Știrea zilei vine din SUA, unde Curtea Supremă a anulat o mare parte a taxelor vamale pe care Donald Trump le-a impus anul trecut. Instanța a stabilit că Trump și-a depășit atribuțiile când a invocat legea privind „urgențele naționale”, pentru a introduce taxele vamale, fără aprobarea Congresului.
Astfel, hotărârea Curții Supreme pune capăt tarifelor impuse de președintele american în aprilie 2025, care au dus la acorduri comerciale cu 20 de țări, inclusiv Marea Britanie, China, Vietnam, Elveția.
Chiar dacă taxele generale aplicate majorității țărilor sunt anulate, rămân în vigoare tarifele pentru oțel, aluminiu, lemn și automobile, impuse în baza Trade Expansion Act din 1962, care permite restricții comerciale din motive de securitate națională.
Totuși, decizia Curții Supreme este de așteptat să declanșeze un val de procese prin care administrația sa să fie obligată să ramburseze companiilor până la 175 de miliarde de dolari.
La câteva ore distanță, Donald Trump a organizat o conferință de presă în care a spus că decizia Curții Supreme este „profund dezamăgitoare” și a acuzat că instanța este influențată de interese străine, în timp ce țările care „au tras America pe sfoară ani de zile jubilează”.
Nu renunță la tarife, ci va semna un ordin executiv pentru a impune un tarif global de 10%, folosind o prevedere din Legea comerțului din 1974. În plus, va căuta și alte modalități legale pentru a impune noi tarife.
Presa internațională scrie că secțiunea din lege pe care a invocat-o permite aplicarea unor tarife de până la 15% pentru importuri, dar numai pentru o perioadă de 150 de zile, după care este nevoie de aprobarea Congresului.
Întrebat de un reporter dacă intenționează să le mențină pe termen nelimitat, Trump a răspuns: „Avem dreptul să facem, în mare, cam tot ce vrem, dar vom începe să le aplicăm - efectiv, cred - în trei zile.”
În paralel, administrația Trump amenință Uniunea Europeană. Potrivit Politico, Washingtonul a transmis Comisiei Europene că ar putea bloca accesul firmelor europene la contractele Pentagonului, dacă UE va introduce reguli pentru achiziția de armament care ar favoriza producătorii europeni în detrimentul celor americani.
Până la noile reguli, Germania, Franța, UK, Polonia și Italia au convenit să dezvolte în numai un an de zile și la costuri reduse sisteme aeriene și drone autonome cu ajutorul cărora să răspundă la amenințările Rusiei. Cele cinci țări vor și să facă schimb de informații pe care le obțin prin interceptări, supraveghere electronică și spionaj.
În timpul ăsta, în ciuda declarațiilor triumfaliste ale lui Trump, statisticile confirmă că economia SUA a reușit anul trecut o creștere economică de doar 2,2%, cel mai slab ritm de după pandemie. A frânat puternic pe ultimul trimestru, înregistrând o creștere de doar +1,4%, mai puțin decât se așteptau analiștii, aparent, pe fondul blocajului bugetar, dar și din cauza unei încetiniri semnificative a consumului populației.
Ucraina, în schimb, a trecut de ziua 1458 de război, zi în care s-au împlinit 12 ani de la începutul ocupației Crimeii de către Rusia și al agresiunii împotriva Ucrainei.
Pe front, situația trupelor ruse e complicată de corupție, în multe cazuri documentate militarii fiind obligați să le dea salariile ofițerilor corupți și să contribuie la refacerea proviziilor care dispar din unități.
De partea cealaltă, forțele ucrainene spun că sunt gata să lupte în continuare, oricât va fi nevoie. Comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei a declarat că țara sa este capabilă să continue războiul câțiva ani.
Iar asta e o miză importantă. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, crede că există puține șanse pentru un acord rapid care să pună capăt războiului din Ucraina. El consideră că acest conflict, care ţine deja de 4 ani, se va încheia doar atunci când una dintre părți va fi epuizată militar sau economic.
Mai spune că rațiunea și argumentele umanitare nu îl vor convinge pe Putin, iar eforturile europene trebuie să fie ca statul rus să nu mai poată finanța războiul. „Rusia este într-o stare de barbarie profundă și asta este ceva cu care trebuie să ne obișnuim”.
Tot astăzi, autoritățile din Ucraina și Republica Moldova au anunțat că au dejucat un complot de asasinare a unor jurnaliști, ofițeri de informații și alte persoane cu profil înalt din Ucraina. Complotul ar fi fost organizat de un grup operațional care acționa sub coordonare rusă, iar Moscova ar fi promis să plătească până la 100.000 de dolari pentru un asasinat. Zece suspecţi au fost arestaţi: 7 în Ucraina, iar alţi trei - inclusiv coordonatorul grupului - în Republica Moldova.
Evoluții sunt și pe subiectul Iran. SUA au trimis o forță impresionantă, formată din nave de război, avioane, rachete și trupe, în Orientul Mijlociu, ceea ce indică faptul că un atac militar american asupra Iranului ar putea fi iminent.
De fapt, există în prezent suficientă putere de foc în regiune pentru ca președintele SUA să autorizeze un atac chiar în acest weekend, au declarat sub protecția anonimatului oficiali americani.
Wall Street scrie că Trump ar analiza posibilitatea unui atac militar limitat asupra Iranului, menit să determine Teheranul să respecte cerințele pentru un acord nuclear. Atacul ar viza câteva obiective militare sau guvernamentale și ar fi conceput să pună presiune asupra regimului iranian, nu declanșeze o ofensivă totală care ar putea provoca o ripostă majoră.
Până la un posibil nou război, NASA a anunțat oficial că misiunea Artemis II, care va trimite astronauți în jurul Lunii, va fi lansată la începutul lunii martie. Anterior, agenția spațială încheiase cu succes ultimul test major, care a simulat integral ziua lansării.
Iar Donald Trump a anunțat că va cere agențiilor federale să înceapă publicarea documentelor guvernamentale referitoare la extratereștri și OZN-uri, invocând interesul ridicat al publicului pentru acest subiect.
Anterior, Trump l-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama că ar fi divulgat în mod necorespunzător informații clasificate, atunci când a vorbit public despre extratereștri.
De fapt, Obama a fost întrebat într-un interviu dacă extratereștrii sunt reali. Și a răspuns: „Sunt reali, dar nu i-am văzut și nu sunt ținuți în... Zona 51. Nu există nicio facilitate subterană, decât dacă există o conspirație uriașă și au ascuns-o de președintele SUA”. El a explicat că probabilitatea existenței vieții dincolo de Pământ este ridicată, având în vedere cât de vast e universul, însă șansele ca forme de viață extraterestră să fi vizitat Terra sunt reduse, din cauza distanțelor uriașe.
La noi, am aflat de la președintele Nicușor Dan de ce nu a mers la Davos și la Conferința de Securitate de la München, dar s-a dus la Consiliul pentru Pace al lui Trump: „Faptul că nu am mers anul acesta la Davos sau München nu înseamnă că nu vom merge data viitoare. Aici am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate, în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele”.
La reuniunea din SUA, Nicuşor Dan a avut o discuție protocolară care a vizat doar „chestiuni de politeţe" cu secretarul de stat american Marco Rubio. A primit o şapcă roşie inscripţionată cu MAGA, simbolul mişcării care l-a adus pe Trump la putere. Și a fost numit premier de președintele Donald Trump. Peste niște români „fantastici”. O relație, zice Nicușor Dan, „extrem de matură, cu interese reciproce”.
În România fantastică, judecătorii nu se lasă. Curţile de Apel îi cer preşedintelui Nicuşor Dan să trimită în Parlament pentru reexaminare legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea și care a trecut miercuri de CCR. Criticile sunt în mare parte aceleași care se aflau și în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție către CCR și care au fost deja analizate și declarate constituționale.
Iar în plin scandal politic privind modificarea legii pensiilor speciale ale magistraților, CSM reclamă că instanțele funcționează cu un deficit major de personal. Mai exact, sunt vacante 810 posturi de judecător, lipsesc grefieri (ar fi necesare 4.874 de posturi suplimentare) și asistenți ai judecătorilor (necesar de 712 posturi).
Trecem la Sănătate, unde ministrul Alexandru Rogobete a anunțat că vrea să introducă mai multe case de asigurări de sănătate, pentru a sparge monopolul actual al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pacienții ar avea mai multe opțiuni și ar putea alege între case de asigurări aflate în competiție. Procesul ar putea începe în cursul acestui an.
Am aflat și de planul de redresare financiară în 12 pași al Societății de Transport București (STB). O companie cu aproximativ 200 de șefi și în jur de 250 de economiști, cu un buget anual care se apropie de cel al unei primării de sector și cu datorii de 1,6 miliarde de lei.
Primele măsuri: reducerea cu minimum 30% a funcțiilor de conducere și înjumătățirea numărului de directori (economie de 400.000 de lei pe lună), reducerea săptămânii de lucru la patru zile pentru personalul de conducere și TESA (impact: 7,3 milioande lei lunar), reducerea orelor suplimentare (385.000 de lei pe lună), plecări voluntare și reorganizare internă (între 7 și 8 milioane de lei lunar).
Se prevăd, de asemenea, măsuri care vor afecta călătorii: actualizarea tarifelor, reanalizarea gratuităților etc. Ciucu zice că va analiza și crede că „este loc de mai mult”.
Și intrăm în weekend în plin episod de iarnă severă. Avem iar ger, ninsoare, viscol și strat de zăpadă nou, de 15…20 cm.
De aceea, încheiem ziua cu descoperiri despre torsul și mieunatul pisicii. O primă concluzie a cercetării: torsul unei pisici domestice dezvăluie mult mai multe despre identitatea sa individuală decât mieunatul.
Fiecare pisică din studiu a avut propriul tors caracteristic. Acesta apare adesea în situații relaxate, cum ar fi în timpul mângâierilor sau al contactului apropiat cu o persoană familiară, dar este folosit și pentru comunicarea dintre mamă și pui imediat după naștere.
În schimb, pisicile folosesc mieunatul pentru a cere mâncare, atenție sau chiar pentru a se „plânge”. „Mieunatul a evoluat într-un instrument extrem de adaptabil pentru a negocia viața într-o lume dominată de oameni”.
Astfel, în timp ce mieunatul variază enorm în funcție de context, torsul rămâne suficient de constant pentru a distinge clar o pisică de alta.
Spor la negocieri și identificat pisica! |
Reflecția zilei: Viitor de aur țara noastră are
Scrie Deutsche Welle despre participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace de la Washington:
„Nicușor Dan și Viktor Orban au fost singurii șefi de stat/guvern din UE prezenți la reuniunea pentru Gaza a Consiliului Păcii, o instituție inventată de Donald Trump.
Președintele român s-a întors de la Washington cu o șapcă roșie inscripționată cu MAGA, sloganul folosit în campania lui Donald Trump, preluat de la fostul președinte american, Ronald Reagan, care a avut succes cu el în 1980.
Nicușor Dan nu a reușit să vorbească nimic cu omologul său american nici măcar în picioare, după terminarea evenimentului, când toată lumea socializa. Din filmări părea chiar că atunci când a încercat să se apropie, oamenii lui Trump l-au îndepărtat, iar atunci când i-a citit titulatura lui Nicușor Dan l-a prezentat drept prim-ministrul României. Poate era trecut greșit pe listă sau, poate, lui Trump nu i-a venit să creadă că în cele din urmă a venit și un președinte din Uniunea Europeană. (...)
Marile puteri europene au refuzat direct și fără explicații invitația de a participa. (...)
Spania, Belgia, Irlanda și Franța s-au declarat iritate și au considerat participarea ilegală în temeiul tratatelor UE.
Cu excepția Ungariei, unde premierul Viktor Orban este un apropiat al președintelui american și, în plus, are mare nevoie de ajutorul acestuia pentru alegerile generale care au loc în aprilie, celelalte state care au relații speciale cu America și-au trimis oficiali de rang mai mic.
De pildă, Italia l-a avut la Washington pe ministrul său de Externe Antonio Tajani, Polonia pe consilierul prezidențial Marcin Przydacz, Grecia pe viceministrul de Externe Haris Theoharis, Bulgaria pe Ivan Naydenov, secretar general în Ministerul de Externe, Cehia pe șeful diplomației sale Petr Macinka. (...)
Înainte de invazia rusă în Ucraina și de revenirea lui Trump la putere totul era mai simplu, dar acea lume deja veche nu se mai întoarce și România e nevoită să reintre în istorie dintr-o poziție precară.
Polonia a înțeles mult mai devreme ce înseamnă interesul național și merge în această direcție, România, în schimb, bâjbâie”.
Se nasc câteva întrebări:
- De ce a mers chiar Nicușor Dan la reuniunea Consiliului pentru Pace?
- De ce a defilat România chiar cu președintele, fără ca diplomații români să-i poată rezerva lui Nicușor Dan măcar o discuție cu Donald Trump în picioare?
- Oare cei care l-au sfătuit pe șeful statului român să accepte invitația lui Trump nu știau că ceilalți europeni vor fi reprezentați de oficiali cu ranguri mai mici?
- Sau, poate, au crezut că acest soi de exercițiu de umilință e necesar pentru obținerea vizitei la care visează Nicușor Dan? Poate așa România e reconsiderată pentru programul Visa waiver?
- Vrea România să meargă cu Statele Unite orice-ar fi? Și atunci când americanii își dau mâna cu rușii?
- Strângerea relațiilor cu Franța sau cu Germania nu era prioritară pentru România în noua strategie a unei Uniuni Europene cu două viteze?
- Există o strategie despre viitorul țării sau pur și simplu liderii români improvizează de la un pas la altul fără nicio perspectivă clară?
|
