Sâmbătă dimineața, SUA și Israelul au atacat Iranul. Mișcarea a fost una bruscă, după ce s-a aflat că sâmbătă dimineață, la reședința liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, urma să aibă o întânire cu numeroși oficiali de rang înalt iranieni. La suprafață, nu în buncăre, ceea ce era o oportunitate, în ciuda faptului că complexul rezidențial al lui Khamenei beneficia de securitate maximă.
Bombardamentul asupra reședinței liderului suprem a fost atât de puternic încât imaginile arată cum toată zona este distrusă, aproape rasă de pe fața pământului. Au murit liderul suprem, numeroși oficiali de rang înalt, dar și fiica, ginerele și nepotul lui Khamenei.
Așa au luat sfârșit peste trei decenii de conducere a Iranului cu o combinație de paranoie, putere absolută și credință fermă în propriul destin divin.
După anunțul morții ayatollahului, mii de iranieni au ieșit în stradă. Unii să petreacă și să se bucure, alții să îi plângă dispariția și să blesteme SUA și Israelul. Proteste ale grupurilor de șiiți au avut loc și în Pakistan, Irak și India. Cel puțin opt persoane au murit și 20 au fost rănite la Pakistan.
Au fost declarate 40 de zile de doliu și numită o conducere interimară formată din președintele țării, șeful sistemului judiciar și un jurist al Consiliului Gardienilor.
Ca represalii, Iranul a lansat valuri de rachete balistice asupra Israelului (bilanțul fiind de 9 morți și zeci de răniți, după lovirea unui adăpost antiaerian), dar a atacat și Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Kuweit (state care găzduiesc baze militare americane) și Iordania.
Deși Iranul a spus că țintele ar fi fost zeci de baze militare ale SUA, rachetele și dronele au lovit hoteluri și centre comerciale. A fost atacată și o bază militară franceză și a fost scufundat un petrolier care a încercat să tranziteze strâmtoarea Ormuz.
Atacuri masive de ambele părți au avut loc și duminică. Numărul de victime în Iran nu este cunoscut încă, fiind făcut public doar un bilanț sumbru, de peste 100 de copii uciși în urma bombardării unei școli primare de fete care se afla în apropierea unei cazărmi a Gardienilor Revoluției.
SUA au anunțat că trei militari americani au fost uciși și alți 5 răniți grav în operațiunile de până acum.
Trump i-a îndemnat pe iranieni să își ia soarta în mâini, să iasă în stradă și să răstoarne regimul sau ce a mai rămas din el.
Președintele SUA a urmărit atacul și desfășurarea ulterioară a evenimentelor din reședința sa din Mar-a-Lago. El spune că 48 de lideri iranieni au fost uciși până în prezent, că operațiunea militară americană din Iran „merge foarte bine, înaintea graficului” și că va continua, „pe parcursul săptămânii sau atât timp cât va fi necesar pentru a ne atinge obiectivul de PACE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU ȘI, DE FAPT, ÎN LUME!”.
De asemenea, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că operațiunea continuă, a dat ordin pentru mobilizarea a 100.000 de rezerviști și forța cu care Israelul va lovi Iranul în zilele următoare va fi tot mai mare, pentru a-și „asigura existența și viitorul”.
Spre finalul zilei, armata israeliană a anunțat că a obținut superioritatea aeriană deasupra Teheranului, ceea ce înseamnă că aeronavele și dronele pot opera acum fără riscul de a fi doborâte.
Iar Trump a zis că noua conducere de la Teheran dorește să deschidă un dialog cu Washingtonul și că el a acceptat.
Analiștii avertizează însă că luptele ar putea atrage SUA într-un conflict prelungit, fără o ieșire clară. Conducerea Iranului dispune de capabilități militare extinse și de o rețea de forțe regionale care ar putea susține o rezistență de durată.
Mai mult, autoritățile germane avertizează că există riscul unor acțiuni de represalii pe teritoriul european, în special împotriva instituțiilor israeliene și americane sau a obiectivelor comunității evreiești din Europa.
Motivul
Motivul invocat de Trump pentru atac: „activitățile amenințătoare” ale Teheranului care „pun în pericol în mod direct Statele Unite, trupele noastre, bazele noastre din străinătate și aliații noștri din întreaga lume”. Obiectivul: anihilarea facilităților nucleare, a armatei, dar și facilitarea schimbării de regim în Iran.
The Washington Post scrie însă că Donald Trump a lansat atacul de amploare asupra Iranului după săptămâni de presiuni venite din partea a doi aliați-cheie din Orientul Mijlociu – Israel și Arabia Saudită. Și asta în ciuda existenței unor evaluări ale serviciilor americane potrivit cărora Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru teritoriul continental al SUA în următorul deceniu.
Și The New York Times a aplicat un fact-checking pe declarațiile lui Trump și a concluzionat: justificarea atacului prin existența unei „amenințări iminente” nu este susținută de datele publice disponibile, iar afirmațiile președintelui american combină fapte parțiale cu exagerări politice.
Iar boardul editorial al The New York Times a lansat un rechizitoriu dur la adresa președintelui Donald Trump, punând sub semnul întrebării legitimitatea, legalitatea și raționalitatea deciziei, acuzând lipsa unei strategii coerente și o escaladare periculoasă fără acordul Congresului.
Pentru că atacul SUA a avut loc fără aprobarea Congresului (chiar dacă anumiți membri au fost informați), cu încălcarea Cartei ONU, dar în linie cu modul de a lua decizii al lui Trump în contextul geopolitic actual.
Reacțiile din întreaga lume au fost palide, chiar și cele care au condamnat atacul ca fiind ilegitim. Mai multe țări au reclamat încălcarea dreptului internațional, iar șeful diplomației chineze a spus că „atacarea unui stat suveran fără autorizarea Consiliului de Securitate al ONU subminează ordinea internațională”, iar comunitatea internațională trebuie să se opună la revenirea lumii la „legea junglei”. Cam atât.
Efectele
De luni, odată cu deschiderea burselor, vom vedea și efectele economice ale noului război declanșat de Donald Trump.
Luptele au blocat practic transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care tranzitează o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Scenariile arată că, în cazul în care tranzitul pe aici al petrolului ar fi afectat parțial, cotațiile Brent ar urca la peste 80–85 de dolari pe baril, în timp ce blocarea totală ar duce prețurile la 100-120 de dolari pe baril. O creștere care ar genera un nou val inflaționist la nivel global.
În România, prețul carburanților ar putea trece de pragul de 9–10 lei/litru, în cazul în care cotațiile petrolului s-ar stabiliza la 90–100 de dolari/baril.
O blocadă ar afecta direct și aprovizionarea Europei și Asiei cu gaze naturale lichefiate, iar prețurile gazelor pe bursele europene ar putea exploda. Conflictul ar lovi și lanțurile globale de aprovizionare.
Pe piața valutară, reacția va depinde de durata și amploarea conflictului. Dacă tensiunile persistă și afectează petrolul, dolarul ar putea câștiga teren, cu excepția yenului japonez și a francului elvețian, considerate refugii.
De asemenea, a fost produsă o perturbare majoră a traficului aerian în Orientul Mijlociu și dincolo de regiune, după ce mai multe state și-au închis spațiul aerian, iar trei hub-uri aeriene esențiale care leagă Europa, Africa și vestul Asiei și-au întrerupt operațiunile. Sute de mii de pasageri au fost afectați, mulți fiind blocați în zone de conflict.
Războiul din Iran ar putea să aibă efecte sensibile și asupra războiului din Ucraina. Slăbirea unui aliat-cheie al Kremlinului este un avantaj clar, dar momentul ales și motivațiile președintelui american Donald Trump ridică semne serioase de întrebare, scrie The Kyiv Post.
Care se întreabă: Este aceasta începutul unei strategii coerente sau doar o nouă distragere de la apărarea securității europene, de la dezvăluirile Epstein și de la planul de pace promis de Trump pentru Ucraina, dar rămas blocat? O să vedem în săptămânile care urmează.
La noi, MAE a anunțat că circa 1.000 de români aflați în zona de conflict au cerut ajutor până acum, printre cei blocați în alte țări aflându-se și 28 de elevi din Focșani. A fost convocată celula de criză și am fost anunțați că toate structurile sunt în alertă și nu avem de ce ne teme.
În timpul ăsta, în SUA, se conturează un nou imperiu media pro-Trump, dacă tranzacția estimată la peste 110 miliarde de dolari, prin care Paramount Global (controlată de Skydance) ar prelua Warner Bros. Discovery, va fi aprobată de autoritățile de concurență.
Vor fi aduse sub același control un mare studio de film, platforme majore de streaming (Paramount+ și HBO Max), rețele TV naționale (CBS) și CNN, una dintre cele mai influente instituții media din lume.
Personajul-cheie al tranzacției este David Ellison, fondatorul Skydance Media și fiul miliardarului Larry Ellison. Ascensiunea lui a fost fulminantă: în urmă cu mai puțin de un an conducea un studio de producție minor, în 2025 a preluat Paramount, iar acum este la un pas de a controla un imperiu media.
Îngrijorarea majoră vine din cedările deja făcute: sub conducerea lui Ellison, Paramount a plătit milioane pentru a închide un proces intentat de Trump, a anulat emisiuni extrem de critice la adresa acestuia și a blocat temporar reportaje sensibile.
Jocurile de putere și alegerile discreționare afectează și Pentagonul. OpenAI a anunțat că a semnat un acord cu Pentagonul pentru utilizarea instrumentelor sale de inteligență artificială în sisteme militare clasificate, la doar câteva ore după ce administrația Donald Trump a decis interzicerea folosirii tehnologiilor companiei rivale Anthropic în toate agențiile federale.
Acordul cu OpenAI include garanții de siguranță similare cu cele solicitate de Anthropic, garanții pe care administrația Trump le-a respins în cazul acesteia.
Avem și un studiu nou care arată că planeta se încălzește mai repede decât credeam, Pentru prima dată, temperatura medie globală a stat peste pragul de 1,5°C timp de un an întreg. În paralel, cantitatea de CO₂ din atmosferă este cu aproximativ 50% mai mare decât înainte de industrializare.
Iar sistemele naturale care au ținut clima în echilibru mii de ani încep să cedeze. Topirea gheții din Antarctica accelerează încălzirea, iar degradarea Amazonului riscă să transforme „plămânul planetei” din absorbant de carbon într-o sursă de emisii. Dacă aceste sisteme cedează, efectul este unul de domino, greu sau imposibil de oprit.
În ciuda vremurilor, o să avem ocazia să ne bucurăm de vreme. Meteorologii anunță un început de martie cu vreme blândă și mult soare. Prima decadă a lunii aduce temperaturi mai ridicate decât media obișnuită pentru această perioadă, iar precipitațiile vor fi puține. Practic, primele zile de primăvară calendaristică vor avea mai degrabă aer de aprilie.
Încheiem ziua cu o descoperire a cercetătorilor de la North Carolina State University care ar putea schimba radical felul în care sunt construite și întreținute de la avioane și mașini, până la turbine eoliene sau nave spațiale.
Oamenii de știință au creat un material extrem de rezistent care are o abilitate aproape SF: se poate repara singur și poate rezista sute de ani, nu doar câteva decenii.
Este vorba despre materiale compozite armate cu fibre, folosite deja în industrie, dar „îmbunătățite” cu un mecanism de autovindecare. Între straturile de fibre este introdus un polimer special care, atunci când materialul este fisurat sau lovit (de grindină, impacturi, uzură), poate fi topit printr-un curent electric. Polimerul curge în crăpături și le „lipește” la loc, refăcând structura internă, fără intervenții complicate sau înlocuirea piesei.
Un astfel de material ar putea ține 100–500 de ani dacă este „activat” periodic, ceea ce ar putea schimba regulile jocului în foarte multe industrii. |
Reflecția zilei: Duios România trecea
Nu știm cum se poziționează România față de războiul declanșat de SUA și Israel în Iran. Nici președintele, nici premierul nu au suflat nicio vorbă pe subiect.
În schimb, mai întâi am aflat că se face celulă de criză, că toate structurile de apărare și securitatea sunt în alertă, iar apoi că nu avem de ce ne teme, că noi suntem aici feriți de orice pericol.
„România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol”, a scris pe Facebook președintele Nicușor Dan.
Ne-a dat și asigurări că „Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”.
MApN a venit cu detalii: „Armata României are permanent în serviciu forțe care asigură supravegherea mediilor aerian, naval, terestru, informațional și cyber, precum și capacitatea de detectare a eventualelor amenințări și reacție imediată. Militari și specialiști civili se află zilnic, 24 de ore din 24, în servicii de permanență și intervenție”.
Mai spune MApN în comunicatul destinat informării populației și liniștirii spaimelor cetățenilor că „și-a ajustat postura de apărare, fiind dispuse măsuri suplimentare de creștere a vigilenței și de pregătire a sistemelor care completează forțele de reacție rapidă”.
În plus, „un element-cheie al arhitecturii de securitate îl reprezintă facilitatatea navală (??? - n.m.) a SUA de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO”, care „asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei euro-atlantice, fiind parte a scutului defensiv aliat”.
Dincolo de lipsa unei poziționări politice, succesiunea mesajelor - întâi: celulă de criză, alertă, vigilență sporită, apoi: „nu avem de ce ne teme”, „suntem în afara oricărui pericol” - ne transmite simultan că „situația e gravă” și „stați liniștiți, nu e nimic”. Păi, dacă nu e pericol, de ce alertă? Dacă e alertă, de ce minimalizare?
Apoi avem limbajul alambicat, tehnic, detaliile inutile și asigurările în total conflict cu realitatea demonstrată în practică în ultimii ani (competența serviciilor, competițiile umilitoare avioane - drone etc).
Cert e că evoluția pe comunicare este zero de la pandemie încoace via războiul din Ucraina și criza politică de la alegerile prezidențiale. Ori nu se pricep, ori nu le pasă, ori nu dau doi bani pe noi - la alegere și în toate combinațiile posibile.
Încerc să îmi dau seama, uneori, ca un exercițiu masochist împotriva propriei stări de bine, ce față are emitentul (președintele Dan, ministrul Miruță al Apărării în cazul de față), când îi zice plimbătorului de hârtii: „dă drumul la comunicat!”? |
