Pe la 7 dimineața, Călin Georgescu era prin Otopeni, în drum spre bazinul de înot. Era îmbrăcat sport, cu tricou și pantaloni scurți roșii, când a fost oprit în trafic de DIICOT săltat și dus la locuința sa din Mogoșoaia. Care era percheziționată, după ce trupele speciale îi forțaseră cu un berbec poarta. Percheziții au mai fost în București, Ciolpani și Buftea. Dosarul este de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Totul a pornit de la o plângere depusă în ianuarie 2024 de omul de afaceri Răzvan Leu, care spune că a avut încredere în Georgescu și a pierdut 1,1 milioane de euro. Mai exact, lui Leu i s-ar fi cerut să achite 1,1 milioane de euro drept avans pentru aprobarea unei linii de credit inițial de șase milioane de euro, apoi de 15 milioane de euro. 1 milion de euro urmau să fie folosiți pentru o afacere cu metale prețioase, iar 100.000 de euro să fie folosiți pentru campania electorală a lui Călin Georgescu. Procurorii spun că gruparea ar fi funcționat din 2021, în România și Marea Britanie, iar Georgescu ar fi avut un rol de conducere.

La percheziții au fost găsite sisteme de bruiaj (unul în mașina lui Georgescu), documente false - două pașapoarte, o legitimație care îl prezenta ca membru al Ordinului de Malta, înscrisuri și dispozitive de stocare. Pe surse, ar exista informații despre tranzacții de peste un milion de euro provenite de la cetățeni ruși, circuitul banilor fiind prin MIGOM Bank.

În jurul orei 14:50, după aproape nouă ore de percheziții, Georgescu a plecat spre DIICOT, unde îl așteptau zeci de susținători ținuți în spatele gardurilor metalice și un dispozitiv consistent de jandarmi. Din grupul infracțional ar mai fi făcut parte un român, Ionel Rusen, adus și el la audieri la DIICOT, și un italian, Massimiliano Arena. De asemenea, Ion Negoescu, fost ofițer MAI (cel care i-ar fi făcut cunoștință lui Georgescu cu Leu), a fost audiat în calitate de martor. La DIICOT, Georgescu a invocat dreptul la tăcere și nu a spus nimic.

Ziua începută cu un drum spre bazin s-a încheiat în arest. Procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. La ieșirea din sediul DIICOT, în fața susținătorilor, Georgescu și-a ridicat mâinile deasupra capului, să i se vadă cătușele, apoi s-a urcat în dubă și a ajuns în Arestul Central. Marți, DIICOT va cere Tribunalului București arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.

Politic, AUR s-a solidarizat cu Călin Georgescu. George Simion a scris „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură!!!!”, iar parlamentarii AUR au protestat în plen cu pancarte „Opriți poliția politică!”. Siegfried Mureșan a zis „să nu-i plângem de milă” lui Georgescu, un politician pro-rus care își dorește dezordine în România. Grindeanu a fost rezervat: Georgescu să-și dovedească nevinovăția în dosarul DIICOT.

În timpul ăsta, Siegfried Mureșan merge înainte cu formula unui guvern PNL-USR-UDMR, deși nu are cele 233 de voturi necesare pentru învestire. Marți va prezenta programul de guvernare, iar până la sfârșitul săptămânii vrea să anunțe cabinetul. Negocierile vor începe cu PNL, USR și UDMR, apoi cu minoritățile și PSD. Mureșan exclude însă o nouă coaliție cu PSD – „fie ei, fie noi, dar nu împreună” – și negocierile cu AUR.

Și PSD și-a clarificat poziția: conducerea partidului va propune să nu fie votat Guvernul Mureșan. Grindeanu zice că „PSD a decis să nu voteze Bolojan 2.0”  și  îi cere lui Mureșan să renunțe la mandat, dacă nu are majoritate. Mai pe seară, la TV, Grindeanu a zis că nu exclude varianta unui guvern PSD-AUR, care ar avea șanse mari să treacă. Doar că nu ar vrea Simion, care insistă pe „anticipate și nimic altceva”. Mai zice Grindeanu că „este obligatoriu ca România să aibă un guvern cu puteri depline până la Crăciun”.

Nici UDMR nu garantează încă voturile. Va analiza marți programul lui Mureșan, mai ales propunerile privind taxele, bugetul, investițiile și protecția categoriilor vulnerabile. Problema principală rămâne, însă, lipsa voturilor. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd”, spune Kelemen Hunor, iar un guvern susținut de numai 160-170 de parlamentari ar putea prelungi criza.

Mureșan spune însă că va merge la vot chiar și fără majoritatea asigurată dinainte. Vrea să discute și cu parlamentari PSD individual și să pună Parlamentul să aleagă: un guvern funcțional sau continuarea crizei, cu perspectiva anticipatelor. În plan economic, a promis că nu va crește taxele și a spus că TVA ar putea reveni la 19% când situația bugetară va permite.

Emilian Isailă crede că tocmai riscul anticipatelor îi oferă lui Mureșan o șansă reală. Cum votul pentru învestire este secret, este posibil ca unii parlamentari PSD să voteze cabinetul în ciuda poziției oficiale a partidului sau ca negocierile să producă între timp o formulă de susținere.

În timp ce negocierile pentru un nou guvern rămân blocate, perspectivele economice nu arată deloc bine. Capital Economics estimează că economia României se va contracta cu 1% în 2026, după o creștere de numai 0,7% în 2025, iar redresarea va fi lentă: +1,5% în 2027 și +2,3% în 2028. Economia a ieșit la limită din recesiune în trimestrul al doilea, dar activitatea rămâne slabă, impulsul fondurilor europene s-a estompat, salariile reale au scăzut, iar inflația ar urma să rămână la 8,3% în acest an. Principalul risc este combinația dintre criza politică și deficitul încă mare, care poate eroda încrederea investitorilor.

La aceste probleme se adaugă riscul unei „policrize”, avertizează Asociația Energia Inteligentă. România nu va avea 12 crize separate, ci vulnerabilități care se vor alimenta reciproc: energie și gaze scumpe, carburanți mai scumpi, inflație, presiune pe buget, risc de retrogradare, probleme în agricultură și, în final, tensiuni sociale și politice.

Iar peste fragilitatea economică se suprapune una de securitate. Într-o analiză publicată de Deutsche Welle, Sabina Fati spune că România traversează cea mai periculoasă perioadă strategică de după aderarea la NATO: drone ajunse tot mai adânc pe teritoriul țării, operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei, vulnerabilități în Portul Constanța și o dependență mare de echipamentele și sprijinul aliaților. Pericolul nu vine neapărat dintr-un singur atac major, ci din acumularea de incidente sub pragul unei reacții NATO, exact într-un moment în care România are o capacitate politică de decizie slăbită de criza prelungită de guvernare.

Și ca să fie ziua plină, în timp ce Nicușor Dan se află la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Wall Street Journal a publicat o amplă investigație despre rețele românești de crimă organizată care fraudează sistemul american de asistență socială.

Ancheta începe cu imaginea unui român care intră într-un magazin 7-Eleven din Ohio și montează în câteva secunde un dispozitiv de tip skimmer pe terminalul de plată. WSJ arată că nu este un caz izolat: grupările românești copiază datele cardurilor prin care americanii primesc ajutoare sociale, clonează cardurile și retrag banii sau fac cumpărături pe care apoi le valorifică.

Autoritățile americane spun că astfel de rețele operează în toată țara și au sustras sute de milioane de dolari; o parte din bani ajunge apoi în România, inclusiv sub formă de criptomonede, și este investită în proprietăți, jocuri de noroc sau ajunge la lideri ai lumii interlope.

Avem și câteva informații importante, pe scurt:

• Uniforma școlară obligatorie a trecut de Senat, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Nu intră încă în vigoare, Camera Deputaților are votul decisiv. Modelul ar urma să fie stabilit de fiecare comunitate școlară, iar uniformele ar putea fi gratuite sau subvenționate din bugete locale ori fonduri europene. Proiectul interzice și obligarea părinților să cumpere uniforma de la un singur furnizor.


• Serviciile europene de informații avertizează că Rusia ar putea testa NATO în următoarele luni. Șeful serviciului ceh BIS vorbește despre posibile incursiuni limitate, provocări sub steag fals sau campanii masive de influență. Există însă și evaluări mai prudente: serviciul leton spune că nu vede indicii ale unui atac iminent și că pregătirile Moscovei ar putea face parte dintr-o strategie mai largă de destabilizare și intimidare.


• Putin își păstrează controlul asupra Dumei de Stat. După numărarea a peste 95% din voturi, Rusia Unită avea 57,83% și ar urma să controleze circa 355 din cele 450 de mandate, suficient pentru menținerea majorității constituționale. Singura surpriză notabilă vine din Novgorod, la aproximativ 500 km de Moscova, unde partidul anti-război Iabloko pare să fi trecut pragul și să obțină un loc în parlamentul regional, deși la nivel național nu a intrat în Dumă.

Încheiem ziua cu un gest simplu care s-ar putea dovedi util în zilele pe care le trăim: mirosul cafelei. Un studiu realizat în Japonia arată că doar cinci minute petrecute lângă o cafea proaspăt preparată, fără ca aceasta să fie băută, au fost asociate cu mai puțină oboseală, tensiune, anxietate, confuzie și descurajare. În același timp, cercetătorii au observat pe EEG o modificare asociată cu relaxarea.

Rezultatele sunt preliminare și nu demonstrează că mirosul cafelei reduce stresul în mod sigur, dar sugerează ceva interesant: pentru creier, pauza de cafea ar putea începe înainte de prima înghițitură. Aroma este strâns legată de memorie și emoții și poate activa asocieri cu diminețile, pauzele sau conversațiile.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Personajul mâinilor nevăzute

Dosarul de grup infracțional și înșelăciune în care este cercetat Călin Georgescu scoate la iveală și alte detalii din parcursul său și al susținătorilor sau „sfetnicilor”.

PressOne și Captura.ro au analizat conversațiile private depuse la dosar, conversații purtate pe pe WhatsApp, între 2019 și 2023, de omul de afaceri Răzvan Leu, cel care a depus plângerea penală, și nașul său, Ion Negoescu, cel care i-a făcut cunoștință cu Georgescu.

Negoescu a fost ofițer în Direcția Generală de Protecție Internă, serviciul secret al Ministerului de Interne cunoscut drept „Doi și-un sfert”. Apoi a lucrat la Senat, unde a condus Serviciul de Protecție a Informațiilor Clasificate, Registratură și Arhivă. După pensionare, a devenit preot în localitatea Mățău, unde Georgescu avea o casă de vacanță.

Negoescu îl cunoștea de peste 15 ani pe Călin Georgescu și susținea că are o influență importantă asupra lui. În discuțiile cu Răzvan Leu îl numea „omul nostru”, îi critica derapajele și afirma că îl educă pentru scena politică.

În septembrie 2021, Negoescu se arăta îngrijorat de apropierea lui Georgescu de AUR. Când i-a transmis acestuia că situația este „catastrofală”, Georgescu i-ar fi spus că „e calculat totul”.

În februarie 2022, construcția politică a fost pusă în pericol de declarațiile lui Georgescu despre Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu: „au făcut și fapte bune” și „s-au luptat pentru moralitatea ființei umane”. Declarațiile au provocat un scandal public și au dus la deschiderea unui dosar penal pentru propagandă legionară.

La numai câteva zile, Negoescu susținea că Georgescu fusese dat „pe mâna profesioniștilor”:
„am stabilit cinci domenii esențiale, avem cinci specialiști pentru fiecare și de azi va fi ca un copil de școală, adică ascultă și învață”.

Georgescu și-ar fi asumat această pregătire și urma să respecte indicațiile primite. „De astăzi nu mai este CG, este Candidatul. L-am depersonalizat de tot și intră în pielea personajului”.

„Personajul” ieșit din mâna specialiștilor și expandat pe tik tok uri cu bani negri și mâna Rusiei a câștigat primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024 cu 2,12 milioane de voturi. Iar pe 6 decembrie, cu doar două zile înaintea turului doi, CCR a anulat scrutinul, lăsând în urmă una dintre cele mai mari îndoieli privind mecanismele democratice din România.

Dincolo de picanteriile dintr-un dosar (nu ai de unde să știi cert că așa s-a întâmplat, doar din discuțiile pe WhatsApp ale unor terți), totuși, omul de afaceri a depus plângerea la DNA pe 31 ianuarie 2024. Nu știm exact când, dar este trimisă de aici la DIICOT. Existența plângerii devine publică în presă în decembrie 2024.

În martie 2025, Digi24 relata că dosarul era încă la DIICOT și se făceau cercetări in rem, fără persoane urmărite penal. Abia pe 21 septembrie 2026, la doi ani și aproape opt luni de la depunerea plângerii, ancheta ajunge la percheziții, audieri și reținerea lui Călin Georgescu.

Oare dacă Justiția și-ar fi făcut treaba - mai repede, la timp, independent? - „personajul” nu ar mai fi existat la alegerile din 2024?