Donald Trump a bulversat și acest sfârșit de săptămână. În timp ce președinta CE, Ursula von der Leyen, semna un acord istoric, UE - Mercosur, după 25 de ani de negocieri, spunând „alegem comerțul echitabil în locul tarifelor”, Donald Trump lovea Europa tocmai cu tarife, ca să pună mâna pe Groenlanda.
Opt țări sunt vizate - cele mai puternice și relevante în războiul lui Trump pentru Groenlanda. Astfel, de la 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda vor fi supuse unui tarif de 10% pentru „toate și orice bunuri” exportate către SUA.
Mai mult, tarifele reprezintă taxe aplicate bunurilor importate și sunt achitate către stat de companiile care aduc produsele pe piața americană. De regulă, costurile suplimentare sunt transferate, parțial sau integral, către consumatori și către alte firme din SUA.
Tarifele vor fi aplicate „până când va fi încheiat un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei de către Statele Unite”. Și dacă asta nu se va întâmpla până la 1 iunie, tariful va fi majorat la 25%.
Reacțiile inițiale dinspre Europa au fost ferme - nu vom ceda șantajului și încercărilor de intimidare, amenințările sunt inacceptabile -, dar vom vedea cine rezistă, dacă astfel de tarife chiar vor intra în vigoare.
Duminică, Meloni, Rutte și Stermer au vorbit cu Trump, în timp ce țările UE pregătesc răspunsul la tarifele SUA.
Se ia în calcul activarea Instrumentului Anti-Coerciție al UE – cel mai dur mecanism de represalii comerciale al blocului comunitar, cunoscut drept „bazooka” UE. Instrumentul permite impunerea de tarife suplimentare, restricții pentru investiții, taxe pentru companii din tehnologie sau limitarea accesului firmelor americane la contracte publice europene.
Pe surse, se vorbește despre impunerea de taxe vamale de circa 93 de miliarde de euro și restricții pe piața europeană pentru companiile americane.
The Guardian scrie că gestul lui Trump este o încercare deliberată de a diviza Europa și de a reduce opoziția față de ambițiile Washingtonului privind Groenlanda. Iar amenințarea lui Trump de a impune noi tarife vamale riscă să arunce în aer acorduri comerciale fragile, negociate cu dificultate în ultimele luni.
Nicușor Dan s-a remarcat printr-un mesaj unic printre declarațiile liderilor europeni. Președintele României a zis că este profund îngrijorat de escaladarea declaraţiilor publice și a îndemnat la reluarea discuțiilor la „niveluri diplomatice corespunzătoare”.
În timpul ăsta, mii de oameni au protestat la Copenhaga și în alte orașe din Danemarca față de ambițiile teritoriale ale președintelui american Donald Trump („Make America Go Away”, „USA already has too much ice”), iar Danemarca ar fi cerut clarificări privind Articolul 5 al NATO, care (așa cum era de așteptat) nu prevede atacuri între statele membre.
Revenind la acordul istoric UE - Mercosur, acesta creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori și aproximativ 30% din PIB-ul global.
Mercosur este piața comună sudică, înființată în 1991, având ca membri cu drepturi depline Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela are calitatea de membru suspendată, iar aderarea Boliviei e în curs de ratificare. Statele Mercosur formează a șasea economie ca mărime din lume, cu o populație de circa 270 milioane de locuitori. Acordul a fost semnat în ciuda opoziției Franței și Poloniei.
Într-o analiză, UE susține că România va beneficia de pe urma acestui acord, care va elimina taxele vamale pentru 91% din totalul produselor comercializate, ceea ce va permite o creștere substanțială a exporturilor. De cealaltă parte, producători agricoli autohtoni se tem de o potențială concurență agresivă a unor produse de calitate inferioară, cu prețuri mai reduse și certificări sub cele cerute produselor europene. Rămâne de văzut.
Un alt subiect care a produs agitație în weekend a fost Consiliul pentru Pace propus de Trump pentru a gestiona reconstrucția Fâșiei Gaza. Administrația americană a trimis invitații pentru a face parte din Consiliu mai multor șefi de state (circa 60, nu tuturor statelor europene), dar și unor personalități contestate precum fostul premier britanic Tony Blair.
Consiliul ar urma să fie prezidat direct de Trump, care ar avea și ultimul cuvânt de spus în deciziile ce urmează a fi luate. Mandatele țărilor ar fi de trei ani și sigur ar rămâne doar țările cu contribuții de minimum 1 miliard de dolari fonduri lichide în primul an de funcționare.
Având în vedere arhitectura și componența, unii oficiali văd Consiliul propus de Trump drept „un potențial substitut al ONU”, un organism neoficial, paralel, care ar putea fi folosit și pentru gestionarea altor conflicte.
Planul a fost deja contestat puternic de lideri palestinieni, oficiali ONU, dar și de Israel, care a reproșat că nu a fost consultat, iar componența propusă a Consiliului contravine politicii sale (referire directă la prezența Turciei).
Și România a primit o invitație oficială de a deveni membru fondator al „Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare transmisă de președintele SUA, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan. Scrisoarea a fost însoțită de alte două documente: planul cuprinzător și carta Consiliului, deschise pentru semnare și ratificare.
În scrisoare, Trump spune că „Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător! (...) Aștept cu nerăbdare să colaborăm, pe termen lung, în vederea atingerii obiectivului de a stabili o PACE MONDIALĂ DURABILĂ, PROSPERITATE ȘI MĂREȚIE PENTRU TOȚI!”.
La noi, Crin Bologa, procurorul-șef DNA din perioada 2020-2023, una marcată de pandemie și invadarea Ucrainei de către Rusia, a făcut o serie de dezvăluiri despre culisele realizării și adoptării unor prevederi legale care au afectat grav structura și funcționarea statului român.
El a vorbit despre un pact de neagresiune între puterea politică și puterea judecătorească, în detrimentul cetățenilor, amintind că atât în 2016, cât și în 2022, legile Justiției au fost modificate în mod opac, în afara dezbaterii publice, în centre de reflecție, în realitate consultări ilegale, în cercuri închise, la care au participat magistrați, oameni politici și oameni de afaceri.
A existat un “efort coordonat de a subordona instituții independente unor interese de grup”, urmărindu-se „ștergerea trecutului dosarelor instrumentate și blocarea funcționării Justiției”, a mai spus Bologa.
El a povestit și despre reacția președintelui de atunci, Klaus Iohannis, atunci când i-a explicat tot ceea ce se întâmpla. „Mi-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște, indiferent ce se întâmplă… Vă spun doar ceea ce poate fi dovedit”, a spus Bologa.
Am mai aflat că România va fi reprezentată la Forumul Mondial de la Davos de trei miniștri ai Guvernului Bolojan și un consilier prezidențial, iar MAE se laudă că este cea mai numeroasă delegație guvernamentală din istoria participărilor sale la Forum. Tot anul ăsta, cei mai puternici lideri din lume vor fi prezenți la Davos, pentru că SUA și Ucraina urmează să semneze un acord mamut de colaborare economică post-război, dar și pentru a discuta recent explodata problemă a tarifelor SUA pentru Europa contra obținerii Groenlandei.
Totuși, printre atâtea amenințări și răsturnări de situație, am avut parte și de gesturi de solidaritate și umanitate remarcabile. O fetiță în vârstă de 5 ani a fost salvată, sâmbătă după-amiază, după ce a căzut în lacul din Parcul „Nicolae Romanescu” din municipiul Craiova. Au sărit în apă după el șase adulți, primul fiind un indian, singurul care a reușit să ajungă până la ea și să o țină în brațe până au ajuns salvatorii. Primarul Olguța Vasilescu a zis că îl va face cetățen de onoare al Craiovei.
De asemenea, am asistat, în ultimele zile, la una dintre cele mai mari mobilizări umanitare din ultimii ani. În doar opt zile și jumătate, sute de mii de oameni au reușit să strângă 2,3 milioane de dolari pentru tratamentul Andreei Anița, o tânără de 27 de ani din Fălticeni, diagnosticată cu o formă rară și extrem de agresivă de cancer.
Avem și un studiu amplu asupra impactului utilizării inteligenței artificiale generative pentru educarea copiilor și adolescenților, care arată că în acest moment, riscurile depășesc beneficiile. Mai exact, utilizarea AI în educație poate „submina dezvoltarea fundamentală a copiilor”, iar „daunele pe care le-a provocat deja sunt descurajante”, deși „remediabile”.
Ca recomandare generală, școala ar trebui să se concentreze mai puțin pe note și sarcini mecanice și mai mult pe stimularea curiozității și a dorinței de a învăța. Iar aplicațiile de AI pentru copii ar trebui să provoace gândirea critică, nu să confirme automat opiniile utilizatorilor.
Încheiem ziua cu un subiect poate bine de citit la început de an: complexul de inferioritate în viața de zi cu zi și cum depășim anxietatea provocată.
Explică psihoterapeutul adlerian George Chiriacescu: „Viața contemporană oferă un teren fertil pentru activarea sentimentului de inferioritate. Nu pentru că oamenii ar fi mai slabi decât înainte, ci pentru că evaluarea este aproape continuă.
Social media expune versiuni atent selectate ale vieților altora, inteligența artificială accelerează ritmul muncii și ridică standardele de performanță. Online-ul comprimă timpul și creează impresia că progresul ar trebui să fie rapid, vizibil și constant. (...) Anxietatea nu apare din propria realitate, ci din raportarea constantă la un standard nerealist și impersonal”.
Partea bună este că anxietatea nu este un defect de eliminat, ci un semnal psihologic. Oamenii nu sunt paralizați de frică, ci de concluziile pe care le trag despre propria valoare. Și există soluții la îndemână pentru depășirea anxietății și transformarea complexului de inferioritate într-un motor de creștere. |
Reflecția zilei: Iarna mandatelor reci
Trecem din nou printr-un episod de iarnă cu ger și temperaturi prăbușite, în care mulți bucureșteni stau în apartamente neîncălzite, în care termometrele abia ajung la 16–17 grade. Aceeași poveste, reluată an de an, în condiții mai bune doar dacă avem o iarnă blândă.
Rețeaua de termoficare a Bucureștiului – un colos de aproape 70 de ani - crapă de fiecare dată. Cedează conducte, se pierd cantități uriașe de agent termic, explicațiile sunt aceleași: avarii, lucrări, termene revizuite.
Pare o poveste fără sfârșit. Și, mai grav, fără ieșire.
Gabi Kolbay a vorbit pe tema asta cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Și el spune că o soluție există. Nu e miraculoasă, doar logică: Nu cârpești sistemul până moare de tot, ci construiești altul.
Mai exact, faci două lucruri în paralel: un proiect de subzistență, care menține actuala rețea funcțională strict cât să nu se prăbușească. Fără investiții majore, doar cât să reziste.
Să reziste până e gata cel de-al doilea proiect: un sistem nou, gândit pentru anul 2050, construit etapizat, pe zone, fără obsesia de a salva ce nu mai poate fi salvat.
Sistemul viitorului ar funcționa la temperaturi joase, cu pierderi mult mai mici.
Ar produce iarna căldură și vara răcire, folosind aceeași infrastructură tot anul.
Ar permite contorizare reală, pe apartament, și responsabilitate individuală.
Și ar fi dimensionat pentru orașul de azi, nu pentru industria anilor ’70.
Problema nu este însă tehnologia. Și nici lipsa de exemple de succes - Danemarca le testează deja. Problema este însă decizia politică.
Pentru ca un astfel de plan să funcționeze, proiectul trebuie scos din logica electorală.
Finanțare pe termen lung, prin obligațiuni sau credite garantate de stat. Reguli care să oblige orice primar să continue proiectul, indiferent cine îl începe. Și un orizont asumat de 20–25 de ani, nu de patru.
Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de o clasă politică dispusă să înceapă un proiect despre care știe sigur că nu-i va tăia panglica. Care acceptă costuri politice azi pentru beneficii publice mâine. Care nu tratează orașul doar ca pe un decor de campanie.
Băgăm iarna în mandat sau mandatul în iarnă? |
