Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în ziua a șasea. Cu atacuri de ambele părți și cu evoluții noi.

• O dronă iraniană a lovit un aeroport din Azerbaidjan, situat lângă granița comună a celor două țări, marcând prima dată când un stat din Caucaz a fost vizat de la începutul războiului. Iranul a negat că era drona lor.


• Explozii au răsunat deasupra capitalei Qatarului, Doha, şi capitalei Bahrainului, Manama, iar în Abu Dhabi (EAU) sunt şi răniţi.


• Două bombardiere iraniene au fost la doar două minute de a lovi cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, înainte de a fi doborâte de avioane de vânătoare ale Qatarului.Este vorba de baza al-Udeid, unde sunt găzduiți circa 10.000 de militari americani.


• O rachetă lansată de Iran a lovit rafinăria unei companii de stat din Bahrain și a declanșat un incendiu de amploare. Cotațiile petrolului au crescut brusc, până la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani.


• Prețurile carburanților cresc în țările europene, pe măsură ce continuă blocada din Strâmtoarea Ormuz. În Germania, motorina a trecut de doi euro/litru. Iar în Franța autoritățile monitorizează situația pentru a preveni creșterile nejustificate.


• Iranul a amenințat că atacă instalaţia nucleară israeliană de la Dimona, dacă Israelul şi SUA vor încerca să schimbe regimul de la Teheran. E vorba de instalaţia din deşertul Negev - principalul centru de cercetare nucleară al Israelului, asociat cu programul său nuclear nedeclarat.


• Strâmtoarea Ormuz este închisă doar navelor occidentale (SUA, Israel, Europa şi aliaţii) și Iranul amenință cu atacuri dacă acestea încearcă să tranziteze zona.


• Europenii se mobilizează: Franța, Italia și Grecia vor colabora pentru a asigura libertatea navigației în Marea Roșie. Marea Britanie trimite patru avioane militare Typhoon în Qatar. Italia trimite sprijin naval în Cipru şi sisteme de apărare aeriană în statele din Golf. Spania trimite fregata Cristóbal Colón în Cipru. Franța permite SUA să folosească baza sa militară de la Istres (în apropiere de Marsilia) cu „garanția completă” că avioanele americane participă doar la apărarea aliaților regionali.

Bilanțul victimelor indică 1.230 de persoane ucise în Iran. În acest moment, 16 state sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu.

Analiștii militari estimează că ritmul actual al luptelor consumă arme mai repede decât pot fi produse. Iar o analiză a Pentagonului arată că în primele zile ale conflictului, SUA au cheltuit aproximativ 2 miliarde de dolari pe zi. Ulterior, costurile au scăzut spre aproximativ 1 miliard de dolari pe zi.

Despre perspective a vorbit Trump, care nu îl vrea pe fiul lui Khamenei la conducerea Iranului: „Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy (Rodriguez) în Venezuela. Fiul lui Khamenei este inacceptabil pentru mine. Vrem pe cineva care să aducă armonie și pace în Iran”, a spus Trump.

Axios notează: Comentariile lui Trump reprezintă o revendicare extraordinară a puterii americane asupra viitorului politic al Iranului, tulburând şi mai mult obiectivele campaniei militare masive pe care a lansat-o.

În celălalt război, aflat, teoretic, mai aproape de granițele noastre, Volodimir Zelenski l-a amenințat pe premierul ungar Viktor Orban cu o acțiune militară, dacă nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei de UE.

„Altfel, vom da adresa acelei persoane Forțelor Armate, băieților noștri, să-l sune ei și să vorbească pe limba lor”, a zis Zelenski. Ungaria a zis că e „scandalos” și o amenințare directă inacceptabilă.

Orban a blocat prin veto acest ajutor ca represalii față de întârzierea repunerii în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Următoarea reuniune a Consiliului European este în 19 martie.

Între timp, negocierile de pace trilaterale dintre Ucraina, Rusia și SUA au fost suspendate până la stabilizarea situației din Orientul Mijlociu.

Și un român, reținut în decembrie 2024, a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Rusia, fiind acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei. Rușii susțin că a transmis ucrainenilor informații despre instalațiile de apărare aeriană din orașul Soci.

La noi, am aflat de la președintele Nicușor Dan, că nu va convoca CSAT nici pentru situația din Orientul Mijlociu, nici pentru a dezbate invitația de a participa la discuții privind aderarea la „umbrela nucleară” franceză. Pentru că România se află deja sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA.

Ulterior, a revenit cu explicații: „Ca să fie foarte clar, a fi protejați de umbrela NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României. Pe termen mediu, nu se pune problema ca componente nucleare să fie găzduite în țara noastră”.

Ne-a mai transmis, aflat în Polonia, că „nu există un pericol imediat pentru România”, „nu o să plângem Republica Islamică Iran” și că „suntem absolut protejaţi”.

Declarația zilei vine tot de la președintele Nicușor Dan. Dând asigurări că vom avea buget aprobat în luna martie (bugetul pe 2026 fiind prevăzut a fi aprobat cam prin noiembrie - decembrie 2025), Nicușor Dan a zis și că „România e o țară sigură și predictibilă, plictisitor de predictibilă pe plan extern, dar pentru business cred că asta este ceva interesant”. Sigur ne gândim la lucruri diferite despre cât de predictibilă e România pe plan extern, că altfel nu văd de ce ar fi interesant pentru business...

Între timp, prețul carburanților a înregistrat a doua zi consecutivă de majorare semnificativă de la declanșarea războiului din Iran. OMV Petrom a operat cea de-a doua scumpire, una considerabilă, după ce miercuri majorase prețurile cu 15 bani/l, atât la benzină, cât și la motorină.

O analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, arată că prețul motorinei din România este, în medie, cu aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul justificat de costurile reale ale pieței. Diferența nu este mare la nivelul fiecărui litru, dar devine semnificativă la scara consumului anual de carburant din economie.

Iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că prețul gazului pentru populație rămâne plafonat la nivelul actual, de 0,31 lei/kWh, până în aprilie 2027, pe motiv de volatilitate a piețelor globale. În același timp, guvernul pregătește și un plan pentru reducerea prețurilor la curent, pe termen lung. Plan care va fi prezentat până la finalul lunii martie.

Am avut vești bune și de la Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene, care a anunțat că au fost adoptate două reforme (a Romsilva și măsurile legate de decarbonizare). Astfel, se închid două jaloane importante din PNRR și avem perspectiva să încasăm peste 3 miliarde de euro din fonduri europene.

Încheiem ziua cu un text care merită citit integral din The Conversation - Ce ar spune Winston Churchill despre un război cu Iranul?

„Churchill ar fi privit aproape sigur regimul iranian cu mare suspiciune. Mentalitatea sa din perioada Războiului Rece îl făcea să vadă politica internațională în termeni de confruntare ideologică și echilibru strategic. Probabil ar fi argumentat că slăbiciunea în fața regimurilor agresive invită la noi provocări.

În același timp, Churchill rareori credea că acțiunea militară, de una singură, poate rezolva disputele geopolitice. Abordarea sa preferată era combinarea fermității cu diplomația: negocierea dintr-o poziție de forță, menținând în același timp canale de comunicare cu adversarii. (...)

Dacă Churchill ar fi în viață astăzi, probabil ar îndemna guvernele occidentale să dea dovadă de fermitate. Dar ar recunoaște și că sistemul politic al Iranului a fost modelat de memoria intervențiilor străine din trecut – iar orice conflict nou riscă să întărească exact forțele pe care încearcă să le slăbească.

Churchill observa cândva că războiul, odată declanșat, rareori urmează căile ordonate imaginate de cei care îl pornesc. Avertismentul său poate fi la fel de relevant astăzi ca multe dintre celelalte fraze celebre ale sale”.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Liar's Dice

În timp ce președintele Nicușor Dan spune, ambiguu, că suntem deja sub umbrela NATO și nu ne înghesuim și sub cea a Franței, Deutsche Welle scrie despre de ce ar avea România nevoie de umbrela nucleară franceză.

„Aflată între două războaie, pe o falie geopolitică activă, României îi trebuie aliați puternici și stabili. Parisul propune Europei o strategie nucleară defensivă, care ar putea fi o soluție și pentru România.

România nu refuză aceste discuții, dar nu știe încă dacă să accepte ideea Parisului, fiindcă se teme să nu supere Washingtonul, potrivit unor surse demne de încredere.

(...) Cu toate că liderii români nu pregetă să vorbească public despre toate vulnerabilitățile, ei nu au niciun fel de inițiative internaționale și nu construiesc în paralel parteneriate bilaterale funcționale.

Premierul polonez Donald Tusk, spre exemplu, a examinat încă de acum un an cu președintele Franței, Emmanuel Macron, posibilitatea intrării țării sale sub protecția scutului nuclear francez, cu toate că Varșovia are o relație bună cu Washingtonul. (...)

Statele Unite rămân deocamdată garantul securității europene, dar tendințele autocrate față de continent sunt tot mai deranjante, de la ideea anexării Groenlandei, la taxele impuse europenilor. (...)

România s-ar putea inspira atât din atitudinea Poloniei, cât și din cea a Spaniei, punând principiile pe primul loc, fără teamă. (...)

De ce n-ar vrea România să intre în proiectul francez? În fond, ar fi protejată de încă un scut, din care vor face parte Germania și Polonia, două state din Europa Centrală apropiate geografic de România. Inițiativa Parisului e concepută să fie complementară NATO, nu opusă Alianței. (...)

Pentru România, a venit poate momentul să renunțe la sentimentul de neajutorare și să ia decizii fără teamă, făcându-și propriile analize, dar uitându-se și la ce fac statele importante ale continentului, care prevăd hăul ce urmează”.

Mi-a rămas gândul la fraza asta: „România s-ar putea inspira atât din atitudinea Poloniei, cât și din cea a Spaniei, punând principiile pe primul loc, fără teamă”. Care principii?