S-a terminat prima rundă de discuții SUA-Rusia despre Ucraina, fără Ucraina, care a avut loc în Arabia Saudită, cu doar câteva zile înainte să se împlinească trei ani de la invazia rusă.
SUA susțin că discuțiile reprezintă un prim pas pentru a vedea dacă Rusia este „serioasă” în privința încheierii războiului, în timp ce Rusia spune că obiectivul este normalizarea relațiilor sale cu America.
Ucraina nu a fost invitată la negocieri, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că nu va recunoaște niciun acord la care se va ajunge în urma discuțiilor în care Ucraina nu este implicată.
De altfel, nicio țară europeană nu a fost invitată la negocieri. Liderii Marii Britanii și UE au purtat propriile discuții, într-o întâlnire de urgență, luni, la Paris, la finalul căreia au declarat că nicio decizie nu ar trebui luată fără participarea aliaților europeni.
La finalul discuțiilor, care au durat peste patru ore, secretarul de stat american Marco Rubio a sugerat că UE ar trebui să facă unele concesii și să renunțe la o parte din sancțiunile împotriva Rusiei, iar consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a subliniat că statele europene trebuie să-și crească cheltuielile de apărare.
Moscova a numit discuțiile serioase și constructive și a apreciat faptul că americanii au ascultat care este poziția Rusiei, concluzionând că sunt multe puncte asupra cărora sunt de acord. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a anunțat că Rusia se opune desfăşurării în Ucraina de trupe NATO, chiar și sub steaguri naționale sau ale UE. De asemenea, Rusia vrea să nu existe nicio șansă ca Ucraina să facă vreodată parte din NATO.
La finalul zilei, aflat la clubul său Mar-a-Lago din Palm Beach, Donald Trump a spus că s-ar putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin până la sfârşitul acestei luni şi a respins cu un comentariu acid îngrijorarea Ucrainei că a fost lăsată în afara discuţiilor din Arabia Saudită. Astăzi am auzit: „Oh, nu am fost invitaţi”. Ei bine, aţi fost acolo timp de trei ani, ar fi trebuit să-i puneţi capăt, nu ar fi trebuit să începeţi niciodată. Aţi fi putut face o înţelegere.
De asemenea, Trump a mai spus că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri. Diplomați citați de Fox News spun că forţarea Ucrainei să organizeze noi alegeri ar putea fi o parte esenţială a unui acord de pace, pentru că atât SUA, cât şi Rusia consideră că Volodimir Zelenski are şanse reduse de a mai câştiga un nou mandat, iar Moscova speră că va putea face să fie ales un preşedinte marionetă.
În timpul ăsta, la Paris a fost convocată pentru miercuri o nouă reuniune, de data asta cu lideri ai unor țări care nu au fost invitați la discuțiile de luni de la Palatul Elysee. Pe surse, ţările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia şi Letonia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia şi Belgia. România ar urma să fie reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan.
Între timp, The Telegraph a făcut rost de draftul acordului propus de Casa Albă Ucrainei pentru resursele sale minerale. iar analiștii observă că Trump a încercat să impună Ucrainei termeni care sunt de obicei impuși statelor agresoare învinse în război.
Administrația Trump a cerut 50% din veniturile curente ale Ucrainei din extracția de resurse, precum și jumătate din valoarea tuturor licențelor noi (de extracție a resurselor) emise către terți. Mai mult, pentru pentru toate licențele viitoare, SUA urmau să aibă un drept de prim refuz pentru achiziționarea de minerale exportabile, iar un fond desemnat ar fi primit „dreptul exclusiv de a stabili metoda, criteriile de selecție, termenii și condițiile" tuturor licențelor și proiectelor viitoare.
Valoarea acordului este estimată la circa 500 de miliarde de dolari, o valoare mai mare decât despăgubirile impuse Germaniei după cel de-Al Doilea Război Mondial (132 de miliarde de mărci de aur, aproximativ 269 de miliarde de dolari în echivalentul actual, ulterior reduse).
Mai mult, acordul nu prevede nicio asistență financiară pentru Ucraina. În ciuda presiunilor infernale, Zelenski a refuzat să semneze documentul.
În timpul ăsta, e mare îngrijorare la Vatican. Papa Francisc, care este internat în spitalul Gemelli din Roma din cauza unei infecţii respiratorii, a fost diagnosticat cu dublă pneumonie, iar situația este una complicată pentru suveranul pontif în vârstă de 88 de ani, aflat din 2013 la conducerea Bisericii Catolice. POLITICO scrie că îngrijorat de starea sa de sănătate, Papa Francisc se grăbeşte să rezolve problemele rămase nerezolvate înainte de lupta pentru succesiunea sa, care va fi probabil foarte politizată, în special având în vedere recenta sa ciocnire cu vicepreşedintele catolic al SUA, JD Vance.
În ce privește România, s-a remarcat Elon Musk, care a distribuit un mesaj al lui Călin Georgescu, cel care a spus că în prima lui zi ca președinte al României va interzice „rețeaua Soros”. „România își merită propria suveranitate!”, a scris Elon Musk la postarea preluată.
Analistul politic Radu Magdin explică gestul lui Musk: „Trebuie să înțelegem că strategia americană, și când spun americană mă refer la Trump și prietenii, este mai degrabă să aibă ca interlocutori regimuri aliniate ideologic, pe cât se poate, chiar dacă acest lucru slăbește Europa sau aș îndrăzni să spun, mai ales dacă acest lucru slăbește Europa în ansamblul ei și duce după aceea la negocieri mai degrabă individuale, pe principiul divide et impera”.
La București, un susținător al lui Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce a incitat la violență și la ură în videoclipuri postate pe rețele sociale. În postări, el îi ameninţă pe politicieni şi pe familiile acestora (inclusiv pe Ilie Bolojan), exprimându-şi totodată dispreţul faţă de cei care nu îi împărtăşesc viziunile politice.
Iar președintele interimar și-a ținut primul discurs, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice, unde a spus că anularea alegerilor a fost o situaţie excepţională, gestionată cu instrumente democratice. A transmis trei mesaje în discursul său: unul de stabilitate, al doilea că România este un stat democratic, iar al treilea că politica externă a României îşi va menţine cursul firesc, ca membru al UE şi al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA şi fiind deschisă spre cooperare cu toţi partenerii care împărtăşesc aceleaşi valori şi principii pe care le susţinem şi noi.
Încheiem ziua cu o perspectivă asupra schimbărilor din lume în acest moment. Spune Radu Magdin în dialogul cu Magda Grădinaru:
„În momentul de față vedem o tensiune între gânditorii și rețelele radicale de dreapta și între cei pe care ei îi văd ca gânditorii fostei elite sau ai sistemului politic actual în mai multe țări.
(...) America vrea anumite reguli ale jocului. Nu e vorba că vrea sau nu să fie Georgescu sau Simion sau altcineva. Ci până la urmă, dacă avem anumite reguli ale jocului - în sensul în care chiar dacă este cineva calificat de către o parte ca extremă sau cu opinii care nu sunt „corecte politic” - acele persoane trebuie lăsate să candideze și dacă este o piață politică pentru ele, asta înseamnă democrație. (...)
Cert este că au loc bătălii accentuate în momentul de față în plan global cu privire la felul în care definim normalitatea de orice fel, normalitatea în relațiile internaționale, normalitatea în politică, normalitatea în business.
Iar administrația Trump este una contestatară a fostei normalități și una care dorește foarte clar să imprime liniile mari, chiar și în forță, ale noii normalități”. |
Reflecția zilei: Așadar, răspunsul este da
Astăzi, o reflecție la o întrebare cu răspuns.
Michael Bociurkiw este expert în afaceri internaționale al Atlantic Council. El se află în aceste zile la Odesa și a fost întrebat, de Magda Grădinaru, la finalul unui interviu:
Sunteți acum în Ucraina, la Odesa. Care este starea de spirit în Ucraina? Se simt ucrainenii poate trădați?
„Tocmai am terminat de scris un articol de opinie pentru un ziar canadian și am spus acolo că, în cei trei ani ai mei petrecuți aici, nu am simțit niciodată o atmosferă mai întunecată. Și nu este doar din cauza oboselii războiului, a bombardamentelor zilnice cu rachete și proiectile, a morții și distrugerii, ci pentru că toată lumea vede doar întuneric în față.
Ucrainenii sunt, așa cum sunt sigur că și oamenii din România sunt, oameni foarte optimiști în esență. Dar când nu poți vedea deloc lumina în față, este foarte, foarte dificil. Și aici, în Odesa, ca în multe părți ale Ucrainei, mulți, foarte mulți oameni au plecat deja.
Dar ceea ce încep să văd acum este mult mai îngrijorător. Cei care mișcau lucrurile, oamenii care aveau influență asupra comunității, oamenii care au ajutat cu adevărat la funcționarea acestui loc, ei sunt cei care acum se gândesc să plece. Și asta este foarte îngrijorător, pentru că milioane și milioane de ucraineni au plecat deja către alte locuri, precum România.
Într-un fel, munca malefică a lui Putin a fost deja înfăptuită, cea de a arunca mult înapoi națiunea ucraineană care se năștea. Este foarte, foarte trist să vezi asta aici, de aproape.
Dar, odată spuse toate acestea, sunt sigur că ucrainenii vor lupta până la capăt, pentru că ei știu că, la finalul zilei, chiar și acest fel de viață este mult, mult mai bun decât viața sub ocupația rusă. Chiar ei îmi descriu asta ca pe un iad pe pământ.
Așadar, răspunsul este că da. |
