După două zile de negocieri SUA - Ucraina - lideri europeni la Berlin, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că SUA iau în considerare să ofere Ucrainei garanții de securitate echivalente cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia. Articolul 5 garantează securitatea colectivă, un atac asupra unui stat membru fiind considerat un atac asupra tuturor.

Ulterior, cancelarul german Friedrich Merz a spus că în urma negocierilor de la Berlin a rezultat un acord „cu adevărat amplu și substanțial, pe care nu l-am mai avut până acum”, în cadrul căruia atât SUA, cât și Europa sunt dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei.

Iar din Biroul Oval, președintele Donald Trump a anunțat că „Suntem astăzi mai aproape ca niciodată" de un acord care să pună capăt războiului cu Rusia.

Într-un comunicat al guvernului Germaniei se dau detalii despre ce s-a agreat:

• Forțele armate ucrainene să rămână la un nivel de 800.000 de militari în timp de pace.


• O „forță multinațională Ucraina” condusă de Europa, susținută de SUA și la care vor contribui țări din Coaliția Voluntarilor va ajuta la securizarea cerului și siguranța mărilor, inclusiv prin operațiuni în interiorul Ucrainei.


• Implementarea unui mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, condus de SUA, cu participare internațională.


• Investiții în prosperitatea Ucrainei, prin punerea la dispoziție a unor resurse majore pentru redresare și reconstrucție, dar și prin despăgubiri ale Rusiei pentru daunele cauzate.


• Sprijinirea cu tărie a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Acum, rămâne de văzut cum va reacționa Moscova și ce vor respecta SUA până la capăt.

În timpul ăsta, a fost ziua 1391 de război, în care Moscova a fost vizată de un atac masiv cu drone. În jurul capitalei s-au auzit explozii puternice și două aeroporturi au fost închise. De asemenea, Serviciile de securitate ale Ucrainei (SBU) au anunțat că, pentru prima dată în istorie, au aruncat în aer un submarin rusesc folosind drone Sub Sea Baby.

La noi, a fost ziua moțiunilor.

Mai întâi, a fost votată moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și semnată și de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan. A picat, fiind votată doar de 141 de parlamentari, din 420 prezenți. Ca să treacă, avea nevoie de 232 de voturi. Parlamentarii PSD au stat în bănci și nu au votat. A fost și cu spectacol făcut de AUR. Dar și cu acuzații de la senatorul Petrișor Peiu (AUR) la adresa premierului că a mințit la dezbaterea moțiunii. La care Bolojan i-a răspuns cu un citat din Petre Carp (politician român, membru marcant al Partidului Conservator, cel de-al 21-lea prim-ministru al României): „la fel cum frumuseţea nu scuză prostituţia, nici inteligenţa nu scuză lipsa de caracter”.

În schimb, moţiunea simplă a AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată de Senat, cu 74 de voturi pentru 43 de voturi contra. Moţiunea, care avea ca subiect criza apei din Prahova, a trecut de data asta cu ajutorul parlamentarilor PSD, care au votat împotriva ministrului USR, deşi fac parte din aceeaşi coaliţie de guvernare. Fiind moţiune simplă, însă, nu are ca efect demiterea ministrului vizat.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat. El a spus că votul de la moţiunea simplă „poate fi citit” ca încălcarea, de către PSD, a protocolului care a stat la baza formării coaliţiei. Că situația este „gravă”, pare că avem o coaliţie nefuncţională, iar miercuri va avea loc o ședință a Coaliției în care se va discuta acest subiect. E prima dată după multe evenimente când se aude vocea UDMR.

Și omul PSD și-a început misiunea de 8 ani în una dintre instituțiile - cheie ale statului român. Adrian Ţuţuianu, fost lider PSD Dâmboviţa, a preluat mandatul de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. AEP organizează alegerile, asigură controlul finanţării partidelor şi campaniilor electorale.

Evoluții au fost și în justiție.

Judecătorul Cristi Danileț a câștigat definitiv procesul împotriva României la CEDO, privind libertatea de exprimare. El a fost sancționat în 2019 de CSM (condus atunci de Lia Savonea), pentru două postări pe Facebook - una privea funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem. Cealaltă era despre un subiect de interes general, fără legătură directă cu actul de justiție – numirea șefului Statului Major al Armatei.

CEDO a confirmat că sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț a fost disproporționată și a stabilit că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia au dreptul să se exprime public, inclusiv pe rețelele sociale, cu privire la chestiuni de interes general, precum funcționarea Justiției și statul de drept.

Hotărârea este definitivă și este important că are valoare de standard obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Secţia pentru judecători a CSM a dat înapoi și a anunțat consultări cu judecătorii pe teme care se regăsesc și în documentarul Recorder. Inițial, Secţia pentru judecători a CSM acuzase că „alegaţiile” din ancheta Recorder sunt contrare evaluărilor făcute în ultimii ani și are loc o campanie de destabilizare a puterii judecătorești.

În replică, Asociația Forumul Judecătorilor a anunțat că nu va participa la consultările convocate de către CSM, până când Consiliul nu-și va asuma răspunderea pentru abuzul la care a fost supus Cristi Danileț. Mai exact, Asociația cere demisiile de onoare sau revocarea judecătorilor Lia Savonea și Simona Camelia Marcu (membre ale completului disciplinar care a dispus sancționarea abuzivă a lui Danileț).

În timpul ăsta, preşedintele Nicuşor Dan și-a început vizita în Finlanda și înainte de a pleca a anunțat că ia cu el „îngrijorările societății legate de funcționarea justiției”, pe care le şi împărtășeşte. Ne-a asigurat și că „problemele semnalate în spațiul public sunt grave, dar au rezolvare” și în limitele atribuțiilor sale constituționale, va acționa „pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept”, care nu este negociabil.

Iar Ciprian Ciucu susține că a avut parte de „un mic șoc” când a ajuns la Primăria Capitalei și că nu își imagina că lucrurile sunt atât de grave. El spune că își începe mandatul cu datorii de circa 3 miliarde de lei și cu un buget la începutul anului, ce va rămâne necheltuit, de circa 20 de milioane de lei, „bani cu care poţi să anvelopezi o scară de bloc”. Ce va face? Restructurări, poate insolvența STB. „Va trebui să găsim rapid o soluţie. Dacă nu, asta e viaţa”.

A avut loc și un eveniment straniu: trupul neînsuflețit al Rodicăi Stănoiu (86 de ani), fost ministru al Justiției, a fost deshumat la doar 10 zile de la înmormântare. Procurorii s-au sesizat, în urma informațiilor apărute în presă, care indicau un șir lung de fapte suspecte.

Mai întâi, înainte de a muri, Stănoiu fusese internată la Spitalul „Alexandru Obregia”, cu urme de lovituri la cap și pe față, după ce, anterior, fusese dusă de urgență la Spitalul Floreasca, unde medicii constataseră că era subnutrită și avea probleme cognitive. La Obregia, fosta ministră a fost externată pe semnătura partenerului său (un jurist de 36 de ani), fără ca Poliția să fie sesizată. La scurt timp, pe 3 decembrie, Rodica Stănoiu a murit în vila sa din Pipera și a fost înmormântată pe 5 decembrie, fără slujbă religioasă. A lăsat în urmă o avere impresionantă.

Procurorii urmează să facă necropsia, fiind deschis un dosar pentru ucidere din culpă şi acces ilegal la un sistem informatic.

Încheiem ziua cu o veste bună: încă 50 de km din Autostrada Moldovei A7 au intrat în faza ultimelor lucrări şi vor fi deschiși circulației „foarte curând”. Este vorba despre tronsonul Focşani – Adjud Nord, în continuarea secţiunii Buzău – Focşani, deschisă traficului încă de anul trecut.

După deschidere vom avea circulaţie neîntreruptă pe Autostrada A7 între Ploieşti şi Adjud (aproximativ 196 km) și conexiune rutieră rapidă de circa 240 km între Bucureşti şi Adjud.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Bagajul de buzunar

A zis președintele Nicușor Dan, când a plecat în deplasarea la Helsinki: „Plec la summitul de la Helsinki, dar iau cu mine îngrijorările societății legate de funcționarea justiției, pe care le împărtășesc”.

Nu e prima dată când remarc o exprimare neuzuală pentru politicienii români în mesajele transmise de Nicușor Dan. Am căutat similarități de stil cu mesaje ale politicienilor din toată lumea și iată ce am găsit (via ChatGPT).

Declarația președintelui Nicușor Dan se înscrie într-o tradiție clară a discursului politic democratic, în care un șef de stat afirmă explicit că reprezintă vocea societății, mai ales pe teme sensibile precum justiția, statul de drept sau libertățile civile.

Citate comparabile ca stil, mesaj și semantică, din epoci și contexte diferite:

Václav Havel – președinte al Cehiei (1993) - „Nu merg la negocieri ca reprezentant al puterii, ci ca purtător al responsabilității pe care cetățenii mi-au încredințat-o.”

• Similaritate: accent pe mandatul moral primit de la societate, nu pe autoritatea formală a funcției.


• Context: Havel a folosit frecvent acest tip de formulare în întâlniri internaționale privind democrația și statul de drept.

Frank-Walter Steinmeier – președinte al Germaniei (2018) - „Atunci când ies din țară, duc cu mine preocupările oamenilor legate de funcționarea democrației și a justiției.”

• Similaritate: formulare aproape identică semantic – „duc cu mine” preocupările societății.


• Context: discurs legat de independența justiției și ascensiunea populismului.

Emmanuel Macron – președinte al Franței (2020) - „Nu pot vorbi în numele Franței fără a purta cu mine neliniștile cetățenilor săi.”

• Similaritate: ideea de reprezentare a neliniștii publice în plan extern.


• Diferență: Macron folosește un registru mai general.

Joe Biden – președinte al SUA (2021, Summit for Democracy) - „Vorbesc astăzi purtând cu mine îngrijorările a milioane de americani care vor ca democrația lor să funcționeze.”

• Similaritate: exact aceeași structură retorică – liderul ca purtător al unei îngrijorări colective.


• Context: democrație, stat de drept, funcționarea instituțiilor.

Nelson Mandela – președinte al Africii de Sud (1994) - „Vocea mea este vocea celor care au așteptat prea mult ca justiția să funcționeze.”

• Similaritate: identificarea explicită cu așteptările societății față de justiție.


• Diferență: registru mai solemn, istoric.

Klaus Iohannis – președinte al României (2017, Bruxelles) - „La întâlnirile externe reprezint și mesajele foarte clare ale societății românești privind statul de drept.”

• Similaritate: aproape identică din punct de vedere instituțional și tematic.


• Diferență: Nicușor Dan folosește o formulare mai personală („le împărtășesc”).

Lech Wałęsa – președinte al Poloniei (1991) - „Nu sunt aici ca politician, ci ca expresie a voinței celor care cer o justiție dreaptă.”

• Similaritate: liderul ca transmițător al unei cereri sociale, nu ca actor de putere.

În final, dincolo de inspirație, rezonanță sau originalitate întâmplătoare, întrebarea este ce poate să mai stârnească o astfel de exprimare? Emoție? Încredere? Solidaritate? Dezavuare? Respingere? Indiferență?