Ziua 337 de război a început cu un nou atac cu rachete al Rusiei, care a produs zeci de victime și avarii serioase în mai multe regiuni, inclusiv Odesa și Kiev. Comandantul forțelor ucrainene a anunțat un bilanț total de 55 de rachete lansate de ruși din avioane de luptă și de pe nave din Marea Neagră. Atacurile s-au soldat cu morți, răniți și mai multe sisteme de infrastructură energetică afectate. Atacul a venit la mai puțin de 24 de ore după ce Germania și SUA au anunțat că trimit tancuri Ucrainei, Kremlinul reacționând cu amenințări.
Între timp, se pare că discuțiile la nivelul NATO s-au mutat pe livrarea de avioane de luptă. Volodimir Zelenski a insistat la scurt timp după ce Occidentul a anunțat oficial că trimite tancuri că acum așteaptă aeronave militare și rachete cu rază lungă de acțiune, însă mai multe state se tem că ar provoca astfel extinderea și amplificarea războiului. Aceste îngrijorări sunt alimentate și de Kremlin, care a anunțat dimineață că deja consideră Vestul implicat direct în conflictul din Ucraina.
Iar într-un interviu pentru Sky News, Zelenski a spus că el nu știe dacă au fost într-adevăr zeci de tentative să fie asasinat și a vorbit și despre faptul că își vede copiii o dată la 10 zile, pe fiica sa, care a devenit studentă în timpul războiului, mai des decât pe fiul de 10 ani.
Și tot astăzi, o mină marină a apărut pe plajă la Sfântul Gheorghe, unde era în derivă ușoară, la țărm. La scurt timp, Forțele Navale au anunțat că mina a fost distrusă. Mina era de tip YAM, la fel ca şi celelalte găsite în ultimele luni. De la începutul războiului din Ucraina, aceasta este cea de-a cincea mină care ajunge pe apele teritoriale româneşti.
A avut loc și Consiliul JAI din Suedia, care s-a axat pe migrația ilegală, problema care a fost invocată de Austria când s-a opus aderării României în Spațiul Schengen. Au fost raportate circa 330.000 de sosiri neautorizate anul trecut, cel mai mare număr din 2016, cu o creștere puternică pe ruta Balcanilor de Vest. Danemarca, Olanda şi Letonia au cerut să fie impuse vize şi să se acorde în acelaşi timp ajutor pentru cele aproximativ 20 de ţări - inclusiv Irak şi Senegal - despre care UE consideră că nu cooperează pentru a-şi repatria cetăţenii. În timp ce Olanda s-a declarat deschisă ca UE să finanțeze garduri la frontieră, inițiativă mai puțin agreată.
La noi, pe ultima sută de metri, Lucian Bode a cerut retragerea cărții publicate pe baza tezei de doctorat, despre care Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai (UBB) a constatat că este “profund viciată” având multe pasaje plagiate. Ministrul de Interne susține în continuare că decizia Comisiei de Etică a UBB are grave vicii de legalitate. Astăzi era ultima zi din cele 15 date de UBB lui Lucian Bode pentru a-și retrage cartea, după care urma să sesizeze Consiliul Național de Etică.
Și au apărut primele rapoarte oficiale după tragedia de la CE Oltenia în care au murit 3 oameni. Printre concluzii: au fost șterse urme ale accidentului, compania nu a furnizat informațiile cerute de anchetatori, microbuzul era fabricat în 1981 și destinat transportului de marfă, iar mașina transporta și scule și utilaje, printre care și butelii cu gaz. În plus, șoferul care a răsturnat camionul nici măcar nu este angajat la CE Oltenia.
Tot astăzi, Monica Macovei a fost pusă sub urmărire penală pentru accidentul în urma căruia un motociclist a ajuns în spital. Accidentul a avut loc în toamna anului trecut în apropiere de Mangalia, iar procurorii au început urmărirea penală pentru vătămare corporală din culpă.
Am avut astăzi și estimările CFA România și ale Comisiei de Prognoză pentru 2023. Potrivit acestora, oficialii CFA estimează că punctul maxim al inflaţiei a fost atins, dar apreciază că nivelul acesteia se va menţine la două cifre. În schimb, CNP vede o inflaţie de 7-8%. La fel, în ce privește cursul euro, CFA crede că acesta va ajunge la 5,0080 lei în 6 luni şi la 5,0636 lei peste 12 luni, în timp ce CNP anunță un curs euro mediu de 4,94 lei/euro, nivel similar cu cel din 2022. Important, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA a crescut cu 4,2 puncte la valoarea de 37,9 puncte.
Până atunci, însă, am aflat că România nu a cheltuit niciun leu din miliardele de euro primite prin PNRR, pentru că așteaptă să vină vara. Din această sumă, 900 de milioane o reprezintă împrumuturi, ceea ce înseamnă că statul plătește dobândă pentru aceşti bani care stau deocamdată la BNR. Și riscăm și să pierdem bani din cauza pensiilor speciale. Informațiile au fost furnizate chiar de ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a mai zis că a treia cerere de finanţare ar putea fi depusă abia în mai, iunie, deoarece trebuie îndeplinite multe jaloane importante.
Iar un director din BNR a avertizat că pensiile speciale vor ajunge la 1,5% din PIB în doi-trei ani, ceea ce reprezintă nu numai o cheltuială inacceptabilă, dar și insuportabilă.
Dar, statul ne pune la dispoziție tot mai multe instrumente pentru a ne plăti la timp și repede impozitele, amenzile și alte dări. Am aflat astăzi că ghișeul.ro poate fi accesat și pe telefon, după ce Ministerul Digitalizării a lansat aplicația mobilă Ghișeul.ro, disponibilă în App Store și Google Play Store. Cu doar câteva click-uri pe telefonul mobil, se vor putea plăti taxe, servicii publice, utilități sau amenzi cu zero comision la orice plată, ne anunță ministerul. În prezent există 1.300 de instituții interconectate, de la nivel central și local, care furnizează aproximativ 400 de servicii publice în platformă.
Cu toate cele aflate, ne pregătim pentru vreme de iarnă. ANM a emis două alerte cod galben de viscol și polei. Acesta este doar începutul perioadei cu zăpezi abundente aduse de ciclonul care va traversa România. La București, de vineri începe să ningă, iar stratul de zăpadă va măsura 8 - 15 centimetri, dar temperaturile se vor menține între 0 și 2 grade. Avem și o alertă MAE pentru Bulgaria, unde a fost emis un cod portocaliu de ninsoare și se așteaptă ca unele drumuri să fie închise circulației.
Încheiem ziua cu știrea că Trump se întoarce pe Facebook și Instagram, la 2 ani după ce a fost blocat, în urma atitudinii instigatoare manifestată în timpul asaltului susţinătorilor săi asupra sediului Congresului, în 6 ianuarie 2021. Compania de social media susține că a „pus în aplicare noi măsuri de protecţie pentru a descuraja repetarea infracţiunilor”.
Dar și cu o posibilă schimbare majoră în studiul bolilor umane, unde omizile ar putea înlocui șoarecii.
Este știut că pentru a ajunge să fie aprobate, e nevoie ca noile medicamente destinate oamenilor să fie testate mai întâi pe animale. Până acum, șoarecii au fost cei care s-au sacrificat pentru noi. Aceștia ar putea fi însă curând înlocuiți de omizi, cel puțin în unele cazuri, cum ar fi studierea bolilor inflamatorii intestinale.
Cea mai potrivită alegere ar putea fi larvele moliei de tutun, deoarece au o similaritate ridicată cu structura și fiziologia intestinului uman, ceea ce oamenii de știință numesc un grad ridicat de conservare evolutivă. Omizile moliilor de tutun sunt suficient de mari pentru a fi investigate folosind aceleași instrumente ca pentru oameni.
Și deoarece aproximativ 75% dintre genele umane cunoscute care cauzează boli au omolog la insecte, aceste modele ar putea fi utile în cercetările preclinice viitoare în alte boli, cum ar fi cancerul, diabetul, neurodegenerarea și infecțiile. |
Reflecția zilei: Datul
Întâmplător am dat astăzi pe Facebook de o postare despre bacșis. Cineva spunea că a fost impresionat că a lăsat 10 lei bacșiș la un restaurant și că l-a regăsit pe nota de plată în secțiunea pentru bacșiș. După care zeci de comentarii, 99% contestând vehement bacșișul. Că de ce să lași bacșiș oricui are un salariu, că ce dacă a fost chelnerul prompt și amabil, așa sunt și alți prestatori de servicii care nu primesc bacșiș. Oameni revoltați că și ei muncesc și nu au primit și nu vor primi bacșiș pentru munca lor. Oameni asociind bacșișul cu mita.
Și mi-am dat seama că nu mi-am pus niciodată problema de ce se dă bacșiș la restaurant, la cosmetică, frizerie, taxi. Pot să spun că așa a fost „de când m-am născut”, motiv pentru care părea un obicei de necontestat. Recent s-a adăugat și livratorul la ușă de diverse produse. În plus, când bacșișul apare deja ca rubrică separată în aplicațiile de taxi sau de livrare de produse acasă, pare că este un cost asociat serviciului. Uneori, am dimensionat bacșișul sau chiar nu am dat, în funcție de comportamentul chelnerului, de exemplu. Dar nu mi-am pus niciodată problema când a apărut și de ce și cum se justifică acum raportat la orice alt prestator de servicii care nu este beneficiar de bacșiș.
Am căutat, de curiozitate, și am găsit că bacșișul se află acum și în ”codul bunelor maniere”. Bacșișul nu trebuie să fie nici prea mare, nici prea mic, fiind acceptabil să fie între 5-20% din nota de plată. Pe lista „standard” sunt incluși chelnerii, șoferii de taxi, frizeii, coafezele. Dar se adaugă - în codul bunelor maniere - atunci când călătorim, șoferii de autocar, ghizii din turism, plasatoarele, garderobierele, portarii, cameristele, liftierii, mecanicii auto etc.
Dar am găsit și un articol în Dilema Veche despre începuturile bacșișului, unde scrie așa: Bacşiş, peşcheş, ciubuc sunt cuvinte de origine turcă, care au pătruns în limba română din Imperiul Otoman, dar se vor răspîndi şi vor intra în uz, în secolul al XVIII-lea, odată cu instaurarea domniilor fanariote. „La începutul începuturilor, bacşişul este un fel de dar oferit cuiva pentru că şi-a făcut treaba cum trebuie. Fie că se acordă imediat, după încheierea unui serviciu, fie că se oferă cu prilejul marilor sărbători, bacşişul pare o răsplată pentru fidelizarea supuşilor. El fixează foarte bine raporturile sociale, fiindcă defineşte clar o ierarhie socială: se acordă numai celor inferiori din punct de vedere social. Cu alte cuvinte, un boier nu poate să ofere un bacşiş altui boier, ar fi nedemn atât pentru el, cât şi pentru destinatar”.
Nu m-am simțit confortabil și m-am întors la mine: de ce dau bacșiș și cum mă simt când îl dau? Și dacă nu aș mai da, ce s-ar întâmpla? |
