Președintele american Donald Trump a sosit, duminică, în Asia pentru o săptămână intensă de diplomație. Miza cea mai mare are întâlnirea cu omologul său chinez, Xi Jinping, programată pe 30 octombrie în Coreea de Sud, prima între cei doi lideri din 2019. Rezultatele întâlnirii ar putea defini relațiile bilaterale pentru cel de-al doilea mandat al lui Trump.
Trump caută să-l convingă pe Xi să reia importurile de produse agricole americane, să relaxeze restricțiile privind accesul la pământurile rare și să evite o escaladare a războiului comercial. Însă Xi Jinping se pregătește să negocieze dur, folosind dominația Chinei în domeniul mineralelor rare - esențiale pentru semiconductori, automobile, armament și smartphone-uri - ca pârghie de presiune asupra Washingtonului.
O detensionare între SUA și China ar aduce un respiro pentru economiile din Asia de Sud-Est, care sunt adânc integrate în lanțurile de aprovizionare americane, dar depind totodată de cererea chineză.
Deocamdată, a fost semnat acordul de pace între Thailanda și Cambodgia, în prezența lui Trump, un gest simbolic de mare importanță pentru președintele SUA.
A fost și ziua 1341 de război, marcată de noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra Kievului, unde cel puțin trei oameni au murit și 32 au fost răniți, printre care șapte copii.
De altfel, bilanțul atacurilor rusești în Ucraina în ultimele 24 de ore arată că cel puțin nouă civili au fost uciși și 45 răniți. Mai mult, în ultima săptămână, Rusia a lansat peste 50 de rachete, aproape 1.200 de drone kamikaze și peste 1.360 de bombe ghidate asupra Ucrainei.
La Washington, Donald Trump spune că nu se va întâlni cu Putin fără o „cale clară spre pace”, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului susține că întâlnirea dintre cei doi nu a fost anulată, doar că pregătirile sunt complexe.
Între timp, Vladimir Putin a anunțat testarea finală reuşită a unei rachete de croazieră ruseşti cu propulsie nucleară, Burevestnik, lăudând această armă „unică” despre care susține că are raza de acțiune nelimitată. Cea testată acum ar fi parcurs 14.000 de km în 15 ore.
Iar premierul polonez Donald Tusk vorbește despre posibilitatea unui război fără sfârșit. El spune că nu se așteaptă la o pace durabilă în Ucraina atât timp cât se află Putin la conducerea Rusiei. Astfel, „dacă nu se schimbă ceva drastic în Rusia”, conflictul riscă să devină un război permanent și veșnic.
În SUA, presa americană a aflat cine este donatorul anonim care a oferit 130 de milioane de dolari Pentagonului pentru a plăti soldaţii în timpul blocajului guvernamental. Este vorba de Timothy Mellon - miliardar, moștenitor al unei bănci, magnat al căilor ferate și un important susţinător financiar al preşedintelui Trump. Donaţia de 130 de milioane de dolari echivalează cu aproximativ 100 de dolari pentru fiecare membru al armatei.
Iar președintele Trump și-a pus amenințările în practică și a anunțat că va majora cu 10% taxele vamale pentru bunurile importate din Canada, după difuzarea în Ontario a clipului publicitar anti-tarif care îl citează pe fostul președinte american Ronald Reagan.
În timpul ăsta, presa internațională semnalează că a fost o săptămână neagră pentru premierul Viktor Orban. După ce Casa Albă a anulat brusc planurile pentru summit-ul cu Putin de la Budapesta, Washingtonul a anunțat şi sancțiuni petroliere împotriva Rusiei. Deși sancțiunile urmăresc să lovească Rusia, ele amenință să destabilizeze și economia ungară. În prezent, 92% din importurile de țiței ale Ungariei provin din Rusia, în creștere față de 86% în 2024 şi 61% înainte de război.
La noi, vom afla curând candidații partidelor la alegerile din decembrie pentru Primăria Capitalei - luni va fi desemnat candidatul PSD, iar Daniel Băluță, actualul primar al Sectorului 4 este cel mai bine plasat. De la PNL va fi Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, iar de la USR probabil Cătălin Drulă. Cel mai recent sondaj, Avangarde, îl plasează pe Băluță pe primul loc, cu 25%%, urmat la diferență de doar două puncte procentuale de Ciprian Ciucu și de Cătălin Drulă cu 18%%.
Până atunci, coaliția de guvernare pentru liniștea noastră pare că nu ne face rău doar nouă la sănătate, ci și liderilor de partide. După ce Kelemen Hunor (UDMR) a mărturisit că uneori la ședințele de coaliție îi vine să se ia cu mâinile de părul pe care nu-l are, acum, Dominic Fritz (USR) spune că uneori, tensiunea lui crește mai mult decât e sănător, iar coaliția „are un potențial distrugător” asupra sănătății sale.
Nicușor Dan e însă liniștit. Crede că scandalurile din coaliție vor scădea după 7 noiembrie, când e congresul PSD, și zice că deși „există conflicte legitime, fiecare s-ar putea abține”.
Interesante și reacțiile pe care le-au avut președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, care tocmai au fost huiduiți (unul la Iași, celălalt la Carei). După ce a coborât din maşină, Nicuşor Dan a fost întâmpinat de protestatari strigând „Ruşine”, „Trădătorule” şi „Pleacă în Ucraina” sau „Eşti cel mai slab preşedinte”. Zâmbind, Nicuşor Dan i-a salutat cu mâna pe protestatari şi a intrat în Teatrul Naţional. În cazul lui Ilie Bolojan, huiduielile au început înainte ca premierul să-și rostească discursul la evenimentul dedicat Zilei Armatei Române. Bolojan a așteptat calm câteva momente, în timp ce mai multe persoane din public îi adresau expresii jignitoare, apoi a luat cuvântul.
Și un raport privind starea climei în România arată că Bucureștiul a devenit una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie comparabilă cu Atena sau Roma. Intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad și două grade pe timpul nopții, respectiv între 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele caniculare. Cartierele dense, cu puține spații verzi și clădiri înalte sunt cele mai expuse. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate asociat valurilor de căldură crește semnificativ.
La rubrica Citizen, tema de dezbatere propusă de Gabriel Kolbay este „Cu sau fără body-camere la polițiștii locali? Pro: Body-camerele sunt utile, în teorie. Arată cine-și face treaba și cine doar o mimează. Înregistrările pot fi dovada că un polițist local a acționat corect sau, dimpotrivă, că a abuzat de autoritate. Aceleași body-camere îl pot proteja pe polițist de abuzuri. Problema: În București, legea și deciziile instanțelor nu au o interpretare, ci 7, câte primării sunt. Unele administrații spun că body-camerele sunt perfect legale. Altele susțin că sunt interzise. Cetățeanului îi rămâne doar să constate că – în funcție de colțul de București în care se află – unii polițiștii locali îl înregistrează. Iar alții nu. Cu sau fără body-cam? Rămâne, deocamdată, o chestiune de primărie și de sector.
Încheiem ziua cu încă unul dintre lucrurile uimitoare făcute de Donald Trump. Aripa de Est a Casei Albe, o clădire istorică, a fost complet demolată pentru a putea fi construită în loc o sală de bal gigantică.
Trump a declarat că, „după studii cu cei mai buni arhitecți din lume”, demolarea completă a aripii era „cea mai bună soluție”, iar păstrarea unor părți nu ar fi permis realizarea unei săli de bal moderne și durabile. Este vorba de un spațiu de 90.000 mp, iar sala de bal rămâne prioritatea principală, după care biroul oval și restul complexului vor fi modelate pentru a reflecta viziunea personală a președintelui Trump.
Ca cireașa pe tort, în timpul unui dejun la Casa Albă, președintele s-a arătat încântat de șantier: „Auziți fără îndoială zgomotul magnific al șantierului din spate. Ah, este muzică pentru urechile mele. Ador acest zgomot”. |
Reflecția zilei: Când diavolul nu se ascunde în detalii
Spunea în urmă cu câteva zile Kelemen Hunor că dacă CCR respinge reforma pensiilor, vom avea o problemă, pentru că e greu să le spui oamenilor că o castă privilegiată nu poate fi atinsă.
Ceea ce s-a văzut duminică la sfințirea picturilor Catedralei Naționale, fostă a Mântuirii Neamului, a arătat mai mult ca oricând o castă privilegiată care nu poate fi atinsă. Sau o simbioză perfectă de caste privilegiate care nu pot fi atinse.
Spațiul din fața Catedralei a fost astfel delimitat încât oamenii simpli erau ținuți la mare distanță, în spatele gardurilor de metal păzite de un număr uriaș de jandarmi. Spațiul era astfel împărțit încât mașinile cu privilegiați să poată să tragă la scara Catedralei și ei să își pună pantofii direct pe covorul roșu generos.
Cârduri întregi de bolizi puternici, negri, au tras la scară, șoferul sau garda a coborât, a deschis ușa din spate, făcând loc să iasă oficialilor guvernamentali, parlamentari, oamenilor de afaceri, privilegiaților. După care erau preluați de alte feluri de gărzi și îndrumați să intre în Catedrală, unde îi aștepta locul special. Pe scaune mari, cu tapițerie roșie.
Nicușor Dan s-a oprit în capul scărilor și a făcut cu mâna la mulțime. Ilie Bolojan n-a tras mașina la scară, a venit pe jos, printre gardurile care țineau oamenii în spate. Maia Sandu a făcut notă discordantă.
În Catedrală, drumul de acces printre scaune era plin de reprezentanți ai armatei, îmbrăcați festiv, care salutau cu mâna la chipiu (?) privilegiații mai mult sau mai puțin cunoscuți.
O mare de preoți de toate rangurile, acoperiți de o mare de poleială aurie, manifestând obediență, dar și cu sentimentul importanței propriei persoane, au executat tot felul de mișcări în grup, cu o disciplină demnă de scopuri mai nobile. Era atât de mult auriu încât ți se strepezeau dinții.
O imagine de neuitat: preoții care au ținut microfonul celor care au ținut slujba. Și figura încruntată permanent a Patriarhului, înconjurat de zeci de preoți atenți la orice gest de-al său.
Nu mai spun cât a costat, câtă opulență emană interiorul și exteriorul, ca întreg și pe elemente separate.
Cu privilegiul savurat, binecuvântații s-au dus apoi spre acasă și de pe drum au scris pe Facebook despre smerenia de-au simțit-o și despre ce loc măreț a fost construit pentru popor.
Rareori un adevăr incomod s-a arătat cu atâta limpezime. E greu să le spui oamenilor că o castă privilegiată nu poate fi atinsă. Dar să le arăți? |
