David Popovici a câștigat aurul în finala de 100 m liber a Campionatelor Europene de la Paris, după o cursă spectaculoasă, decisă pe ultimii metri (video pe TVR). Românul a revenit după ce rusul Egor Kornev a condus cea mai mare parte a cursei și a încheiat în 46,56 secunde, nou record al competiției și a treia performanță din toate timpurile. Kornev a luat argintul, cu 46,74 secunde. Recordul mondial este 46,40.
La 21 de ani, David Popovici câștigă astfel pentru a treia oară consecutiv titlul european la 100 m liber, după victoriile de la Roma, din 2022, și Belgrad, din 2024. Urmează proba de 200 m liber: seriile și semifinalele au loc joi, iar finala vineri. Dacă va câștiga și această probă, românul va realiza pentru a treia ediție consecutivă dubla europeană 100–200 m liber, o performanță fără precedent.
După ce am savurat victoria, ne întoarcem la dronele noastre.
Şeful Statului Major al Forţelor Navale, Mihai Panait, a confirmat că cele două drone găsite în derivă în apropierea perimetrului Neptun Deep și distruse controlat de scafandrii militari români erau drone rusești Gerbera și aveau încărcătură explozivă.
De la începutul războiului, Forțele Navale au neutralizat opt drone aeriene sau maritime și nouă mine. În prezent, spune el, principalele pericole din Marea Neagră sunt minele marine, dronele aeriene căzute și dronele de suprafață aflate în derivă, care pot amenința navigația și infrastructura energetică offshore.
În timpul ăsta, Ambasada Rusiei a acuzat România de înscenare. Ambasadorul rus zice că atunci când a fost convocat la MAE, după ce au fost doborâte trei drone în trei zile (24–26 iulie), i-au fost prezentate doar „bucăți de polistiren”, fără dovezi privind originea aparatelor. A venit și cu o explicație: România încearcă astfel să justifice creșterea cheltuielilor militare.
În Rusia, Putin pare că pregătește o nouă mobilizare masivă, în încercarea de a schimba cursul războiului. Cel puțin așa zice Volodimir Zelenski, pe baza informațiilor primite de la serviciile secrete. Câteva sute de mii de ruși ar urma să fie chemați în armată până la sfârșitul anului - după alegerile parlamentare din septembrie. Scopul ar fi pregătirea unei ofensive majore în această toamnă. Mobilizarea ar urma să fie anunțată după alegeri, pentru a evita costul politic.
Războiul a ajuns în ziua 1631. Iar Zelenski a anunțat că Ucraina a reușit să recucerească 745 kmp și 26 de localități, în amplei ofensive desfășurate timp de șapte luni în sud-estul țării.
Și Europa se încălzește. De două ori mai repede decât media globală. Continentul este acum cu aproximativ 2,5°C mai cald decât înaintea folosirii masive a combustibililor fosili, față de o creștere globală de 1,4°C.
Sunt patru explicații principale, scrie The Guardian: schimbarea circulației atmosferice, apropierea de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și aerul mai curat. Ultimul factor pare paradoxal: reducerea poluării salvează vieți, dar dispar și particulele care reflectau o parte din razele Soarelui și mascau efectul gazelor cu efect de seră.
Consecințele se văd deja: valuri de căldură mai lungi și mai intense, mai multe decese, secete și incendii, dar și furtuni, ploi torențiale și inundații mai puternice. Oamenii de știință nu pot spune încă exact cât contribuie fiecare dintre cei patru factori. Concluzia este însă clară: fenomenele extreme vor continua să se agraveze dacă emisiile de carbon nu scad rapid, iar statele europene trebuie să-și protejeze mai bine populația de căldură și dezastre.
Ne întoarcem la noi, unde am aflat că inflația anuală a scăzut puternic în iulie, de la 10,4% la 8,2%, cel mai redus nivel din ultimul an. Scăderea este însă în mare parte statistică. Majorarea masivă a facturilor din iulie 2025, după eliminarea plafonării energiei electrice, nu mai intră în comparația anuală (reducerea e de la 35,2% în iunie la 2,9% în iulie).
S-au temperat și creșterile la alimente, dar prețurile nu au scăzut în ansamblu: față de iunie, coșul de consum s-a scumpit cu încă 0,58%, iar chiriile, motorina și cafeaua au rămas printre produsele și serviciile cu cele mai mari creșteri.
BNR anticipează o nouă scădere importantă a inflației în trimestrul al treilea, pe măsură ce ies din calcul și efectele majorării TVA și a accizelor. Riscurile pentru noi creșteri de prețuri rămân însă mari: seceta poate scumpi alimentele, criza energetică poate majora facturile, iar instabilitatea politică le poate crește pe toate.
Avem și o succesiune de incidente cel puțin ciudate pe calea ferată. Miercuri, pe Constanța–Mangalia, un revizor CFR a găsit plasate pe linie, în trei puncte apropiate, mai multe traverse, un morman de crengi între șine și o bornă din beton. Obstacolele au fost îndepărtate înaintea trecerii trenului Mangalia–Constanța de la ora 12:40, astfel că circulația nu a fost afectată.
Cazul se adaugă unei serii tot mai lungi: pe 14 iulie, o piesă grea din beton a fost pusă pe linie lângă Gara Constanța; pe 28 iunie, mai multe traverse au fost așezate în fața unui tren cu 11 călători, pe ruta Dărmănești–Cacica; iar duminică, la Petroșani, un capac al mecanismului unui macaz și o dală din beton puse pe șine au fost lovite de un tren de marfă.
Până acum, nu există o explicație comună. În cazul de la Suceava a fost identificat un bărbat de 29 de ani, internat ulterior la Psihiatrie, iar la Petroșani autorii prezumtivi sunt trei copii sub 14 ani. Pentru celelalte nu se știe. Datele cunoscute până acum indică mai degrabă gesturi individuale, comise din inconștiență ori pe fondul unor probleme personale. Doar că s-au înmulțit și fiecare dintre ele putea provoca un accident feroviar grav.
Și câteva informații importante, pe scurt:
- Cernavodă se oprește complet – Unitatea 2 va fi oprită controlat joi, după ce Dunărea a coborât la un nivel care nu mai permite răcirea în condiții normale. Cum și Unitatea 1 este oprită, România pierde temporar întreaga producție nucleară (circa 20% din total). Deficitul va fi acoperit prin importuri și activarea unor capacități suplimentare interne.
- Incident la Ambasada României din Elveția – Un dispozitiv incendiar improvizat a fost plasat pe trotuar, lângă gardul ambasadei, și a provocat un incendiu minor de vegetație. Focul a fost stins de angajații misiunii, nimeni nu a fost rănit, a fost deschisă o anchetă.
- Legea hidrocentralelor, trimisă înapoi la Parlament – Nicușor Dan cere reexaminarea legii care permite scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru finalizarea hidrocentralelor începute înainte de iunie 2007. Președintele susține că, după aproape 20 de ani, trebuie reevaluate costurile, beneficiile energetice și impactul asupra mediului.
- e-Terra funcționează din nou – Sistemul de cadastru a fost restabilit la aproximativ o lună de la atacul cibernetic. Notarii, experții, executorii și cadastriştii pot solicita din nou extrase și alte servicii, dar plata cu cardul nu este încă disponibilă, iar mai multe platforme conexe rămân oprite. Aproximativ 94.000 de cereri erau în lucru la momentul atacului.
- Trump, ascuns într-un camion de catering – Donald Trump a confirmat că, după summitul NATO din Turcia din iulie, a fost transportat într-un camion de catering și mutat într-un avion militar. Operațiunea ar fi fost decisă de Secret Service din cauza unei amenințări iraniene credibile, potrivit căreia aeronava sa ar fi putut fi atacată cu un lansator portabil.
- Românii se așteaptă la un an mai greu – Un sondaj IRSOP arată că 88% anticipează noi scumpiri, 75% cred că nivelul lor de viață se va înrăutăți, iar 63% spun că situația lor financiară este deja mai proastă decât acum un an. În plus, 51% nu cred că vreunul dintre principalele partide poate scoate economia din impas.
Încheiem ziua cu o veste bună pentru cei care nu ajung la 10.000 de pași pe zi: acest prag nu provine din cercetări medicale, ci dintr-o campanie japoneză de promovare a unui pedometru, lansată în anii ’60.
Potrivit The Conversation, beneficiile pentru sănătate apar mult mai devreme. Cea mai mare diferență se vede când trecem de la aproximativ 2.000 la 4.000 de pași pe zi, iar la circa 7.000 de pași pe zi obținem deja cele mai multe dintre beneficii.
Față de numai 2.000 de pași, 7.000 pe zi au fost asociați cu un risc cu 47% mai mic de moarte prematură, cu 25% mai mic de boli cardiovasculare și cu 38% mai mic de demență. Peste acest nivel, beneficiile continuă, dar cresc mai lent.
Contează și ritmul: dacă nu avem timp pentru o plimbare mai lungă, putem merge mai repede. Concluzia simplă este că nu trebuie să atingem o cifră perfectă. Totul e să ne mișcăm.
Și dacă nu ați urmărit în timp real, aici sunt niște imagini spectaculoase cu eclipsa totală de soare. |
Reflecția zilei: Eva e în toate
Astăzi, un subiect din The Conversation.
Tot mai mulți oameni spun că s-au îndrăgostit de un chatbot și este un fapt că sentimentele omului pot fi reale, chiar dacă partenerul nu este.
Dar ce se întâmplă, de fapt?
Chatboții sunt construiți pentru a câștiga încrederea utilizatorilor, a-i lăuda și a imita apropierea emoțională și reciprocitatea dintre oameni.
Un chatbot nu are o lume interioară, scopuri sau interese proprii. Nu are o zi proastă, nu se plictisește și nu cere atenție. Conversația și existența sa se învârt în jurul utilizatorului. Ceea ce oferă este devotament: o disponibilitate permanentă, fără nevoi și fără pretenții.
De aceea, AI-ul poate aduce bucurie, alinare și poate reduce singurătatea.
Simone de Beauvoir descria iubirea autentică drept o relație între două persoane independente, fiecare cu propria viață și propriile proiecte.
În schimb, persoana care primește un devotament total riscă să aleagă siguranța de a fi adorată în locul experienței, mai dificile, de a fi cunoscută și uneori contrazisă de un egal.
Din această perspectivă, problema nu mai este dacă AI-ul are sau va avea conștiință, ci și ce fel de relație reproduce.
Companiile dezvoltă sisteme tot mai autonome, capabile să urmărească obiective cu mai puțină intervenție umană. Una dintre întrebările cel mai des ridicate este: vor dobândi astfel sistemele o lume proprie și vor putea oferi mai mult decât devotament?
Dar dacă întrebarea esențială este, de fapt, ce și de ce aleg și vor alege oamenii? |
