A avut loc un nou incident violent într-o școală. Al treilea în mai puțin de o săptămână. Un elev de clasa a IX-a (15 ani) de la Colegiul Tehnologic „Armand Călinescu” din Pitești l-a atacat pe un coleg, cu o macetă, în baia băieților. Un al treilea coleg a fost rănit în incident.
Adolescentul ar fi fost umilit și agresat de colegi, inclusiv prin fotografii trucate cu ajutorul inteligenței artificiale. Nu a spus despre agresiuni nici părinților, nici profesorilor. Un elev care a asistat la incident spune că „a vrut să-și facă dreptate”. „A venit și a început să dea cu maceta, dar nu era priceput, pentru că îi scăpa din mână lama și dădea cu coarda”. Acum, a fost reținut pentru 24 de ore.
Inspectorul școlar al județului s-a grăbit să spună că e un caz izolat și că băiatul de 15 ani nu a arătat niciun semn că ar avea vreo problemă de orice tip. Iar directoarea adjunctă a colegiului a zis la tv că „totul a pornit de la niște glume”.
Primele două incidente violente au avut loc pe 19 octombrie (nu noiembrie, așa cum am proiectat în viitor în newsletterul de ieri, scuze - n.m.). La Bistrița, un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară și un alt coleg, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”. Atacul a fost premeditat și ar fi avut motivații rasiale. Băiatul a fost internat la psihiatrie.
La Târgoviște, un elev de 14 ani a fost bătut și amenințat cu moartea de un coleg de clasă de 15 ani, în incinta școlii. Între cei doi existau niște „neînțelegeri”, care au escaladat. A fost emis un ordin de protecție provizoriu: adolescentul de 15 ani trebuie să păstreze o distanță de minimum doi metri și nu are voie să își contacteze în niciun fel colegul.
Fiind al treilea caz în doar câteva zile, au apărut reacții și de la autorități. Președintele Nicușor Dan a cerut măsuri împotriva violenței din școli, ministrul Educației, Sorin Costreie, vrea încă 1.000 de posturi de paznici, iar premierul Luca Niculescu a convocat pentru vineri dimineața o ședință de lucru la Palatul Victoria, dedicată siguranței în școli.
Am avut joi și o decizie importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a spus negru pe alb ceea ce pentru noi părea legal și de bun simț (nu și pentru CCR și Înalta Curte).
1. Judecătorii nu trebuie să se substituie autorităților responsabile de politicile bugetare și economice.
2. Stabilirea priorităților de cheltuieli și alocarea resurselor publice țin de competența Guvernului și a Parlamentului.
În consecință, decizia guvernului Bolojan de eșalonare a plății salariilor restante pentru magistrați și alți angajați din Justiție este corectă, mai ales în condițiile economice dificile în care se află România. Mai mult, spune CEDO, magistraţii au oricum venituri mult peste media naţională, iar plata în tranșe nu le-a afectat în mod semnificativ condițiile de trai.
Este vorba despre miliardul de euro plăți salariale restante pe care angajații din Justiție le-au obținut tot în urma unor hotărâri judecătorești (măriri de salarii, dobânzi și penalități, actualizări) și pe care guvernul Bolojan le-a amânat la plată în 2026, din cauza limitărilor bugetare. După care, Înalta Curte a decis (judecându-și și dându-și dreptate în propriul proces) că guvernul este obligat să asigure sumele necesare pentru plata restanțelor, altfel urmând să plătească dobânzi și penalizări uriașe.
A mai zis CEDO și că poate fi un conflict de interese să își acorde singuri judecătorii drepturi financiare și că e posibil să nu fie chiar imparțiali când e vorba de patrimoniul lor personal.
E mai mult o lovitură de imagine și să ne mai răcorim puțin, că e greu de imaginat că șefii Justiției din România vor ține cont sau se vor jena de ce le zice CEDO.
De altfel, într-o primă reacție, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, zice să evităm interpretările selective sau concluziile pripite. Cu ce a rămas ea după ce a citit: decizia „confirmă o serie de principii fundamentale, între care caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, respectarea separației puterilor în stat și posibilitatea eșalonării executării obligațiilor financiare, în anumite condiții”. Un mod pretențios de a spune „rămâne cum am stabilit”.
Iar pentru cei care ne întrebăm cam cu ce se ocupă și ce vrea Nicușor Dan - președinte, avem niște răspunsuri dintr-un interviu acordat postului de radio prin satelit SiriusXM.
Întrebat care sunt cele mai mari preocupări ale sale în ceea ce priveşte România în acest moment, Nicuşor Dan a răspuns: „Calmarea acestei situaţii, îmbunătăţirea capacităţilor noastre de apărare şi securitate şi menţinerea unor relaţii bune cu toţi partenerii noştri. (...) Iar în al doilea rând, având în vedere că suntem o ţară stabilă, cu o economie foarte dinamică, cred că nu atragem suficiente investiţii străine pe măsura potenţialului nostru. Prin urmare, o mare parte din activitatea mea constă în atragerea unor investiţii importante în România".
Și câteva informații importante, pe scurt:
- România riscă o penurie de motorină în perioada următoare. O analiză Frames arată că intrăm în această iarnă cu cea mai scumpă motorină din istorie, după ce preţurile au urcat cu aproape 40% de la începutul anului, iar rezervele de urgenţă sunt suficiente pentru 90 de zile.
- Compania aeriană românească Dan Air a depus cererea de intrare în insolvență. Potrivit datelor financiare pentru 2025, compania are datorii totale de peste 126 de milioane de lei. Insolvența ar asigura companiei aeriene protecție împotriva creditorilor și restructurarea datoriei față de aceștia. Programul zborurilor nu va fi afectat.
- Călin Georgescu a fost audiat într-un nou dosar penal, după ce ar fi făcut salutul legionar în public, în apropierea unei secții de poliție din Buftea. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a refuzat să dea declarații, invocând dreptul la tăcere.
În lume, CNN a aflat că Pentagonul a autorizat folosirea unei arme termice non-letale, la granița cu Mexicul. Aceasta folosește fascicule concentrate de unde electromagnetice de înaltă frecvență pentru a produce imigranților (care încearcă să treacă ilegal în SUA) arsuri superficiale, care să îi pună pe fugă.
În Franța, asistăm la o escaladare a confruntării dintre autorități și mișcările de stradă, înaintea unui weekend care se anunță tensionat. Emmanuel Macron a interzis protestele pe care le consideră „nelegitime”, după violențele și jafurile din weekend. Mai sunt acceptate doar manifestațiile organizate de sindicate, dar și acestea posibil pe trasee modificate. La Lyon, autoritățile au interzis toate protestele programate sâmbătă.
Financiar, petrolul a urcat la maximul ultimelor cinci luni, iar bursele sunt sub presiune. Brent a depășit în cursul zilei 112 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictelor și lipsei unor progrese diplomatice. De asemenea, acțiunile din tehnologie și inteligență artificială au tras piețele în jos.
Iar o analiză Bloomberg arată că Rusia deja omoară oameni pe teritoriul UE, prin atacurile asupra navelor din apele românești și bulgărești. Dar aliații NATO se tem să răspundă, pentru a evita o escaladare într-un moment în care sprijinul SUA este incert. În schimb, armatorii deja nu mai trimit nave în Marea Neagră. Traficul maritim de la Varna și Burgas este acum mai mic decât cel din Somalia.
Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Și vorbim despre incidentul informatic major care este în plină desfășurare. Mai exact, milioane de tentative de atacuri informatice au fost raportate la nivel mondial, după ce au fost descoperite vulnerabilități în limbajul de programare PHP (o tehnologie folosită pe scară largă, pe care se bazează circa 70% din siteuri).
Problemele de securitate descoperite pot permite hackerilor să preia controlul asupra serverelor care le găzduiesc și să fure parole sau date. Pentru a se proteja, cei care folosesc această tehnologie trebuie să verifice și să actualizeze rapid sistemele. Companii și instituții publice din întreaga lume și-au suspendat temporar accesul la anumite platforme și servicii, până la securizarea lor.
Problemele sunt vechi (ceva, ceva se știa din 2024), dar abia acum a devenit clar cât de periculoase sunt. Anul acesta, cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a analiza codul și a demonstra cum puteau fi exploatate. Specialiștii pregăteau remediile, însă informații au ajuns prematur pe Internet. Astfel, atacatorii au primit indicii înainte ca toată lumea să se poată proteja. Actualizările au fost publicate pe 21 octombrie, dar trebuie instalate pe fiecare sistem afectat, de aici urgența globală.
Cert este, însă, că pe viitor, vom vedea tot mai multe asemenea alerte, pentru că AI accelerează atât descoperirea problemelor, cât și folosirea lor în atacuri. Defecte care au trecut neobservate ani întregi pot fi găsite și reparate mai repede. În același timp, hackerii pot transforma informațiile despre ele în metode de atac în ore sau chiar minute. |
Reflecția zilei: Exemple vii de la 1884
Noul ministru al Educației, Sorin Costreie, a fost până mai ieri consilier al lui Nicușor Dan și este profesor de filosofie la Universitate.
Deși până acum ar fi trebuit să aibă concluzii și răspunsuri, e încă la faza în care filosofează. A zis așa, într-o emisiune tv:
„Să schimbăm paradigma educaţională. Copiii noştri am senzaţia că învaţă acum mai mult să răspundă bine la teste. Dar sunt acele teste relevante pentru viaţa reală?
Că, de exemplu, testele PISA ne arată că nu. Şi testele PISA ne arată că copiii noştri ştiu tabla înmulţirii sau adunării sau ce tablă este nevoie, dar nu ştiu să o aplice în viaţa reală.
Şi atunci apare întrebarea, într-un mod firesc, dar pentru ce facem noi educaţie? Care-i rolul învăţământului, al educaţiei formale? Cum ajungi la mintea copiilor? Schimbând sau îmbunătăţind şi ajutându-i pe colegii noştri profesori. Adică prin cursuri de formare. (...)
Eu militez pentru o educaţie reflexivă, care să-l facă pe copil să gândească. Şi toate lucrurile astea trebuie să fie dublate de o încredere. Noi nu mai avem încredere. Copiii nu mai au încredere în şcoală, nu mai au încredere în profesori, profesorii în părinţi".
Ne jucăm puțin și îl lăsăm să-i răspundă ministrului Costreie pe Spiru Haret, unul dintre cei mai mari contributori la construirea României moderne, cel care a făcut cea mai importantă reformă a învățământului românesc, care considera educația o responsabilitate națională, iar școala un mijloc de creștere a întregii societăți. Scopul reformelor sale era ca învățătura să formeze judecata, caracterul și capacitatea oamenilor de a-și îmbunătăți viața.
Pentru ce facem noi educație? Care-i rolul învățământului?
„Învățământul unei țări este chemat să îndeplinească un întreit scop. În prima linie, el trebuie să formeze buni cetățeni. În a doua linie, el trebuie să procure tuturor tinerilor fondul de cunoștințe care este indispensabil oricărui om în viață, fără deosebire de treaptă socială: acesta este învățământul obligatoriu. În fine, el mai trebuie să formeze contingente pentru toate carierele care sunt necesare pentru viața completă și armonică a statului”. (1903, Raport la Rege asupra activității Ministerului de Instrucție)
Cum ajungi la mintea copiilor?
„Nici atâta însă nu ar ajunge. Cele ce se spun în școală, ori cum s-ar face, tot nu sunt decât vorbe care zboară, și urma ce vor lăsa în spiritul și inima copiilor va fi trecătoare, dacă chiar școala nu va da exemple vii de ceea ce în clasă se spune numai din gură. Conduita profesorilor, regula din școală au o influență enormă asupra moralității școlarilor. Ceea ce vedem înșine pe toată ziua dovedește mai bine decât multe volume groase acest adevăr”. (1884, raportul general asupra învățământului secundar)
Răspuns la o întrebare pe care nimeni nu (și-) o pune
Despre necesitatea pregătirii celor care vor ajunge să guverneze: „De altă parte, absolvenții liceelor sunt aceia care, mai curând sau mai târziu, vor fi chemați a administra, a legifera, a guverna; așa că chiar dacă liceul ar fi să rămână și în viitor producător numai de funcționari, de medici, de avocați, de profesori – ceea ce nu va fi – totuși el trebuie să prepare pe acești tineri pentru a servi țara cu știință și pricepere, iar nu să-și facă experiența în socoteala ei”. (16 august 1902)
Și nici socoteli pe seama ei, nu? |
