Eugen Tomac a continuat discuțiile cu partidele parlamentare pentru a-și evalua șansele de a obține o majoritate de partea sa. S-a văzut cu cu UDMR, grupul minorităților, precum și cu mai multe formațiuni suveraniste și parlamentari neafiliați.
Deși nu a obținut niciun sprijin concret, a zis că rămâne optimist și - după o lună de relax la Cotroceni - a avertizat că suntem sub presiunea timpului și țara trebuie scoasă din blocaj guvernamental, dacă nu vrem să pierdem bani. Miercuri va avea lista cu propuneri de miniștri gata (aici ce știm până acum) și nu ia în calcul să depună mandatul primit nici dacă nu se conturează înainte de vot o majoritate parlamentară.
Întrebat despre controversele legate de numele de miniştri deja anunţate, acuzațiile fiind că la ministerele cu bani de dat sunt apropiați ai PSD, Tomac ne-a zis să fim „un pic mai flexibili și să nu fim mai catolici decât papa". În plus, este dispus să dialogheze și cu parlamentarii care au plecat din partide extremiste (vreo 60 la număr) pentru că „în politică, oamenii își schimbă uneori opțiunile”.
Ieșit de la discuții, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a zis că în acest moment nu are motive să voteze acest guvern, dar nici să nu îl voteze, variantele posibile fiind să iasă din sală la momentul votului sau să stea în sală și să nu voteze. A mai zis că UDMR o să ia o decizie după ce vede programul de guvernare, dar că nu sunt „masochiști politici” să voteze un guvern, după ce au fost dați afară de la guvernare.
Încurajat de ditamai autostrada de oportunitate pe care i-o pune la picioare Nicușor Dan, PSD pune condiții pentru viitorul guvern tehnocrat. Nouă, mai exact. Fără taxe noi și creșteri de taxe, ajutoare pentru cetățenii cu venituri mici și medii (de la reduceri de TVA la plafonări de adaosuri, plus indexări de pensii).
Mai vrea facilități fiscale pentru profitul reinvestit în diverse zone, reformă administrativă, garanții de stat, subvenții pentru credite, triplarea programului Rabla. Și face și nițică justiție socială: să plătească și statul penalități și să nu mai se dea ajutoare la cei care pot să muncească. Mai să crezi că pesediștii vin dintr-o lungă perioadă de stat în opoziție.
Pentru ca tacâmul să fie complet, de pe treptele Judecătoriei Sectorului 1, unde avea termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, Călin Georgescu le-a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare din funcție a președintelui Nicușor Dan, pentru forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care l-a desemnat pe Eugen Tomac.
Cu așa haos pe scena politică, unii sindicaliști nu mai iau în serios povestea cu noua lege a salarizării unitare care trebuia trimisă în parlament până la finele lunii iunie, ca să fie adoptată și să nu pierdem banii din PNRR. Grefierii suspendă protestele din instanțe și parchete și se întorc la treabă. Revin ei când or avea de ce să își consume energia.
Alții bat palma cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce au obținut modificările pe care le-au vrut. Mai exact, Sindicatul Național Forța Legii, după ce a obținut modificarea coeficienților de salarizare pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar la nivelul celor prevăzuţi pentru fizicienii medicali.
Iar alții - sindicaliştii din sănătate - au intrat de marţi în grevă japoneză. Dacă nu atrag atenția în acest fel, promit că urmează greva generală.
În fine, într-un demers inedit, ministrul Pîslaru a decis să deschidă dialogul către întreaga societate pe legea salarizării, așa că joi, la ora 15:00, va susţine pe pagina sa de Facebook o sesiune live. „Voi fi primul ministru al Muncii care răspunde direct în faţa cetăţenilor. (...) O lege grea nu se ascunde la sertar, ci se dezbate cu toată societatea. Facem legea împreună”. Va fi cel puțin interesant.
Totuși, e dificil să mai fii luat în serios, după ce premierul desemnat Eugen Tomac s-a pronunțat pe subiect spunând că proiectul legii salarizării „nu a fost făcut bine” și nu a fost explicat suficient, de aici vin nemulțumirile. În plus, el nu e de acord cu formula prevăzută de lege, „de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile” (așa a zis, indiferent de ce o fi vrut să spună).
Și reforma Romsilva - tot măsură asumată în PNRR - a trecut de pixul ministrului. Diana Buzoianu a aprobat noua organigramă, care prevede că numărul directorilor va scădea de la 101 la 38. Însă, pentru a intra în vigoare, trebuie și aprobarea conducerii Romsilva. După care ar trebui organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de director în noile direcții silvice regionale.
În lume, un elicopter de atac Apache al armatei americane s-a prăbușit în apropierea Strâmtorii Ormuz, iar cei doi membri ai echipajului au fost salvați cu ajutorul unei drone navale și sunt în siguranță. Comandamentul Central al SUA a transmis că incidentul este investigat, însă Donald Trump deja a spus că Iranul a doborât elicopterul și SUA „trebuie să răspundă”.
Cu doar câteva ore înainte, după ce asistase la finala NBA de la New York (unde a fost huiduit, în timp ce era intonat imnul), Trump spusese că SUA și Iranul se află în faza finală a negocierilor pentru un acord care să împiedice ţara islamică să dezvolte arme nucleare. Și că semnarea acordului va duce la redeschiderea rapidă - în două, trei zile - a Strâmtorii Ormuz.
Iar în ziua 1567 de război în Ucraina, avem o luare de poziție interesantă a SUA, la ONU, unde a avut loc o reuniune de urgență, pe tema atacurilor masive ale Rusiei din ultimele zile. Cel puțin 30 de civili au fost uciși și peste 200 răniți în Ucraina între 5 și 8 iunie, iar 10,8 milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară.
Reprezentantul SUA la Consiliul Economic și Social al ONU, Dan Negrea (de origine română), a spus că invazia declanșată de Rusia a devenit „un dezastru strategic”, că Rusia nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă, iar escaladarea nu va schimba situația.
Tot azi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins perspectiva unor negocieri reale cu Ucraina în acest moment și a susținut că rezultatul războiului va depinde de evoluțiile de pe front, nu de discuții diplomatice. S-a arătat supărat și că Zelenski i-a transmis lui Putin o scrisoare publică și nu prin canale închise.
Și Bulgaria a anunțat că nu va mai trimite arme Ucrainei, o decizie care - după venirea la putere a premierului Rumen Radev - marchează o schimbare majoră în poziția Sofiei față de sprijinul militar acordat Kievului. Motivul: guvernul bulgar consideră că războiul din Ucraina nu poate fi rezolvat pe câmpul de luptă și e timpul pentru negocieri.
Între timp, Wizz Air a anunțat că va introduce pe întreaga flotă serviciul de internet în timpul zborului folosind rețeaua prin satelit Starlink, începând din 2027. Operatorul devine astfel prima companie aeriană low-cost din Europa care oferă acces la internet prin sistemul dezvoltat de Musk. Wizz Air nu a precizat deocamdată condițiile financiare ale acordului.
Iar OpenAI a început procedura de listare la bursă, o mutare ce o poate transforma în una dintre cele mai valoroase companii din lume. Țintește o evaluare de cel puțin o mie de miliarde de dolari.
În timp ce China a pus în funcțiune primul centru de date subacvatic din lume, alimentat cu energie eoliană. Centrul se află în largul coastei Shanghaiului, scufundat la 10 m sub suprafața apei, și este una dintre soluțiile găsite de China pentru a face față provocărilor energetice generate de boom-ul inteligenței artificiale din țară. Guvernul chinez susține că are un consum de energie cu circa 20% mai mic decât centrele de date terestre.
Am mai aflat că se întoarce Programul Rabla. Cu un buget mai mare, de 300 de milioane de lei (cu 100 de milioane de lei mai mult decât anul trecut), dar cu vouchere de aceeași valoare. În plus, vor fi niște modificări la accesul în program al automobilelor în funcție de țara de fabricație a mașinii. Din declarațiile de până acum, pare că sunt excluse China sau India. O să vedem mai exact formularea din proiectul de ordin, care urmează să fie pus în dezbatere.
Încheiem ziua cu un anunț al oamenilor de știință: pierderea accelerată a gheții marine din Oceanul Arctic a declanșat o schimbare cel mai probabil ireversibilă în compoziția chimică a apelor arctice, cu efecte care se propagă de-a lungul întregului lanț trofic, de la plancton până la mamifere marine.
Mai exact, retragerea masivă a gheții marine a redus concentrațiile de nitrați, un nutrient esențial pentru dezvoltarea fitoplanctonului, aflat la baza ecosistemului arctic. Fără cantități suficiente de nitrați, productivitatea biologică a oceanului scade, afectând peștii, păsările marine și mamiferele care depind de această rețea alimentară.
Mai mult, reducerea nitraților ar putea afecta inclusiv capacitatea Oceanului Arctic de a absorbi dioxid de carbon din atmosferă, deoarece fitoplanctonul joacă un rol esențial în captarea carbonului prin fotosinteză. |
Reflecția zilei: Și dacă spectacolul e prost?
Premierul desemnat Eugen Tomac a fost rugat, luni seară, la Antena 3, să definească printr-un cuvânt sau o propoziţie mai mulţi lideri politici.
Iată ce a răspuns:
- Nicuşor Dan - Un preşedinte care va scrie istorie pentru ţară
- Ilie Bolojan - Un om politic cu multă experienţă
- Sorin Grindeanu - Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca ţara să meargă înainte
- Dominic Fritz - Un lider politic pe care îl respect
- Kelemen Hunor - Un om politic cu foarte multă experienţă şi aş spune un bun român de etnie maghiară
- George Simion - Un politician care nu respectă regulile
- Eugen Tomac - Un român care îşi iubeşte ţara
- România - Ţara mea
- Moldova - Parte din ţara mea
- Europa - O port în suflet
- Statele Unite - Am încredere
- Rusia - Inamic
- Ucraina - O ţară pe care o respectăm
- Donald Trump - Un lider influent şi important
- Vladimir Putin - Ne dispreţuieşte
- Xi Jinping - Un conducător care şi-a consolidat poziţia
Ce ne spun aceste răspunsuri despre Tomac? Hai să ne distrăm un pic!
1. Tomac joacă rolul „omului de stat responsabil” - Răspunsurile construiesc profilul unui politician care vrea să apară ca: pro-occidental, pro-european, unionist, antirus, moderat intern, respectuos instituțional și disponibil pentru coaliții. Nu există aproape nicio formulare agresivă, cu excepția Rusiei și, parțial, a lui George Simion. În rest, evită conflictul. Nu ironizează, nu atacă, nu personalizează negativ.
2. Poziționare politică: centru-dreapta pro-UE, pro-NATO, unionistă. Interesant este că răspunsul despre SUA - „Am încredere” - e mai prudent decât cel despre Europa. Europa e emoțională, SUA sunt strategic-instituționale.
3. Relația cu liderii interni: maximă prudență, minimă ostilitate. Pe Nicușor Dan îl legitimează puternic, chiar grandilocvent, pe Ilie Bolojan îl respectă, dar fără entuziasm excesiv, pe Sorin Grindeanu îl menajează evident, pe Dominic Fritz îl validează personal, pe Kelemen Hunor îl include în zona respectabilă, pe George Simion îl delimitează negativ, dar fără insultă.
Cel mai interesant este Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte.” Aici avem o formulare aproape contorsionată. „Destul de dispus” nu e entuziasm. E o formulă de negociere. Nu spune că are viziune, că e competent, că e reformist. Spune că pare suficient de disponibil pentru ceva util. Tradus liber: nu îl laud, dar nici nu-mi permit să-l antagonizez.
5. Despre sine: patriotism simplu, aproape manualizat -„Eugen Tomac - Un român care își iubește țara.” E răspunsul cel mai previzibil. Nu spune „un reformator”, „un om cu experiență europeană”, „un premier responsabil”, „un unionist”, „un om al soluțiilor”. Alege patriotismul de bază. Asta poate indica două lucruri: Prudență strategică - nu vrea să pară vanitos. Sau limitare de imaginație politică - nu are o formulă memorabilă despre sine.
6. Capacitate intelectuală: disciplină, nu strălucire. Din aceste răspunsuri nu rezultă neapărat un om cu viziune conceptuală sofisticată. Rezultă mai degrabă un om care știe să nu greșească. Are câteva formule bine calibrate, dar foarte puține idei originale. Asta indică o inteligență politică practică, de supraviețuire și poziționare, nu neapărat o inteligență discursivă spectaculoasă. Nu e un exercițiu de gândire, e un exercițiu de evitare a erorii.
7. Educație și cultură politică: limbaj de politician est-european pro-occidental. Discursul are ceva foarte recognoscibil: combinația între patriotism, europenism, antirusism și respect pentru liderii „serioși”. E un vocabular format în tranziția est-europeană post-sovietică. Nu e limbaj tehnocratic. Nu e limbaj liberal sofisticat. Nu e limbaj populist pur. Este limbajul unui politician pentru care marile axe sunt: țară – Europa – SUA – Rusia – Moldova – reguli – respect.
Verdictul meu - Aceste răspunsuri îl arată pe Tomac ca pe un politician: disciplinat, pro-occidental, unionist, prudent, moderat în relațiile interne, antirus fără ambiguitate, capabil să evite derapajele, dar fără o mare forță de limbaj sau o amprentă intelectuală memorabilă.
Nu pare un lider de tip vizionar sau charismatic. Pare mai degrabă un politician de conjunctură, atent la alianțe, cu reflexe geopolitice ferme și cu o capacitate bună de a nu-și închide uși.
Formula cea mai scurtă ar fi: Tomac sună ca un politician care știe foarte bine unde vrea să fie așezat pe hartă, dar care încă nu spune foarte clar ce vrea să facă odată ajuns acolo.
Acestea sunt caracterizări furnizate de ChatGPT căruia chiar așa i-am cerut, să ne distrăm un pic. Este modul în care îmi manifest dezaprobarea și indic nivelul de respect pe care îl am față de spectacolul grotesc, iresponsabilitatea și nesimțirea politicienilor din aceste zile.
Într-un moment esențial pentru România, riscând pierderea de sume uriașe care ar fi putut să ne ajute să ne dezvoltăm, riscând stabilitatea economică, omorând firimitura de reformă, afectând democrația, jucându-ne la ruletă viitorul.
Nu pot să nu mă gândesc: ce tot așteptăm, uitându-ne la ei? |
