În sfârșit, CCR a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că legea privind reforma pensiilor magistraților este constituțională. A fost și publicată în Monitorul Oficial, așa că președintele o poate promulga pentru a intra în vigoare.
E drept că toate Curțile de Apel din țară îi cer lui Nicușor Dan să o trimită în Parlament pentru reexaminare, iar președintele are la dispoziție 10 zile pentru a se decide. Având însă în vedere poziționările lui de până acum, logic ar fi să nu mai avem parte de încă o amânare.
În motivare, CCR zice că nu are competența de a evalua oportunitatea reformelor legislative sau impactul bugetar și nu poate condiționa reforma pensiilor din Justiție de cele ale altor categorii de personal. Explică și de ce nu a sesizat CJUE.
Trei judecători au avut o opinie concurentă (sunt de acord cu soluția finală, dar au o argumentație diferită), iar alți doi (Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga, propuşi de PSD) s-au opus deciziei, considerând că tăierea excesivă a pensiilor afectează independența Justiției.
După anunțarea deciziei, premierul Ilie Bolojan s-a declarat optimist că România va recupera banii din PNRR aflați sub semnul întrebării din cauza amânărilor repetate (231 milioane euro). Un răspuns oficial din partea Comisiei Europene este așteptat la jumătatea lunii martie. Bolojan s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu şefa Comisiei, Ursula von der Leyen.
În timpul ăsta, la București, scandalul politic escaladează și nu ne dă nici măcar o zi de respiro. Sorin Grindeanu a avertizat că va extinde consultarea internă din PSD pentru a decide dacă mai rămâne la guvernare, dacă vor USR în coaliție, și pe Bolojan premier. În replică, PNL a transmis că schimbarea premierului Bolojan este „nenegociabilă” și a cerut PSD să spună clar dacă mai e parte din coaliția de guvernare.
Grindeanu a revenit, l-a acuzat pe Bolojan că e premierul USR, că guvernează prin aroganță și a amenințat că dacă propunerile „de stânga” ale PSD nu se vor regăsi în proiectul de buget, pesediștii vor bloca bugetul pe 2026. Bolojan i-a transmis de la Bruxelles că încearcă să fie „un premier responsabil”, iar politic este și va rămâne „un conservator liberal”.
Tensiuni și circ sunt și la PMB, unde ședința Consiliului General convocată de Ciucu nu a avut loc din lipsă de cvorum. Grupul PSD e în grevă de două zile și nici consilierii AUR și PUSL nu au venit la ședință. Pe ordinea de zi se aflau aprobarea unui audit la Termoenergetica și STB, dar și indexarea chiriilor pentru locuințele așa-zis sociale.
Luptele de putere au ajuns până la blocarea depunerii jurământului de către un consilier REPER pentru a-l împiedica pe Ciucu să aibă o majoritate (și aia fragilă) în Consiliul General. Alianța lui Ciucu reunește cei 28 de consilieri ai grupurilor PNL, USR, REPER, PMP și FD, iar cei care blochează sunt consilierii PSD+AUR+PUSL.
În ciuda tuturor acestor nesfârșite scandaluri, avem şi o veste bună din zona economică. Primele date privind execuția bugetului consolidat pe luna ianuarie 2026 arată un excedent de 845 milioane de lei. Veniturile statului au fost de 55,1 miliarde lei (fiind în creștere cu 18%), depășind cheltuielile de 54,3 miliarde de lei (în scădere cu 6%). Comparativ, în ianuarie 2025, în mandatul Guvernului Ciolacu, deficitul bugetar a fost de 11 miliarde de lei, adică 0,6% din PIB.
„Aceasta este prima execuție bugetară din luna ianuarie cu excedent din ultimii șapte ani, precedenta fiind în 2019”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru Bloomberg, adăugând că îmbunătățirea soldului bugetar „transmite un semnal clar de disciplină fiscală”.
O altă veste bună este că aderarea la OCDE intră în linie dreaptă. România a primit cel de-al 21-lea aviz favorabil din cele 25 necesare, după ce Comitetul pentru piețe financiare a validat progresele făcute de autorități. Mai avem nevoie de patru avize pentru a finaliza procesul, iar ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune că obiectivul aderării în 2026 e tot mai realist. OCDE este considerată „clubul țărilor dezvoltate”, care reunește cele mai puternice și stabile economii ale lumii.
Până atunci, din raportul BNR privind inflația, în care se explică de ce a fost estimată greșit inflația pe 2025, aflăm că cea mai mare parte din eroarea de prognoză a venit din impactul creșterilor de taxe din luna august (evaluat la 1,8 puncte procentuale). Mai mult, BNR consideră că comercianții au rotunjit (amplu și generalizat) prețurile în favoarea lor și în detrimentul buzunarelor noastre, în cazul majorării de TVA.
Și tot mai mulți primari vor sa interzică jocurile de noroc în orașele lor, după ce legea privind reforma în administrație le-a dat puterea să facă asta. Printre primarii care și-au anunțat intenția în acest sens se află Mihai Polițeanu (Ploiești), Mario de Mezzo (Slatina, PNL), Viorel Marian Dragomir (Brăila, PSD) și Mihai Chirica (Iași, PNL). Impactul financiar la nivel local este mic, având în vedere că taxele pentru jocuri de noroc se duc la bugetul de stat.
A fost și ziua 1464 de război, marcată de un atac aerian masiv al Rusiei, cu doar câteva ore înainte de discuții americano-ucrainene la Geneva. În total, Rusia a lansat peste 400 de drone și aproape 40 de rachete asupra Ucrainei.
Și la noi a fost zi cu probleme. Locuitorii din nord-estul județului Tulcea au fost alertați de două ori - în jur de 16:25 și în jur de 18:00, existând posibilitatea ca drone rusești să fi intrat în spațiul aerian românesc, la nord de Sulina, în contextul unui atac susţinut asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Au fost ridicate de la sol avioane în ambele cazuri.
Despre războiul din Ucraina, Reuters scrie că imaginile analizate de mai mulți experți indică faptul că Rusia a folosit o rachetă de croazieră, capabilă să transporte încărcătură nucleară, a cărei dezvoltare l-a determinat pe Donald Trump să retragă SUA, în 2019, din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară.
Iar România se pregătește pentru o reuniune importantă. Pe 13 mai, la București, va avea loc Summitul B9+, iar Donald Trump ar fi invitat să participe la reuniunea liderilor de pe flancul estic al NATO. Și dacă el nu vine, ar putea fi reprezentat de secretarul de stat Marco Rubio.
Din culise, Politico scrie despre locul unde se iau deciziile în UE: Când Uniunea Europeană intră în criză, într-o încăpere izolată dintr-o clădire a Consiliului European de la Bruxelles se aprind luminile. E un „buncăr” protejat împotriva supravegherii, aflat la subsol. Aici se reunesc cei 27 de ambasadori ai statelor membre UE.
Încheiem ziua cu un studiu care arată că inteligența artificială își dublează capacitatea la un interval de șapte luni. Avansul este atât de rapid încât cercetătorii cred că în curând va fi dificil chiar de măsurat corect progresul celor mai puternice modele de AI. Implicit, nici impactul modelelor AI asupra societății nu va mai putea fi evaluat foarte clar.
Mulți experți din domeniul tehnologiei compară situația din sfera inteligenței artificiale cu evoluția coronavirusului, în sensul că, acesta se răspândea și în perioadele în care nu erau raportate cazuri noi.
Demis Hassabis, fondatorul DeepMind și unul dintre pionierii acestui domeniu, evaluează că inteligența artificială va avea un impact de zece ori mai mare decât Revoluția Industrială, într-o zecime din intervalul de timp (deci în aproximativ cinci ani). |
Reflecția zilei: Șapca și pălăria
Absența președintelui de la Davos și Munchen, marginalizarea sa la Consiliul Păcii din SUA, dar și faptul că nu s-a deplasat la Kiev, unde s-a desfășurat comemorarea a patru ani de la debutul sângeroasei invazii ruse, au provocat o serie de nedumeriri în rândul opiniei publice, dar mai ales printre experții în securitate care consideră că România trebuie rapid să-și rezolve slăbiciunile interne și să se afirme în arhitectura defensivă europeană, scrie Emilian Isailă.
Ideile și argumentele din analiza sa:
„(...) Pe zi ce trece, politica externă promovată de Nicușor Dan împinge România într-o zonă gri, de fragilitate accentuată, fără nicio perspectiva ca țara noastră să joace măcar un rol semnificativ în regiune, deși e una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
(...) Se pot găsi argumente pentru Nicușor Dan în ce privește umilitoarea participare la Consiliul Păcii, clubul lui Donald Trump prin care urmărește să dilueze influența instituțiilor internaționale consacrate, dar e imposibil de găsit argumente pentru absența de la Kiev, unde au fost prezenți 11 șefi de state și de guverne, plus Ursula von der Leyen și Antonio Costa. România n-a fost reprezentată nici măcar la nivel de ministru de Externe.
(...) Marea problemă nu e călătoria la Washington, în care președintele a fost tratat cu o superioritate deranjantă de oficialii americani, ci lipsa de acțiune politică în Europa și criza de decizii interne care să întărească postura de securitate a României.
(...) Criza serviciilor de informații, deși se vorbește foarte puțin despre ea, reprezintă principala vulnerabilitate a României, una pe care Nicușor Dan nu a reușit s-o rezolve în cele 10 luni de când a devenit președinte.
Evenimentele care au dus la anularea alegerilor au arătat că agențiile de informații nu au reușit să protejeze instituții cheie de penetrarea Kremlinului, iar odată cu venirea la Palatul Cotroceni a noului președinte, acesta, deși a încercat, nu a putut obține un raport despre ce s-a întâmplat atunci, n-a găsit nici modalitatea pentru a desemna un director la SRI și schimbarea celui de la SIE și nici să propună o reformă a agențiilor de informații, atât de necesară după înfrângerea în fața Rusiei.
(...) Nemulțumirea față de Nicușor Dan nu e legată de călătoria în SUA, ci de oportunitățile ratate în Europa, care, puse în balanță cu episodul întâlnirii cu Marco Rubio pe un hol care i-a făcut cadou o șapcă MAGA, au ieșit mult în evidență, arătând o Românie măcinată din interior, aflată încă sub controlul neo-securismului, diseminat în societate la începutul anilor ’90”.
În analizele despre Nicușor Dan, CTP pomenește adesea - cu diferite grade de înțelegere - ceva ce a scris înainte de primul tur al alegerilor din mai: „În Nicușor Dan însă, simt că există ceva întunecos și rece, pe care se străduiește să-l țină ascuns”.
Uneori mă întreb dacă nu e doar paralizia dată de o pălărie uriaș de prea mare? |
