A venit și nominalizarea nr 4 de la Cotroceni, fix la cinci luni de când a fost dat jos guvernul Bolojan. De data asta, Luca Niculescu a fost alegerea lui Nicușor Dan, după eșecurile primelor trei nominalizări - Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.
Nicușor Dan zice că l-a ales pentru că, diplomat fiind, are capacitatea de a negocia cu partidele și are cele mai mari șanse să obțină o majoritate. I-a lăsat și mână liberă să aleagă dacă guvernul va fi politic sau tehnocrat.
Luca Niculescu a zis că nu promite miracole, dar va încerca să strângă majoritatea necesară. Dacă va fi numit premier, promite „folosirea responsabilă a banului public”, predictibilitate pentru economie și accelerarea investițiilor și reformelor.
„Există această vorbă potrivit căreia în lume sunt prea mulți oameni care construiesc ziduri și prea puțini care construiesc punți. Iar acesta este unul dintre momentele în care România are nevoie de punți. Să punem pentru o vreme ceea ce ne unește înaintea lucrurilor care ne despart”, a mai zis premierul desemnat.
Niculescu are 55 de ani, este diplomat și fost jurnalist. Din septembrie 2022 este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonează aderarea României la OCDE. Între 2016 și 2022 a fost ambasador în Franța, Monaco și Andorra.
După anunț, Grindeanu a părut supărat. La ieșirea de la consultări zisese „nominalizarea sunt eu”. După anunțul lui Nicușor Dan, i-a criticat alegerea, dar a zis că PSD va analiza marți propunerea. Dacă nu le va place, optează pentru anticipate.
PNL va decide după discuțiile cu premierul desemnat și analiza programului și echipei. USR îi recunoaște experiența, dar exclude susținerea unui guvern cu miniștri PSD sau controlat de PSD. UDMR îl poate vota, cu condiția să nu fie nevoie de negocieri cu AUR și SOS. George Simion zice că AUR nu îi va da niciun vot.
Declarația zilei vine de la Kelemen Hunor, care a zis așa (înainte de a face președintele nominalizarea): „Nu vom face parte din următorul guvern aproape 100%. Exclud. Dintr-un singur motiv. Săptămâna trecută am fost cu un guvern în Parlament care nu a trecut, nu putem fi săptămâna următoare cu altă coaliție. Nu poți să sari dintr-un tren în altul”.
Ziua a fost marcată însă de un eveniment care a adus războiul de la graniță și mai aproape de noi.
În Marea Neagră, în apropiere de platforma românească Pescăruș, o navă sub pavilon turcesc s-a scufundat, după ce a fost lovită de două drone. O navă civilă, care transporta cereale și plecase din portul ucrainean Ismail spre Italia. Doi membri ai echipajului au murit, alți 11 au fost salvați, iar trei dintre aceștia sunt răniți. Zelenski spune că cele două drone sunt rusești, iar una dintre persoanele decedate este căpitanul vasului. Platforma românească și personalul nu au fost afectate.
Presa internațională scrie că atacurile asupra navelor amenință transporturile de cereale și rutele comerciale din apropierea României. Iar The Kyiv Independent arată că atacurile asupra vaselor și porturilor au blocat deja o mare parte din coridorul maritim ucrainean. În plus, scrie Euronews, incidentul arată o escaladare a războiului - este vorba de o navă civilă deținută de turci, lovită în apropierea României - ambele țări NATO.
În dreptul internațional, navele comerciale civile sunt protejate de atacuri, dacă nu sunt folosite în scopuri care le transformă în obiective militare. Atacarea deliberată a unui vas cu cereale încalcă regulile războiului. Libertatea navigației este recunoscută și în zona economică exclusivă a României, unde s-a produs incidentul.
Cert este că în ultimele luni, pericolele din Marea Neagră s-au înmulțit. Potrivit unui raport Ambrey, numărul obiectelor asociate războiului descoperite în mare s-a mai mult decât dublat în șase luni, iar cel puțin o treime conțineau muniție activă. Creșterea este concentrată în apele românești, bulgare și turcești. În sectorul românesc sunt opt platforme fixe de producție, operate de câteva sute de oameni.
Semne nu sunt că se va termina prea curând războiul, chiar dacă Zelenski spune că SUA au propus negocieri trilaterale cu Ucraina și Rusia până la sfârșitul lunii octombrie.
În ziua 1685 de război, Ucraina a trecut la tunuri cu inteligență artificială pentru a-și apăra podurile de dronele rusești. Sunt instalate 11 turele la Kiev și alte opt în împrejurimi, iar armata spune că au doborât inclusiv drone cu reacție, mai rapide și mai greu de interceptat.
Iar la Moscova, aproximativ 60 de persoane au fost reținute după ce au cerut alegeri libere și eliberarea deținuților politici și au scandat „Jos cu țarul!”. Poate fi un început. Sau nu.
Trump are însă probleme mari la el acasă: popularitatea i-a ajuns la cel mai scăzut nivel, cu numai 32% dintre americani care îi aprobă activitatea, cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor pentru Congres, din 3 noiembrie. Sondajul Reuters/Ipsos arată că democrații conduc cu 44% la 37%, iar în rândul alegătorilor hispanici au un sprijin dublu față de republicani: 52% la 26%. Principala nemulțumire este costul vieții, după scumpirea carburanților, ca urmare a războiului cu Iranul.
Pe plan extern, avem și Spania care merge la alegeri anticipate. Pedro Sánchez dizolvă Parlamentul pentru a treia oară de când este premier și convoacă alegeri pe 29 noiembrie, după respingerea măsurilor privind locuințele. Afectat și de scandalurile de corupție din anturajul său, Sanchez încearcă să mobilizeze stânga. Sondajele prefigurează însă o majoritate PP–Vox, care ar putea aduce extrema dreaptă în guvern.
Iar în Brazilia, fiul lui Bolsonaro l-a devansat pe Lula. Flávio Bolsonaro a obținut 47,03%, iar președintele Lula 45,16% în primul tur. Finala este pe 25 octombrie. Miza: revenirea familiei Bolsonaro la putere și apropierea de Trump sau continuarea politicilor sociale ale lui Lula. Dreapta a câștigat însă deja teren în Parlament, ceea ce îi va îngreuna guvernarea lui Lula, dacă va fi reales.
În Franța, violențele au escaladat și sute de licee sunt închise. Între 400 și 500 de licee au cursurile suspendate total sau parțial, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de securitate, iar 24 au fost incendiate sau vandalizate. La Lens, un adolescent și-a pierdut mâna (presa locală spune că ridicase o grenadă a poliției, care a explodat). Protestele au pornit de la lipsa profesorilor și condițiile de studiu, iar pe 6 octombrie este anunțată o mobilizare națională.
Încheiem ziua cu Nobelul pentru Medicină, acordat lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru descoperirile care permit controlarea activității neuronilor cu lumină. Metoda se numește optogenetică, iar comitetul Nobel consideră că descoperirea a pus bazele „unei noi ere în neuroștiințe”.
Creierul conține miliarde de neuroni care lucrează în rețele extrem de complicate. Mult timp, una dintre marile dificultăți ale cercetătorilor a fost să afle exact ce fac anumite grupuri de neuroni. Optogenetica folosește o proteină descoperită într-o algă, care funcționează ca o poartă deschisă de lumină. Introducând în neuroni gena care produce această proteină, cercetătorii îi fac sensibili la lumină. Un impuls luminos poate apoi declanșa un semnal nervos, ca un „întrerupător”.
Cercetătorii pot astfel controla activitatea celulelor alese și urmări ce se schimbă: ce circuite participă la o amintire, o emoție sau un comportament. Astfel, poate fi testat direct rolul neuronilor, cu o precizie imposibil de obținut înainte. Metoda ajută la studierea bolilor neurologice și psihice și este testată inclusiv pentru recuperarea vederii, deschizând noi posibilități de tratament. |
Reflecția zilei:
„Dacă domnul Georgescu Dumnezeilă ferește ar deceda într-un fel sau altul, asta ar fi un cadou imens pentru AUR. I-ar organiza niște funeralii ca lui Zelea Codreanu sau ca lui Moța și Marin, legionarii morți în Spania. Ar fi aici, i-ar pune la cale o chestie fastuoasă, pentru că astfel ei ar fi urmașii într-o luptă al marelui mucenic Călin”, a zis Cristian Tudor Popescu într-o emisiune, discuția fiind despre Călin Georgescu.
După care, în seara de 3 octombrie, în timpul protestelor susținătorilor lui Georgescu din fața Arestului Central, participanți au așezat lumânări aprinse în forma inițialelor CTP, lângă o cruce. Au cântat „Veșnica pomenire”, iar momentul a fost filmat și distribuit pe TikTok și Facebook. Într-o înregistrare, autorul îl numește pe CTP „ziaristul sistemului”.
Reacția lui CTP a venit într-o postare pe Facebook: Se pare că am murit
Circulă pe facebook un clip cu titlul: „Lumânări pentru ziaristul CTP”, în care se pot vedea inițialele CTP alcătuite din lumânări. O voce comentează: „Salutare tuturor, oameni buni! La arestul central este ora 12 noaptea. Am aprins câteva lumânări ziaristului CTP, adică ziaristul sistemului”. O voce feminină din fundal intonează: „Veșnica pomenire, veșnica pomenire!”. |
