În ziua 1379 de război, avem confirmarea de la Kremlin că discuțiile dintre reprezentanții SUA – trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner – și Vladimir Putin au fost „utile și constructive”, însă fără niciun progres.
Totuşi, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că este „incorect” să se afirme că Vladimir Putin ar fi respins planul american de pace. Discuțiile au reprezentat doar „primul schimb direct de opinii”, în care „unele lucruri au fost acceptate, iar altele considerate inacceptabile”.
La nivelul Uniunii Europene, Consiliul s-a înțeles cu Parlamentul pe interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia. Importurile de GNL din Rusia vor fi interzise din 2026, iar importurile de gaz prin conducte vor fi eliminate complet până în noiembrie 2027. Ungaria a anunțat că nu va accepta „dictatul de la Bruxelles” și va da în judecată UE.
Iar Germania a devenit prima țară din Europa care a desfășurat sistemul israelian de apărare antiaeriană Arrow, conceput pentru a intercepta rachete balistice cu rază medie de acțiune (operează la altitudini de peste 100 km, în afara atmosferei terestre, cu o rază de acțiune de 2.400 km). Sistemul va deveni deplin operațional până în 2030 și va acoperi întreaga țară.
Germania a achiziționat Arrow în 2023 (cu 3,6 miliarde de euro), deoarece consideră rachetele rusești cu rază medie de acțiune principala amenințare la adresa populației și a infrastructurii critice.
La nivel global, vânzările de arme au crescut la niveluri fără precedent, cele mai mari 100 de companii de armament și servicii militare din lume generând venituri de 679 de miliarde de dolari în 2024. O contribuție importantă la creșterea galopantă a veniturilor din sectorul armamentului o are Europa. Țările UE au cheltuit 343,2 miliarde de euro în 2024 pentru apărare, din care jumătate de Germania și Franța.
În ce privește România, președintele Nicușor Dan a fost întrebat ce ne vom face, în cazul în care, așa cum arată o analiză Bloomberg, România ar trebui să reziste singură câteva săptămâni în cazul unei invazii a Rusiei? Răspunsul a fost că avem toate scenariile și planurile de apărare la zi, aprobate în CSAT și coordonate cu NATO „tot timpul”. Or fi planuri și pentru dronele rusești care se plimbă nestingherite pe la noi?
În timpul ăsta, în SUA, Donald Trump tot mai reușește să uimească prin inadecvare. După ce şi-a anunţat intenţia de a „suspenda definitiv imigraţia din toate ţările din lumea a treia”, i-a numit pe imigranţii somalezi „gunoaie” şi a spus că ar trebui trimişi înapoi acasă. Somalia „pute” şi „nu este bună de nimic”, „Ei nu contribuie cu nimic. Nu-i vreau în ţara noastră, voi fi sincer cu voi”, a spus președintele SUA.
Iar UE este zguduită de scandalul de corupție în care este implicată fosta Înaltă Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, alături de alte două persoane. Cei trei, arestați marți, au fost eliberați, considerându-se că nu există riscul să fugă. Acuzațiile sunt de fraudă și corupție în achiziții publice, conflict de interese și încălcarea secretului profesional.
Politico scrie că UE riscă să fie aruncată în cea mai mare criză politică din ultimele decenii. Dacă vor fi dovedite, acuzațiile privind frauda cu fonduri europene ar declanșa cel mai mare scandal care a cuprins Bruxellesul de la demisia în masă a Comisiei Jacques Santer din 1999.
Ne întoarcem la noi, unde președintele Nicușor Dan a venit cu un termen ceva mai precis pentru momentul când va fi prezentat raportul despre anularea alegerilor - zice că „cel mai probabil” la finele lunii ianuarie 2026. Nicușor Dan mai susține și că în ultimele luni a avut loc o schimbare majoră în percepția instituțiilor și a societății în ceea ce privește campaniile de influență desfășurate de Rusia. Pare că și asta e o percepție, că a adus ca „dovadă” doar exemplul personal.
El s-a exprimat și pe criza apei din Prahova și Dâmbovița (unde deocamdată se intervine cu ajutoare, până luni, când se va relua furnizarea de apă potabilă). Deși nu s-a anunțat rezultatul anchetelor, președintele zice că „trebuie să stabilim vinovații” și în „opinia” lui, „vinovăția este la Apele Române”.
Și mai sunt trei zile până la alegerile din Capitală și două zile de campanie. Fără dezbateri reale între principalii candidați, comportament care a devenit regulă în luptele electorale dâmbovițene. Și fără evenimente care să trezească electoratul.
Și-a anunțat retragerea din cursa fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, care era candidat independent și avea în jur de 0,5% în sondaje. A anunțat că îl susține pe Daniel Băluţă. Anterior, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe își anunțase retragerea și susținerea pentru Ciprian Ciucu. Avea circa 2% în sondaje. E greu de spus ce impact vor avea aceste retrageri, în condițiile în care ei vor apărea în continuare pe buletinul de vot.
Iar sondajele sunt tot mai contradictorii. În funcție de institutul de sondare, nu există doar clasamente diferite, ci și diferențe foarte mari între procentele care reprezintă intenția de vot pentru un candidat.
- În sondajul Flashdata, Ciprian Ciucu se află pe primul loc (23,5%), urmat de Daniel Băluță (21,5%) și Anca Alexandrescu (19%).
- AtlasIntel îl plasează însă pe primul loc pe Daniel Băluță (23,3%), urmat de Anca Alexandrescu (23,2%) și abia apoi Ciprian Ciucu (21,7%).
- CURS îl dă pe Daniel Băluță cu cel mai mare procent (26%), pe Ciprian Ciucu pe locul al doile cu 23%, iar Cătălin Drulă apare mai aproape de lideri decât în celelalte sondaje, cu 22%.
Alte informații importante, pe scurt:
Încheiem ziua cu Elon Musk, care are câteva declarații interesante despre inteligența artificială și adevăr. El zice că AI trebuie să urmărească adevărul şi să evite preluarea de informaţii eronate din mediul online.
„Poţi face o AI să înnebunească dacă o forţezi să creadă lucruri neadevărate, pentru că va ajunge la concluzii greşite”, e una dintre concluziile lui Musk, referindu-se la fenomenul de ”halucinaţii”, răspunsuri incorecte sau fabricate.
De altfel, în opinia lui, cele trei principii esenţiale pentru AI sunt: să urmărească adevărul, să aprecieze frumusețea (ca să recunoască armonia și coerența) și curiozitatea (esenţială pentru a explora natura realităţii în loc să fie tentată să extermine umanitatea). |
Reflecția zilei: Minciuna libertății de opinie
Profesorul de științe politice Andrei Țăranu vorbește, într-un dialog cu Emilian Isailă, despre democrația din România:
„Nu pare că am evoluat, ci mai degrabă democrația s-a degradat. Lucrul pe care, iată, The Economist Intelligence Unit (EIU) îl arată. România este prima - deși asta nu e deloc de bine - în lista țărilor care au un regim hibrid de democrație.
Analiza pe care o face EIU are cinci criterii principale. Noi stăm foarte prost încă din 2011, dar acum stăm îngrozitor de prost în ceea ce privește cultura politică. Aici este punctul cel mai slab.
Actorii politici, în care putem să includem și fake news-urile rusești, dar și diverse forme de manipulare, au dus la o scădere a culturii politice. Și mai mult, la o apetență pentru un fel de revanșă non-democratică, antidemocratică, împotriva Uniunii Europene, împotriva celorlalți.
La nivelul instituțiilor, iar stăm foarte prost. Fie că vorbim de transparența fiscală, fie că vorbim de transparența luării deciziilor. Rolul Parlamentului este redus strict la a asigura majoritatea”.
Putem lega această lipsă a culturii politice de un eșec profund în ce privește educația?
„Mai mult decât evident. Dar, de fapt, marele eșec și trădarea cea mai mare sunt din partea elitelor culturale. Educația a fost sacrificată de elitele culturale și politice din România pentru un proiect care nu a fost foarte inteligibil. (...)
Educația a început să intre într-o zonă în care post-adevărul, acest amestec ciudat de religie și știință, a condus la o relativizare masivă a nevoii de cunoaștere. (...)
Post-adevărul înseamnă că îmi pot da cu părerea despre orice, pentru că libertatea de opinie este mai presus decât adevărul”.
Mereu m-am gândit că emiterea unei opinii ar trebui să fie un gest de mare responsabilitate - nu de curaj, nu de frică, ci de responsabilitate. Responsabilitate care să fie dobândită încă de când înveți să mergi, din educație și din exemple - familie, societate, elite.
În ce privește elitele politice, unde restricțiile de exprimare sunt practic inexistente, minciunile, excesele, manipularea fiind din start „grațiate” de libertatea de opinie, mereu m-am întrebat: de ce să intre și minciuna sfruntată la libertatea de opinie? De ce băgăm toate mizeriile sub umbrela libertății de opinie și ne e frică să vorbim despre asta ca să nu fim făcuți dictatori? |
