Ne îndreptăm către jumătatea lunii august și a fost pus în dezbatere publică pachetul legislativ pentru reforma administrativă - locală și centrală, promis pentru al doilea val de măsuri al guvernului Bolojan.
Printre măsurile propuse se află reducerea substanțială a numărului de consilieri (6.060 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 de posturi, rezultatul fiind economii de 193,92 milioane lei în 2025 și 581,76 milioane lei în 2026), reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului și reducerea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori.
De asemenea, reforma administrativă prevede măsuri (surprinzătoare?) pentru colectarea taxelor și impozitelor - de exemplu, cei care nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile lucrătoare ar putea pierde automat dreptul de a conduce, iar ajutoarele sociale ar putea fi execute silit pentru plata taxelor locale). Sunt prevăzute și evaluări ale performanței funcționarilor publici. Cele mai importante modificări pot fi consultate aici.
În timpul ăsta, sistemul de justiție reacționează public, bine organizat, pe subiectul pensiilor speciale. Protestele au început de marți cu președinții curților de apel, miercuri li s-au alăturat președinții tribunalelor, iar joi au transmis un comunicat și președinții judecătoriilor din întreaga țară. Ei își exprimă solidaritatea cu demersurile CSM și reclamă „atacuri la imaginea publică a sistemului de justiție”. Ba chiar apelul de joi este intitulat „Mesaj către societate”.
Și Ion Iliescu a fost înmormântat cu onoruri militare. Au participat la ceremonii cinci foşti premieri PSD şi PNL (Viorica Dăncilă, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Marcel Ciolacu, Theodor Stolojan), dar şi actualul prim-ministru Ilie Bolojan. La slujba de la biserică a participat și fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Au lipsit însă preşedintele Nicuşor Dan şi fostul şef de stat Klaus Iohannis. Nu a venit niciun ministru de la PNL, USR sau UDMR. Au absentat și primul premier al României post-decembriste, Petre Roman, actualul președinte PSD, Sorin Grindeanu, dar şi foştii lideri Mircea Geoană şi Liviu Dragnea. Traian Băsescu a adus un ultim omagiu miercuri.
Nina Iliescu nu a participat la niciun moment al funeraliilor, din cauza stării de sănătate. Ea a transmis un mesaj de mulțumiri, în care a spus și că viața ei alături de Ion Iliescu a fost „rotundă”. La cimitir au participat doar cei apropiați și au fost trase 21 de salve de tun.
Pe seară, a fost protest în Piața Universității față de decretarea unei zile de doliu național pentru Ion Iliescu. Participanții au cântat „Imnul Golanilor”, compus în timpul demonstrațiilor din 1990, și au scandat „Cine a tras în noi, după 22” și „Iliescu vinovat pentru sângele vărsat”.
Un alt fost președinte, Traian Băsescu, a solicitat oficial Administrației Prezidențiale repunerea în drepturi, după ce CCR a decis că retragerea privilegiilor pe motiv de colaborare cu Securitatea nu este constituțională. Băsescu cere atribuirea unei vile de protocol, dar și plata retroactivă a indemnizației lunare pierdute în urmă cu trei ani. Guvernul discută vineri cererea pentru imobil.
A fost și ziua 1261 de război, în care Kremlinul a anunţat că Vladimir Putin și Donald Trump urmează să se întâlnească „în zilele următoare”. N-a spus încă unde și când. În schimb, secretarul de Stat Marco Rubio a zis că o întâlnire Trump-Putin nu e chiar așa de simplu de pus la punct și mai sunt multe obstacole de depășit. Moscova a mai zis că refuză ca la întâlnire să participe și Zelenski.
Pe front, Rusia a lansat un val de drone asupra Ucrainei, provocând 6 morți și 35 de răniți în ultimele 24 de ore. Iar Ucraina a atacat cu drone o gară din regiunea Volgograd și rafinăria Afipskîi din Krasnodar. Portul Novorossiisk a fost și el ținta unui atac naval. Supusă unei contraofensive tot mai puternice, Rusia a decis să crească exporturile de petrol pentru a compensa pierderile provocate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor.
Iar ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, s-a aflat joi la Kiev, unde a participat la o Trilaterală România-R. Moldova-Ucraina. Am aflat și că trenul direct București-Kiev va fi reintrodus în circulație, cu patru vagoane ucrainene atașate prin Chișinău. Serviciul a fost suspendat după invazia Rusiei.
Între timp, tarifele lui Trump continuă să bulverseze lumea. Președintele american a anunțat introducerea unui tarif de 100% pentru toate cipurile și semiconductorii importați în SUA. Noile taxe nu se vor aplica firmelor care produc sau urmează să producă pe teritoriul american. Asta după ce a aplicat Indiei un tarif vamal suplimentar de 25%, pentru că „importă direct și indirect petrol din Rusia și îi alimentează mașinăria de război”. Tariful total pentru bunurile indiene ajunge astfel la 50%.
Iar UE este contrariată că înțelegerea Trump - von der Leyen din 27 iulie nu se materializează. Acordul, care prevede în principal impunerea de către SUA a unei taxe vamale generale de 15% asupra importurilor din UE, ar fi trebuit să intre în vigoare joi. CE și-a exprimat încrederea că SUA vor pune în aplicare „cât mai curând posibil” angajamentele asumate de cei doi lideri.
O analiză făcută de Reuters arată că nivelul mediu al taxelor de import din SUA a ajuns cel mai ridicat din ultimul secol. Potrivit secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, în urma intrării în vigoare a noilor tarife, SUA se așteaptă să strângă cel puțin 50 de miliarde de dolari pe lună din tarife și taxe, față de 30 de miliarde de dolari în luna iulie.
Tot în SUA, scrie The Guardian, echipa vicepreședintelui SUA, JD Vance, a solicitat modificarea debitului unui lac din Ohio pentru a facilita o excursie cu barca în cadrul vacanței sale de familie. Cererea a fost motivată de „nevoia de a asigura navigația în siguranță”, dar există suspiciunea că a fost vorba despre crearea unor condiții ideale pentru caiac. Vance a fost văzut pe 2 august, ziua sa de naștere, în sud-vestul statului Ohio, într-o canoe pe râul Little Miami.
La nivel global, iulie 2025 a fost a treia cea mai fierbinte lună iulie înregistrată vreodată. Deși nu a depășit recordurile stabilite în 2023 și 2024, luna iulie din acest an a fost cu 1,25°C mai caldă față de perioada preindustrială (1850–1900), când au început arderile masive de combustibili fosili. Printre cele mai afectate regiuni s-a numărat Turcia, unde s-a atins un nou record național - 50,5°C.
Și potrivit unui raport al Institutului Australian de Științe Marine (AIMS), Marea Barieră de Corali a suferit cea mai gravă scădere anuală a numărului de corali sănătoși din ultimele decenii, după albirea severă din 2024. Specialiștii avertizează că reciful se apropie de un punct critic ireversibil.
Ne întoarcem la noi, unde a fost prezentată public locomotiva electrică Alstom Traxx, prima dintre cele 16 contractate, și care ar putea intra în circulație comercială începând din primăvara lui 2026, după finalizarea testelor. Locomotivele electrice Traxx 3 MS pot atinge o viteză maximă de 200 km/h și vor putea tracta până la 16 vagoane de călători. Problema e că, deocamdată, această viteză este posibilă doar pe inelul de testare de la Făurei, nu și pe infrastructura feroviară publică din România.
Iar cifrele BNR arată că tot mai mulți bani pleacă din România, în condițiile în care lucrătorii străini au trimis acasă 1,3 miliarde de euro, 20% din cât ajunge în țară de la românii din diaspora. În ultimii cinci ani, remiterile personale trimise de lucrătorii străini acasă au crescut de la 394 milioane de euro în 2020, la 1.369 milioane de euro în 2024. La finalul lui 2024, în România lucrau cu forme legale peste 140.640 de lucrători extracomunitari, cei mai mulți din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India. În 2025, ar mai fi nevoie de circa 600.000 de persoane, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă.
Încheiem ziua cu perseidele, care vor atinge maximul în perioada 11-13 august, când vor putea fi văzute până la o sută de stele căzătoare pe oră.
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, nopțile de 11 spre 12 august și 12 spre 13 august vor fi cele mai bune pentru a observa acest curent de meteori, care va avea maximul în ziua de 12 august. Luna va fi pe cer pe tot parcursul nopților, motiv pentru care luminozitatea cerului va crește, deci se vor vedea doar meteorii cei mai strălucitori.
Sfatul este să privim cerul cel puțin o oră, preferabil după miezul nopții, dintr-un loc departe de luminile orașului, iar vestea bună este că meteorii se observă cu ochiul liber, nu avem nevoie de niciun instrument astronomic pentru a ne bucura de acest fenomen. |
Reflecția zilei: Selecția naturală, faza pe AI
Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a mărturisit că se bazează pe instrumente precum ChatGPT și LeChat. „Folosesc AI destul de des. Chiar dacă doar pentru o a doua opinie. Ce au făcut alții? Și ar trebui să gândim complet opusul? Aceste tipuri de întrebări”, a zis Kristersson, adăugând că și alți membri ai guvernului folosesc inteligența artificială în activitatea lor zilnică.
Și a stârnit un val de reacții critice venite de la specialiști în tehnologie și din presă.
Cotidianul suedez Aftonbladet a publicat un editorial dur, acuzându-l pe Kristersson că a „căzut pradă psihozei AI a oligarhilor”.
Simone Fischer-Hübner, cercetătoare în știința calculatoarelor la Universitatea Karlstad, a avertizat asupra utilizării ChatGPT pentru procesarea de informații sensibile.
Virginia Dignum, profesoară de inteligență artificială la Universitatea Umeå, a atras atenția că AI-ul nu este capabil să emită opinii semnificative în materie de politici publice: „Cu cât se bazează mai mult pe AI pentru lucruri simple, cu atât este mai mare riscul unei încrederi exagerate în sistem. Este o pantă alunecoasă. Trebuie să cerem ca fiabilitatea să fie garantată. Nu am votat pentru ChatGPT”.
În timp ce unii lideri politici văd în AI un instrument eficient, criticii avertizează că încrederea prea mare în aceste tehnologii poate submina procesul democratic și responsabilitatea umană, scrie The Guardian, care semnalează și o dilemă tot mai prezentă în democrațiile moderne: care este rolul acceptabil al inteligenței artificiale în conducerea statului?
Până să ajungem și noi la astfel de întrebări, la cât de responsabil folosesc guvernanții inteligența artificială și impactul asupra procesului democratic, mă delectez cu un exercițiu de imaginație: cum ar fi administrată România, dacă am fi votat ChatGPT? Proba pe partide? |
