Așa cum ne așteptam, în cel mai prost moment în țară și în lume, PSD a votat retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Cu 97,7% voturi pentru și 2,3% contra a fost declanșată marea criză politică.
La petrecerea PSD, a vorbit mai întâi Grindeanu, care a zis că e „un moment decisiv pentru România și pentru PSD”, apoi miniștrii PSD au prezentat un bilanț în care ei au salvat poporul pe care Bolojan încerca să îl răpună.
Dincolo de discursurile sforăitor-mincinoase, n-au spus clar ce vrea să facă PSD după.
Sorin Grindeanu a zis „Ne dorim să continuăm într-o coaliție pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziție. PSD nu susține un guvern minoritar și nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”.
Ceva mai precisă a fost Olguța Vasilescu, prezentă la televiziuni după vot: Premierul Bolojan are la dispoziție „două sau trei zile” să își dea demisia de onoare. În cazul în care nu și-o dă, miniștrii, secretarii de stat și prefecții PSD îşi vor prezenta demisiile.
După care, e de așteptat ca partidele parlamentare să fie convocate pentru discuţii la Cotroceni. Dacă Nicușor Dan nu va reuși să-l convingă pe Ilie Bolojan să demisioneze, „probabil va fi introdusă o moțiune de cenzură”. Iar „într-o foarte mare măsură”, Grindeanu ar putea prelua funcţia de premier.
După anunțul PSD, s-a reunit PNL, iar la finalul discuțiilor, Ilie Bolojan a anunțat că nu demisionează. A zis că decizia PSD e „complet greșită și iresponsabilă față de România”, că „PSD aruncă în aer guvernarea și economia țării”, într-un moment cu „suprapunere de crize”.
Și USR a făcut ședință, după care Dominic Fritz a spus că „USR va rămâne alături de premierul în funcţie în această luptă şi vom insista în continuare ca toate reformele pe care le-am agreat deja în programul de guvernare să continue”.
În ce privește UDMR, am aflat că nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dar dacă protocolul actualei Coaliții devine nul, negocierile trebuie reluate de la zero.
Și AUR s-a poziționat, prin intermediul lui George Simion: singura posibilitate de a susține un guvern e ca propunerea AUR (Călin Georgescu) să fie nominalizată de Nicușor Dan. De asemenea, AUR va vota eventuale moțiuni de cenzură și va depune în mai propria moțiune.
Președintele Nicușor Dan a avut declarații înainte de decizia PSD. Nu și-a manifestat nici acum sprijinul față de Ilie Bolojan (pe care l-a numit și cu care s-a asociat pentru a-și câștiga mandatul de președinte): „Există aşteptări, este tensiune socială, încerc să păstrez rolul de mediator". Iar ca mediator, zice că pozițiile sunt ireconciliabile și provocarea va fi să „armonizăm niște așteptări”.
Va face consultări o dată, de două ori, dar să ne păstrăm calmul, pentru că „foarte probabil o să avem o criză politică, însă pe chestiunile esenţiale există predictibilitate”. Dorința lui: o guvernare pro-occidentală solidă pentru România. Nu crede că anticipatele sunt o soluție.
Deutsche Welle are o analiză pe subiect - Cum a ajuns AUR să facă toate jocurile de putere? - în care concluzionează: „PSD vrea să scape de Bolojan pentru că pierde electorat văzând cu ochii. Președintele pare, la rândul lui, nefericit de comparația permanentă cu Bolojan și mai ales de faptul că în jurul lui se strâng oamenii care altădată îl susțineau pe el. (...)
Totul pare blocat. PSD așteaptă ca AUR să depună o moțiune de cenzură prin care să-l arunce pe Bolojan peste bord: o parte din AUR n-ar vrea să intre în trena social-democraților, iar George Simion pune condiția ca viitorul premier să fie Călin Georgescu. PNL, pe de altă parte, poate guverna doar cu USR și UDMR, dar nu va putea trece nicio lege importantă fără PSD sau AUR.
Cum au ajuns radicalii să aranjeze cărțile puterii? Cu ajutorul președintelui Nicușor Dan și al liderului PSD Sorin Grindeanu”.
Din punct de vedere economic, doar președintele crede că România „își va păstra traiectoria financiară”.
O analiză Bloomberg arată că instabilitatea politică vine într-un moment critic pentru finanțele publice, complică eforturile de reducere a deficitului bugetar și crește riscul unei retrogradări a ratingului de țară la categoria „junk”.
Reuters scrie că retragerea sprijinului va declanșa probabil luni de instabilitate ce vor pune în pericol fondurile UE și ratingul de credit al țării, iar AFP că retragerea sprijinului acordat prim-ministrului liberal Ilie Bolojan riscă să arunce țara într-o criză politică.
Semnalele venite din piață sunt deja negative. Obligațiunile românești denominate în dolari au avut vineri cea mai slabă evoluție dintre toate piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Acest tip de reacție este, de regulă, un semnal timpuriu că investitorii cer prime de risc mai mari sau își reduc expunerea.
Și asta tocmai când s-a terminat vizita de o săptămână în SUA a unei delegații conduse de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma căreia s-a obținut „securizarea” unor finanțări de aproximativ 2 miliarde de euro pentru proiecte strategice. Condiția: România să rămână „un partener stabil, predictibil și capabil să livreze”.
În plus, Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene, a făcut un calcul pe PNRR: 57% dintre reformele critice sunt în coordonarea ministerelor PSD; 36% din țintele și jaloanele rămase sunt tot în responsabilitatea lor. Dacă aceste reforme nu sunt duse la bun sfârșit până în august, riscul este să pierdem peste 8 miliarde de euro.
În loc de stabilitate, în țară ne întoarcem la sloganul „Nu ne vindem ţara". PSD inițiază un proiect de lege pentru interzicerea timp de doi ani a vânzării companiilor de stat profitabile.
În ciuda (sau tocmai pentru?) faptului că un studiu al Asociației CFA România arată că, dacă ar vinde pachete mici de acțiuni (10-15%), statul român ar putea obține între 5-8 miliarde lei la Hodroelectrica, între 3-5 mld lei la Romgaz și între 1,5 - 2 mld lei la Nuclearelectrica.
Statul ar rămâne acționar majoritar, companiile ar deveni mai eficiente și mai profitabile, dar ar fi și transparență mai mare și decizii mai greu de influențat politic
Nici de pe frontul care aduce criza economică în lume nu vin vești bune. În ziua 52 de război în Orientul Mijlociu, Marina SUA a atacat şi capturat o navă iraniană care sfida blocada. Teheranul a acuzat „piraterie armată” și amenință cu represalii.
Între timp, vicepreședintele JD Vance și oficiali de rang înalt ai SUA pleacă în Pakistan, pentru o nouă rundă de negocieri. Teheranul nu a confirmat public participarea. Armistițiul fragil dintre Statele Unite și Iran urmează să expire miercuri, iar prețul petrolului a crescut puternic (6,5% până la 96 de dolari pe baril).
Sunt vești și de pe frontul din Ucraina, care a trecut prin ziua 1517 de război. Kievul spune că atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești au cauzat Rusiei pierderi de venituri din petrol de cel puțin 2,3 miliarde de dolari numai în luna martie.
Iar Volodimir Zeleski a avertizat că Rusia restricționează accesul la rețelele de socializare pentru a preveni tulburările în cazul unei mobilizări generale pentru o nouă ofensivă majoră împotriva Ucrainei sau un atac asupra unuia dintre statele baltice.
Între timp, în Bulgaria, fostul președinte și candidat pro-rus, Rumen Radev, a câștigat majoritatea parlamentară în alegerile anticipate. Radev, care a cerut reluarea legăturilor cu Rusia, a spus după că Bulgaria își va continua parcursul european, dar a criticat UE pentru că nu s-a adaptat la „o lume cu reguli noi”. Kremlinul s-a declarat impresionat de discursul său.
Victoria covârșitoare marchează prima majoritate parlamentară absolută pentru o singură formațiune în Bulgaria din 1997, când a câștigat o grupare de centru-dreapta, pro-europeană.
Și câteva știri interesante, pe scurt:
- Președintele Nicușor Dan a fost audiat luni la Curtea de Apel București, într-un proces civil în care un dezvoltator imobiliar cere despăgubiri de un milion de euro de la două asociații civice și mai multe persoane fizice, printre care și actualul șef al statului. Litigiul are legătură cu contestarea unui proiect imobiliar amplasat lângă Lacul Văcărești. Nicușor Dan a spus că s-a dus deoarece a fost citat „la interogatoriu” și dacă nu te prezinți, se consideră că ești de acord cu tot ce se spune despre tine.
- Consumul de fructe și legume poate crește riscul de cancer pulmonar - Este concluzia oamenilor de știință care studiază creșterea incidenței cancerului pulmonar în rândul tinerilor nefumători. Explicația: expunerea la pesticide ar putea explica această creștere a cazurilor de cancer, deoarece fructele, legumele și cerealele integrale produse la nivel comercial (neorganice) tind să conțină reziduuri de pesticide mai mari decât lactatele, carnea și multe alimente procesate.
- Un șofer din SUA care aștepta în mașina sa Tesla să treacă un tren, a văzut moartea cu ochii, după ce automobilul său a preluat controlul, a rupt bariera și a trecut peste calea ferată când trenul se afla la doar câțiva metri distanță. Zice că nu va da Tesla în judecată ci, de acum încolo, va sta cu piciorul pe frână în situații similare.
- Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române - Câștigat duminică, ridicat luni, cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române a fost de 65,969 milioane de lei (aproape 13 milioane de euro). Câștigătorul este din București, are în jur de 50 de ani și joacă ocazional la Loto 6/49 și Joker.
Încheiem ziua cu un studiu care arată că spunem tot mai puține cuvinte de la an la an.
Dacă în 2005 o persoană rostea în medie aproximativ 16.000 de cuvinte pe zi, fie că discuta cu familia, comenta un serial cu colegii sau schimba câteva vorbe la supermarket, după acel moment s-a observat un declin constant. În fiecare an, numărul de cuvinte zilnice a scăzut, în medie, cu 338. Până în 2019, media ajunsese la doar 12.700 de cuvinte pe zi.
Rețelele de socializare explică o parte importantă a fenomenului, dar nu în totalitate. Interacțiunile cotidiene par să devină tot mai rare: în loc să suni pentru o comandă, folosești o aplicație; în loc să întrebi pe cineva pe stradă, deschizi harta pe telefon.
Concluzia: „Pentru a evita alunecarea spre tăcere, să acționăm acum și să recuperăm o parte din acele 300 de cuvinte pe care, până de curând, le rosteam în conversațiile cu ceilalți”. |
Reflecția zilei: Reinventarea în ochiul taifunului
O excelentă analiză The Atlantic (Ucraina se desprinde de SUA: Kievul știe de partea cui este Trump, mai bine fără el) surprinde perfect o transformare remarcabilă, în timp ce toată lumea pare să fi uitat războiul din Ucraina.
„Zelenski nu se mai preface că Trump i-ar putea fi un aliat de nădejde și a renunțat la diplomație pentru a spune lucrurilor pe nume. (...) Kievul pare să fi renunțat la SUA.
Ucraina caută asiduu noi parteneri diplomatici și militari - de exemplu, împărtășindu-și expertiza sa în materie de drone cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și încheind acorduri de producție de arme cu Germania.
Ucraina a lansat drone pentru a lovi unitățile de export de petrol din apropierea orașului Sankt Petersburg, în interiorul teritoriului inamic, sfidând ceea ce Zelenski a numit „semnale” de la „parteneri” nespecificați pentru a evita atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. (...)
Schimbarea poziției publice a Ucrainei survine pe măsură ce situația sa militară s-a îmbunătățit, cel puțin în raport cu dificultățile de anul trecut. Bazându-se în mare măsură pe industria internă de drone și pe structura militară dinamică, forțele ucrainene și-au recăpătat inițiativa în multe domenii.
În ultimele luni, se pare că au provocat mai multe victime decât poate înlocui Rusia - și au recuperat mai mult teritoriu decât a cucerit Rusia.
Pe front, Ucraina și-a consolidat și extins așa-numitul zid al dronelor, care restricționează mișcarea trupelor rusești. La începutul acestei săptămâni, Kievul a susținut că a ocupat o poziție rusească și a capturat un număr de soldați ruși, fără a expune niciun ucrainean, ci doar vehicule aeriene fără pilot și terestre.
Între timp, ucrainenii au câștigat mai multă încredere în lansarea de atacuri cu drone asupra unor ținte la distanță medie și lungă, aflate departe în spatele liniilor frontului, așa cum a demonstrat atacul de lângă Sankt Petersburg.
În cele din urmă, Ucraina continuă să limiteze puterea navală rusească în Marea Neagră. Navele aflate chiar și în cele mai protejate baze navale rusești nu mai sunt în siguranță de atacurile ucrainene.
În ultimele 15 luni, oficialii americani și mulți analiști occidentali au tot insistat pe slăbiciunea Ucrainei. Trump spunea anul trecut, într-un mod infam, că ucrainenii „nu au cărți” de jucat.
Dar capacitatea lor de a se adapta chiar și fără ajutorul SUA a fost uimitoare. Acum lider mondial în dezvoltarea și fabricarea de drone, Ucraina intenționează, se pare, să producă până la 7 milioane de vehicule aeriene militare fără pilot în 2026.
Ucrainenii ar prefera mult mai mult ca Statele Unite să fie de partea lor decât de partea Rusiei. (...)
Însă Kievul nu crede că pierderea sprijinului american va duce inevitabil la înfrângere. Folosind propriile resurse și cu ajutorul partenerilor europeni, chiar dacă Statele Unite s-au îndepărtat, efortul lor de război nu a scăzut.
Scoaterea SUA de pe lista prietenilor ar fi putut fi odată un semn de dezastru pentru Ucraina. Dar nu mai este, conchide publicația”.
Mă gândeam, la ce întrebare aș vrea cel mai mult să îmi răspundă Zelenski (asta în așteptarea memoriilor sale, pe care aș da aproape orice să le citesc)? |
