demersul, iar Franța ar fi fost informată.
Cinci zile consecutive de cod roșu – Avertizarea a fost prelungită până vineri dimineață în șapte județe din nord-vestul și vestul țării, unde temperaturile vor ajunge la 41 de grade. Canicula va persista până duminică, dar joi sunt așteptate furtuni, vijelii și ploi torențiale în mai multe regiuni.
România, în topul european al vânzărilor de mașini chinezești – Mărcile din China au ajuns la o cotă de peste 11% din piața auto românească, ceea ce ne plasează pe locul șapte în Europa. În Germania, cota este de 4%, iar media europeană este de 9,5%.
Bonus de 3% pentru firmele fără datorii – Companiile care și-au declarat și plătit la timp impozitele aferente anului 2025 vor primi automat o bonificație de 3% din impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor. Nu este nevoie de cerere: Fiscul verifică eligibilitatea și emite decizia. Suma poate fi compensată sau restituită.
Încheiem ziua cu ochii spre cer. Pe 12 august, patru spectacole astronomice au loc în aceeași zi: o eclipsă de Soare, maximul Perseidelor, o apariție spectaculoasă a Căii Lactee și Venus luminată pe jumătate, ca o Lună în miniatură.
Din România, eclipsa va fi vizibilă parțial, mai ales în vest și nord-vest, iar în noaptea de 12 spre 13 august, lipsa luminii Lunii va crea condiții aproape ideale pentru Perseide: dintr-un loc întunecat s-ar putea vedea între 50 și 75 de „stele căzătoare” pe oră. |
Reflecția zilei: Băieți deștepți la ofertă
Duminică intră în vigoare legea care permite reducerea accizei la motorină și plafonarea adaosului comercial, iar prețul ar urma să coboare la aproximativ 10–10,20 lei pe litru.
Asociația Energia Inteligentă zice că e, de fapt, un „Black Friday al motorinei”. Asta pentru că înainte ca legea să producă efecte, prețul a fost majorat până la 10,84 lei, iar acum revenirea sa aproape de nivelul anterior este prezentată drept ieftinire.
Scumpirea a fost deja plătită de șoferi, transportatori, agricultori și companii și s-a transmis în prețurile alimentelor, serviciilor și produselor transportate. Statul a încasat taxe mai mari, iar comercianții au vândut motorina la prețurile majorate.
Acum, spune AEI, „statul își pune costumul de pompier după ce incendiul a produs deja pagubele, iar șoferul primește doar fotografia unei reduceri”. Pentru că, așa cum bine știm cu toții, scumpirile se propagă rapid în economie, în timp ce ieftinirile ori ajung extrem de greu, ori nu mai ajung deloc în prețurile finale.
„Consumatorul finanțează problema, consumatorul plătește aparenta soluție, iar la final tot consumatorului i se explică cât de mult a fost ajutat.”
Context în care AEI solicită răspunsuri la câteva întrebări:
- De ce a fost permisă această cursă a scumpirilor?
- Ce motive economice concrete au stat în spatele fiecărei majorări?
- Cât a venit din cotațiile internaționale, cât din taxe și cursul valutar și cât din marjele comerciale?
- De ce statul a intervenit abia după ce românii plătiseră deja?
- Și cine răspunde dacă se dovedește că prețurile au fost majorate anticipat pentru a absorbi efectul viitoarei reduceri?
Mă întreb câteodată - așa, de control - cum ar fi (fost) mai bine, să știi sau să nu știi? |
