Reforma administrativ teritorială se va face, chiar dacă nu se știe cum, a confirmat premierul Luca Niculescu. Va începe cu comasarea voluntară a comunelor, până în martie 2027, după care, Guvernul va decide cum continuă. Anunțul a fost făcut de premier la o întâlnire cu primarii.
Deocamdată, cel mai bine a sintetizat situația vicepremierul PSD Marian Neacșu: „Cred că în momentul ăsta toate scenariile sunt pe masă, de la a nu avea deloc o reorganizare la nivelul județelor până la a avea diferiți markeri care se vor dovedi a fi cei mai apropiați. (...) În măsura în care nu facem anul următor și nu ducem la bun sfârșit această reformă, înseamnă că am îngropat-o definitiv”.
Prezentă la discuții, Lia Olguța Vasilescu ne-a lăsat să vedem și cum se pune problema în discuțiile de la PSD: „Vreau să vă spun că şi în interior s-a discutat despre comasări, sunt colegi de-ai noştri care şi-ar dori să preia zonele metropolitane ca să le includă în marile oraşe. Sunt alţi colegi care, dimpotrivă, nu şi-ar dori acest lucru sau şi-ar dori să preia una, două comune din cinci sau şase sau câte sunt”. Un fel de reorganizare pe avantaje feudale.
Separat, Marian Neacșu a prezentat și un plan pentru reforma companiilor și instituțiilor statului. O altă inițiativă cu potențial mare de zgomot și deranj. A zis că firmele cu pierderi istorice și fără importanță strategică ar putea fi desființate, iar instituțiile cu atribuții suprapuse, comasate.
Pentru conducerile companiilor, indemnizația fixă ar putea fi redusă la salariul mediu pe economie în firmele mari și la salariul minim în cele mici și mijlocii. Planul este să fie gata actul până la 1 februarie și asumarea răspunderii până la 1 martie 2027.
Între timp, o navă cu cereale plecată din Tulcea spre Egipt s-a scufundat în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei. Toți cei 12 membri ai echipajului au fost salvați. Potrivit surselor de securitate maritimă citate de Reuters, cargoul BETUL 8 ar fi fost lovit de o dronă navală, nu se știe a cui.
Incidentul se adaugă atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei. Iar rutele comerciale din vestul Mării Negre, devenite esențiale pentru exporturile de cereale ale Ucrainei, devin tot mai riscante.
Am aflat și că scumpirile ne vor apăsa mai mult decât anticipa BNR. Banca Națională a ridicat prognoza de inflație pentru finalul anului de la 6,1% la 7,4%, în principal din cauza energiei și carburanților. Pentru sfârșitul lui 2027 estimează o inflație de 3,7%, iar revenirea în intervalul țintit este așteptată abia la începutul lui 2028. Dobânzile ar putea scădea din primăvară, dacă inflația urmează traiectoria prognozată.
Și am primit undă verde doar parțial pentru a cincea cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Comisia Europeană consideră îndeplinite 69 dintre cele 75 de jaloane și ținte. Pentru cele șase restante, România va avea două luni să transmită observații, după primirea motivelor evaluării; dacă acestea nu schimbă concluzia Comisiei, suma aferentă va fi scăzută din finanțare.
Iar un sondaj INSCOP arată că AUR pierde teren, dar rămâne pe primul loc: 34,6%, față de 39,7% în septembrie. PSD urcă de la 18,7% la 24,6%, PNL are 15,1%, iar USR, 11,9%. Procentele sunt calculate între respondenții care indică un partid, indiferent dacă sunt hotărâți să participe la vot. Într-un scenariu separat, o alianță în jurul PNL și USR ar ocupa locul al doilea, cu 28,2%, după AUR, cu 35,7%, și înaintea PSD, cu 23%.
Am mai aflat că CCR ar putea înlătura o prevedere care majora pedepsele pentru actele sexuale cu minori atunci când autorul era adult. Potrivit surselor PRESShub, judecătorul - raportor Cristian Deliorga susține admiterea sesizării, iar pronunțarea este programată pentru 25 noiembrie. Sesizarea a pornit de la Judecătoria Cluj-Napoca, care a pus sub semnul întrebării justificarea majorării pedepsei exclusiv pentru faptul că autorul este major.
Concret, prevederile contestate ridicau limitele de pedeapsă de la 1 - 5 ani la 3 - 10 ani, pentru victime între 14 și 16 ani, și de la 2 - 9 ani la 5 - 12 ani, pentru victime sub 14 ani. Dacă CCR le declară neconstituționale, această majorare ar putea fi înlăturată. De o astfel de decizie ar putea beneficia, de exemplu, Dan Diaconescu și frații Tate.
În lume, mii de clienți ai unor mari bănci americane au raportat probleme la accesarea conturilor online și efectuarea tranzacțiilor, inclusiv la JPMorgan Chase, Bank of America și Wells Fargo. JPMorgan Chase a confirmat o eroare software și a precizat că nu este vorba despre un atac cibernetic. Problemele au provocat și întârzieri ale transferurilor prin rețeaua Zelle, afectând astfel clienți ai altor bănci.
Iar China a confirmat întâlnirea dintre Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin, care va avea loc joi, la Shenzhen. Deși oficialii americani anunțaseră că Ucraina nu va fi pe agenda trilateralei, Trump i-a contrazis: „Vom discuta despre subiectul meu preferat, Ucraina. Ucraina pierde Ucraina”. Kievul se teme că întâlnirea ar putea deschide negocieri despre viitorul său fără ca Ucraina și europenii să fie la masă.
O problemă are Ucraina și în Europa. UE a aprobat o plată de aproape 8 miliarde de euro pentru Kiev, iar Comisia pregătește un nou împrumut de 45 de miliarde, scrie FT. Însă sunt acum patru țări - Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria - care se opun unor noi contribuții. Chiar dacă miza este capacitatea Ucrainei de a-și finanța apărarea și funcționarea statului în 2027, în condițiile în care războiul continuă.
Până atunci, autoritățile de securitate nucleară din 38 de țări avertizează că riscul unui accident nuclear în Ucraina crește în această iarnă și cer Rusiei să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice. Explicația e simplă: centralele nucleare au nevoie de alimentare cu electricitate pentru răcirea reactoarelor, inclusiv când nu produc energie. Pierderea răcirii poate duce la supraîncălzire și eliberări radioactive. Scenariul cel mai sumbru este o pană de curent care să afecteze simultan cele nouă reactoare active.
Și câteva știri bine de știut, pe scurt:
- AUR a sesizat DNA pentru contractele SAFE cu Rheinmetall, de aproximativ 5,7 miliarde de euro. Partidul reclamă diferențe între promisiunea unei producții în România de 60% și obligațiile din contracte și cere verificarea prețurilor, atribuirii și transferului de tehnologie. Ilie Bolojan respinge acuzațiile privind existența unor clauze păguboase.
- Trei bănci au pierdut procesele prin care cereau suspendarea amenzilor pentru ROBOR. Ele trebuie să achite sancțiunile și să prezinte planuri de modificare a procedurilor de stabilire a indicelui. Legalitatea amenzilor se judecă separat.
- Alegerile pentru conducerea Francofoniei, la care candida Dacian Cioloș, au fost amânate cu un an. Statele membre nu au ajuns la un consens, iar Louise Mushikiwabo rămâne la conducere. Cioloș critică blocajul și cere schimbarea regulilor de alegere a secretarului general.
- Camere și sisteme de supraveghere rusești au fost cumpărate de 34 de instituții publice din România, inclusiv Institutul Cantacuzino, spitale și Tribunalul Brașov, arată o investigație Public Record. Serviciul cloud al mărcii TRASSIR poate trimite date către servere din Rusia. Institutul Cantacuzino și Tribunalul Brașov susțin că echipamentele lor funcționează fără conexiune la internet.
- Robert Pattinson este noul James Bond. Actorul din „Twilight” și „The Batman” îi succede lui Daniel Craig și devine al șaptelea interpret al lui 007 în seria oficială. Filmul va fi regizat de Denis Villeneuve, după un scenariu de Steven Knight.
Declarația zilei vine de la Marieke Blom, economist-șef al ING, care spune că în România, recâștigarea încrederii este esențială. „În familia europeană, România este copilul înzestrat: evident talentat, uneori strălucitor, dar adesea incapabil să transforme aptitudinile în rezultate constante”.
Și încheiem ziua cu lumea care se schimbă. Atacurile informatice încep să se execute fără ca un hacker să dirijeze fiecare pas. Google a documentat sisteme AI care compară versiunile unui program înainte și după o actualizare de securitate, identifică problema reparată și construiesc automat atacuri împotriva site-urilor care nu au instalat încă remediul. Printre țintele observate se află site-uri franceze de presă, divertisment și educație.
Oamenii organizează operațiunea, dar identificarea și exploatarea vulnerabilităților pot continua fără intervenția lor la fiecare etapă. Schimbarea este de viteză și amploare: atacatorii pot desfășura mai multe operațiuni cu mai puține resurse, iar organizațiile au mai puțin timp să instaleze actualizările înainte de a fi atacate.
|
Reflecția zilei: Suprema
Deși Cristi Dănileț a câștigat definitiv la CEDO, fostul judecător nu poate obține și anularea sancțiunii în România. Înalta Curte a respins luni cererea sa de revizuire.
Fostul judecător a fost sancționat în 2019 cu reducerea salariului cu 5% pentru două luni, pentru două postări pe Facebook.
În decembrie 2025, Marea Cameră a CEDO a stabilit definitiv că România i-a încălcat libertatea de exprimare: mesajele priveau subiecte de interes public, iar autoritățile nu justificaseră sancționarea sa. Curtea europeană a avertizat și asupra efectului de intimidare pe care o asemenea sancțiune îl poate avea asupra celorlalți magistrați.
Feuda Liei Savonea zice însă că sancțiunea nu mai produce consecințe suficient de grave pentru redeschiderea procesului. Mai exact, efectele reducerii salariale s-au consumat cu ani în urmă, sancțiunea a fost radiată de drept. Așa că, deși recunoaște caracterul obligatoriu al hotărârii CEDO, consideră neîndeplinite condițiile legale pentru revizuire.
Degeaba explică Dănileț că prejudiciul nu a dispărut: nu își poate recupera salariul reținut, dobânzile și cheltuielile, iar radierea unei abateri prin trecerea timpului nu echivalează cu anularea sancțiunii. Instanța e supremă și decizia definitivă.
Într-un stat de drept, o victorie la CEDO trebuie urmată de repararea efectivă a încălcării. Obligația României este să înlăture, pe cât posibil, consecințele asupra persoanei și să prevină repetarea unor asemenea încălcări. În acest caz, asta presupune examinarea concretă a prejudiciilor rămase și asigurarea unui remediu pentru cele dovedite.
Înseamnă și aplicarea, în viitoarele proceduri disciplinare, a standardului stabilit la Strasbourg: magistrații au dreptul să participe la dezbateri despre democrație, independența justiției și statul de drept, în limitele libertății de exprimare.
„Cel mai grav”, spune Cristi Dănileț, „este că acea greșeală a fost făcută de 18 judecători din Inspecție, CSM și ICCJ. Toți au încălcat drepturile omului, dar niciunul nu va răspunde în vreun fel. Mai mult, unul a ajuns șeful ICCJ unde ar trebui să se înfăptuiescă dreptatea, iar altul este șeful INM unde se formează profesional viitorii magistrati.
Atât despre dreptate”.
|