România a apărut joi printre posibilele ținte ale Rusiei, în cazul în care Vladimir Putin va decide să testeze reacția NATO și să provoace tensiuni în interiorul Alianței.
Reuters scrie, citând surse apropiate Kremlinului, că în Rusia se discută tot mai intens despre o escaladare a războiului, în lunile următoare. Iar această nouă etapă a războiului ar putea începe - potrivit unui fost oficial al Ministerului rus al Apărării - cu lovituri asupra unor obiective industriale ucrainene, apoi asupra bazelor NATO din România și statele baltice și asupra fabricilor europene care produc drone și rachete pentru Ucraina.
Deși nu este poziția oficială a Kremlinului, Dmitri Peskov nu a negat perspectiva, ci a spus doar că Rusia nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.
În timpul ăsta, situația din Orientul Mijlociu redevine rapid un butoi cu pulbere. Conflictul dintre SUA și Iran s-a extins din nou. Iranul spune că a lansat 10 rachete balistice spre baza americană Al-Azraq din Iordania, că a atacat și baze americane din Kuweit și Bahrain și a vizat echipamente prin satelit din Qatar.
Atacurile vin după ce armata americană a lovit aproape 90 de ținte din Iran. Practic, armistițiul nu mai funcționează, iar riscul este ca războiul să se mute tot mai mult spre bazele americane din Orientul Mijlociu.
Numărăm și deciziile care privesc România luate la summitul NATO de la Ankara. Vom avea în țară un sediu secundar al noii bănci NATO pentru apărare, vom participa la extinderea operațiunilor de deminare din Marea Neagră, împreună cu Turcia și Bulgaria, și am putea prelua, din 2028, conducerea prin rotație a forței NATO pentru Marea Neagră.
Un punct important este și protejarea infrastructurii critice din mare, inclusiv a proiectului Neptun Deep, de unde România ar urma să înceapă producția de gaze în 2027. Intrăm și în proiecte NATO de achiziții comune pentru drone, sisteme anti-dronă, rachete anti-navă și apărare aeriană, iar rețeaua NATO de conducte de combustibil ar urma să fie extinsă și spre noi, într-o investiție majoră pentru mobilitatea militară.
Tot de la Ankara am aflat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a oferit liderilor prezenți la summitul NATO un cadou cel puțin neobișnuit: pistoale personalizate, gravate cu numele fiecăruia, muniție reală și kituri de întreținere.
Printre cei care au primit astfel de arme s-a aflat și Nicușor Dan. Pistolul primit de acesta este un Gumusay, cu acte legale de proveniență, și a fost preluat de echipa de protecție pentru verificări. Arma nu va rămâne la Nicușor Dan, ci va fi păstrată la SPP.
Alți lideri au procedat diferit: premierul britanic Keir Starmer a spus că a fost nevoit să lase arma în Turcia, pentru că nu o putea introduce legal în Marea Britanie.
Declarația zilei vine de la Donald Trump, care a explicat de ce ar putea depinde retragerea trupelor americane din Europa: „Poate că o voi face. Nu am luat încă o decizie finală. Multe vor depinde de Groenlanda” (...) de „un acord foarte bun privind Groenlanda”. Insula este teritoriu autonom al Danemarcei, aliat NATO, iar guvernele de la Copenhaga și Nuuk au respins repetat ideea ca Groenlanda să fie anexată de SUA.
Cifra zilei vine din Europa de Vest, care a avut cea mai caldă lună iunie măsurată vreodată, în timp ce la nivel global, iunie 2026 a fost a doua cea mai fierbinte din istorie. Datele Copernicus arată că, în vestul Europei, temperatura medie a fost de 20,74°C, cu peste 3 grade mai mare decât media obișnuită pentru această lună.
Căldura extremă a venit cu secetă, incendii de vegetație, probleme de sănătate și chiar decese provocate de caniculă. În alte zone ale Europei, aceeași lună a adus ploi abundente și inundații. Copernicus avertizează că astfel de episoade vor deveni tot mai intense, pentru că planeta continuă să acumuleze căldură, inclusiv în oceane.
La noi, mai nimic despre criza politică și formarea unui nou guvern. Doar PSD a făcut un apel. La două luni după ce a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, declanșând actuala criză politică, PSD cere tuturor forțelor politice, inclusiv partidelor extremiste, să lase conflictele deoparte. Că stăm prost cu economia și e grabă să vină un guvern cu puteri depline. Uite așa are președintele motiv să laude PSD luni, la întâlnirea de la Cotroceni.
La PNL a fost ședință, după ce Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile luate la congresul extraordinar din 21 iunie. Liberalii au decis să conteste decizia și spun că partidul va funcționa, între timp, după statutul vechi, adoptat în 2025.
Iar Raed Arafat s-a trezit cu conturile blocate și cu sechestru asupra bunurilor pe care le deține. Măsura a fost decisă de procurorii militari, în dosarul în care șeful DSU este acuzat, alături de alte 16 persoane, de contrabandă cu un elicopter. Măsuri asigurătorii au fost dispuse și la Airbus România și Omniasig.
Este vorba despre dosarul care vizează înlocuirea elicopterului românesc care s-a prăbuşit în 2016 în Republica Moldova. Fiind daună totală, despăgubirea s-a făcut prin înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă cu o configuraţie asemănătoare. Aeronava a fost preluată, în noiembrie 2017, de pe insula Guernsey, teritoriu care aparţinea de Marea Britanie, dar se afla în afara teritoriului în scopuri de TVA al UE. Noua aeronavă a trecut granița fără să se consemneze TVA datorat, prejudiciul fiind de peste 4,4 milioane de lei.
Raed Arafat acuză că măsurile procurorilor sunt severe și intruzive și au fost luate fără nicio motivare concretă. El mai spune că nu a avut nicio implicare în acest caz, statul fiind cel care nu și-a îndeplinit obligațiile. Și acuză „centre de interese preocupate de discreditarea” sa.
Am aflat și cum vom rămâne fără permis, dacă nu ne plătim amenzile de circulație. Mai întâi, în 30 de zile, primim o somație de la primărie sau autoritatea fiscală locală. Apoi, dacă nu plătim în 90 de zile de la primirea somației, permisul ne va fi suspendat câte o zi pentru fiecare 50 de lei rămași neachitați. Astfel, o amendă neplătită de 500 de lei înseamnă 10 zile fără permis, iar una de 1.000 de lei înseamnă 20 de zile. Suspendarea nu se aplică dacă șoferul contestă amenda în instanță și procesul este încă pe rol.
Iar Primăria Capitalei a pregătit un nou regulament de salubrizare, destul de revoluționar, care urmează să fie votat în Consiliul General și aplicat până în 2033. Vor fi șapte categorii de deșeuri: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, resturi alimentare și alte deșeuri biodegradabile, gunoi rezidual, textile și deșeuri periculoase. Resturile alimentare nu vor mai fi puse la un loc cu gunoiul menajer, iar deșeurile vegetale vor fi transformate în compost.
Va fi introdus și sistemul „plătești pentru cât arunci”, taxa de salubrizare urmând să fie calculată în funcție de cantitatea de gunoi produsă sau de felul în care este colectat. Vor exista și centre pentru uleiul alimentar uzat, mobilă veche, saltele, textile, electronice și baterii.
Se schimbă și curățenia stradală: o parte din colectare se va face noaptea, utilajele nu vor mai circula pe marile artere la orele de vârf, iar măturile vor fi înlocuite cu aspiratoare stradale. Operatorii de salubrizare vor funcționa cu indicatori de performanță, iar Capitala va avea și o nouă instalaţie integrată de tratare a deşeurilor.
Încheiem ziua cu o clarificare utilă: vitamina C nu pare să ne ferească de răceală, așa cum toată lumea crede. Studiile arată că, pentru majoritatea oamenilor, vitamina C nu reduce riscul de a răci, chiar dacă este luată zilnic. Poate ajuta însă puțin după ce răceala a început, în sensul că simptomele pot dura ceva mai puțin și pot fi mai ușoare.
Efectul pare mai important la persoanele care fac efort fizic intens sau sunt expuse la frig extrem, cum ar fi sportivii de performanță, militarii sau alpiniștii. Concluzia: vitamina C nu este un scut împotriva răcelii, dar poate fi un mic sprijin pentru organism, mai ales dacă vine din alimentație - citrice, ardei, kiwi, broccoli sau căpșuni. |
Reflecția zilei: Timpul trece, leafa merge?
Un studiu realizat de BNS (Blocul Național Sindical) - citat de Curs de Guvernare - arată că reducerea în România a ponderii muncii nedeclarate de la nivelul actual de 27,1% la media UE, de 14,8%, ar putea genera o bază de impozitare suplimentară de circa 39,1 miliarde de euro (potențial fiscalizabil).
România ocupă primul loc în UE la indicatorii muncii nedeclarate, potrivit datelor Autorității Europene pentru Muncă. Astfel, 21,7% din aportul total de muncă din sectorul privat este nedeclarat, iar 27,1% din valoarea adăugată brută generată de economie nu este fiscalizată. Aceste valori depășesc considerabil media UE, estimată la aproximativ 14,8% din VAB.
România are și niște caracteristici față de vestul Europei. În timp ce în state precum Olanda sau Cipru munca nedeclarată este concentrată în proporție de peste 80% în rândul lucrătorilor independenți, în România 80,9% din munca nedeclarată provine de la angajații dependenți - salariați cu contracte nedeclarate sau cu salarizare parțială „la negru”. Doar 18,8% revine independenților.
OECD identifică explicit munca nedeclarată drept o vulnerabilitate structurală majoră a economiei românești. Și recomandă măsuri precum digitalizarea administrației fiscale, audituri bazate pe risc, lărgirea bazei de impozitare și consolidarea stimulentelor pentru angajarea formală, în special pentru persoanele cu venituri mici.
Ce voiam să zic: nu ar fi timpul ca politicienii să se ocupe de lucruri cu adevărat importante pentru noi - că avem destule? Și noi să punem presiune ca să le setăm agenda publică și să nu mai mergem după fentele lor gălăgioase, dramatice, populiste și interminabile? |
