Vestea care a dat fiori Europei a venit din SUA: administraţia Trump intenţionează să oprească programele de asistenţă în domeniul securităţii pentru Europa, inclusiv pentru armatele europene din țările de-a lungul frontierei cu Rusia. Trump vrea astfel să redefinească rolul SUA în cadrul NATO, iar Europa să plătească mai mult pentru propria apărare.
Pe surse, oficialii Pentagonului i-au informat săptămâna trecută pe diplomaţii europeni despre aceste reduceri, guvernele europene fiind luate prin surprindere de această comunicare. Ţările baltice ar fi printre cele mai afectate.
În timpul ăsta, războiul a trecut de ziua 1920. Continuă atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, care lasă în urmă în fiecare zi morți și răniți civili, în timp ce Ucraina lovește rafinării sau infrastructură militară.
De altfel, chiar Vladimir Putin a admis existența unui deficit de gaze din cauza capacităților de producție lovite de ucraineni. Și economia Rusiei dă semne de oboseală, banca centrală vorbind de stagnare tehnică.
De cealaltă parte, Ucraina își dezvoltă producția militară și se adaptează la economia războiului: Ministerul ucrainean al Apărării a aprobat 80 de noi sisteme de armament, majoritatea produse local.
În ce privește pacea, după întâlnirea de la Paris a Coaliției de Voință, unde Emmanuel Macron a anunțat că sunt deja 26 de state care și-au exprimat formal intenția de a contribui la garanții de securitate pentru Ucraina, Rusia a respins ideea, spunând că trupele străine „nu pot” proteja Kievul. Iar Putin insistă că o întâlnire cu Zelenski poate avea loc „doar la Moscova”, idee respinsă de acesta.
În ciuda declarațiilor de la Paris, o analiză The Kyiv Independent pune informațiile în context:
„Rusia și China și-au prezentat, pe 2 septembrie, viziunea asupra unei lumi multipolare, care ar lăsa probabil Europa democratică abandonată de SUA și pusă în fața unui scenariu de coșmar: confruntarea directă cu o Rusie îndrăzneață și însetată de război.
Două zile mai târziu, Europa democratică a răspuns cu un plan pentru oprirea agresiunii rusești în Ucraina, plan care aproape sigur nu va funcționa.
Și asta pentru că planul, prezentat de președintele francez Emmanuel Macron la Paris, se bazează în întregime pe bunăvoința a două persoane responsabile chiar pentru actuala situație: președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin”.
În SUA, Donald Trump a semnat ordinul prin care Pentagonul se va denumi de acum Departamentul de Război (denumirea folosită între 1789 și 1947). La semnare, în Biroul Oval, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a spus: „Vom trece la ofensivă, nu doar la apărare. Letalitate maximă, nu legalitate timidă. Efect violent, nu corectitudine politică. Vom forma războinici, nu doar apărători”.
„Puterea soft americană este eliminată, iar puterea hard este prețuită. Iar mesajul transmis este că SUA au ieșit din zona promovării democrației și din cea a națiunilor binevoitoare”, scrie New York Times, într-un articol de opinie.
Iar Comisia Europeană a anunțat că amendează Google cu aproape trei miliarde de euro, pentru abuz de poziție dominantă pe piața tehnologiilor de publicitate. Mai exact, Google a favorizat propriile servicii de tehnologie de afişare online în detrimentul rivalilor şi editorilor online şi a abuzat de puterea sa pe piaţă din 2014 până în prezent. Decizia l-a supărat tare pe Donald Trump, care a apreciat că este „foarte nedreaptă” și a anunțat că nu va permite ca astfel de acțiuni să rămână în vigoare.
La noi, ne pregătim de începerea școlii și nu știm în ce condiții sau dacă va avea loc. Ministrul Educației a cerut directorilor să anunțe ce se va întâmpla în prima zi și și-a arătat convingerea că „elevii vor fi primiți” în școală. În timp ce sindicaliștii le cer acelorași directori, dar și inspectorilor școlari să nu îi ameninţe pe profesorii care vor să participe luni la mitingul organizat în București.
Curând se vor vedea efectele reformei prin tăiere și comasare, în paralel cu protestele care sunt programate pe o perioadă lungă de timp.
Organizația Salvați Copiii România face o radiografie a Educației care scoate în față tot ceea ce nu atinge reforma de până acum: peste 400.000 de copii între 7 și 17 ani nu merg la școală, rata abandonului a urcat la 16,8%, cea mai mare din ultimii șapte ani și mult peste media europeană de 9,4%. Diferențele sunt dramatice între mediul urban mare (5%) și rural (26,3%).
În plus, cheltuielile publice pentru educație rămân sub media UE: 3,4% din PIB în România față de 4,7% în Uniunea Europeană, ceea ce se reflectă direct în buzunarul părinților. Familiile ajung să plătească din resurse proprii aproape 10.000 de lei anual pentru educația copiilor - o creștere cu 44% față de 2021.
Politicienii noștri se ocupă însă cu altele. AUR cere referendum pe tema trupelor ce vor fi trimise în Ucraina (deși oficiali s-a anunțat că nu vom trimite) și amenință cu suspendarea președintelui Nicușor Dan. Contestă inclusiv participarea României la Coaliția de Voință.
Iar Octavian Berceanu s-a retras din REPER, după ce câștigase alegerile pentru președinția partidului cu 168 de voturi, față de 167 obținute de contracandidata sa din Cluj. El acuză un „puci” în partid. Nu va mai candida nici la Primăria Capitalei.
Și un test important al reformei va fi pe 24 septembrie, când CCR va discuta sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. O decizie luată în unanimitate de cei 86 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale ICCJ, pentru „apărarea viitorului justiției din România”.
Până atunci, Nicușor Dan spune că se discută despre numirile la conducerea SRI și SIE, dar într-un cadru restrâns, „departe de presă”, iar nominalizările vor fi anunțate doar atunci când va exista consens. El zice că partidele ar fi dispuse să accepte propuneri venite „din societate”.
Tot Nicușor Dan și-a dat și o notă pentru primele 100 de zile de mandat: 7-8, a zis, pentru că este „o persoană exigentă”. Întrebat ce fel de președinte și-a propus să fie, a zis că unul „serios”.
Încheiem ziua cu un eveniment astronomic deosebit care va avea loc duminică. Cei pasionați vor putea admira duminică o ”Lună Sângerie”, cu ocazia unei eclipse lunare totale, ce va putea fi observată mai ales în Asia, dar parțial în Europa și în Africa.
Acest fenomen, care colorează în roșu satelitul natural al Pământului, se produce atunci când Soarele, Terra și Luna sunt perfect aliniate în această ordine, iar Luna se află în faza sa plină. Luna devine roșie deoarece ea „alunecă” în umbra Pământului, care blochează razele solare, și își pierde treptat strălucirea albă.
În România, fenomenul va începe cu intrarea Lunii în penumbră, la ora 18:28, când Luna va fi sub orizont. Pentru că penumbra Pământului nu este foarte opacă, la începutul fenomenului culoarea Lunii nu se va schimba mult. Eclipsa se termină la ora 23:55. |
Reflecția zilei: Înțelepciunea inutilă
A fost întrebat ministrul Educației, Daniel David, cum e cu utilizarea inteligenței artificiale de către elevi la făcutul temelor.
Și a zis așa:
„Să-i înveţe pe copii că inteligenţa artificială este un instrument pe care ei pot să-l folosească. Elevii să recunoască în lucrarea făcută că au lucrat cu un sistem de inteligenţă artificială, iar profesorii să verifice lucrarea nu în variantă scrisă, ci în examen oral.
Chiar nu contează dacă ai lucrat-o singur sau ai lucrat-o cu inteligenţa artificială. Vreau să stau faţă în faţă cu tine cinci minute, să îţi pun 2-3 întrebări, să văd dacă într-adevăr ai înţeles lucrurile care sunt scrise acolo. Acesta este sfatul meu şi treptat vom merge în această direcţie şi în universităţi”.
Întrebat dacă este un furt faptul că elevii apelează la inteligenţa artificială, dar nu recunosc apoi acest lucru, ministrul Daniel David a răspuns:
„Dacă nu precizează, sigur, într-un fel este furt, dar acum, pe de altă parte, nu poţi să-i spui chiar furt pentru că inteligenţa artificială încă n-a fost definită ca un agent cu drepturi şi obligaţii.
Dar corect este să recunoşti şi să spui, da, domnule, am lucrat, aşa cum eu, când lucrez cu un program de prelucrare statistică, de exemplu, în articolul ăla spun că am folosit programul de prelucrare X, Y sau Z”.
Întrebarea este: i-a pregătit școala românească pe elevi să fie dornici și capabili să folosească inteligența artificială altfel decât pentru a comite un plagiat cap-coadă? |
