Tot mai multe servicii publice importante cad pradă atacurilor cibernetice. Luni a fost rândul Primăriei Brașov, unde site-ul Direcției Fiscale a fost oprit, după ce serverul său a fost atacat cu un virus de tip troian. Contribuabilii nu-și mai pot vedea situația fiscală, nu pot face plăți sau alte operațiuni online. Primăria nu a anunțat un termen concret pentru reluarea serviciilor și nici dacă atacatorii au avut acces la datele fiscale.
În același timp, Cadastrul a ajuns în a șaptea zi de blocaj total. Atacul a fost descoperit pe 14 iulie, iar în toată țara nu se mai pot elibera extrase de carte funciară, face intabulări sau înscrie ipoteci. Sunt întârziate vânzări de locuințe, credite ipotecare și alte operațiuni de care depind oameni, notari, bănci și firme. ANCPI spune că bazele de date nu au fost afectate, dar nu poate anunța încă o dată pentru reluarea serviciilor.
În ultimele zile au mai fost două incidente: aplicația prin care firmele fac achiziții în proiectele cu fonduri europene a devenit indisponibilă, iar numele și imaginea Ghișeul.ro au fost folosite într-o tentativă de fraudă prin care oamenilor li se cereau datele bancare.
Deși impactul este mare la nivelul populației, al firmelor și economiei, instituțiile comunică puțin, prin anunțuri lapidare postate pe Facebook și până acum, nimeni nu pare să își asume vreo vină sau măcar să recunoască dimeniunea inadmisibilă a incidentelor.
(Vicepremierul Oana Gheorghiu zice, pe Facebook, că „primele verificări indică posibile deficiențe în respectarea procedurilor și obligațiilor privind securitatea cibernetică”. Zău?)
Nu doar hackerii ne prind nepregătiți, ci și ploile torențiale, care au produs în numai 24 de ore efecte fără precedent pe Valea Prahovei. Duminică, la Bușteni, pârâul Jepi a ieșit din matcă, iar viitura a adus pe străzi apă, noroi, pietre și bușteni. Mașini au fost luate de apă, zeci de persoane au fost surprinse în trafic, 12 oameni au fost salvați de pompieri, mai multe gospodării au fost inundate, un cartier a rămas izolat, iar DN1 a fost acoperit de apă și aluviuni.
Luni, DN1 a fost blocat din nou, de această dată la Comarnic și Nistorești, după ce apa s-a acumulat pe șosea. La Cornu, o parte din versant s-a surpat și a blocat ambele sensuri, iar la Breaza și Comarnic zeci de case și curți au fost inundate și oamenii au rămas fără apă potabilă și au fost reactivate două alunecări de teren mai vechi. O ambulanță care transporta sânge a fost scoasă din coloana de mașini prin mutarea parapetelor de pe mijlocul drumului.
În timpul ăsta, PSD se gândește cum ar putea să conducă România faultând guvernul. Soluția: o comisie parlamentară de criză care să propună „amendamente” prin care să se asigure „deblocarea funcționării statului” și „protejarea intereselor” cetățenilor, până la instalarea unui nou guvern. De exemplu, PSD vrea măsuri pentru reducerea prețurilor carburanților, prelungirea TVA-ului de 9% pentru locuințe, având în vedere blocajul de la Cadastru, dar și „amendamente consistente” la lagea salarizării. Printre altele.
PNL, pe de altă parte, a anunțat că vrea convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare începând de săptămâna viitoare pentru adoptarea celor șase proiecte de lege necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Patru dintre ele sunt deja în Parlament, proiectul pentru consolidarea legislației în domeniul integrității va fi depus marți la Camera Deputaților, iar proiectul noii legi a salarizării - miercuri, la Senat.
În ceea ce privește legea salarizării, cele mai puternice proteste vin din sectorul medical. Sindicatele acuză că propunerile lor nu se regăsesc în proiect, iar cea mai mare problemă este reducerea sporurilor, în urma cărei, medicii din ATI și Urgențe ar putea pierde între 3.000 și 5.000 de lei pe lună.
Luni, aproximativ 100.000 de angajați din 500 de spitale au fost două ore în grevă de avertisment și este anunțată grevă generală pe 28 iulie.
Iar în Justiția din România, pe care președintele o consideră performantă, Tribunalul București ne dă o lecție de tergiversare. În dosarul în care se judecă cererea PNL de aprobare a noului statut, deja s-au abținut două judecătoare.
Prima este Mihaela Luciani, chiar judecătoarea care, pe 8 iulie, a suspendat alegerea lui Ilie Bolojan și toate celelalte hotărâri ale congresului PNL, motivând că fuseseră adoptate în baza unui statut care nu fusese încă aprobat de instanță. Pe 16 iulie, cererea ei de abținere din dosarul privind tocmai aprobarea statutului a fost admisă, iar cauza a ajuns la Evelina Vîlcu. Și aceasta s-a abținut, cererea i-a fost admisă luni, astfel că dosarul trebuie repartizat unui al treilea magistrat.
Cercul se închide, astfel, complet: instanța a suspendat deciziile PNL pentru că statutul nu era aprobat, iar aprobarea statutului este amânată chiar în interiorul aceleiași instanțe.
Cum zicea acum două zile dl. președinte? „ Ca să fim oneşti, în acest an și câteva luni nu am avut mari scandaluri de corupție. Adică, cumva, partidele politice, așa cum sunt ele, fiecare a încercat să răspundă exigențelor. Nu spun că sunt niște sfinți, Doamne ferește, nu spun că nu sunt zone în societate, companii, administraţii, care sunt protejate politic. Pe de altă parte, nu e așa un dezastru cum pare că se subînțelege. Este o societate care este asemănătoare cu multe alte societăți care sunt la același nivel de dezvoltare ca societatea noastră”.
Între noi fie vorba, nu știu de care un an și câteva luni vorbește, pentru că pe 4 iunie 2025 zicea: „Am spus asta şi-mi menţin: nu sunt deloc mulţumit de procesul anticorupţie. Sunt zone întregi de corupţie care sunt neglijate de statul român şi, imediat ce vom finaliza chestiunea deficitului şi a formării Guvernului, partea de justiţie va fi principala mea preocupare. (...) Pe partea de corupţie statul român are restanţe foarte, foarte mari”.
În lume, Ucraina se confruntă cu cele mai mari proteste antiguvernamentale de la începutul invaziei ruse. Mii de oameni au ieșit în stradă la Kiev și în alte peste 15 orașe după ce Volodimir Zelenski l-a demis pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, considerat unul dintre artizanii modernizării armatei și ai războiului cu drone.
Protestatarii - între care sunt militari, veterani și rude ale soldaților - cer revenirea lui Fedorov și demiterea comandantului armatei, Oleksandr Sîrski, pe care îl acuză de tactici învechite și de pierderi prea mari pe front.
Protestatarii i-au dat lui Zelenski termen până pe 24 iulie să ia cele două decizii și amenință că, în caz contrar, vor organiza proteste în fiecare seară, pe termen nelimitat. Președintele a început consultări cu mai mulți comandanți din generația mai tânără, considerați posibili înlocuitori ai lui Sîrski, dar nu a anunțat încă o decizie.
În altă parte a lumii, războiul SUA–Iran escaladează după moartea a patru militari americani în atacuri iraniene în Iordania și Irak (numărul militarilor americani uciși de la începutul conflictului a ajuns la 17). Donald Trump a promis că Teheranul va „plăti de multe ori mai mult”, iar Pentagonul pregătește riposta. În paralel, SUA au continuat loviturile asupra Iranului, în timp ce Teheranul a atacat baze americane și state aliate Washingtonului.
Riscul major este extinderea conflictului în întregul Golf. Petroliere au fost avariate în Strâmtoarea Ormuz și în largul Omanului, iar rebelii houthi amenință și ruta prin Bab al-Mandeb. Transportul petrolului prin Ormuz este deja grav perturbat, iar prețul țițeiului Brent a depășit temporar 90 de dolari pe baril.
Declarația zilei vine de la Judit Polgár, cea mai mare jucătoare de șah din istorie, care a refuzat propunerea premierului Péter Magyar de a deveni președinta Ungariei (avea susținere și din partea societății civile și a parlamentarilor Tisza).
Polgár a spus că propunerea este cea mai mare onoare din viața ei și a apreciat faptul că Magyar a căutat o persoană independentă. Dar, a spus ea, „Nu simt că am suficientă putere pentru a-mi asuma responsabilitatea istorică de a uni o națiune divizată”.
Judit Polgár a devenit mare maestru la numai 15 ani, doborând recordul lui Bobby Fischer, și este singura femeie care a intrat în primii zece jucători ai clasamentului mondial general. A ocupat locul 8 în lume, a depășit pragul de 2.700 de puncte Elo și i-a învins, între alții, pe campionii mondiali Garry Kasparov, Anatoli Karpov și Viswanathan Anand.
Încheiem ziua cu o porție de normalitate. Într-o industrie a longevității care ne promite tinerețe fără bătrânețe prin suplimente, scanări costisitoare și tratamente-minune, medicul oncolog și bioetician Zeke Emanuel propune ceva mult mai puțin spectaculos: să revenim la lucrurile simple, pentru care există dovezi.
Să nu fumăm, să consumăm puțin alcool, să facem mișcare, să dormim suficient, să continuăm să învățăm și, mai ales, să vorbim cu oamenii și să ne păstrăm un rost.
Și să ne mâncăm înghețata. Nu în fiecare zi și nu în locul unei alimentații echilibrate, ci fără vinovăția că orice plăcere ne scurtează viața. |
Reflecția zilei: Sensuri mari și mici
Departe tare de politica noastră dâmbovițeană, de lipsa de încredere și speranță pe care o generează zi de zi, cu o determinare demnă de cauze mai bune, în lume se dezbat teme mari, care vor influența direct felul în care vom trăi.
Foarte pe scurt, trei dintre ele.
- Inteligența artificială și descoperirile științifice
Inteligența artificială nu mai este folosită doar pentru a calcula mai repede sau pentru a procesa volume uriașe de date. Începe să sugereze ipoteze, să identifice legături pe care cercetătorii nu le-au observat și să propună soluții pentru probleme rămase nerezolvate zeci de ani.
Un exemplu recent este cel al fizicianului Giorgio Parisi, laureat al Premiului Nobel, și al echipei sale, care au folosit Claude pentru a găsi demonstrația unei relații matematice observate încă din 2014, dar niciodată explicate riguros. AI-ul nu a oferit din prima o soluție corectă, însă a identificat ideea matematică esențială, iar cercetătorii au verificat, corectat și transformat rezultatul într-o demonstrație publicabilă.
Întrebările pe care le ridică: Cine este autorul unei descoperiri atunci când omul formulează problema, AI-ul propune soluția, iar tot omul o validează? Cum poate fi verificată o cantitate tot mai mare de cercetare produsă cu ajutorul unor sisteme pe care foarte puțini le înțeleg în profunzime? Și ce se întâmplă dacă accesul la cele mai puternice modele rămâne concentrat în câteva universități și companii, iar avantajul științific devine și mai inegal distribuit?
- Biologia începe să semene cu programarea
O a doua schimbare majoră apare la întâlnirea dintre inteligența artificială și biologia sintetică. Modelele AI pot analiza și genera secvențe genetice, pot ajuta la proiectarea proteinelor și pot accelera dezvoltarea unor medicamente.
În același timp, ADN-ul poate fi comandat și sintetizat industrial, ceea ce înseamnă că distanța dintre o idee biologică și testarea ei într-un laborator devine tot mai mică. Această combinație poate duce la terapii mai rapide, vaccinuri mai bine adaptate și tratamente personalizate, dar poate fi folosită și pentru modificarea toxinelor sau a agenților patogeni.
Tocmai de aceea, companii care concurează între ele au început să ceară reguli comune pentru verificarea comenzilor de ADN și ARN sintetic.
Întrebările pe care le ridică: Cine stabilește ce secvențe sunt periculoase și cine are dreptul să le studieze? Cât de liberă poate rămâne cercetarea atunci când informațiile publicate pot fi transformate rapid în instrucțiuni practice? Și cum poate fi construit un sistem internațional de control care să reducă riscurile fără să blocheze tocmai cercetarea medicală de care avem nevoie?
- De la reducerea emisiilor la adaptare
Discuția despre climă se mută de la reducerea emisiilor la adaptare. Tot mai multe state și orașe trebuie să răspundă efectelor care există deja: valuri de căldură mai lungi, infrastructură care cedează, școli și spitale greu de folosit vara, scăderea productivității și creșterea riscurilor pentru persoanele vârstnice, bolnave sau pentru cei care lucrează în aer liber. Adaptarea începe să schimbe legislația muncii, urbanismul, arhitectura clădirilor, transportul public și sistemele de protecție socială.
Întrebările pe care le ridică: Ar trebui stabilită o temperatură maximă la care se poate munci sau învăța? Ar trebui răcirea locuinței tratată ca o nevoie de bază, așa cum este încălzirea iarna? Cine plătește pentru adaptarea blocurilor, școlilor și spitalelor și cum evităm ca zonele verzi, umbrite și mai sigure să devină un privilegiu al celor cu venituri mari?
Mă gândeam, care e întrebarea pe care ne-o punem, cei mai mulți și cel mai des, de luni de zile, aici, în România? |
