S-au precipitat lucrurile pe scena politică. AUR și PSD au anunțat - în timp ce Nicușor Dan media, doar el știe ce, între Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu - că depun și votează împreună o moțiune de cenzură menită să dărâme guvernul Bolojan.
Grindeanu a cerut secretarilor de stat şi prefecţilor PSD să-şi dea demisia și zice că AUR și PSD lucrează mână în mână doar ca să scape de Bolojan, nu au de gând să și guverneze împreună. Nu de aceeași părere e Marian Neacșu, care zice că „Orice drum începe cu un prim pas”, nimic nu-i exclus.
Pe surse, deși le-a explodat în față, la întâlnirea de la Cotroceni, nu s-a discutat despre moțiune, Bolojan era serios, iar Grindeanu vesel. Cu puțin timp înainte, Nicușor Dan a zis, la radio că „Românii să aibă încredere că mergem în direcția bună".
Moţiunea ar putea fi depusă marți, dezbătută și votată pe 5 mai. Pentru a trece, este nevoie de 232 de voturi, iar PSD + AUR au 220 de parlamentari. Chiar și luând în calcul că ar vota toți, mai au nevoie de 12 voturi. Grupul PACE - Întâi România, care are 12 mandate, a anunţat că va vota moţiunea împotriva unui „guvern ultra-progresist de sorginte neobolșevică".
Există și voci din interiorul PSD care critică alianța cu AUR, avertizând că este o „greșeală majoră” ce poate afecta identitatea partidului și care complică ieșirea din criza politică.
Totuși, Kelemen Hunor spune că, realist, săptămâna viitoare probabil că acest guvern va pica, ceea ce nu este bine pentru țară. Deși nu se anunță nicio alternativă viabilă (în acest moment refacerea coaliției pare fără șanse, sunt vehiculate guvern minoritar și anticipate), măcar vom afla ce înseamnă pentru Nicușor Dan că „mergem într-o direcție bună”.
Dacă va pica guvernul, Bolojan zice că până se va forma unul nou, va asigura administrarea țării și va închide „toate lucrurile pe care le avem”, ca să plece „cu fruntea sus”.
Declarația zilei vine tot de la premierul Bolojan: „Peste tot unde sunt merele stricate, în instituțiile publice, unde au fost probleme, erau implicații transpolitice, dar era o constantă – unde era o astfel de problemă, era cineva susținut de PSD. În toate problemele. (...) Timp de opt luni am răbdat, practic, m-am făcut că nu aud ce se întâmplă în spațiul public. Vedeam întârzierile, tragerea de timp, dar am crezut că merită să fac acest lucru pentru țara noastră – și nu îmi pare rău. În fiecare zi este o onoare să lucrezi pentru România”.
Deocamdată, impactul anunțului moțiunii AUR-PSD a fost că au crescut brusc dobânzile la care se împrumută România (la intern, randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani a urcat rapid de la 7,15% la 7,31%, cel mai ridicat nivel din ultima lună, pe piețele externe, titlurile României în dolari au avut cea mai slabă evoluție dintre economiile emergente, randamentul pentru obligațiunile cu scadența în 2053 crescând la 7,12%), iar bursa a trecut pe roșu.
Și a scris despre noi toată presa externă. Ni s-a dus vorba că cel mai mare partid se aliază cu extrema dreaptă și pune în pericol finanțarea europeană. Și că e criză politică.
În lume, începem să luăm de bune războaiele și să gestionăm cum putem efectele lor.
Negocierile dintre SUA și Iran rămân blocate. Însă ministrul de Externe, Abbas Araghchi, s-a dus azi la Sankt Petersburg, ocazie cu care a primit asigurări de la Vladimir Putin că Rusia va face „tot ce este posibil” pentru a sprijini obținerea păcii în Orientul Mijlociu.
Iranul se simte în poziția în care să pună condiții: a trimis americanilor o propunere să negocieze acum oprirea războiului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz și mai la toamnă programul nuclear.
De altfel, blocada SUA pare ineficientă în Ormuz, în condițiile în care navele continuă să tranziteze și să opereze din porturi iraniene. Iar cancelarul Friedrich Merz a zis ce vedem cu ochiul liber: SUA sunt „umilite” de Iran, iar războiul nu se va încheia curând.
Mai mult, a fost deschisă Cutia Pandorei: Iranul discută despre taxarea navelor care tranzitează Ormuz, iar ideea este analizată și în alte puncte-cheie, precum strâmtoarea Malacca, ceea ce ridică riscul unor perturbări majore în comerțul maritim global.
În timpul ăsta, prețul petrolului a crescut iar cu peste 2% - Brent a ajuns la 107,7 dolari/baril.
Iar cifra zilei ne arată că șase dintre cele mai mari companii petroliere și de gaze din lume sunt pe cale să obțină profituri de aproape 3.000 de dolari pe secundă în acest an. În timp ce gospodăriile din întreaga lume se confruntă cu prețuri tot mai mari la energie și inflație ridicată, care alimentează o criză a costului vieții.
Ucraina a trecut prin a 1524 a zi de război. Gândind războiul viitorului, în care ar putea opera un nou concept militar: „un soldat, o dronă”. Mai exact, fiecare soldat ar avea la îndemână o dronă, un dispozitiv de recunoaștere rapidă ce poate fi operat fără pregătire avansată, chiar și în spații închise sau tranșee. Poate fi controlată cu un singur deget și lansată în 30 de secunde. Compania care dezvoltă dispozitivul tocmai a atras investiții de circa 400 milioane de dolari.
Ne întoarcem la noi și cu niște vești bune.
Tot mai multe orașe interzic sălile de jocuri de noroc după ce Guvernul a cedat decizia autorităților locale. Consiliile locale din Sibiu, Brăila și Iași au luat luni această măsură.
Iar Primăria Botoșani testează primul sistem de proiecție cu laser a trecerilor de pietoni, în premieră națională. Ceea ce le va crește vizibilitatea noaptea și în condiții meteo nefavorabile.
Încheiem ziua cu lista celor nouă legi care trebuie adoptate rapid pentru ca România să nu piardă miliarde de euro din fonduri europene. Prezentată de premierul Ilie Bolojan înainte de vizita de la Cotroceni:
- Integritate în funcția publică – actualizarea legislației pentru prevenirea conflictelor de interese
- Energie regenerabilă – folosirea terenurilor statului pentru proiecte verzi
- Urbanism și construcții – reguli noi pentru dezvoltarea orașelor și reducerea birocrației
- Energie – reducerea dependenței de cărbune și stimularea investițiilor în surse curate
- Încălzire și energie pentru populație – reguli pentru sisteme mai eficiente și mai puțin poluante
- ANAF – reformă și digitalizare pentru creșterea colectării taxelor
- Apele Române – schimbarea modului în care sunt gestionate resursele de apă
- Salarizarea bugetarilor – un sistem mai clar, unitar și legat de performanță
- Companiile de stat – reducerea numirilor interimare și reguli mai stricte de guvernanță
Bolojan zice că votarea lor, până la termenul-limită, 31 august, este „un test de responsabilitate” pentru întreaga clasă politică. Deschidem pariurile? |
Reflecția zilei: Nașu' cu șpagatu'
Ludovic Orban l-a susținut pe Nicușor Dan în momente critice din cariera sa politică, la alegerile pentru Primăria București, dar și la cele prezidențiale, dar acum a devenit un critic al acestuia.
El spune, într-un dialog cu Emilian Isailă, că întreaga responsabilitate pentru actuala criză politică vine din faptul că șeful statului vrea îndepărtarea actualului prim-ministru.
Motivul crizei politice: „E o criză politică foarte serioasă, declanșată fără motiv. Motivul real este, de fapt, criza de leadership din PSD, care a provocat o scădere a scorului partidului în sondaje.
PSD a provocat această criză politică și guvernamentală în speranța că poate schimba trendul descendent pe care se află. Grindeanu caută, practic, să scape de judecată pentru performanțele foarte slabe ale PSD din sondaje.
PSD trebuia să facă un referendum intern, care să stabilească dacă Grindeanu ar trebui schimbat sau nu. Sunt convins că, dacă s-ar fi votat corect, 90% dintre PSD-iști ar fi votat pentru schimbarea lui. Adevărul este că Grindeanu îi îngroapă pe social-democrați, iar, din păcate, asta ne afectează pe toți, în mod negativ”. (...)
„Sunt convins că PSD a mizat foarte mult pe faptul că în PNL există un grup care va vota moțiunea. Reacția PNL este cu totul diferită față de ceea ce s-a așteptat Grindeanu”.
Despre Nicușor Dan: „Președintele a fost, într-un fel, nașul acestei coaliții. Avea responsabilitatea de a sancționa orice derapaj de la protocol. Cum să nu iei poziție publică atunci când o formație politică din coaliție declanșează o criză?”
Despre Ilie Bolojan: „Premierul Ilie Bolojan a făcut cel puțin un gest foarte important, în opinia mea, și anume cel în care a spus că nu va candida la președinție. Ce alt gest, ce altă mână întinsă în public, poți avea din partea unui lider politic din zona de centru-dreapta? Iar Bolojan se ține de cuvânt”.
Despre finalul crizei politice: „Dacă PSD reușește să demită Guvernul, e posibil să intrăm într-o criză perpetuă și să se ajungă, pentru prima oară, la alegeri anticipate.
Judecând politic, în locul PNL și USR, eu n-aș mai face niciun guvern cu PSD și aș merge într-un bloc reformist-democratic de centru-dreapta, ca să particip la alegeri, în lupta cu zona extremistă. Și asta pentru că PSD va pica între scaune în cazul alegerilor anticipate”.
Fiindcă nu mi-e la îndemână să iau de bune cele mai simple răspunsuri, tot rămân cu întrebarea: Totuși, de ce nu-l mai vrea Nașu' pe Bolojan? |
