A fost publicat proiectul noii legi a salarizării bugetarilor, una dintre reformele importante asumate prin PNRR. Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Ce modificări aduce:

• introduce o formulă unitară de calcul: salariile vor fi stabilite prin înmulțirea unei valori de referință cu un coeficient. Pentru 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, iar coeficienții vor fi cuprinși între 1 și 8, ceea ce duce la un salariu brut maxim de 32.800 de lei, rezultat din aplicarea formulei.


• apar 12 grade salariale, șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție și un raport de cel mult 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public. Miza declarată: munca de valoare egală să fie plătită cât mai la fel.


• vor fi eliminate 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent, iar sporurile, primele, premiile și indemnizațiile vor fi plafonate la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții.


• rămân, între altele, sporul de noapte, munca suplimentară, sporul pentru persoanele cu handicap și sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe.

Guvernul susține că nu vor fi scăderi de venituri: 44% dintre bugetari ar urma să rămână la veniturile actuale, iar 56% ar urma să aibă creșteri. La unii, cum sunt judecătorii, care sunt mult peste grila actuală, ar fi trebuit să scadă. Pe hârtie, salariul va scădea, dar va fi ajustat lunar cu o compensare până la valoarea actuală. Sistemul de compensare se va aplica până la 31 decembrie 2031.

De partea cealaltă, 56% din posturi vor avea creșteri salariale: 21% peste 10%, 14% între 5% și 10%, 21% între 0% și 5%.

Câteva exemple: unele salarii de bază pentru debutanți vor crește semnificativ - un grefier debutant ar ajunge de la 4.148 lei la 8.405 lei, un consilier debutant din administrație de la 4.562 lei la 7.831 lei, un actor debutant de la 4.562 lei la 7.298 lei, iar un asistent medical debutant de la 5.530 lei la 7.011 lei. Pentru funcțiile cu experiență - un medic primar ar ajunge la un salariu mediu brut de 22.016 lei, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime la 22.051 lei, iar un profesor preuniversitar grad I, cu peste 25 de ani vechime, la 12.166 lei.

Legea nu va putea fi modificată timp de 5 ani. De marți încep consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale, iar în două săptămâni ar trebui să avem o formă finală care să meargă la parlament. Și să fie adoptată și promulgată până la 1 iulie.

Până atunci aflăm, de la Profit, că deficitul bugetar pentru primele patru luni se situează la un nivel extrem de redus comparativ cu anul trecut - 1,17% din PIB față de 2,95% din PIB. Rezultatul este determinat de colectarea record de către ANAF, controlul strict al cheltuielilor, concomitent cu reducerea unor investiții de la bugetul statului compensată cu o creștere semnificativă a investițiilor din fonduri UE. Un rezultat care dă (sau dădea?) șanse încadrării în ținta anuală de 6,2% deficit pe care o avem pentru 2026.

Rezonez cu reacția lui Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR), după aflarea cifrelor: „A dracului mai e si politica asta! 281 de aleși ai poporului au votat să fie alungat guvernul Bolojan. Și pe bună dreptate: ce mama dracului de deficit e ăsta, 1,17% din PIB la 4 luni? Pai guvernul dinainte, ăla excepțional, rezolvase din primele 3 săptămâni așa un deficit, nu în 4 luni.

Da, să plece Bolojan, ăsta nu știe cum să toace banii! Rușine! La acest deficit după 4 luni, dobânzile la datoria publică ar fi scăzut vertiginos. Noroc cu patrioții poporului, care au trântit guvernul. Dumnezeu îți dă, îți mai bagă și în traistă, dar nu se poate pune nici el cu voința poporului!”

Despre noul premier nu se mai aude mare lucru, la 20 de zile de la moțiunea care a dărâmat guvernul. Poate va mai convoca Nicușor Dan niște consultări, formale sau informale. Poate vom avea o nominalizare până la sfârșitul săptămânii.

Pe surse, sunt vehiculate acum 3 nume de potențiali noi premieri - Radu Burnete (consilier economic al lui Nicușor Dan), Eugen Tomac (alt consilier de la Cotroceni, dar şi şef PMP) şi Alexandru Nazare (ministrul de Finanţe). Tomac ar fi nominalizare de sacrificiu, pe care să o cadă parlamentul și mai serioasă ar deveni treaba abia la a doua nominalizare.

Viitorul premier nominalizat ar urma să încerce crearea unui guvern cu miniștri așa-ziși tehnocrați, dar care ar urma să fie votaţi de vechea coaliţie (PSD, PNL, USR și UDMR). O formulă numai bună de a fi subminată de oastea de strânsură din parlament.

În timpul ăsta, aflăm ce mai cred românii despre președinte. La acest moment, majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan, însă diferența față de cei care ar susține un astfel de demers nu e așa de mare. Potrivit celui mai nou Barometru Informat.ro – INSCOP Research, 50,7% dintre respondenți spun că ar vota împotriva demiterii, în timp ce 44% ar susține demiterea șefului statului. Restul nu ştiu sau nu răspund.

Susținerea pentru păstrarea lui Nicușor Dan la Cotroceni este mai ridicată și în rândul persoanelor peste 60 de ani (59%), al celor cu studii superioare (73%), al locuitorilor din București (68%) și din marile orașe (61%).

Rămânem la politică, mai exact la banii partidelor. Un raport Expert Forum arată că în 2025, opt partide au primit subvenții de la buget de 232 de milioane de lei. Cea mai mare parte din banii primiți a mers către presă și propagandă: 117 milioane de lei, adică 48% din totalul cheltuit. O sumă care, în mod cert, poate afecta independența mass-media și modul în care se formează agenda publică.

Raportul mai arată că împrumuturile au devenit o sursă majoră de finanțare politică: 112 milioane de lei în 2025, mult peste donațiile declarate. PSD a avut cele mai mari împrumuturi (83 milioane de lei), urmat de AUR (25,8 milioane de lei). EFOR a remarcat și o migrație interesantă a banilor: unii finanțatori care au susținut PSD în 2024 s-au mutat spre AUR în 2025, iar persoane care aveau legături cu PNL au acordat împrumuturi către PSD.

Că tot suntem la politică și bani, preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a confirmat că fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a plătit amenda de 200.000 de lei (vreo 40.000 de euro) dată de Autoritatea Electorală Permanentă, pentru încălcarea legislaţiei privind finanţarea campaniei electorale din 2024. Deși oficial nu are un job din care să câștige bani, în ultima declarație de avere avea depozite bancare de circa 264.000 de euro din care putea să își plătească amenda consistentă.

A, și am rămas de tot fără ministru al Culturii. A fost publicată pe un site necunoscut o înregistrare cu ministrul care, în noiembrie 2025, în clădirea ministerului, le povestea angajaților despre audierea sa la Parchetul General în 2012. Fraze cu multe steluțe în loc de cuvinte, dar dincolo de limbajul vulgar, problema a venit când a dus la bordel interesul național spunând: „Și îmi bag p*** în interesul național, pentru că eu sunt ungur!”. Mai întâi a zis că nu-și aduce aminte să fi zis așa ceva, apoi UDMR i-a cerut în masă demisia, după care, disciplinat, și-a dat-o.

În lume, Rusia a anunțat - după atacul devastator din weekend - că va lansa mai multe atacuri asupra Kievului, fiind vizate inclusiv „centrele sale decizionale”. În context, i-a avertizat pe diplomații și cetățenii străini că ar fi bine să părăsească capitala Ucrainei. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa noi atacuri.

Iar în SUA, încep să fie cuantificate cât mai exact efectele „domniei Trump”. În 2025, SUA au înregistrat cel mai mare declin al turismului internațional din ultimele două decenii, cu excepția perioadei pandemiei. Numărul vizitatorilor străini a scăzut cu aproximativ 4 milioane față de anul anterior, iar economia americană a pierdut peste 8 miliarde de dolari din cheltuielile turiștilor. Specialiștii pun această scădere pe seama retoricii politice, a măsurilor controversate promovate de administrația Trump și a imaginii tot mai negative pe care SUA o proiectează în lume.

Și este alertă sanitară în Italia, după ce două persoane venite recent din Uganda prezintă simptome specifice infectării cu Ebola. Medicii spun că un diagnostic poate fi stabilit doar după finalizarea testelor de laborator.

Noi ne pregătim pentru primul episod de caniculă al acestei veri. Deja vestul și centrul continentului sunt sub o „cupolă de căldură”, un fenomen care blochează aerul fierbinte aproape de sol și duce la temperaturi mult peste normalul perioadei. În unele regiuni europene, valorile au fost cu 12–16 grade peste medie, iar Londra a avut cea mai caldă zi de mai din ultimii aproape 80 de ani.

Valul de căldură ajunge și în România: miercuri va fi cea mai caldă zi a acestui episod, cu maxime care pot ajunge la 33 de grade. Apoi vin furtuni locale și o răcire temporară, spre 24–25 de grade joi și vineri.

Încheiem ziua cu un studiu care arată că organismul uman pare să funcționeze mai bine atunci când urmează un program constant, sincronizat cu ritmul natural de 24 de ore al corpului.

Știm că pe lângă vârsta din buletin, fiecare dintre noi are și o „vârstă biologică”, ritmul în care organismul se uzează în timp.

Noua cercetare a constatat că persoanele cu programe regulate și previzibile prezentau semne de îmbătrânire biologică mai lentă. În schimb, subiecții cu rutine haotice, întrerupte frecvent de schimbări între odihnă și activitate, păreau să îmbătrânească mai rapid.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Ispita subtilă

Papa Leon a ținut prima sa enciclică, de aproape 43.000 de cuvinte, (document major ca lider al Bisericii Catolice), intitulată „Magnifica humanitas”. Enciclicile reprezintă una dintre cele mai înalte forme de învățătură transmise de un suveran pontif celor 1,4 miliarde de membri ai Bisericii Catolice.

Papa a cerut guvernelor din întreaga lume să încetinească dezvoltarea inteligenței artificiale și să impună reguli stricte pentru utilizarea acesteia, avertizând că tehnologia riscă să alimenteze dezinformarea, conflictele și chiar „un război fără sfârșit”.

A condamnat industria armamentului (ca forță aflată în spatele conflictelor) şi a spus că teoria „războiului just” (pe care şi Biserica a folosit-o) este „depășită”.

A comparat cursa AI cu povestea biblică a Turnului Babel: „Cu inima de păstor și de tată, vă rog pe toți să renunțați la construirea unui alt Turn al Babel și să vă uniți forțele pentru a clădi binele comun".

A spus că „Omenirea alunecă într-o cultură violentă a forţei, în care pacea nu mai apare ca o responsabilitate ce trebuie asumată, ci ca un interval fragil între conflicte" și nu a exclus ca unii lideri ai lumii să declanșeze războaie doar pentru a distrage atenția cetățenilor de la problemele interne.

Și i-a îndemnat pe oameni să nu renunțe la a găsi soluții la riscurile generate de AI. Dar exprimarea lui aici poate fi aplicată la modul general la marile probleme ale lumii.

„Poate apărea o ispită subtilă, și anume gândul că problemele sunt prea mari, iar noi suntem prea mici, și că, prin urmare, alegerile noastre nu pot face diferența.

Cu siguranță, nu toată lumea are aceeași putere de a face diferența. Totuși, nimeni nu este lipsit de responsabilitate”.

Acum, mă gândesc că e doar o problemă de perspectivă. Alegerile noastre, individual vorbind, nu pot rezolva marile probleme ale lumii, dar clar pot face diferența în viața noastră de zi cu zi și ne lasă și speranța unei voințe colective, manifestată în momente critice sau cheie, care uneori poate părea doar o coincidență.

Dar ispita subtilă nu e, de fapt, efortul minții, în timp ce conștiința moțăie, de a găsi o justificare onorabilă pentru indiferență, lene sau lașitate?