Războiul din Iran a trecut de ziua 23, care a adus o nouă escaladare a conflictului. Donald Trump a dat 48 de ore Iranului ca să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, altfel urmând să-i lovească centralele electrice, începând cu „cea mai mare”.
Iranul i-a răspuns că dacă îi atacă centralele, va ataca și el toate instalațiile energetice americane din regiune. Iar Gardienii Revoluției au promis că vor închide complet Strâmtoarea, până când centralele lor vor fi reconstruite.
Aici începe partea cu adevărat periculoasă, scrie The Conversation, care apreciază că lovirea infrastructurii energetice este probabil cel mai rău scenariu posibil pentru statele din Golf și pentru întreaga lume.
Dacă instalațiile energetice intră sistematic în bătaia focului, efectele nu se opresc la Iran sau la vecinii lui, ci se transferă rapid în piețele globale, în lanțurile de aprovizionare și, în final, în costul vieții.
Ultimatumul expiră luni seara, ora SUA, marți dimineață la Teheran.
De asemenea, șeful armatei israeliene a avertizat că acum, rachetele Teheranului pot ajunge și la capitale euroepene precum Berlin, Paris și Roma. Asta după ce sâmbătă, Iranul a vizat cu două rachete baza militară americano-britanică de pe insula Diego Garcia, aflată la circa 3.800 km distanță.
Baza găzduiește aproximativ 2.500 de militari, majoritatea americani, iar SUA au descris-o ca pe o platformă „aproape indispensabilă” pentru operațiuni de securitate în Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa de Est.
Deși nu au reușit să o lovească, episodul ridică mari semne de întrebare despre raza reală a arsenalului iranian și riscul extinderii războiului mult dincolo de Orientul Mijlociu. Până acum, Iranul a susținut public că și-a autoimpus o limită de aproximativ 2.000 de km la programul său de rachete balistice.
Presa internațională scrie că atacul iranian asupra Diego Garcia, deși a eșuat tactic, a arătat că distanțele geografice nu mai oferă aceeași siguranță strategică și că frontul războiului riscă să devină mai mare decât harta clasică a Orientului Mijlociu.
În weekend, atacurile au continuat de ambele părți, iar un bilanț realizat de AP arată că războiul din Orientul Mijlociu s-a soldat până acum cu peste 2.500 de morți - peste 1.500 în Iran, peste 1.000 în Liban, 15-16 în Israel și 13 militari americani, la care se adaugă civili uciși pe uscat și pe mare în regiunea Golfului.
În ce privește sfârșitul războiului, acesta pare departe. Netanyahu a promis că Israelul va continua să lovească Iranul „pe toate fronturile”, în timp ce Donald Trump a spus că Iranul ar vrea să încheie un acord, dar el nu este interesat. Și-a atins obiectivele „cu săptămâni înainte de termen” și oricum, SUA au „șters Iranul de pe hartă”.
Iar o analiză Financial Times arată că industria aviatică trece prin cea mai gravă criză de după pandemia Covid. Biletele s-ar putea scumpi semnificativ în perioada următoare, în condițiile în care prețul combustibilului pentru avioane deja s-a dublat de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, iar, în cazul unei penurii, numărul zborurilor disponibile s-ar putea diminua.
Venim spre Europa, unde se apropie momentul alegerilor din Ungaria (12 aprilie), iar lucrurile sunt tot mai tensionate. The Washington Post scrie că serviciile de informații ruse ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat împotriva premierului ungar Viktor Orban pentru a-i crește popularitatea înainte de alegeri.
Iar Politico scrie despre situația în care se află UE, unde Ungaria blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, provocând furia liderilor europeni. Dacă reacționează dur, riscă să-i alimenteze lui Orbán narațiunea suveranistă. Dacă reacționează prea blând, îl lasă să blocheze decizii majore fără costuri politice imediate.
Tot Politico scrie despre miza referendumului constituțional din Italia (22 și 23 martie), un test politic direct pentru Giorgia Meloni. După mai bine de trei ani în care și-a consolidat imaginea de lider stabil, eficient și tot mai influent în Europa, premierul italian riscă acum primul recul politic major, dacă reforma va fi respinsă.
Reforma vizează separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, împărțirea CSM în două organisme distincte și crearea unei noi instanțe disciplinare. În plus, membrii celor două consilii ar urma să fie aleși prin tragere la sorți.
În timpul ăsta, în Cehia, sute de mii de oameni au participat la cea mai mare manifestaţie antiguvernamentală din ţară de după 2019. Oamenii au protestat față de reducerea cheltuielilor de apărare iniţiată de premierul Andrej Babiş şi din cauza temerilor că guvernul va lua măsuri împotriva presei libere. Imaginile sunt impresionante.
Aberația zilei îi aparține lui Donald Trump care, după decesul fostului director FBI Robert Mueller - cel care l-a investigat pe Trump și campania sa din 2016 în cadrul anchetei privind Rusia - a spus: „Robert Mueller tocmai a murit. Bine, mă bucur că a murit”.
CNN rememorează cel puțin șapte momente în care Trump a avut derapaje majore despre peroane decedate. Diferența este că de această dată Trump nu s-a limitat să spună lucruri grosolane despre cineva mort, ci a salutat în mod explicit moartea acelei persoane. Nu mai e doar crud sau indecent, a trecut la un alt nivel.
Iar cifra zilei vine din războiul din Iran, care a devenit și o zonă de sacrificiu ecologic. Potrivit The Guardian, în primele 14 zile ale conflictului, operațiunile militare și distrugerile asociate au generat aproape 5,06 milioane de tone de gaze cu efect de seră. Cea mai mare parte a emisiilor estimate provine din distrugerea clădirilor.
La noi, au continuat să crească prețurile la carburanți. Sâmbătă a fost a 5-a zi consecutivă de scumpiri. Prețul benzinei standard a sărit de 9 lei/l în toate stațiile din capitală, cu excepția celor Socar, iar motorina standard se îndreaptă spre 10 lei/l.
Iar Dumitru Chisăliță (AEI) - cel care a anunțat primul că vom ajunge la prețuri de 9-10 lei/litru, fiind puternic contestat la acel moment de ministrul Energiei, Bogdan Ivan - zice să ne luăm gândul de la o motorină ieftină. 10 lei/l este noua bază.
El semnalează o schimbare sistemică: „Ani la rând am fost învățați că energia funcționează ciclic: crește, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există.
Globalizarea energetică - acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării - a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de 'sigur' este. Iar siguranța costă. Mult”.
Avem și un sondaj Avangarde, care arată ca și cum alegătorii ar fi imuni la ce se întâmplă pe scena politică. Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 35% din voturi, PSD - 22%, PNL - 14%, USR - 11%, UDMR - 5%, S.O.S. România - 3%, SENS - 2%, Partidul Oamenilor Tineri (POT) - 2%.
De asemenea, întrebați dacă direcția în care se îndreaptă România este una bună sau una greșită, 79% din repondenți au răspuns că direcția este greșită, 18% consideră că direcția e bună, iar 3% au preferat să nu se pronunțe.
Și, până să ajungă Nicușor Dan să fie primit de Donald Trump la Casa Albă (invitația a venit din mai 2025, dar nu s-au aliniat încă agendele), va ajunge în SUA partenera sa, Mirabela Grădinaru. Ea a fost invitată de Melania Trump, în perioada 24–25 martie 2026, la inaugurarea unei coaliţii globale dedicate educaţiei digitale a copiilor.
Încheiem ziua cu un obicei simplu și la îndemâna oricui despre care s-a demonstrat că protejează creierul de declinul legat de vârstă.
Cercetări recente sugerează că îți poți menține creierul „în formă” la vârste înaintate nu doar prin învățarea unei limbi străine sau activități creative, ci și prin observarea păsărilor. Doar că trebuie să perseverezi cu această activitate.
Un studiu recent realizat de cercetători din Canada a arătat că persoanele cu experiență în observarea păsărilor au structuri cerebrale mai dense și mai complexe în regiunile asociate atenției și percepției, în comparație cu începătorii. |
Reflecția zilei: Oul sau găina?
În Finlanda, ca și în alte țări nordice, există, de câteva decenii, o strategie de „apărare totală” în cazuri de criză, în care colaborează strâns sectorul militar și cel civil.
De exemplu, în cazul unor crize precum războiul, atacurile cibernetice sau dezastrele naturale, compania de supermarketuri S Group, ca și alte companii, este pregătită să contribuie la apărarea țării.
Ea trebuie să se asigure că națiunea, care are aproximativ 5,6 milioane de locuitori, dispune de suficiente provizii alimentare.
Au planuri de urgență detaliate și firmele din domeniul apărării, companiile de transport și cele de securitate cibernetică. De asemenea, fiecare adult din Finlanda este instruit și așteptat să contribuie la apărarea națională.
Jennifer De Paola, psiholog la Universitatea din Helsinki, spune că firmele finlandeze și cetățenii sunt dispuși să își facă partea din două motive principale. În primul rând, au încredere în guvern, iar în al doilea rând, finlandezii prețuiesc sentimentul de siguranță.
„Avem mult mai multă încredere în instituțiile noastre decât în alte țări. Asta include guvernele, ministerele și politicienii. În plus, nivelul corupției în Finlanda este scăzut”, argumentează De Paola.
În situații ca asta, când citesc și îmi bucur creierul cu o imagine logică, sănătoasă și cu aspecte pronunțate de civilizație, înțelepciune și armonie, îmi imaginez două situații.
Prima, ce s-ar întâmpla dacă societatea românească, din motive climatice, să zicem, ar trebui să migreze și să se integreze cu societatea finlandeză? La paritate.
Și a doua: ce s-ar întâmpla dacă top 10 politicieni de la noi ar candida, individual, la alegeri, în Finlanda? Naționale. |
