Putin a prins curaj. Polonia cere sprijinul NATO după ce o rachetă rusească a explodat pe teritoriul său. O rachetă de croazieră rusească a căzut vineri dimineață lângă un sat, la zeci de kilometri în interiorul Poloniei, în timp ce Rusia ataca Ucraina. Explozia a fost surprinsă de camere.
În alte două locuri, autoritățile poloneze au găsit ceea ce ministrul Apărării a descris drept o a doua rachetă și, cel mai probabil, o dronă cu reacție. Locuitorii din mai multe districte au primit alerte, iar aeroportul din zonă și-a suspendat temporar activitatea. Nu au fost victime.
Ce e diferit de data aceasta? Drone rusești au mai intrat în spațiul aerian al unor țări NATO, inclusiv al României. Există și un precedent pentru rachete: pe 30 iulie anul acesta, o rachetă rusească a căzut în estul Poloniei.
Acum, însă, autoritățile investighează trei obiecte căzute în locuri diferite în aceeași noapte, chiar înaintea unui exercițiu la care militari europeni se pregăteau pentru o posibilă misiune în Ucraina după un armistițiu. Donald Tusk spune că de data asta, incursiunile „par a reprezenta mai degrabă un act intenționat, nu un accident”.
Ce urmează? Varșovia cere NATO mai mult sprijin pentru apărarea flancului estic. Secretarul general Mark Rutte a calificat incidentul drept o încălcare gravă a spațiului aerian polonez și este așteptat sâmbătă la Varșovia.
Prima etapă, morcovul. În timpul ăsta, la noi, au apărut primele informații oficiale despre cum s-ar putea uni localitățile și ce ar însemna pentru locuitori, ca prim pas al reformei administrativ - teritoriale. Astăzi a fost publicat proiectul ordonanței pentru comasarea voluntară.
Pot intra în procedură comune, orașe și municipii învecinate, din același județ, legate printr-un drum. Prima etapă vizează în special cele 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori. Consiliile locale trebuie să aprobe inițiativa, apoi cetățenii votează în fiecare localitate. O comunitate care respinge propunerea la referendum rămâne în afara comasării. Dacă votul este favorabil și referendumurile sunt validate, unirea se aprobă prin lege.
La alegerile locale din 2028, comunitățile care s-au unit ar alege un singur primar și un singur consiliu local. Sediul central ar fi în localitatea care a avut cele mai mari venituri din impozite și taxe locale pe locuitor. În fiecare fostă reședință ar rămâne un punct de lucru. Buletinele, permisele și certificatele de înmatriculare rămân valabile până la expirare.
Pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2029, impozitele pe locuințe și pe terenurile intravilane s-ar reduce cu 50%, timp de cinci ani. Bugetul de stat ar acoperi diferența. Vor fi alocate și 4 miliarde de lei pentru investiții în 2027–2028, prioritate având localitățile de cel mult 1.500 de locuitori care, prin unire, ajung la cel puțin 2.500.
Personalul este preluat de noua administrație. Posturile ocupate sunt protejate pe durata tranziției. Reorganizarea poate începe după un an și trebuie încheiată în șase luni. Dacă două persoane ocupau aceeași funcție de conducere, se organizează concurs.
Miruță, pe urmele lui Fritz. Până la reformă, ANI l-a declarat incompatibil pe Radu Miruță. ANI susține că Radu Miruță a făcut o expertiză judiciară între iunie 2022 și ianuarie 2023, la cererea Judecătoriei Pitești, în timp ce era deputat. Și astfel a desfășurat o activitate specifică unei PFA, ceea ce e incompatibil cu funcția publică pe care o avea.
Miruță spune că nu-i nicidecum așa: PFA-ul era suspendat, instanța l-a desemnat personal, în calitate de expert, și nici nu a încasat onorariul de 1.000 de lei. Mai mult, susține că la acel moment, a cerut un punct de vedere de la ANI și a primit în scris răspunsul că un deputat poate face expertize judiciare. Va contesta decizia în instanță.
Dacă raportul rămâne definitiv, Miruță riscă pierderea mandatului de deputat și interdicția de a ocupa funcții sau demnități publice timp de trei ani. Până la soluționarea contestației, își păstrează mandatul.
Supraveghere cu AI la CNA. Avem și o ancheta Public Record, despre un sistem AI cumpărat de Consiliul Național al Audiovizualului care va putea urmări persoane pe rețele, bloguri, forumuri și la TV. Mai exect, sistemul, programat să intre în funcțiune în toamna lui 2027, ar putea recunoaște după chip și voce persoane care apar la televizor și calcula cât timp au fost pe post. De asemenea, ar monitoriza zilnic anumite conturi de pe rețelele sociale, site-uri și bloguri și ar păstra inclusiv postări șterse ulterior de autori.
Cine intră pe lista „persoanelor de interes” și cine aprobă includerea? CNA dă exemplul politicienilor în campanie, dar spune că va stabili criteriile înainte de pornirea sistemului și că atunci va face și evaluarea impactului asupra datelor personale.
Reacții după întâlnirea Trump-Xi-Putin. Ne întoarcem pe extern unde, după summitul de la Shenzhen, Donald Trump le-a spus la telefon liderilor reuniți la Berlin că, în opinia sa, Vladimir Putin este gata să încheie pacea. Însă, la conferința de presă la care a paricipat singur, Putin a cerut din nou ca Ucraina să se retragă din Donbas și a exclus reluarea negocierilor pentru un armistițiu limitat privind infrastructura energetică și navigația pe Marea Neagră. Declarația comună publicată de cei trei nu menționează Ucraina.
La Berlin, cancelarul Friedrich Merz a spus că o nouă Ialta nu va aduce pacea, iar Emmanuel Macron a cerut redeschiderea discuției despre aderarea Ucrainei la NATO. Aliații Kievului s-au angajat să mențină și în 2027 sprijinul militar de cel puțin 70 de miliarde de euro promis pentru 2026.
Iar vineri, în ziua în care rachetele rusești au lovit puternic Kievul, Comisia Europeană a virat Ucrainei 7,9 miliarde de euro, cea mai mare tranșă acordată până acum prin programul de sprijin.
Analiză | Singura veste bună de la Shenzhen. Summitul nu a adus acorduri importante și nici soluții pentru războaiele în curs, ci a oferit celor trei lideri ocazia de a-și construi o imagine de putere și influență, în timp ce încearcă să-și ascundă propriile eșecuri politice, scrie Anne Applebaum în The Atlantic.
Liderii reuniți la Ialta în 1945 au putut cu adevărat să decidă soarta unor țări mai mici, fără ca acestea să fie reprezentate și împotriva voinței lor. Cei trei lideri reuniți la Shenzhen nu au o asemenea putere. Trăim acum într-o lume a conflictelor asimetrice, în care până și puterile care pretind că reprezintă mari civilizații descoperă că pot pierde bătălii în fața unor adversari mult mai mici.
Dacă summit-ul de la Shenzhen a părut anacronic și depășit - o încercare eșuată de a recrea strălucirea unei epoci apuse a Războiului Rece -, este pentru că exact așa a fost.
Acorduri post-Brexit. UE și Regatul Unit au încheiat negocierile pentru trei acorduri post-Brexit. Din martie 2028, cele două părți vor elimina majoritatea controalelor la frontieră pentru produsele agroalimentare. Tot în 2028, vor fi conectate piețele certificatelor de emisii. Al treilea acord le va permite anual unui număr de până la 100.000 de tineri din UE și tot atâtor britanici să lucreze, să studieze sau să călătorească de cealaltă parte a Canalului Mânecii timp de până la trei ani.
Premierul britanic Andy Burnham a spus și că o revenire în UE este una dintre opțiunile pe care britanicii ar trebui să le ia în calcul. CNN se întreabă, într-o analiză: La zece ani de la Brexit, se pregătește Marea Britanie să anuleze ieșirea din UE?
Hotărâre istorică la Haga. Pentru prima dată în cei 80 de ani de existență, Curtea Internațională de Justiție a stabilit că un stat a comis genocid. În procesul deschis de Gambia, judecătorii au constatat că forțele de securitate din Myanmar au acționat cu intenția de a distruge o parte a minorității musulmane rohingya.
Violențele din 2016 și 2017 au alungat în Bangladesh peste 740.000 de oameni. Curtea a dispus ca Myanmar să permită întoarcerea voluntară și în siguranță a refugiaților, să le restituie bunurile și să acorde despăgubiri acolo unde prejudiciile nu pot fi reparate astfel. Hotărârea este definitivă.
Iar bursele asiatice au încheiat cea mai slabă săptămână din 2020. Indicele MSCI Asia-Pacific fără Japonia a scăzut cu aproximativ 8% într-o săptămână. În Taiwan, unde producătorii de cipuri cântăresc greu în indicele bursier, pierderea a ajuns la aproximativ 17% (cea mai severă din 1990).
Nici rezultatele Nvidia, nici listarea-record de joi a Anthropic, compania care dezvoltă Claude, nu i-au convins pe investitori că investițiile masive în inteligența artificială se vor recupera suficient de repede. Scăderile din Asia s-au transmis pe Wall Street. Acțiunile Anthropic au pierdut până la 12,5% în timpul ședinței de vineri, la o zi după debutul bursier.
Cifra zilei este 232 de miliarde de euro. Atât au plătit statele UE pentru energie importată din Rusia între începutul invaziei pe scară largă și mijlocul lui octombrie 2026. În același interval, UE și statele membre au alocat 231,5 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei. Cele două sume, aproape egale, apar într-un răspuns al Comisiei Europene către eurodeputatul german Moritz Körner. Nota de plată pentru energia rusească include și importurile mari din 2022, înainte ca europenii să își reducă dependența de Moscova.
Pe scurt. Șapte lucruri care merită știute
- 500 de lei pentru rechizite și haine de școală. A început alimentarea a 545.007 carduri educaționale pentru copiii care și-au păstrat eligibilitatea. Pentru cei nou-intrați în program, banii ajung după ce școala confirmă că a distribuit cardul. Suma poate fi folosită până la 31 august 2027.
- Cât de ascultați se simt elevii? Într-un sondaj World Vision, 55,4% dintre profesori spun că iau întotdeauna în considerare opiniile elevilor când discută lucruri care îi privesc. Doar 23,9% dintre elevi au aceeași impresie. Au răspuns 804 elevi și 386 de profesori din proiectele organizației, iar aproape 85% dintre elevi provin din mediul rural.
- În mai puțin de un sfert dintre gospodăriile UE locuiesc copii. Ponderea gospodăriilor cu cel puțin un copil sub 18 ani a scăzut de la 26,9% în 2010 la 23,3% în 2025. Gospodăriile formate dintr-un singur adult fără copii au ajuns la 37,5% .
- Filtru de apă din oase de pește. În orașul brazilian Manacapuru, câțiva liceeni și profesorul lor de biologie au transformat oasele de pirarucu, un pește consumat în Amazon, într-un material care reține metale grele și alți poluanți. Ideea răspunde unei probleme locale: în perioadele de secetă, apa de ploaie devine greu de găsit, tocmai când poluanții se concentrează în apa râului.
- Oase reparate cu un material obținut din scoici. Autoritatea americană FDA a autorizat comercializarea unei paste obținute din sideful stridiilor australiene. Chirurgii o pot folosi pentru a umple golurile lăsate în os de o fractură sau o intervenție. Materialul se degradează treptat, pe măsură ce se formează os nou. Pentru fracturile care trebuie stabilizate, de bază rămân plăcile și șuruburile.
- În premieră, consumăm mai multă energie pentru răcire decât pentru încălzire. Omenirea a început să consume mai multă energie pentru răcirea clădirilor decât pentru încălzirea lor, o premieră în istoria consumului energetic, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Temperaturile tot mai ridicate, valurile de căldură și creșterea veniturilor populației accelerează utilizarea aparatelor de aer condiționat, schimbând structura cererii globale de energie.
Încheiem ziua cu lumea pe care Gen Z o vrea schimbată. Un loc în cămin, o chirie pe care să ți-o poți permite, o școală care să aibă bani. Sunt doar câteva dintre revendicările tinerilor care au anunțat proteste în peste 25 de țări europene. Peste 50 de grupuri de elevi, studenți și activiști s-au alăturat mobilizării.
În Franța, mișcarea a prins avânt după ce elevii au început să blocheze licee în septembrie. În Italia, manifestațiile se suprapun cu o grevă generală, iar în Germania, printre motivele pentru care tinerii se mobilizează se află și perspectiva reintroducerii serviciului militar obligatoriu. La nivel european, tinerii cer și taxarea celor bogați și contestă creșterea cheltuielilor militare, în timp ce guvernele reduc cheltuieli sociale.
În România, Youth Strike a anunțat acțiuni în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov. Organizatorii cer 6% din PIB pentru educație, mai multe locuri în cămine și mai multe locuințe accesibile. Și spun așa, despre contextul protestelor: „Lumea în care ne-am trezit adulți nu este nicidecum lumea care ne-a fost promisă”.
|
Reflecția zilei: Când credeam că putem să schimbăm lumea
„Lumea în care ne-am trezit adulți nu este nicidecum lumea care ne-a fost promisă”, spun tinerii care s-au mobilizat la proteste vineri și în weekend, în București și în alte patru orașe din România. Protestul face parte dintr-o acțiune comună anunțată în peste 25 de țări europene.
Ce spun studiile despre ce vor generațiile:
Generația Z (1997–2012) - O lume a echității sociale, a incluziunii și a sustenabilității - Sondaje recente (precum Ipsos Generations Report 2025 și Barometrul INSCOP 2026) indică o generație foarte pragmatică în privința costului vieții, dar progresistă social. Tinerii Gen Z își doresc o lume în care educația, locuirea accesibilă (78% dintre tinerii români din Gen Z spun că nu își permit o locuință), sănătatea mintală și acțiunea climatică au prioritate în fața bugetelor militare sau a creșterii economice cu orice preț.
Milenialii (1981–1996) - O lume a integrității, a transparenței și a calității vieții - Studiile arată o deplasare de la valorile strict materiale la cele post-materialiste. Milenialii își doresc o societate fără corupție, cu instituții funcționale, protecția mediului, egalitate de șanse și echilibru între viața profesională și cea personală. Conform unui studiu Deloitte (2026), 85% dintre milenialii români declară că nu își permit o locuință proprie, ceea ce a accentuat recent și nevoia de echitate economică.
Generația X (1965–1980) - O lume a libertății individuale, a meritocrației și a prosperității - Cercetările sociologice îi descriu ca fiind pragmatici, orientați spre inițiativă privată, libertate economică și integrare occidentală (UE/NATO). Pentru ei, lumea ideală este una în care munca și competența sunt recompensate fără intervenția excesivă a statului, punând un accent puternic pe familie, proprietate privată și autonomie personală.
Baby Boomers (1946–1964) - O lumea a stabilității, ordinii și securității sociale - Sondajele arată că această generație pune cel mai mare preț pe siguranța zilei de mâine, protecția socială (pensii, sănătate), autoritate și coeziune comunitară. Maturizați într-un regim autoritar și trecuți prin tranziția economică dură a anilor ’90, ei își doresc un stat protector, stabilitate instituțională și respectarea tradițiilor.
Ce trăim toți:
În 2025, când Ipsos a întrebat peste 6.100 de oameni din șapte țări europene ce ar trebui să pună UE pe primul loc, apărarea democrației și a statului de drept a fost răspunsul cel mai frecvent în toate cele patru generații.
Între timp, războiul continuă la granița României, iar statele UE au cheltuit anul trecut 418 miliarde de euro pentru apărare.
Tot anul trecut, șase din zece tineri români între 15 și 29 de ani trăiau în locuințe supraaglomerate, cea mai mare proporție din Uniune.
În 1990, tinerii din Piața Universității cereau libertatea de a spune ce cred. Astăzi, tot în Piața Universității, tinerii folosesc libertatea de a spune ce cred pentru a ne întreba: ei unde își permit să locuiască atunci când pleacă de acasă?
|