Majorarea impozitelor pe locuințe și mașini a stârnit ceva dezbatere acum, după ce a fost aprobată de parlament, deși se știa din vară (proiectul a fost adoptat prin asumarea răspunderii guvernului, contestat și respins la CCR pe testarea poligraf a vameșilor, angajaților ANAF - ce o fi căutat aici?).
Pe fondul discuțiilor, premierul Ilie Bolojan a simțit nevoia să explice de ce trebuie să plătim impozite mai mari pentru case și mașini din 2026: avem deficit mare, ne împrumutăm ca să îl acoperim, așa că au fost reduse și sumele care erau alocate de guvern de la bugetul de stat pentru primării. În consecință, acestea au rămas fără bani și trebuie să își acopere și ele cheltuielile cumva - deci să crească impozitele locale.
Matematica lui Bolojan e corectă, dar logica socială e deficitară. Primii care au fost puși să acopere deficitul uriaș creat prin incompetență, iresponsabilitate și furt au fost cetățenii și companiile private, care au încasat șocul scumpirilor încă din luna august. Companiile private deja și-au restrâns cheltuielile, au dat oameni afară, în timp ce în zona bugetară, încă se negociază, atât procentele de reduceri, cât și aplicarea treptată a măsurilor.
Impozitele pe case și mașini poate că erau mici, ar fi trebuit la un moment dat crescute. Dar acum, când deja puterea de cumpărare a cetățenilor a fost serios afectată, când perspectivele economice la nivel de familie nu sunt deloc bune, majorarea decisă și modul în care este explicată de premier au un anumit grad de cinism și obtuzitate.
Cifrele arată că în trimestrul al treilea, veniturile la buget au crescut cu 9,9 miliarde de lei, iar în octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 milioane lei. Iar ministrul Economiei face poza momentului: vestea bună e că nu mai vin taxe noi, veștile proaste - viteza cu care guvernul colectează taxele și reduce cheltuielile.
În timp ce căscam gura la raționamentul premierului, a fost publicat și proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților. În forma publicată, avem așa: pensia nu mai poate fi mai mare de 70% din venitul net din ultima lună de activitate (o reducere semnificativă față de 80% din brut cât e acum), însă a crescut perioada până la care se face trecerea la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani - inițial era în 10 ani, acum sunt 15. Timp berechet până în 2040 să se întâmple orice.
Rămâne de văzut și când și cum va fi adoptată, având în vedere că CSM are timp 30 de zile să își dea avizul, dar dacă proiectul de lege nu este aprobat până pe 29 noiembrie, România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR.
Dispute majore (încă) sunt și pe reducerea cheltuielilor administrației centrale. În urmă cu câteva zile, se anunțase că s-a căzut de acord pe o reducere cu 10% a posturilor din administrația centrală, acum avem așa:
- Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că se opune categoric reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal din sectorul de apărare. Premierul i-a zis că nu trebuie să taie salarii, ci să-și organizeze mai bine activitățile, cum face Predoiu, care înlocuiește jandarmii cu camere video.
- Ministrul Muncii, Florin Manole, a ieșit și a anunțat că și profesorilor și medicilor li se va interzice cumulul pensie-salariu, una dintre măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare în 2026. Mai exact, proiectul prevede că cei care ies la pensie și apoi se angajează în sectorul public, să primească doar 15% din pensie. Ministrul Muncii a dat multe detalii. După care a venit la tv premierul Bolojan și l-a contrazis: este vorba doar de cei care au pensii speciale și care se angajează imediat după pensionare tot în sectorul de stat.
- Și ca să fie haosul total, PSD a anunțat că nu e de acord cu reducerea salariilor în sectorul bugetar (se stabilise 10% reducerea cheltuielilor salariale, circa 10 miliarde lei în total). A zis Grindeanu - Farfuridi că a fost vot unanim în BPN (să discutăm reforme, comasări, eficientizări, dar nu reduceri) și că „10 miliarde de lei este o sumă pe care am putea să o economisim din altă parte”.
Am mai aflat și că biletele de tren se scumpesc cu 9,88% din 14 decembrie, aceasta fiind a treia majorare într-un an. Pentru că prețurile biletelor de tren cresc în fiecare lună decembrie în funcție de rata anuală a inflației. Iată că e și ceva care „merge ceas” pe calea ferată.
În lume, ziua 1365 de război a fost una cruntă pentru Ucraina, care a fost atacată cu peste 500 de drone şi rachete de Rusia. Atacurile au lăsat în urmă peste 25 de morți și 115 răniți.
România a ridicat avioane de luptă, după ce o dronă a pătruns aproximativ 8 kilometri în spaţiul nostru aerian. La fel și Polonia, după un atac al Rusiei în apropierea graniței. De asemenea, o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova.
În plan diplomatic, a apărut informația că SUA negociază în secret cu Rusia un plan cu 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina. Ar cuprinde de la garanțiile de securitate pentru Europa până la viitorul relației SUA atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Kievul ar urma să cedeze teritorii și o parte din armament, dar și să-și reducă armata. Unele publicații descriu condițiile drept o „capitulare” a Ucrainei și spun că administrația SUA ar fi început să-i informeze pe europeni despre propunere.
Încheiem ziua cu cel mai amplu studiu la nivel mondial asupra alimentelor ultraprocesate (UPF). Concluzia: UPF sunt asociate cu efecte nocive asupra tuturor organelor principale ale corpului uman și reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea globală. Dovezile sugerează puternic că oamenii nu sunt adaptați biologic să le consume.
UPF sunt concepute și comercializate pentru a înlocui alimentele proaspete și mesele tradiționale, maximizând în același timp profiturile corporative.
Iar cifrele arată că milioane de oameni consumă din ce în ce mai multe alimente ultraprocesate - mâncăruri gata preparate, batoane proteice, băuturi carbogazoase și fast-food. În UK și SUA, peste jumătate din dieta medie constă în UPF. |
Reflecția zilei: Tradiția luptei cele bune
Mircea Miclea a fost invitat la întâlnirile Vast&Curious organizate și găzduite de Andreea Roșca. Tema a fost „Om și Inteligență artificială”.
Întreaga discuție merită ascultată, iar ideile care s-au dezbătut sunt extrem de interesante.
Una dintre ele: Cum rămânem optimiști într-o lume care pare că își pierde speranța
Spune Mircea Miclea: „Societatea funcționează ca un fel de pendul social: excesele într-o direcție generează mișcări care să le contracareze. Vezi exemplul hranei: de la fast-food, despre care se credea prin anii ‘70-‘80 că e viitorul omenirii, s-a ajuns acum la slow-cooking și ingrediente naturale, exact în direcția opusă.
Societatea are sistemul ei imunitar, care o face să revină la ceea ce a abandonat o vreme și să recupereze. Acest pendul a funcționat de-a lungul istoriei, așa că ne putem aștepta că dacă se va exagera foarte mult în direcția tehnologică, să apară o mișcare care să ne apropie iarăși de umanism.
În al doilea rând, fac apel la un text din Marx, care spunea că o generație este datoare să lupte chiar dacă n-are nicio șansă să câștige. Pentru că mai târziu s-ar putea să vină un context social, politic sau istoric favorabil, iar generația actuală, capitalizând pe istoria de luptă a generației anterioare, va câștiga. Altfel, nu va câștiga.
Cred că ideile corecte, valorile care s-au consacrat de-a lungul istoriei omenirii trebuie în continuare apărate, nu contează că societatea nu le susține. Noi trebuie să continuăm lupta în această direcție.
Va veni poate un context socioeconomic favorabil, și generația care va trăi atunci, capitalizând pe faptul că noi nu am lăsat sabia jos, va câștiga. Trebuie să continuăm lupta cea bună, chiar dacă n-avem nicio șansă să câștigăm noi, dar măcar creăm o tradiție a luptei celei bune”.
Cum ne găsim timpul și sensul să gândim așa zi de? |
