Evoluțiile pe front și diplomatice privind războiul din Ucraina devin tot mai tensionate. Ziua 1394 de război a fost marcată de o intensificare a loviturilor aeriene și de confruntări dure pe front. Au fost peste 130 de confruntări într-o singură zi și sunt date care arată că Rusia câștigă teren în Donețk, iar presiunea asupra axei Pokrovsk–Siversk crește. De cealaltă parte, Ucraina a atacat infrastructura portuară rusă de la Rostov-pe-Don, provocând victime și pagube.
În plus, autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova sunt în alertă după ce rușii au atacat cu drone un pod din Odesa, care traversează Nistrul și se află la granița cu R. Moldova. O femeie a murit, iar trei copii au fost răniți. Au fost închise două puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.
Pe plan diplomatic, atenția s-a mutat la Bruxelles, unde liderii UE încearcă să găsească o soluție pentru finanțarea Ucrainei prin folosirea activelor rusești înghețate, dar și la Miami, unde SUA și Rusia pregătesc o nouă rundă de negocieri în acest weekend, după negocierile SUA-Ucraina-Europa de la Berlin.
Europenii sunt departe de a cădea de acord pe o variantă de finanțare a nevoilor Ucrainei. Germania, alături de statele nordice și de cele din Europa de Est sunt pentru acordarea unui împrumut garantat de activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. Belgia și Italia susțin însă acordarea unui împrumut comun, garantat de bugetul UE. Bulgaria, Malta, Ungaria și Slovacia nu vor nici active înghețate, dar nici altă variantă.
Cert este că o decizie trebuie luată curând. Altfel, spune Volodimir Zelenski, Ucraina va trebui să reducă semnificativ producția de drone din 2026 și nu va mai putea efectua atacuri pe distanță lungă asupra instalațiilor energetice rusești. Deficitul de ajutor extern al Ucrainei este de circa 50 de miliarde de euro.
Iar în timp ce UE discută despre fondurile înghețate ale Rusiei, președintele belarus a anunțat că sistemul rus de rachete balistice Oreșnik a fost desfășurat și „intră în serviciu”. Potrivit unei hărți distribuită de canale rusești de propagandă racheta balistică hipersonică Oreșnik ar putea ajunge din Belarus la baza militară de la Deveselu în 5 minute și 30 de secunde. Iar la cea mai mare bază americană, Rammstein (Germania), în 6,1 minute.
În același timp, au avut loc proteste violente la Bruxelles, generate de fermierii europeni, care au blocat principalele artere, au incendiat gardurile de protecție și au aruncat inclusiv cu cartofi. Au fost circa 10.000 de fermieri și 500 de tractoare. Fermierii protestează față de politica agricolă comună, reducerile bugetare prevăzute pentru acest sector, introducerea taxei pe emisiile de carbon și, mai ales, față de acordul de liber-schimb dintre UE și blocul sud-american Mercosur.
Spre finalul zilei, Politico a scris, citând surse, că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a decis că amâne semnarea acordului cu Mercosur, pentru luna viitoare.
O altă zonă cu tensiuni în creștere este Taiwanul, după ce administrația Trump a autorizat vânzări record de arme către această țară. Dacă vor fi aprobate și de Congres, vor fi arme de 11 miliarde de dolari, cel mai mare pachet furnizat vreodată de SUA către Taiwan. China a reacționat imediat, avertizând că decizia va escalada tensiunile din regiune.
Tot Donald Trump și-a ținut discursul anual de Crăciun, în care a dat vina pe Joe Biden pentru toate problemele SUA - inflația, criminalitatea, imigrarea, sistemul sanitar subfinanțat. A mai zis că în numai un an, a transformat situația din cea mai rea în cea mai variantă posibilă și că SUA „se pregătesc pentru un boom economic cum lumea nu a mai văzut vreodată”.
În timp ce SUA se pregătesc, o investigație Reuters arată că China lucrează în secret la o tehnologie esențială pentru a obține independența față de Occident, în producția celor mai avansate cipuri pentru AI, telefoane și aplicații militare. A recrutat foști ingineri ai companiei olandeze ASML, lider în domeniu, și obligă angajații Huawei să lucreze în condiții stricte și chiar să doarmă la locul de muncă, cu acces limitat la lumea exterioară.
La noi, USR a anunțat în sfârșit propunerea pentru noul ministru al Apărării. Este vorbe de Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, care va fi și vicepremier. În locul lui, la Ministerul Economiei, va veni Irineu Darău. Președintele Nicușor Dan a confirmat că USR s-a consultat cu el pentru ambele propuneri și a zis că are încredere în amândoi.
Și pe măsură ce se apropie finalul anului, pare că reforma în administrație rămâne doar la nivel de promisiune. Coaliția a agreat miercuri reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, subvențiilor partidelor și a a sumei forfetare încasată de parlamentari, dar și reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestui impozit în 2027 și creșterea salariului minim la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Totuși, angajarea răspunderii guvernului și pe acest pachet se lasă așteptată.
În plus, în ședința de guvern de joi s-a decis menținerea și în 2026 a cumulului pensie - salariu la stat, cu prioritate în sănătate, educaţie şi alte sisteme critice. Premierul Ilie Bolojan promisese că va fi eliminat acest privilegiu, pentru pensiile speciale, dar în ultima variantă a proiectului de lege, apăreau deja patru mari categorii de excepții.
Tot în zona politică, premierul Ilie Bolojan a marcat o victorie în PNL, unde a reușit să îl impună pe primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, la coordonarea filialei PNL București, înlocuindu-l pe Hubert Tuma, președinte CJ Ilfov și unul dintre cei mai puternici lideri din tabăra PNL anti-Bolojan. Din această poziție, Ciucu va negocia cu celelalte partide la nivelul Capitalei și va face ordine în organizațiile liberale de sector.
Avem și un nou subiect pe care președintele și premierul au poziții diferite: prescripția în cazul faptelor de corupție. În timp ce Ilie Bolojan a declarat că cel puţin pentru faptele de corupţie grave nu ar trebui să existe prescripţie, Nicușor Dan crede că mai important este să ne dăm seama de ce nu reuşim să rezolvăm o faptă de corupţie în 15 ani, cât e termenul acum.
În timpul ăsta, corupția se manifestă în cele mai variate forme. De exemplu, în 2022, s-a constituit o rețea formată din șapte cetățeni ucraineni, sprijiniți de avocați din Baroul București, traducători și notari publici, care facilita obținerea cetățeniei române prin falsificarea actelor de stare civilă necesare pentru a dovedi o presupusă descendență din foști cetățeni români. Doar în primele 11 luni ale acestui an, peste 900 de cereri de cetățenie au fost depuse de respectiva rețea.
Iar primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită și spălare de bani. Ar fi primit, în decurs de trei ani, peste 600.000 de euro în schimbul unor favoruri administrative. Se cere și confiscarea a peste 2 milioane de lei, sumă pe care edilul nu o poate justifica din venituri legale.
S-a dat și sentința în cazul rapperului american Wiz Khalifa, cel care a fumat cannabis pe scena festivalului „Beach, Please!” de la Costinești. El a fost condamnat definitiv în România la 9 luni de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Constanța. Anterior, Tribunalul Constanța îl sancționase doar cu o amendă penală de 3.000 de lei.
Încheiem ziua cu o explicație de la oamenii de știință pentru tendința noastră de a ne aminti mai degrabă de experiențele negative decât de cele pozitive din viața noastră. Este vorba despre cum este construit creierul nostru, care reține mai mult ce e negativ, decât ce e pozitiv. Tendință adesea amplificată de un mecanism psihologic prin care interpretăm chiar și situațiile neutre într-o lumină pesimistă.
Iar tiparul ăsta vine de la strămoșii noștri, pentru care identificarea rapidă a unui pericol putea face diferența dintre viață și moarte. Un sunet suspect sau urme de prădător necesitau atenție, în timp ce lucrurile plăcute aveau un impact mult mai mic asupra supraviețuirii.
Astfel, creierul a învățat să prioritizeze informațiile negative, un reflex care se manifestă și astăzi, când reacționăm exagerat la critici, respingeri sociale sau incertitudini. |
Reflecția zilei: Studentul repetent al istoriei
La Casa Albă, pe culoarul care leagă Aripa de Vest de restul clădirii, portretele foștilor președinți americani au primit recent ceva nou: plăcuțe permanente din bronz, montate chiar sub rame. Donald Trump le-a numit „Presidential Walk of Fame”. Casa Albă susține că multe dintre textele gravate au fost scrise chiar de președinte.
Nu sunt note neutre, istorice. Sunt texte politice, directe, polemice, scrise în stilul binecunoscut al postărilor lui Trump, cu majuscule, punctuație agresivă, verdicte categorice.
Sub portretul lui Joe Biden nu apare o fotografie clasică, ci doar semnătura sa, realizată cu autopenul. Textul îl prezintă drept un președinte lipsit de legitimitate și responsabil pentru aproape toate marile crize recente.
„Somnorosul Joe Biden a fost, de departe, cel mai slab președinte din istoria Americii. A preluat funcția ca urmare a celui mai corupt scrutin văzut vreodată în Statele Unite. Biden a supravegheat o serie de dezastre fără precedent, care au adus națiunea noastră în pragul distrugerii.”
Plăcuța continuă cu acuzații privind politicile economice, climatice, de imigrație și de politică externă. Retragerea din Afganistan este descrisă drept „una dintre cele mai umilitoare din istoria Americii”, iar conflictele internaționale recente sunt puse direct pe seama slăbiciunii sale. Textul se încheie cu referiri la un presupus „declin mental sever” și la „utilizarea fără precedent a autopenului”.
Plăcuța dedicată lui Barack Obama este mai concisă, dar nu mai puțin încărcată ideologic.
„Barack Hussein Obama a fost primul președinte de culoare, organizator comunitar, senator cu un singur mandat din Illinois și una dintre cele mai divizive figuri politice din istoria Americii.”
Finalul reia o teorie conspiraționistă legată de alegerile din 2016: „A spionat campania prezidențială din 2016 a lui Donald J. Trump și a prezidat crearea farsei «Rusia, Rusia, Rusia», cel mai mare scandal politic din istoria Americii.”
Deși nu are un portret propriu pe acest culoar, Hillary Clinton apare pe două plăcuțe, ca reper al înfrângerii electorale.
Casa Albă spune că aceste texte sunt „descrieri elocvente ale moștenirii fiecărui președinte”. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a precizat că multe dintre plăcuțe au fost „scrise direct de președinte, ca student al istoriei”.
Mult timp, istoria de la Casa Albă a fost lăsată în seama arhivelor, a muzeelor, a comisiilor și a timpului. Acum, ea este gravată în bronz, la persoana întâi, cu exclamații și verdicte definitive. Istoria vine deja interpretată, rezumată și semnată.
Peste ani, aceste plăcuțe vor spune mai puțin despre președinții pe care-i descriu și mult mai mult despre actualul locatar al Casei Albe. Mă întreb, dincolo de spectacol, ce fel de viitor așteaptă o lume în care minciuna, disprețul, lipsa de scrupule și batjocura ridicată la rang de decor oficial riscă să devină nu excepția, ci regula? |
