Seceta devine tot mai mult o problemă energetică și economică în Europa. Vineri, în România, a fost declarată stare de alertă energetică, după ce debitul Dunării a scăzut de la nivelul normal de peste 4.000 de metri cubi pe secundă la numai 1.600. O unitate a Centralei de la Cernavodă a fost deja oprită, iar dacă va fi închisă și a doua, România va pierde 20% din capacitatea de producție.

Guvernul a decis să repornească centralele pe cărbune și să dea mai repede autorizații pentru capacitățile eoliene, fotovoltaice și de stocare. Ucraina a acceptat să exporte energie către România, iar autoritățile discută și cu Grecia și Bulgaria.

La Cernavodă se fac lucrări pentru menținerea apei necesare răcirii reactoarelor. Iar pe Brațul Bala este analizată inclusiv scufundarea controlată a unor barje, pentru a direcționa mai multă apă către centrală.

Ilie Bolojan a cerut din nou populației și companiilor să reducă voluntar consumul între orele 20:00 și 23:00, dar spune că, deocamdată, nu sunt anticipate întreruperi.

Probleme similare sunt în Ungaria, dar și în Germania, unde nivelul Rinului la Kaub a coborât la numai 25 de centimetri, față de o medie de 2,08 metri, egalând minimul istoric din 2018. Barjele mai pot transporta doar 20% din încărcătura obișnuită, ceea ce încetinește aprovizionarea fabricilor și crește costurile de transport.

Iar perspectivele imediate nu sunt bune. Un nou val de caniculă cuprinde Europa Centrală, cu temperaturi de până la 41 de grade în Ungaria și aproape 40 în Slovacia, Slovenia și Austria. Riscul de incendii rămâne foarte ridicat.

În România, ANM a emis cinci alerte de caniculă pentru weekend, iar temperaturile vor ajunge izolat la 40 de grade în Câmpia de Vest. Vestul țării este sub cod portocaliu, iar în Oltenia, Banat, Transilvania și nordul Moldovei sunt valabile avertizări cod galben. Vor fi și nopți tropicale, cu minime de 20–24 de grade, iar căldura va continua și în perioada 4–9 august.

Despre criza energetică din România scrie Sabina Fati într-un comentariu pentru Deutsche Welle. România pornea, în 2018, cu cele mai bune premise energetice din regiune: gaze descoperite în Marea Neagră, două reactoare nucleare funcționale și posibilitatea construirii altor două, hidroenergie, cărbune, patru rafinării și capacități importante de înmagazinare.

Doar că țări cu resurse mai puține au construit proiecte mai coerente: Bulgaria și-a dezvoltat stocarea și programul nuclear și cumpără ziua surplusul ieftin al României, pe care ni-l revinde seara mai scump, iar Grecia și-a folosit poziția geografică pentru a deveni un nod energetic regional.

România nu și-a extins suficient capacitățile de stocare și nici nu s-a conectat la conductele din centrul și vestul Europei. În plus, a întârziat proiectul Neptun Deep. Dacă legea offshore ar fi fost bună din 2018, producția ar fi putut începe în 2022. Și România ar fi avut acum, în criză, cu până la opt miliarde mc de gaze în plus pe an.

Trecem la un alt eveniment extern care a luat prin surprindere Europa. 60.000 de migranți au trecut în numai 24 de ore din Africa în UE, mai exact din Maroc în Ceuta, teritoriu spaniol din nordul Africii și una dintre cele două frontiere terestre dintre UE și continentul african.

Au intrat prin punctele de frontieră, pe plaje sau înot, depășind forțele de ordine. Numărul lor echivalează cu aproximativ 70% din populația orașului. Centrele de primire s-au umplut, mii de persoane au dormit pe străzi și în parcuri, iar unele au intrat în locuințe. Cel puțin 57 de oameni au murit înecați sau în busculade.

Cauza imediată nu este clară. Guvernul spaniol acuză rețelele de trafic că au răspândit informația falsă că ar permite rămânerea automată a migranților în Spania. Există și suspiciunea că Marocul a redus controlul frontierei, pe fondul tensiunilor diplomatice provocate de apropierea Spaniei de Algeria și de disputa privind Sahara Occidentală.

Ursula von der Leyen a cerut returnarea rapidă a persoanelor care nu au dreptul să rămână în UE. Italia a anunţat că suspendă acordurile Schengen privind libera circulaţie cu Spania (deși nu au frontieră terestră comună, vor fi afectate persoanele care călătoresc cu avionul sau cu vaporul între cele două ţări). Franța și-a întărit controalele la frontieră. Incidentul arată vulnerabilitățile frontierei sudice a UE.

Ne întoarcem la noi, unde Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri adoptate de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan. A dat astfel câștig de cauză PSD, care a anunțat că va contesta, în total, 12 hotărâri.

Actele privesc beneficii pentru adulții cu dizabilități, proceduri pentru echipamente radio, schimbul internațional de organe, reorganizarea Ministerului Agriculturii și a sistemului antigrindină, Stațiunea de Cercetare Agricolă Lovrin și declararea unor arii Natura 2000.

PSD susține că un guvern demis nu mai poate adopta astfel de acte, în timp ce guvernul spune că, potrivit Constituției, un cabinet interimar poate face tot ce este necesar pentru a administra bine țara. Motivarea instanței nu a fost încă publicată.

Și greva din spitale a fost suspendată, după trei zile de protest. Sindicaliștii spun că au obținut deblocarea angajărilor pe posturile vacante din spitale, în limita bugetelor aprobate. Dar și amânarea, cel puțin, a proiectului contestat al Legii salarizării.

SANITAS zice că greva nu este închisă definitiv. Și cere negocierea unui nou proiect al salarizării cu Parlamentul sau cu un guvern cu puteri depline. Dacă nu se va întâmpla asta, vor relua protestul.

Avem și câteva știri importante, pe scurt:

• UE investește masiv în inteligența artificială: Comisia Europeană a lansat programul pentru construirea a șapte „gigafabrici” AI, fiecare dotată cu cel puțin 100.000 de cipuri avansate. UE va asigura 10 miliarde de euro și speră să atragă încă 20 de miliarde din investiții private, pentru a reduce decalajul față de SUA și China.


• Claude a compromis sisteme reale: Anthropic a descoperit că trei modele Claude au pătruns în sistemele informatice ale unor organizații în timpul unor teste de securitate, după ce o eroare de configurare le-a permis accesul la Internet. Modelele au exploatat parole slabe și puncte de acces fără autentificare, fără ca atacurile să le fi fost cerute explicit.


• –84,1°C în Antarctica: Stația Concordia a înregistrat pe 18 iulie cea mai scăzută temperatură măsurată pe Pământ din 2012. Specialiștii explică însă că un episod local de frig extrem nu contrazice încălzirea globală, care se măsoară prin evoluția temperaturii medii a planetei pe perioade lungi.


• Profit mai mic la OMV Petrom: Compania a încheiat primul semestru cu un profit net în scădere cu 14%, în timp ce contribuția la bugetul statului a ajuns la aproximativ 10 miliarde de lei. OMV Petrom își accelerează investițiile, în special în proiectul Neptun Deep și în energia regenerabilă.


• Bursa de la București, lider la creștere: Indicele BET a crescut cu aproape 50% de la începutul anului, cea mai bună evoluție dintre principalele burse ale lumii în 2026. Printre cele mai mari creșteri se numără Electrica, cu 88%, Romgaz, cu 81%, Banca Transilvania, cu 40%, și OMV Petrom, cu 25%.

Cifra zilei este 39,1% - Aproape patru din zece autoturisme aflate în circulație în România au peste 20 de ani, cea mai mare proporție din UE. Urmează Finlanda, cu 36,3%, și Polonia, cu 35,1%. În același timp, chiar dacă parcul auto românesc a crescut cu 21% între 2020 și 2025, cel mai mult din UE, creșterea nu a însemnat și o înnoire pe măsură. În 2025, de exemplu, au fost înmatriculate pentru prima dată în țară aproximativ 360.100 de mașini second-hand, față de 156.800 de mașini noi.

Iar declarația zilei vine dintr-un interviu publicat de MApN cu pilotul român de F-16 care a doborât două drone intrate ilegal în spațiul aerian al României. Despre el știm doar că are gradul de căpitan și cel mult 28 de ani. Este pilot de F-16 al Forțelor Aeriene Române și activează la Baza 86 Aeriană Borcea. Detalii mai exacte nu au fost dezvăluite din motive de securitate operațională.

„A fost o chemare personală. Am fost inspirat din cărțile marilor autori de aviație, care au inspirat acel microb al aviației și m-au adus astăzi la Borcea să fac ce-au făcut ei în urmă cu 30-40 de ani, poate cu o altă aeronavă, dar sub același țel: să protejăm cerul României”, spune el despre pasiunea pentru aviație. Și are și un mesaj pentru români: „Nu sunt singuri, noi suntem acolo să-i protejăm, zi și noapte, șapte zile din șapte, pe tot timpul anului. Când ei sunt în vacanță, când ei sunt la muncă, noi de acolo de sus, poate nu ne vedeți, dar noi vă protejăm”.

Încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Inteligența artificială, despre care se vorbește mai ales în legătură cu locurile de muncă pe care le-ar putea elimina, creează o cerere uriașă pentru meserii tradiționale.

Centrele de date necesare modelelor AI au nevoie de mii de electricieni, tâmplari și tehnicieni, iar în SUA aceste posturi sunt plătite cu aproximativ 42% mai bine decât slujbele similare din alte industrii.

Google, Meta, Microsoft, OpenAI și BlackRock investesc sute de milioane de dolari în pregătirea muncitorilor. Cererea este atât de mare, încât centrele de date încep să atragă angajați de la alte proiecte industriale și de construcții.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Sport

Reflecția zilei: Jobenul pe caviar ca batista pe țambal

Scrie The Guardian despre anunțului lui Donald Trump că tocmai a comandat 250 de Cadillac Escalade noi (SUV-uri uriașe care au un preț de pornire de peste 90.000 de dolari fiecare, dar a căror versiune blindată poate ajunge la peste 300.000 de dolari).

„Prețul benzinei a crescut cu aproape un dolar pe galon (3,785 litri) de când Donald Trump a preluat mandatul; dobânzile la creditele ipotecare au atins cel mai ridicat nivel din aproape un an, iar, în weekend, un economist cunoscut a afirmat că războiul cu Iranul costă gospodăria americană medie peste 1.200 de dolari”.

Situație în care, în timpul unui discurs susținut la o fabrică General Motors din Michigan, Trump a făcut astfel anunțul despre cele 250 de Cadillac Escalade:

„Am comandat 250 de Escalade. Așa arătăm bine în coloanele oficiale, știți? (...) Arătăm bine în acele maşini Escalade. Băieții noștri sunt foarte răsfățați. Foarte răsfățați. Le place Escalade-ul. Și mie.”

Simbolismul gestului lui Trump, scrie The Guardian, – preocuparea sa pentru specificațiile unor mașini în timp ce „ţara arde” – este în ton cu comportamentul său din ultimele săptămâni, asemănător personajului Lucille Bluth (O femeie bogată, sobră, dependentă de alcool, lipsită de empatie și extrem de manipulatoare).

Chiar și așa, tot este șocant. Nici măcar Scrooge nu și-a comandat o căruță nouă în timp ce sănătatea lui Tiny Tim se deteriora.

Rămâne de văzut ce va mai pregăti Trump pentru a ridica moralul populației. Poate va anunța un nou furnizor de caviar sau achiziționarea en-gros de jobene. Sau poate se va limita la a mai acoperi cu aur încă o parte din biroul său. Aşteptăm şi vedem.

Frustrarea exprimată de jurnaliști, analiști, cetățeni e la fel ca a noastră. Uneori doar un haz de necaz, din certitudinea că nimic nu-i poate face mai responsabili, mai decenți sau măcar să plătească.

Mă gândeam, totuși - și la noi, nu doar la americani - au mai fost vreodată atât de pe față asumate abuzurile, corupția, clientelismul așa cum sunt acum, fără nicio teamă că cineva le-ar mai putea face ceva?