Donald Trump a pierdut sprijinul majorității din Congres: democrații au câștigat Senatul și proiecțiile arată că vor prelua și Camera Reprezentanților. Associated Press a anunțat victoria democrată în Senat, iar Reuters relatează preluarea ambelor camere, pe baza proiecțiilor electorale.

Numărătoarea continuă, dar schimbarea politică este majoră: președintele intră în ultimii doi ani de mandat cu o Opoziție care va putea să-i blocheze proiectele și să-i ancheteze administrația.

Valul democrat a ajuns adânc în teritoriul republican. În Texas, James Talarico l-a învins pe Ken Paxton, candidatul susținut de Trump. În Kansas, Adam Hamilton a obținut prima victorie democrată într-o cursă pentru Senat din ultimii 94 de ani. „Chiar am făcut istorie”, le-a spus acesta susținătorilor.

Sunt rezultate care arată cât de mult s-a extins nemulțumirea față de administrație, dincolo de statele în care cele două partide sunt de obicei la scoruri apropiate.

Scumpirile, războiul cu Iranul și nemulțumirea față de conducerea țării au dominat votul. Un sondaj Associated Press în rândul alegătorilor arată că aproximativ șapte din zece vor un Congres care să limiteze mai mult puterea președintelui. Tinerii și alegătorii hispanici, care îi dăduseră votul lui Trump, s-au îndreptat din nou spre democrați.

Trump spune acum că acceptă rezultatele și că va lucra cu democrații. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru New York Times. Anterior, președintele încercase să se distanțeze de înfrângeri, susținând că republicanii ar fi câștigat categoric dacă el s-ar fi aflat pe buletinul de vot.

Urmează stabilirea dimensiunii majorităților și o nouă etapă de confruntare și negociere la Washington. Democrații vor putea controla comisiile parlamentare, deschide investigații și bloca numiri care necesită aprobarea Senatului. Trump păstrează însă dreptul de veto și puteri executive importante.

Rezultatele complete și certificarea oficială vor veni ulterior, având în vedere că în cursele strânse poate fi nevoie de zile întregi de numărare. Pentru rezultatele actualizate, reacțiile și explicațiile pe măsură ce apar, urmăriți LIVE-ul Spotmedia.ro despre alegerile din SUA. 

Iar miercuri, de la 13:30, urmăriți o ediție specială, LIVE, a podcastului Controverse, în care Emilian Isailă și Matei Udrea analizează rezultatele alegerilor din SUA și discută despre consecințele votului americanilor și mizele politice ale următorilor doi ani. Pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro.

Avem și o acțiune care pare coordonată. Cel puțin șapte zboruri au fost vizate marți de amenințări cu bombă, în patru țări europene (Polonia, Spania, Italia și Bulgaria), însă în niciuna dintre aeronave nu a fost găsit explozibil. Alertele au provocat devieri, verificări și închiderea temporară a unor aeroporturi, iar un avion a fost escortat de aviația militară. Toate aeronavele au aterizat în siguranță.

Oficial, nu sunt anunțați autorii sau o legătură între incidente și nu au existat revendicări. Explicațiile neoficiale ale specialiștilor merg de la amenințări imitate (diverse persoane au fost inspirate de amenințările anterioare), până la o posibilă operațiune coordonată de perturbare a aviației și acțiuni care fac parte din războiul hibrid.

La noi, statisticile confirmă că deficitul bugetar scade, dar presiunea datoriei rămâne mare. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul s-a redus, în primele nouă luni, la 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, o reducere de aproximativ 24 de miliarde de lei.

Investițiile au crescut, susținute în mare parte din fonduri europene, însă numai dobânzile au consumat peste 50 de miliarde de lei. Pentru întregul an, ținta rămâne 6,2% din PIB, iar respectarea ei depinde de încasarea a 4,23 miliarde euro din PNRR.

Pentru anul viitor, ministrul Finanțelor spune că România trebuie să se îndrepte spre un deficit de 5% din PIB. Ținta exactă va fi stabilită după centralizarea propunerilor ministerelor și construirea bugetului. Va fi o provocare mare, în condițiile „relaxărilor” deja anunțate de miniștrii PSD, în ciuda faptului că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, tot reamintește că agențiile de rating urmăresc cu atenție încotro o luăm.

Mai mult, au apărut și revendicările sindicatelor, care cer ca ajustarea bugetului să nu continue prin pierderea puterii de cumpărare a angajaților. În context, Blocul Național Sindical propune un salariu minim brut de 4.652 de lei în 2027, față de 4.325 de lei în prezent. Argumentul este că aproximativ unul din patru salariați câștigă în jurul minimului, iar veniturile mici nu acoperă costul unui trai decent. Mai cere BNS și reducerea taxării salariilor mici.

În replică, patronatele avertizează că firmele nu mai pot suporta încă o creștere a costurilor. IMM România cere înghețarea salariului minim, în contextul în care s-au scumpit energia și combustibilii, taxele sunt mai mari, consumul în scădere și există risc crescut de concedieri. Organizația patronală propune, în schimb, reducerea impozitării muncii.

A făcut și o simulare care arată că o majorare de 300 de lei brut ar aduce angajatului aproximativ 100 de lei net, în timp ce costul angajatorului ar crește cu 311 lei. Este luată în calcul aici și expirarea, la finele anului, a facilității prin care 200 de lei sunt scutiți de taxe și contribuții.

Se discută și posibile ajutoare pentru gaze, energie și carburanți. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, zice că ia în calcul prelungirea plafonării la gaze (ar trebui eliminată de la 1 aprilie 2027, dar ministrul zice că nu suntem pregătiți) și extinderea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili.

Pentru electricitate, discută cu Ministerul Muncii modificarea pragurilor de venit și a valorii voucherelor. Pragul de 3.500 de lei menționat în programul de guvernare este o variantă maximală analizată.

La carburanți, ministrul susține plafonarea adaosului comercial la nivelul din 2025 și discutarea unor măsuri care să includă și benzina. O ieftinire de până la 50 de bani pe litru este, în opinia sa, posibilă.

Și câteva informații importante, pe scurt:

• Rusia a lansat cel mai amplu atac din 2026 asupra sistemului energetic ucrainean, vizând instalații din zece regiuni și provocând pene masive de curent, iar întreruperea electricității a lăsat Kievul și fără alimentare cu apă.


• Fiul lui Tudorel Toader scapă de arest, după ce Înalta Curte a decis înlocuirea arestului preventiv cu 19 zile de arest la domiciliu pentru Ionuț Alexandru Toader, cercetat pentru viol, agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, cu interdicția de a contacta victimele și martorii din dosar.


• Dominic Fritz îi cere șefei AfD, Alice Weidel ,să își ceară scuze, după ce aceasta i-a acuzat pe români că „jefuiesc” sistemul social german. Fritz i-a amintit șefei extremei dreapta din Germania că românii contribuie prin muncă și taxe în Germania.


• Un consilier AUR  este vizat într-un dosar de spălare de bani. Florin Galiș, consilier județean în Arad, este anchetat într-un dosar privind transferuri de aproximativ 2,9 milioane de euro prin conturile unei asociații către entități din străinătate, iar polițiștii i-au ridicat mașina de lux în urma perchezițiilor.


• Fondurile pentru mașini electrice și hibride plug-in din programul Rabla s-au terminat în mai puțin de șase minute de la deschiderea înscrierilor, cele pentru motociclete în aproximativ un minut și jumătate, iar întregul buget al sesiunii a fost rezervat în mai puțin de o oră.

Avertismentul zilei vine de la șeful Mistral, Arthur Mensch: Europa riscă să intre într-o „capcană totală” dacă se concentrează pe folosirea inteligenței artificiale în industrie, lăsând SUA și Chinei dezvoltarea tehnologiei de bază. În opinia sa, europenii au nevoie de modele AI proprii, infrastructură de calcul și o strategie comună, pentru a nu depinde de condițiile și eventualele restricții de export impuse de alte puteri. Obstacolele principale, spune el, sunt accesul la capital și la capacitatea de calcul, nu lipsa talentelor.

Încheiem ziua cu „mogging”, cuvântul desemnat de dicționarul Collins drept cuvântul anului 2026. Mogging înseamnă să eclipsezi pe cineva -  prin aspect, încredere sau performanță -  și este folosit de tineri mai ales în glumă sau ironic.

Cuvântul se pare că provine de la acronimul AMOG (Alpha male of the group adică masculul alfa al grupului), apărut în jurul anului 2016 și asociat culturii bodybuilding-ului, după care a fost adoptat de mediile masculiniste.

Acum, termenul a ajuns în conversațiile obișnuite, iar utilizarea lui a crescut sensbil anul acesta. Un cuvânt nou pentru o preocupare veche: oglindă, oglinjoară, cine e mai bun, mai frumos sau mai „cool”?

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Blana lui Ciolacu și haina PSD

Scrie Emilian Isailă într-o analiză politică despre „Ce spune haina de blană a lui Marcel Ciolacu despre PSD”. 

„(...) Există o tară importantă a oamenilor politici români care vine din anii ’90, atunci când ieșirea dintr-un sistem dictatorial a adus și o formă de exuberanță individuală, o dorință de afișare a bogăției și succesului, lucruri total interzise în regimul comunist.

Acest tip de provincialism cultural s-a asociat cu politicul, foarte mulți văzând în viața de partid românească o cale rapidă de îmbogățire și recunoaștere socială. Dacă ne uităm în jur, e foarte greu să spunem că nu e așa.

La PSD, acest fenomen e mult mai răspândit pentru că, fiind partidul stat, reacția critică a societății n-a contat prea mult, mai ales că liderii formațiunii s-au adresat întotdeauna unui electorat ușor de manipulat. (...)”

După scandalul creat de imaginile de la botez, interesantă a fost și reacția lui Sorin Grindeanu: „În calitate de lider PSD, regret percepția creată în rândul românilor care au resimţit puternic măsurile de austeritate din ultimul an. (...) Consider că avem obligația să demonstrăm, prin ceea ce facem, că am înțeles acest lucru. Responsabilitatea noastră este să ne concentrăm pe ceea ce așteaptă oamenii, venituri mai bune, locuri de muncă şi o economie care să repornească, iar românii trebuie să vadă această preocupare nu doar în declaraţiile noastre, ci mai ales în faptele noastre”.

Nu chestionăm acum ipocrizia PSD și a lui Grindeanu. Dar mă gândeam: cât de greu i-a fost lui Ciolacu și ce umilitor pentru iubita lui să fii obligat să pretinzi sau să recunoști că ai luat blana cu 500 de euro din bazar de la turci, în loc să creadă lumea că ai dat zeci de mii de euro pe ea?