Piloții români au doborât sâmbătă și duminică încă două drone care au intrat în spațiul nostru aerian, după ce vineri au anihilat una care ajunsese până pe lângă Buzău.
Sâmbătă, un F-16 românesc a doborât o dronă la aproximativ 10 kilometri de Sfântu Gheorghe, într-o zonă nelocuită și greu accesibilă din Delta Dunării.
Duminică, radarele au detectat o nouă țintă la 25 de kilometri de Sulina. Drona a intrat în spațiul aerian românesc la ora 10:08 și a fost doborâtă cinci minute mai târziu, deasupra Mării Negre, la 12 kilometri de Sulina.
Pe scurt: Prima dronă a parcurs aproximativ 300 km în 83 de minute până să fie doborâtă, a doua a fost anihilată după 12 minute, la circa 10 km vest de Sfântu Gheorghe, iar a treia după doar 5 minute, la 12 km de Sulina.
Resturile celor două drone și fragmentele rachetelor interceptoare nu au fost încă găsite. Prima dronă, doborâtă vineri lângă Padina, a fost găsită și identificată ca fiind un aparat Shahed, model folosit de Rusia în războiul cu Ucraina.
După a treia dronă, președintele Nicușor Dan a zis că încălcările spațiului aerian sunt „inadmisibile și intolerabile” și a anunțat un protest diplomatic împotriva Federației Ruse. Ambasadorul Rusiei a fost convocat, luni, la Ministerul de Externe.
România a mai avut drone și fragmente de drone (33 de aparate) ajunse pe teritoriul său de la începutul războiului. Până acum, cele mai multe aparate au rămas în apropierea frontierei, s-au întors în Ucraina sau s-au prăbușit fără să fie atacate.
De această dată, trei drone au intrat în trei zile consecutive, iar apărarea aeriană a decis de fiecare dată să deschidă focul. Seria poate indica pierderea controlului asupra aparatelor sau testarea deliberată a timpilor noștri/ ai NATO de reacție. Oricare dintre variante este mai gravă decât un incident izolat.
În regiune, precedentul cel mai serios este Polonia, unde 19 drone au intrat în spațiul aerian în septembrie 2025. Varșovia a cerut consultări în baza Articolului 4 al Tratatului NATO și a dus cazul în Consiliul de Securitate al ONU. NATO a întărit ulterior flancul estic prin operațiunea Eastern Sentry.
În Letonia, o dronă Shahed încărcată cu explozibil s-a prăbușit în 2024, dar a fost un singur incident.
Cazul României este diferit prin repetare: trei incursiuni succesive, în aceeași zonă vulnerabilă, care au cerut intervenție militară în fiecare zi. Tocmai de aceea, reacția autorităților, dar și cea a NATO sunt esențiale, ca reper pentru acțiunile viitoare ale Rusiei.
Declarația zilei vine de la fostul președinte Traian Băsescu: „Eu cred că (rușii - n.m.) testează capacitatea de ripostă. Au testat-o tot timpul, iar acum au constatat, de asta au și venit în trei zile consecutive, și de fiecare dată a fost un eșec al testului, să spunem. Deci România a făcut progrese, pe de o parte. Pe de altă parte, una este să rezolvi problema cu o dronă și alta cu un roi. Practic, lupta cu drone nu se duce unu la unu. Se duce cu roiuri din care una scapă, una, două scapă și lovesc ținta”.
Întrebat dacă Rusia ar putea trece la un asemenea test, Băsescu a răspuns: „Nu azi, nu mâine, dar nu exclud posibilitatea să vină”. Oricum, însă, „Suntem aproape de o situație de război. Atâta timp cât în spațiul tău aerian îți intră zilnic drone care pot fi purtătoare de explozibil, nu poți să spui că ești într-o situație de pace”.
În timpul ăsta, a fost ziua 1614 de război în Ucraina și vorbim tot despre drone. Una rusească, ghidată video, care a lovit în plină zi un supermarket din Cernihiv, unde oamenii își făceau cumpărăturile. Două persoane au murit, între care o fetiță de nouă ani, iar alte 25 au fost rănite. Faptul că drona avea cameră înseamnă că operatorul putea vedea și selecta ținta în timp real.
Tot cu drone își construiește Ucraina răspunsul. Zelenski spune că armele ucrainene pot lovi acum ținte aflate la peste 3.000 de kilometri de graniță și că lista obiectivelor prioritare din Rusia a fost actualizată.
Tensiunile se extind și în Marea Caspică. Iranul amenință că nu va lăsa „fără răspuns” atacul ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, în care a murit un marinar. Ucraina susține că navele vizate se aflau sub sancțiuni și erau folosite pentru transportul materialelor militare între Iran și Rusia.
Iar incendiile din Franța și Spania au continuat cu forță și au dus până acum la evacuarea a peste 300.000 de oameni. Inclusiv turiști, care povestesc cum vacanțele li s-au transformat în curse pentru supraviețuire. Cea mai gravă situație este în sud-vestul Franței, unde flăcările au ajuns la aproximativ 15 kilometri de Bordeaux. Autoritățile iau în calcul inclusiv evacuarea totală a orașului.
În Spania, a fost înregistrat și primul deces: un bărbat a fost găsit mort în mașină, lângă Valencia, după ce ar fi încercat să fugă din calea flăcărilor.
Tot în Europa, a avut loc un atac terorist de tipul celor pe care le speram istorie. Un bărbat a intrat cu o dubă în mulțimea adunată pentru Gay Pride la Berlin, apoi a atacat oameni cu o armă albă. O persoană a murit, iar alte 29 au fost rănite. Ministrul german de Interne spune că toate probele indică un „atentat terorist islamist”.
Suspectul, un tânăr de 21 de ani, era cunoscut poliției și serviciilor de securitate, fusese condamnat pentru pregătirea unui act terorist și era considerat capabil să comită violențe grave. Context în care, este greu de explicat eșecul de securitate al Germaniei. Ulterior, a fost prins și împușcat mortal de polițiști.
Cifra zilei este 1 din 10: Doar unul din zece europeni chestionați în Franța, Germania, Italia și Regatul Unit spune că nu s-ar muta sub nicio formă în altă țară. Aproape jumătate se așteaptă chiar să locuiască în străinătate la un moment dat, iar principalul motiv este costul vieții.
Pentru generațiile tinere, mutarea nu mai înseamnă neapărat emigrare definitivă: șase luni într-o țară, muncă la distanță, apoi o altă destinație. Spania este cea mai căutată, în timp ce francezii preferă Canada, iar germanii Austria.
Ne întoarcem la noi, unde parlamentarii iau o pauză de la vacanță și în cinci zile, vor încerca să voteze legile de care depind mai multe jaloane din PNRR (cinci din șase - Codul Urbanismului, reforma carierei funcționarilor publici, măsurile pentru ANAF și Vamă, decarbonizarea și noua legislație privind integritatea. A șasea, legea salarizării, este blocată, de instanțe, de sindicate, de PSD).
Și dacă tot se adună parlamentarii, vor încerca să prelungească puțin și TVA-ul de 9% pentru unele locuințe, pentru cei care au făcut precontracte, dar nu au apucat să le finalizeze, din cauza atacului cibernetic de la Cadastru. Trecerea la TVA de 21% urma să se facă de la 1 august.
Iar începând cu 2 august, România trebuie să aplice regulile UE privind marcarea conținutului realizat cu inteligență artificială. Imaginile, clipurile sau vocile generate ori modificate cu AI trebuie marcate clar, inclusiv atunci când este vorba despre deepfake-uri - adică materiale false create să pară reale
Cei care introduc sisteme noi trebuie să le adapteze din start, iar cele care există deja au termen până pe 2 decembrie. Totuși, ca în multe alte cazuri, legea națională care stabilește cine controlează aplicarea regulilor și cine dă amenzile zace în Parlament. Așa că, deocamdată, fiecare se descurcă cum poate.
Încheiem ziua cu o recomandare de destinație de vacanță - va deveni obicei în fiecare weekend, cel puțin pe perioada concediilor și vacanțelor. Prima oprire este Tunisia, una dintre puținele țări în care poți lua micul dejun pe malul Mediteranei, prânzul printre ruinele Cartaginei și cina în Sahara.
La El Jem poți coborî în galeriile unuia dintre cele mai bine păstrate amfiteatre romane din lume, iar în Matmata intri în case săpate sub pământ, construite pentru a rămâne răcoroase chiar și în arșița verii. Câteva ore mai târziu, poți vedea apusul din șaua unei cămile sau poți dormi într-o tabără din deșert. |
