Conflictul Bolojan - primari escaladează și marți avem grevă de avertisment. Între orele 10:00 și 12:00, în 1.582 de comune, exact în intervalul în care premierul Ilie Bolojan se va întâlni cu primarii prezenți la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, la Palatul Parlamentului. E protest față de reforma administrației locale, anunțată de Ilie Bolojan. Și pe care guvernul ar urma să își asume răspunderea, ultimul termen anunțat fiind în această săptămână.
Pasul următor, amenință primarii, va fi grevă generală în ziua imediat următoare adoptării reformei administrației publice. Primarii spun că niciodată nu a fost așa de rău, că măsurile sunt draconice, impuse prea brusc, că nu au fost consultați.
Premierul Bolojan le-a răspuns că au de ales: ori funcționează cu personal mai mic (în condițiile în care veniturile totale încasate de primăriile din România, acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal), fie „se va ajunge la reorganizarea administrativ-teritorială, când vom fi cu spatele la zid”.
În același timp, Ilie Bolojan este atacat și din PNL, și din PSD.
În PNL, principalul său adversar intern, Hubert Thuma, l-a acuzat că încearcă o „userizare” a partidului și că a adus în echipa guvernamentală mai mulți oameni din afară decât din PNL. A mai zis că la prezidențialele din 2024, Bolojan ar fi propus ca partidul să-i susțină pe Mircea Geoană sau Elena Lasconi, lucru pe care îl consideră o trădare a identității PNL. După care l-ar fi favorizat pe Nicușor Dan în defavoarea lui Crin Antonescu. Și a mai și dus economia spre recesiune.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a preluat mesajul și la dezbaterea moțiunii simple pe Acordul Mercosur (respinsă), l-a acuzat pe Bolojan că ia singur decizii, fără consultarea coaliției și a Parlamentului, și că tratează Guvernul „ca pe o proprietate personală”. I-a mai transmis că, dacă nu respectă actuala majoritate, „să își caute altă coaliție împreună cu USR”.
Bolojan zice că nu are semnale din partid privind o posibilă înlocuire a sa, că preferințele exprimate au fost personale și că nu vede rostul unor discuții pe marginea unor „păreri”.
Așa cum se configurează lucrurile, pare că bătălia care se dă este pentru înlocuirea lui Ilie Bolojan cu un alt liberal, mai flexibil și acceptabil pentru PSD, o parte din PNL, UDMR & prietenii lor din administrația locală și centrală și - de ce nu? - din justiție.
În timpul ăsta, se schimbă garda la Parchete. La termenul-limită de depunere a candidaturilor, am aflat că șeful Parchetului General și cel al DNA, Alex Florența, respectiv Marius Voineag, vor acum să fie adjuncți. Voineag la Parchetul General, iar Florența la DIICOT.
De altfel, cea mai mare competiție e la șefia DIICOT, unde sunt 5 candidaturi, apoi la DNA - 3 candidaturi și două pentru procurorul general - Cristina Chiriac (șefa DNA Iași şi soția judecătorului Adrian Chiriac, de la Curtea de Apel Iași, a instrumentat dosarul șefului CJ Vaslui, Dumitru Buzatu și care are o declarație de avere interesantă) și Bogdan Pîrlog (procuror militar, Parchetul Militar București).
Și Tribunalul București a respins contestația depusă de Călin Georgescu și a decis că rechizitoriul întocmit în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară a fost întocmit în mod legal. Decizia este definitivă, așa că judecarea pe fond poate să înceapă.
Cât ne ocupam cu problemele macro, la Mamaia, pe plajă, în zona hotelului Victoria, au fost descoperite fragmente dintr-o dronă. Ministrul Apărării zice că, cel mai probabil, au fost aduse la mal de valuri. Se încearcă recuperarea unor dispozitive electronice, pentru a stabili sursa acesteia.
Avem și niște date statistice interesante, despre vârsta de pensionare în domeniul militar, în contextul în care Ilie Bolojan a anunțat că va reforma și acest sistem, după ce termină cu administrația și pensiile speciale ale magistraților.
Cifrele arată că personalul din sistemul de apărare continuă să iasă la pensie mult înainte de vârsta standard din sistemul public. Mai exact, în ultimii 5 ani, vârsta medie de pensionare a fost de 51 de ani la bărbați (față de 65) și de 53 de ani la femei (față de 62,5). În 2025, au fost 1.610 pensionări - bărbați și 118 - femei.
Iar actorii și echipa tehnică de la Teatrul Național I.L. anunță un protest (pașnic) marți, la ora 14:30, în fața teatrului. Ei sunt nemulțumiți de un program pilot propus de Ministerul Culturii prin care trebuie să își raporteze săptămânal activitatea, să completeze rapoarte individuale și să semneze condica de prezență.
În lume, scandalul legat de dosarele lui Jeffrey Epstein continuă să producă efecte în vârful politicii britanice. Directorul de comunicare al premierului Keir Starmer, Tim Allan, și-a anunțat demisia, la doar o zi după plecarea șefului de cabinet al prim-ministrului, Morgan McSweeney. În paralel, presiunea politică asupra lui Starmer crește, după ce un lider important al Partidului Laburist i-a cerut public demisia. Deocamdată, premierul a anunțat că nu va demisiona și se va concentra pe munca sa.
Și e o săptămână importantă pentru Uniunea Europeană, Politico o numește decisivă. Liderii europeni discută, pe rând, despre securitate, economie și viitorul UE.
Miercuri, la Bruxelles, miniștrii Apărării din UE se întâlnesc să discute despre sprijinul pentru Ucraina. Kievul cere mai multe sisteme de apărare antiaeriană și sprijin militar rapid. Pe fundal, discuția este despre Europa care trebuie să fie pregătită să se apere singură, pe fondul retragerii treptate a SUA.
Joi, liderii celor 27 de state membre discută într-un cadru informal, la un castel din Belgia, despre cum să devină UE mai competitivă economic. Se discută despre reducerea birocrației, întărirea pieței unice și scăderea dependențelor strategice. Printre vocile ascultate vor fi și Mario Draghi și Enrico Letta, care avertizează că Europa trebuie să se reinventeze rapid.
Weekendul aduce testul politic major, la Conferința de securitate de la München. Lideri europeni, NATO, SUA și Ucraina discută despre apărare și relația transatlantică. Iar întrebarea este: poate Europa să se descurce singură, fără SUA
Presa internațională scrie că raportul premergător Conferinței de Securitate de la München conține critici serioase la adresa SUA. Autorii spun că Administrația Trump are „tendințe autoritare” și a adus lumea „într-o eră a politicii de demolare”. În ce-l privește pe Trump, raportul menționează că acesta are „o afinitate tulburătoare” pentru Vladimir Putin, iar „Europa a ajuns la concluzia dureroasă că trebuie să fie mai independentă militar de SUA”. „Privim cu neliniște sau chiar cu oroare degradarea democrației americane”, se mai arată în raport. Va fi interesant de văzut cum va fi primit și cum va reacționa Trump.
La finalul săptămânii, probabil nu vor exista soluții clare. Dar direcția va conta.
Cu ochii la Europa, mi-am adus aminte de propunerea recentă a unei Europe cu două viteze, în „nucleul rapid” aflându-se șase state UE: Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia. Prezența Poloniei poate i-a surprins pe unii, de aceea merită reținută explicația lui Piotr Kaczynski, de la European Institute of Public Administration. De ce Polonia? Pentru că a devenit o forță economică, cu un PIB de peste 1.000 de miliarde de dolari, investește masiv în apărare și susține o UE mai competitivă, mai puțin birocratică și capabilă să ia decizii rapid.
Europa cu două viteze înseamnă exact asta: statele care pot și vor să avanseze mai repede pe economie, apărare și integrare merg înainte, fără să mai aștepte consensul tuturor celor 27. Deoarece trăim într-o lume în care UE nu își mai permite ca „cel mai lent” să stabilească ritmul pentru toți.
Avem și o premieră, compania americană AT&T a lansat un smartphone, Amigo Jr, dedicat copiilor de până la șase ani. Este un Samsung compact, cu sistem de operare Android, dar modificat fundamental, cu bariere de siguranță foarte stricte. Părinții gestionează totul dintr-un tablou de bord extern - contactele, aplicațiile, setările de locație, pot exclude complet rețelele sociale - fără ca altcineva să poată să dezactiveze sau ocolească restricțiile.
Încheiem ziua cu un proces care a început în SUA, considerat istoric, care vizează marile rețele sociale. La o instanță din Los Angeles, Meta (Facebook și Instagram) și YouTube sunt acuzate că și-au construit intenționat produsele astfel încât să creeze dependență, mai ales în rândul copiilor și adolescenților.
De ce e diferit față de alte procese? Pentru prima dată, un juriu va decide dacă designul platformelor – funcții precum „scroll-ul infinit” – a fost făcut neglijent, cu scopul de a ține utilizatorii cât mai mult timp conectați. Nu se judecă un clip sau o postare anume, ci modul în care au fost gândite platformele.
Procesul pornește de la cazul unei tinere din California, care spune că folosirea intensă a rețelelor sociale i-a afectat sănătatea mintală. Sunt așteptați să depună mărturie inclusiv directori de top, printre care Mark Zuckerberg.
Miza este mare. Dacă rețelele pierd, nu e vorba doar de despăgubiri. Ar putea fi obligate să schimbe modul în care funcționează platformele, de la algoritmi la funcții care dau dependență. Iar acest proces va fi folosit ca „model” pentru zeci de alte cazuri similare. |
Reflecția zilei: Câinii latră, caravana trece?
Spune politologul Cristian Pîrvulescu, în dialog cu Emilian Isailă, că „președintele Nicușor Dan face eforturi să se ridice deasupra tendinței de a gândi pe termen scurt. Poziția și situația sa îl obligă, fiind un independent care nu are un partid în spate și care trebuie să discute cu o societate care este, în mare măsură, ostilă sau cel puțin suspicioasă. Am trecut de momentul critic, dar fractura rămâne”.
Zilele astea, e mare agitație în Marea Britanie, cu demisii la nivel înalt și chiar punerea în discuție a poziției premierului Keir Starmer. Directorul de comunicare al premierului, Tim Allan, și-a anunțat luni demisia, la doar o zi după plecarea șefului de cabinet, Morgan McSweeney.
Scandalul a pornit odată cu dezvăluirile din dosarele Epstein, când s-a descoperit că Peter Mandelson, numit de Starmer în februarie 2025 ambasador al Regatului Unit în Statele Unite, avea legături strânse cu Jeffrey Epstein. El este suspectat chiar că i-ar fi transmis lui Epstein informații confidențiale cu potențial impact asupra piețelor financiare, în perioada în care era ministru al comerțului, în 2009.
Morgan McSweeney, șeful de cabinet al lui Starmer, și-a asumat public responsabilitatea pentru recomandarea de a-l numi pe Peter Mandelson ambasador în SUA: „Decizia de a-l numi pe Peter Mandelson a fost o greşeală. El a prejudiciat partidul nostru, ţara noastră şi încrederea în politică în sine. Când mi s-a cerut părerea, l-am sfătuit pe prim-ministru să procedeze la această numire şi îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest sfat”.
Apoi a venit rândul directorului de comunicare, Tim Allan, care a spus, când a demisionat: „Am decis să demisionez pentru a permite formarea unei noi echipe la numărul 10. Le urez succes prim-ministrului și echipei sale”.
Mai mult, dezvăluirile legate de scandalul Mandelson–Epstein au alimentat criticile privind capacitatea lui Starmer de a lua decizii politice solide. Sondajele indică o prăbușire a popularității premierului, la doar 18 luni de la victoria clară a laburiștilor în alegerile parlamentare.
Ce vreau să spun e că așa funcționează o democrație adevărată și așa se construiește încrederea politicieni-cetățeni. Prin asumare, prin luarea de poziții principiale raportat la diverse evenimente, prin demisii (de onoare).
Dacă ne gândim doar la două evenimente recente cu impact maxim social - documentarul Recorder privind Justiția și acuzația de plagiat la adresa ministrului Justiției - după cât timp a apărut prima reacție a președintelui Dan? Dar a premierului Bolojan? Și ce reacții au fost? Cum să nu fie fractură cu societatea? Cum să creezi percepția de lider care vrea și poate să schimbe ceva, când dai de înțeles că mereu sunt alte lucruri mai importante decât corupția, hoția, lipsa de onestitate și de onoare? |
