Deși propunerea se afla pe masă, președintele Nicușor Dan a surprins atât prin alegerea făcută, cât și prin modul în care și-a anunțat (semi)decizia de a nominaliza un premier. De data asta, la a treia încercare, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL+USR+UDMR.
Nu avem de unde să știm 100% dacă asta era alegerea președintelui de dinainte de consultările cu partidele, care au avut loc la Cotroceni. Cert este că declarațiile liderilor de partide de după consultări arată că aceștia nu știau și nu se așteptau ca nominalizarea să fie Mureșan.
Bolojan a explicat că PNL a mers cu două propuneri - Mureșan și tehnocrat - și că PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat şi, în funcție de programul și echipa acestuia, este deschis să găsească o formulă pentru ca România să aibă un guvern cu puteri depline.
Grindeanu a zis că PSD vrea guvernarea și i se cuvine și că partidele de dreapta au dus România în criză, iar Simion a reiterat că nu se poate face niciun guvern fără AUR și că AUR nu va vota niciun guvern din care nu face parte.
Declarațiile liderului UDMR, Kelemen Hunor, arată cel mai clar că nimeni nu avea vreo idee că Nicușor Dan urmează să îl desemneze premier pe Siegfried Mureșan. El a povestit că preşedintele a consultat delegația în legătură cu susţinerea pentru un premier şi pentru un guvern tehnocrat. Și a susținut ca variantă viabilă un guvern format din specialiști, oameni care știu administrație.
A zis și ceva care nu are nevoie de confirmare, pentru că așa e. Întrebat dacă vede acum o deschidere mai mare pentru învestirea unui guvern, preşedintele UDMR a răspuns: „Poate că da, dar nu că oamenii au devenit mai înţelepţi. E presiunea timpului".
De altfel, surse politice au confirmat că nu se știa de desemnare la plecarea delegațiilor partidelor de la Cotroceni. Pe la ora 16, Nicușor Dan l-ar fi sunat pe Siegfried Mureșan să îl întrebe dacă e ok cu nominalizarea, iar acesta i-a cerut o oră să îi răspundă (pare că nici el nu se aștepta).
După luni de hibernare, președintele n-a mai avut răbdare și a ieșit în conferință de presă ca să anunțe (inutil de ridicol) că el vrea să îl propună pe Mureșan, dar așteaptă încă un răspuns. Care a venit, pentru public, la câteva minute de la terminarea conferinței de presă, într-o postare pe Facebook a lui Mureșan: „Accept propunerea făcută de Președintele României”.
Siegfried Mureșan a fost propus candidat de premier de PNL, USR și UDMR în 26 iunie, imediat după ce guvernul Veștea a picat la votul din Parlament. Mureșan este europarlamentar PNL și unul dintre politicienii români cu cea mai mare experiență în instituțiile europene. Este în conducerea PPE și a grupului PPE din Parlamentul European.
Aritmetica parlamentară arată, luând în calcul declarațiile de până acum ale liderilor partidelor, că guvernul Mureșan este încă departe de cele 233 de voturi de care are nevoie pentru a fi investit.
PNL îl va vota, dar din cei 80 de parlamentari, cel puțin 16 (puciștii declarați) este de așteptat să nu îl voteze pe Mureșan. Apoi, 31 de voturi vin de la UDMR (care a condiționat însă să nu fie cerute și obținute voturi de la extremiști) și 58 de la USR. S-ar mai putea adăga și minoritățile - 17 voturi. Asta înseamnă circa 170 de voturi. PSD, care are 128 de parlamentari, a criticat desemnarea, dar nu a zis un nu explicit, ci că o decizie va fi luată și anunțată luni.
Varianta care a prins contur în ultimele ore este o negociere cu PSD, căruia să i se propună o rocadă - după un an de zile, să se retragă Mureșan și să vină PSD la guvernare. Altfel, Mureșan să își depună mandatul, pentru că în absența voturilor PSD, ar trebui să mizeze pe voturi ale extremiștilor pentru a trece, iar ulterior nu ar avea susținerea parlamentară pentru reformele pe care e musai să le facă.
Acum, dacă guvernul Mureșan și-ar face treaba și ar aduce România într-o situație mai bună, asumându-și măsuri nepopulare, ar fi chiar perfect pentru PSD să vină și să aibă ce să(-și) împartă, înainte de alegerile din 2028. Nu cred că are de ce să se teamă că lucrurile s-ar putea schimba ireversibil de mult. A ajuns oare matematicianul Nicușor la mutarea asta pe tabla lui de joacă de la Cotroceni?
Până aflăm un răspuns, situația economică se complică. Există și vești bune: deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât anul trecut, inflația a coborât la 6,2%, iar economia dă primele semne de stabilizare după recesiune. Dar aceste progrese nu au fost suficiente pentru a reda încrederea piețelor.
Investitorii tratează deja obligațiunile României ca pe unele cu risc apropiat de categoria „junk”, deși țara are încă rating recomandat investițiilor. România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE, iar costul asigurării împotriva unui posibil default este mai mare decât în cazul unor state precum Oman sau Indonezia. În plus, statul și-a acoperit până la 10 septembrie doar 65% din necesarul de finanțare pentru acest an.
Problemele nu se opresc aici. Energia rămâne scumpă și vulnerabilă, industria pierde locuri de muncă, iar șomajul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Din 2024 până la jumătatea acestui an, numărul salariaților a scăzut cu peste 185.000, iar industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de angajați.
Noul guvern nu va prelua o economie în colaps, dar nici una care își permite luni de incertitudine politică. Ajustarea fiscală începe să dea rezultate, însă acestea pot fi pierdute rapid dacă bugetul pe 2027 nu este credibil, dacă finanțarea devine și mai scumpă sau dacă actualul blocaj politic continuă.
Pe plan extern, o anchetă ONU susține că armata americană a comis crime de război în Iran. Este vorba despre cele două atacuri din februarie, asupra unei școli și a unui centru sportiv. La școala din Minab au murit peste 150 de oameni, între care aproximativ 120 de elevi. Iar experții ONU spun că SUA au folosit informații neverificate și că nu există dovezi că școala era folosită în scopuri militare.
Raportul acuză și autoritățile iraniene de crime împotriva umanității în timpul protestelor antiguvernamentale. Sunt menționate ucideri, tortură, arestări arbitrare și dispariții forțate. ONU spune și că numărul real al victimelor este probabil mai mare decât cel anunțat oficial.
Și un subiect care a făcut valuri a fost cel al „integrării de la distanță” a Canadei în UE. Ursula von der Leyen a propus ca Ottawa să devină primul „membru asociat” al Uniunii, deși acest statut nu există în prezent în tratatele europene și nici statele membre nu fuseseră consultate înainte. Propunerea a fost primită cu entuziasm în Parlamentul European, dar și cu multă confuzie la Bruxelles: nimeni nu știe încă exact ce drepturi și obligații ar avea Canada.
Mark Carney a salutat propunerea și a explicat că își dorește o apropiere mult mai mare de Europa în comerț, apărare, energie, inteligență artificială și materii prime, pentru ca nicio țară să nu poată controla economia Canadei sau să-i limiteze libertatea de decizie.
Donald Trump a reacționat imediat și a amenințat UE cu tarife „foarte mari” dacă apropierea de Canada va fi, în opinia sa, un „act ostil”.
Avem și câteva informații importante, pe scurt:
- România își întărește apărarea împotriva dronelor. Sistemul american „Black Talon” va fi instalat în porturile Constanța, Mangalia, Brăila și Tulcea. Poate detecta și neutraliza drone aeriene și navale, iar primele echipamente ar urma să fie operaționale la Constanța până la sfârșitul lui octombrie.
- Motorina se apropie de 11 lei litrul. Prețul a ajuns până la 10,76 lei în unele benzinării și a crescut cu peste 60 de bani numai de la începutul lunii. Fără reducerea temporară a accizei, ar costa deja între aproximativ 11,49 și 11,61 lei litrul.
- OpenAI a făcut publice noi probleme descoperite la modelele sale AI. În teste, un model a creat fișiere pe care a încercat apoi să le prezinte drept surse, iar altul a inventat date și a încercat inițial să ascundă acest lucru. Compania spune că va publica mai des astfel de incidente.
- Creiere umane crescute în șoareci, într-un experiment condus de un cercetător român. Echipa profesorului Sergiu Pașca, de la Stanford, a transplantat celule cerebrale umane în creierul unor șoareci. Scopul este studierea unor boli precum schizofrenia, epilepsia sau demența și testarea unor posibile tratamente.
Încheiem cu o temă de dezbatere tot mai prezentă în mediile internaționale: Poate inteligența artificială să devină, la un moment dat, conștientă? Întrebarea nu mai este doar una de SF. Cercetători, filosofi și specialiștii în AI o discută tot mai serios, dar nu există un răspuns comun. Într-un studiu citat de The Conversation, 45% dintre respondenții americani cred că AI nu va putea deveni niciodată conștientă, 23% cred că este posibil, iar restul nu sunt siguri.
Miza nu este doar tehnică. Dacă oamenii vor ajunge să creadă că unele sisteme AI pot avea experiențe, pot suferi sau pot avea propriile interese, va apărea inevitabil întrebarea dacă acestea trebuie să aibă și anumite drepturi.
Alții consideră însă că ideea este greșită din start: o mașină poate vorbi despre emoții și poate părea umană fără să simtă nimic. Nici experții nu sunt de acord – unii cred că pentru conștiință este nevoie de un organism biologic, alții spun că, în principiu, ea ar putea apărea și într-un sistem artificial. |
Reflecția zilei: Bigudiuri cu arici
Când l-a desemnat pe Eugen Tomac, pe 4 iunie, Nicușor Dan a motivat așa: partidele parlamentare nu au reușit să se înțeleagă și, în aceste condiții, „singura soluție posibilă” e un premier independent de partidele din Parlament, dar cu experiență politică și capacitatea de a negocia cu toate formațiunile. Președintele spunea atunci că Tomac avea independența, experiența și valorile necesare pentru a construi consensul.
După retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, pe 14 iunie. Președintele a motivat că, în lipsa unei majorități propuse de partide, l-a ales pentru că îl considera candidatul cu cele mai mari șanse să treacă de Parlament. A invocat și experiența sa administrativă, atragerea de fonduri europene, gestionarea bugetelor, orientarea pro-occidentală și capacitatea de dialog.
După ce și această încercare a eșuat, președintele nu a mai făcut o a treia desemnare în iulie și august.
A avut și niște explicații pentru amânările succesive. Una: după primele două nominalizări, a constatat că nu există șanse reale de formare a unei majorități (mai ales în timpul vacanței parlamentare). Alta: dacă ar mai fi respins un guvern, ar transmite un semnal foarte prost agențiilor de rating.
Pe 26 august, a zis că nici Siegfried Mureșan, nici Sorin Grindeanu nu au o majoritate și că, dacă ar fi știut că unul dintre ei o poate forma, l-ar fi nominalizat imediat.
Pe 27 august spunea chiar că ar fi fost „tare nefericit” ca știrea internațională să fie că „al treilea guvern n-a fost investit, al patrulea guvern n-a fost investit”.
Siegfried Mureșan a fost desemnat candidatul comun al PNL, USR și UDMR pe 26 iunie. La aproape trei luni distanță, Nicușor Dan l-a desemnat pe Mureșan să formeze guvernul.
A zis că, deși nu are o majoritate, 1. este persoana care a primit cele mai multe voturi din partea partidelor la consultări și 2. prin experiența sa în Parlamentul European și în negocieri importante, are expertiza necesară pentru funcție.
Nici azi partidele nu au reușit să se înțeleagă. Nici azi nu există o majoritate conturată care să îl susțină. Următoarea evaluare a agențiilor de rating pentru România este Standard & Poor’s, pe 2 octombrie 2026. Șansele să apară știri de genul „al treilea guvern n-a fost investit” - care să-l facă nefericit pe dl președinte - există.
Și atunci, ce s-a schimbat? |
