Cătălin Predoiu a fost numit premier interimar de către Ilie Bolojan, după demisia lui Marcel Ciolacu, iar prima zi în funcție a fost una cu evoluții financiare îngrijorătoare.
Euro a crescut puternic, până la un curs BNR de 5,0378 lei, cel mai mare nivel înregistrat vreodată. Luni era cotat la 4,9775 lei. Leul s-a depreciat puternic și în raport cu dolarul american, lira sterlină și francul elvețian. Dolarul american a fost cotat la 4,4517 lei, față de 4,3903 lei luni.
Tendința a început încă de dinainte de alegerile de duminică, investitorii, dar și cetățenii cumpărând euro masiv, anticipând instabilitate economică și financiară, în cazul unei victorii a lui Simion în turul doi. Luni, BNR a intervenit agresiv, cheltuind 2 miliarde de euro într-o singură zi, pentru a menține stabil cursul leului, după ce George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Și indicele ROBOR la 3 luni a urcat marţi la 6,08%, de la 5,90% cu o zi înainte, potrivit datelor BNR. ROBOR la 3 luni nu a mai trecut pragul de 6% din iulie 2024.
De asemenea, Bursa de Valori București a deschis în scădere cu 2,5%, iar indicele BET a coborât din nou sub pragul de 17.000 de puncte. Brokerii semnalează o activitate intensă, atât pe acțiuni cât și pe obligațiuni, dar și o creștere a vânzărilor realizate la prețuri reduse, semn al nervozității din piață.
Consultantul economic Adrian Negrescu spune că România se află în fața unei crize fără precedent din punct de vedere valutar. El spune că avem nevoie de niște mesaje de stabilitate, pentru că temerile investitorilor sunt din ce în ce mai ample. Premierul și președintele ar trebui să iasă și să dea asigurări că țara noastră nu va intra în incapacitate de plată, așa cum a spus fostul premier Ciolacu, și că vom respecta toate angajamentele asumate de stat.
Iar Bloomberg scrie că instabilitatea politică generată de victoria unui candidat de extremă dreapta și demisia premierului Marcel Ciolacu par să fi slăbit controlul BNR asupra cursului valutar, în timp ce investitorii își retrag încrederea din obligațiuni și acțiuni românești.
La ce să ne așteptăm?
Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România: ING îşi menţine prognoza de final de an de 5,05 lei pe euro, deşi unele depăşiri mai apropiate de 5,10 sunt posibile pe termen scurt. Credem că banca centrală este capabilă şi dispusă să traseze o nouă linie, dar va fi nevoie de ceva timp pentru ca piaţa să se aşeze, având în vedere mediul electoral şi incertitudinea politică generală.
Radu Burnete, Concordia: Deprecierea leului se va vedea în prețuri mai mari la diferite produse și servicii (telefonie, gaze, benzină etc.), ceea ce înseamnă o inflație mai ridicată. Cu toate acestea, produsele românești vor deveni mai competitive la export, fapt care ar putea ajuta la reducerea deficitului comercial și la echilibrarea situației externe a României.
JPMorgan, cea mai mare bancă de investiţii din SUA: Se conturează două scenarii posibile: o devalorizare moderată a leului între 3 și 5% (adică euro ajunge 5,2 lei) și una severă între 15 și 20% (adică euro ajunge 6 lei). Cu șanse 50/50. Totuși, o eventuală schimbare de retorică din partea lui Simion sau dacă pierde turul al doilea ar modifica semnificativ și aceste estimări.
Pe plan internațional, Germania a evitat, în ultimul moment, o criză politică. Friedrich Merz a fost ales, în funcția de cancelar al Germaniei, în urma celui de-al doilea tur de scrutin desfășurat în parlament (Bundestag). Merz nu a reușit să obțină majoritatea necesară în primul tur – un fapt fără precedent în politica postbelică germană.
Notăm și că Uniunea Europeană vrea reducerea completă a dependenței energetice față de Rusia. Potrivit unor surse citate de Reuters, Comisia Europeană va propune interzicerea noilor contracte de import pentru gaze naturale și gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, urmând ca actualele acorduri să fie eliminate treptat până la finalul lui 2027.
Iar Polonia este în alertă maximă, deoarece se confruntă cu o încercare fără precedent din partea Rusiei de a interveni în alegerile sale prezidenţiale, din 18 mai. Este vorba de răspândirea dezinformării și atacuri hibride asupra infrastructurii critice poloneze, pentru a paraliza funcţionarea normală a statului. Atacurile au vizat companii de apă şi canalizare, centrale termice şi electrice şi organisme ale administraţiei de stat.
A fost și ziua 1168 de război, marcată de un atac al Ucrainei cu peste 100 de drone care au vizat teritoriul rus, în special capitala. La care Rusia a răspuns cu peste 130 de drone asupra Ucrainei.
Iar Reuters a aflat că ordinul de suspendare temporară a transportului de ajutoare militare americane către Ucraina, care a fost dat la începutul mandatului lui Trump, a venit de la şeful Pentagonului, Pete Hegseth, fără ca acesta să anunțe Casa Albă.
Consemnăm și un nou conflict armat în desfășurare. India a anunțat, miercuri dimineață, lansarea unei operațiuni militare împotriva Pakistanului, vizând ceea ce autoritățile indiene numesc „infrastructura teroristă” aflată atât pe teritoriul pakistanez, cât și în regiunea Kashmir. Atacul s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 12 răniţi și reprezintă una dintre cele mai grave escaladări ale tensiunilor dintre cele două state vecine din ultimii ani.
Ne întoarcem la scena politică de la noi, unde discuțiile pentru alegerile prezidențiale se concentrează pe guvernul care va fi numit în funcție de noul locatar de la Cotroceni.
Nicușor Dan spune că dacă va fi ales preşedinte, va aduce „la aceeaşi masă toate forţele politice pro-europene şi pro-democratice” și „vom construi împreună un guvern puternic, cu oameni competenţi, care să repare economia şi să guverneze cu respect pentru cetăţeni”. Nicușor Dan zice și că, de fapt, asta este miza: „preşedintele ales pe 18 mai poate decide cine va forma următorul guvern. Iar această decizie va cântări greu pentru fiecare român: fie ieşim din criză, fie ne afundăm şi mai tare”.
El a avut o intervenție și pe tema evoluțiilor financiare îngrijorătoare. A făcut apel la calm și optimism, argumentând că România are o economie privată competitivă, iar BNR are o rezervă valutară de 60 de miliarde de euro, care poate să resoarbă orice fel de atac asupra leului.
La susținători s-au adăugat: Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, dar și UDMR, unde Kelemen Hunor a spus că prioritatea este ca Nicușor Dan să câștige alegerile prezidențiale. Iar pentru acest lucru trebuie mobilizare, ca acesta să obțină câteva milioane de voturi.
De cealaltă parte, într-o schimbare bruscă de atitudine faţă de campania din turul I, George Simion a anunțat că din acest moment, este pregătit să înceapă dezbaterile electorale cu competitorul său, Nicuşor Dan. Mai mult, liderul AUR a spus că va merge la toate instituţiile media care vor să îi ia interviu.
Ceea ce a și făcut, motiv pentru care am mai aflat câte ceva: De exemplu, casele de 35.000 de euro au fost doar o formă de marketing, de promovare, „altfel, nu mai eram la 42%". Apoi, soluțiile pe care le vede pentru ca România să evite colapsul financiar: concedierea a jumătate de milion de bugetari și desființarea a două treimi din instituțiile publice. În plus, ba îl numește premier pe Călin Georgescu, ba nu e premierul lui, dar e sigur că ar găsi în parlament o majoritate care să îi voteze premierul și guvernul. Altfel, nici anticipatele nu sunt excluse.
Iar o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, care a analizat poziționările lui George Simion, concluzionează că Rusia ar fi avantajată de o eventuală victorie a acestuia. Simion ar putea opri ajutorul militar pentru Ucraina şi ar putea avea chiar și pretenții teritoriale de la ţara vecină. Un alt risc ar fi numirea ca prim-ministru a pro-rusului Călin Georgescu.
Încheiem ziua cu cercetătorii de la UCLA Health, care au identificat şi testat primul medicament de recuperare post-AVC care repară leziunile cerebrale. Această realizare deschide drumul către potenţiale noi terapii pentru pacienţii care se confruntă cu dizabilităţi motorii post-AVC.
Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate la adulţi, deoarece majoritatea pacienţilor nu îşi recuperează complet funcţiile afectate. Acum, oamenii de ştiinţă au identificat un medicament care reactivează reţelele neuronale din creier afectate de un AVC.
Până acum, reabilitarea post-AVC s-a bazat aproape exclusiv pe terapie fizică, adică exerciţii de mişcare şi antrenament repetitiv pentru a restabili funcţiile pierdute. |
Reflecția zilei: Ce se dă?
Profesorul de științe politice Alexandru Gussi vorbește despre șansele lui Nicușor Dan de a câștiga turul doi al alegerilor prezidențiale:
„PSD-PNL, confundând democrația cu propriul interes și instrumentalizând instituții politizate, au crescut pofta colectivă de sânge, în ghilimele, desigur. (...)
S-a spus deja, rezultatele de tur unu nu-i dau o șansă lui Nicușor Dan decât dacă există o semnificativă creștere a prezenței la vot. Ea e posibilă.
Așa cum există o mare cerere politică de schimbare, România nu a mai cunoscut o alternanța la putere, la nivelul instituției prezidențiale, de 20 de ani, există însă și o frică de schimbare. Poate mai ales de sensul schimbării, cu Simion amenințător nu e național-populismul, acum aproape banalizat în Europa, cât necunoscutul.
Va depinde ce clivaje vor mai fi mobilizatoare. Pe logica pro-anti sistem, Simion e mai convingător. Dan e mai convingător pe logica pro-anti UE.
Dar nu e destul, PSD-PNL au invocat des și ipocrit valorile europene, la aceste alegeri nu cred că acesta poate fi discursul câștigător.
Probabil că Dan va trebui să meargă și pe ideea de ordine, pe care a mers și Antonescu, pe stabilitate și frica de o schimbare prea radicală”.
Schimbare radicală cu furie, frica de schimbare radicală, distrugerea sistemului. Dar pentru cei fără frici și furii? Ce se dă? |
