Guvernul Veștea nu a strâns, până vineri seară, voturile necesare pentru a trece de parlament, așa că nu a depus încă lista cu miniștri și programul de guvernare. Speră că o va face duminică, după ce PSD va decide formal susținerea. Totuși, chiar și așa, din calculele actuale, nu va putea obține cele 233 de voturi fără ajutor din partea AUR.

În plus, PSD a pus deja condiții pentru a susține și a face parte din guvernul Veștea. De la salarii mai mari, pensii indexate și plafonarea adaosurilor până la garanții de stat pentru investiții și capital de lucru, subvenționarea dobânzilor pentru agricultură și suplimentarea programului Rabla. A, și reforma administrativă și debirocratizare, evident. Mai exact, „reducerea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative pentru cetățeni și firme și scurtarea cu minimum 30% a termenelor de autorizare”. Cineva la PSD s-a simțit inspirat.

Între timp, a avut loc Consiliul Național al PNL, care a aprobat (cu 566 de voturi „pentru”, 97 împotrivă şi 18 abţineri) convocarea Congresului Extraordinar duminică, 21 iunie, în ciuda solicitării lui Veștea de amânare cu o săptămână a acestuia. La congres vor fi votate conducerea partidului și modificări la statut.

Ilie Bolojan a anunțat că va candida pentru șefia PNL. Veștea a renunțat la candidatura pe care o anunțase (nu vrea să gireze „acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid”), dar va lua toate măsurile de contestare legală a deciziilor de la Congres, după ce va ajunge premier.

Despre posibila excludere a lui Adrian Veștea, liderul PNL Arad, Gheorghe Falcă, a zis că nu se află pe agenda congresului de duminică, ca să nu fie compromisă reuniunea printr-o astfel de dezbatere.

Totuși, tabăra Veștea nu a stat degeaba. 16 liberali au depus la Tribunalul Ilfov (cel care cu o zi înainte le-a satisfăcut cerințele în timp record) o cerere de suspendare de urgență a deciziilor prin care conducerea partidului a convocat Consiliul Național și Congresul. În paralel, aceștia au deschis o acțiune împotriva PNL și a lui Ilie Bolojan, solicitând daune morale totale de 4 milioane de lei.

Însă, de data asta, termenul dat de tribunal pentru judecarea cererii est 3 iulie, după congres.

La USR, a avut loc Biroul Naţional, care l-a reconfirmat, în unanimitate, pe Dominic Fritz la conducerea partidului. Votul a fost cerut după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că el s-a aflat în conflict de interese. USR consideră decizia ICCJ profund nedreaptă și disproporționată (îi interzice să candideze la orice funcție aleasă până în 2030 inclusiv) și a anunțat că Dominic Fritz va sesiza CEDO cu acest caz.

De la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a vorbit despre nominalizarea lui Veștea, dar și despre cele trei decizii de joi care au ridicat mari semne de întrebare asupra independenței justiției din România (Ciprian Ciucu, unicul prim-vicepreşedinte liberal care îl sprijină pe Ilie Bolojan, a fost pus sub acuzare de DNA; Dominic Fritz, liderul USR, a pierdut definitiv procesul cu ANI la Înalta Curte; Tribunalul Ilfov a suspendat în timp record hotărârile Biroului Politic Național al PNL referitoare la votul pe Guvernul Veștea).

La modul general, a exclus că cele trei evenimente ar avea vreo legătură: „sunt nişte elemente a căror legătură este absolut întâmplătoare, iar faptul că au stârnit atât de multă patimă reflectă că există o uriaşă stare de tensiune şi de neîncredere în societatea noastră”.

În particular, la Ciucu a zis că remarcă un lucru bun: de când a numit noii procurori-șefi, nu mai apar stenograme din dosare. La Fritz a vorbit depre ANI - „Este rolul ANI să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în diverse acte pe care diverși funcționari publici le fac?”. Iar despre decizia Tribunalului Ilfov a zis că va avea efecte insignifiante, chiar dacă unii îi atribuie în spațiul public efecte apocaliptice.

Iar aici a avut și o declarație care poate indica o gândire periculoasă a dlui președinte: „În 35 de ani de democraţie, aţi văzut vreun partid care să se jeneze să dea oamenii afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident, e o voinţă politică care nu a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanţele de judecată”.

De remarcat că a avut și prima referire la guvernul Bolojan: „Suntem după şase săptămâni de când guvernul a căzut, nu trebuia să cadă, evident, şi nu vreau să ne întoarcem la decizia de ce a căzut, cine a fost vinovat, că în spaţiul public fiecare are o opinie despre asta”.

În timpul ăsta, societatea civilă e foarte activă pe rețele, iar mesajele la postările politicienilor au explodat, dar la protestele organizate vineri seara în Piața Victoriei au participat circa 2000 de oameni. Manifestanţii au spus că „România e sub asediu”, că nu vor corupție și au scandat „Nicușor, trădător!”, „CSM, cizmă roșie!”, „PSD, ciuma roșie!”.

Și în dosarul Ciucu la DNA, a apărut un nou personaj: moderatoarea TV Denise Rifai. Ea s-a  prezentat vineri la DNA, unde a fost audiată timp de două ore. Atât la intrare, cât și la ieșire, Denise Rifai a refuzat să dea declarații.

Cu o zi înainte, când a spus că este nevinovat, nu a luat șpagă și nici nu a condiționat avize de sume de bani, Ciucu mai spus că, din informațiile pe care le are, numele său ar fi fost folosit de alte persoane care ar fi solicitat sume de bani în campania electorală.

Ciprian Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.

Ca și cum nu era de ajuns, procesul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați că au pus la cale acțiuni violente pentru schimbarea ordinii constituționale bate pasul pe loc. Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a decis vineri reluarea dezbaterilor în camera preliminară, după schimbarea unui judecător din complet, ceea ce amână din nou verdictul privind începerea judecății pe fond.

Deutsche Welle remarcă și comentează: „Decizia Înaltei Curți împotriva lui Dominic Fritz de blocare a candidaturii sale până în 2030, punerea bruscă sub acuzare a primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, singurul prim-vicepreședinte PNL care nu a dezertat, aducerea deciziilor Partidului Național Liberal în fața justiției au efectul de a-i descuraja pe cei care nu sunt de partea președintelui în această luptă care se dă și în subteranele puterii, nu doar la suprafață. Miza e Congresul PNL de duminică (...)”.

Declarația zilei vine de la șeful Consiliului Suprem al Magistraturii, Liviu Odagiu, care a contestat percepția publică asupra celor trei evenimente din justiție de joi și a zis de ce crede el că instanțele nu trebuie să ia decizii în funcție de ce își dorește publicul sau de interesele politicului: „O justiție populistă este una dintre cele mai periculoase justiții. Și nu o spun eu, ci ne-o spune istoria. Acum 2.000 de ani a existat un caz în istoria umanității când justiția populară a decis să elibereze un tâlhar și să trimită pe cruce un om, un mântuitor”, a declarat Liviu Odagiu.

Am mai aflat că săptămâna viitoare, pe 23 iunie, vom primi răspunsurile de la Kiev la cele 14 întrebări adresate de ministrul Apărării despre drona care a lovit blocul de locuințe de la Galați.

Cu această ocazie, Radu Miruță a spus că situația de securitate la Portul Constanţa este gravă. Și că a cerut conducerii să vină cu un plan care să fie implementat de urgenţă în trei luni, măcar pentru cele 3 puncte critice care sunt la intrarea dinspre mare în port.

În lume, negocierile programate vineri în Elveția între SUA și Iran au fost amânate pe termen nedeterminat, iar vicepreședintele american JD Vance și-a anulat deplasarea. Întâlnirea urma să ducă la semnarea unui memorandum de înțelegere pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, însă guvernul elvețian a anunțat că discuțiile dintre SUA, Iran, Qatar și Pakistan au fost amânate, fără să indice o nouă dată.

Casa Albă a transmis că detaliile tehnice ale următoarei etape nu au fost încă finalizate și că administrația americană așteaptă clarificări privind pașii următori. Practic, amânarea pune sub semnul întrebării calendarul acordului anunțat între Washington și Teheran.

Iar la Bruxelles, liderii UE s-au certat pe tema eventualelor negocieri cu Rusia și pe cine ar trebui să reprezinte Europa în discuțiile cu Moscova. Emmanuel Macron și Friedrich Merz au criticat contactele purtate de echipa președintelui Consiliului European, António Costa, cu oficiali ruși Ei spun că nu e momentul pentru dialog Putin și că, atunci când va fi, negocierile ar trebui conduse de Franța, Germania și Marea Britanie. Alți lideri europeni l-au susținut însă pe Costa, argumentând că doar el poate vorbi în numele UE.

Și românul de 24 de ani reținut în Rusia pentru presupus spionaj în favoarea Ucrainei, în 2024, a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare. El va executa pedeapsa într-o colonie cu regim sever de detenție.

Intrăm în weekend cu primul episod de caniculă din această vară, pe fondul unei mase de aer foarte cald venite dinspre Africa. De vineri până luni seara sunt valabile o informare de disconfort termic și două coduri galbene, care vizează mai ales vestul țării. Temperaturile maxime vor fi de 34-36 grade la umbră. În București, vom avea 30–32 de grade.

În perspectivă, El Niño a debutat oficial, iar climatologii avertizează că ar putea doborî recorduri și ar putea avea un impact major asupra sectorului alimentar, producției de energie, economiilor și ecosistemelor. Fenomenul natural, care se petrece neregulat la fiecare doi până la șapte ani, apare atunci când temperaturile suprafeței mării din estul Pacificului devin neobișnuit de ridicate.

Cifra zilei este 18.000 - atâția kilometri va avea cel mai lung zbor direct din lume, pe ruta Sydney - Londra, pe care Qantas vrea să o lanseze în 2027. Cursa ar urma să fie parcursă fără escală, în aproximativ 22 de ore, cu aeronave Airbus A350-1000 adaptate special pentru zboruri foarte lungi.

Încheiem ziua cu lumea care se schimbă.

Un vaccin experimental care își propune să „reseteze” sistemul imunitar și să îi redea capacitatea de a combate mai eficient bolile cronice va intra, în premieră, în teste clinice pe oameni.

Vaccinul vizează așa-numitele „celule T epuizate”, un tip de globule albe esențiale pentru coordonarea răspunsului imunitar. În timp, aceste celule devin tot mai puțin eficiente, iar organismul își pierde din capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor, tumorilor sau altor amenințări.

Cercetătorii încearcă să reactiveze aceste celule și să le readucă la un nivel de funcționare apropiat de cel al unui sistem imunitar mai tânăr. Dacă abordarea va funcționa, organismul ar putea răspunde mai bine la boli și ar putea limita efectele îmbătrânirii asupra sistemului de apărare.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: All Good?

Alec Finta, elev al Liceului Româno-Finlandez din Bucureşti, a creat o aplicaţie denumită All Good, al cărei scop este de a-i sprijini pe adolescenţii care au probleme, dar care nu au cu cine discuta.

Lui Alec Finta i-a venit ideea pentru o astfel de aplicație când a trecut printr-o perioadă cu puternic impact emoţional. Atunci și-a dat seama că problemele pe care le are el le au, de fapt, și tinerii din generația sa.

„(…) şi am zis că e momentul să scot capul din cutia în care mă aflu şi să pun întrebări în stânga şi în dreapta, persoanelor din cercul meu de prieteni şi să văd ce spun.

Şi am rămas şocat, pentru că mi-am dat seama că toţi au probleme, sunt probleme diferite, dar un lucru în comun e faptul că niciunul nu comunică niciodată şi aşa se ajunge la depresie, anxietate şi este nevoie de specialişti", a povestit Alec Finta, la Medika TV.

Cum funcționează? Sunt două etape:

În primă fază, tinerii intră în contact cu un agent AI care ascultă şi nu „judecă”. Tinerii sunt puși apoi în contact cu psihologi care şi-au oferit gratuit serviciile. 140 până acum.

„Avem o interfaţă, un chestionar realizat de specialişti, cu întrebări care nu sunt puse pentru a te judeca, ci pentru a te cunoaşte, nimeni nu pune etichete. Ştim că fiecare om este diferit şi fiecare trebuie să fie ascultat în mod diferit şi tocmai de aceea acest chestionar este făcut pentru a cunoaşte fiecare om.

Apoi, site-ul duce către un agent AI făcut de mine, care îţi va asculta oful. Este un robot, nu pretindem că poate înlocui specialistul, dar poate face un lucru foarte important şi foarte special, acela că poate asculta şi, chiar dacă nu are sentimente, te poate face să te simţi în largul său şi să spui ce te doare".

Avem așa, în lumea adolescenților descrisă de Alec Finta: nimeni nu comunică, robotul e bun pentru că nu te judecă, nu pune etichete, doar pune întrebări pentru a te cunoaște. Chiar dacă nu are sentimente, te poate face să te simți în largul tău.

Mă gândeam, reperele nu doar tradiționale, dar general valabile - familia, școala și societatea - unde sunt în rezolvarea „all good” gândită chiar de tineri la problemele lor?