Nicușor Dan a primit azi ce propovăduise ieri - poziții ireconciliabile între partidele din actuala viitoare fostă coaliție de guvernare.

PNL a anunțat că va începe negocieri pentru formarea unui guvern minoritar condus de Ilie Bolojan, alături de USR, UDMR și grupul minorităților. Exclus PSD. Iar pentru adoptarea rapidă a legislației necesare pentru absorbția fondurilor din PNRR, Bolojan va propune un „moratoriu parlamentar”, susținut de toate forțele politice.

Ilie Bolojan s-a întâlnit deja cu liderul USR Dominic Fritz, iar miercuri vor avea loc consultări cu UDMR și grupul minorităților. USR a zis că îl susține să fie premier pe Ilie Bolojan și o guvernare orientată către reforme, care a început să facă curățenie.

Bolojan nu are mandat să negocieze și cu AUR.

Matematica parlamentară arată că PNL, USR, UDMR şi minorităţile au 181 de parlamentari. Cu 52 mai puțin decât cei 233 necesari pentru a susţine prin vot Guvernul.

În ce privește PSD, Sorin Grindeanu a zis că vor decide după consultările de mâine dacă și când depun moțiune de cenzură, iar miniștrii PSD ar urma să își dea demisia cel mai probabil în ședința de guvern de joi (caz în care Bolojan zice că este pregătit să-i înlocuiască cu titularii de la celelalte ministere). Acceptabilă pentru PSD ar fi și varianta unui premier tehnocrat. Nu și pentru Bolojan.

Avem și o disidență remarcabilă din PSD: primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a anunțat că îl susține pe Bolojan - merită, pentru reforma administrativă și curățenia în societățile de stat.

El se alătură primarului Buzăului, Constantin Toma (care nu e la prima abatere). Toma a anunțat că a votat pentru menținerea sprijinului politic pentru Bolojan și a spus: criza declanșată de PSD „va aduce suferință pentru toți românii”, la ședința PSD „s-au spus foarte multe neadevăruri”,  „PSD a criticat orice decizie, chiar dacă se înţeleseseră în coaliţie”.

În ce privește AUR, George Simion a spus că există trei condiții pentru negocieri cu PSD sau PNL: reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor acordate partidelor politice, revenirea la alegerea primarilor, respectiv a președinților de consilii județene, în două tururi. Provocator și reconfortant.

În paralel cu negocierile între partide, miercuri au loc la Cotroceni consultări între președintele Nicuşor Dan și partidele din coaliție. Un program atipic de consultări: de la 09:00 - PSD, de la 10:30 - PNL, de la 15:00 - UDMR, de la 16:30 - Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale și de la 18:30 - USR.

Că am ajuns la președinte, Emilian Isailă își aduce aminte cum în urmă cu aproape un an, în seara zilei de 8 mai, Nicușor Dan se confrunta, în singura dezbatere televizată, cu George Simion, liderul AUR, în timpul campaniei electorale pentru finala alegerilor prezidențiale.
Pentru cine a uitat, scorul în turul 1 a fost: Simion – 41%; Nicușor Dan – 21%;

„Deși astăzi pare că victoria actualului președinte a fost una fără emoții, rememorarea situației de atunci și o privire asupra cifrelor ne arată că nu a fost deloc așa. (...)

Punctul-cheie al campaniei actualului șef de stat a fost repetarea mesajului că și-l dorește pe Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru, un fel de mantră pentru Nicușor Dan în drumul său spre Palatul Cotroceni”.

„Din fericire, președintele va nominaliza prim-ministrul. (...)  Îmi doresc ca acest guvern să fie condus de o persoană care a dovedit că știe să facă reformă, adică să taie cheltuieli, o persoană care a dovedit că are viziune de dezvoltare. Mi-l doresc foarte mult pe dl Bolojan”, a fost declarația din dezbatere a candidatului Nicușor Dan.

Un an mai târziu, impactul crizei politice provocate de PSD se vede deja pe bursă și la dobânzile cerute pentru împrumuturile României. La deschidere, Bursa a scăzut cu peste 2%, iar randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au crescut, în ultima perioadă, cu aproximativ 50 de puncte de bază" (președintele CFA România, Adrian Codirlașu).

Și Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, insistă că actuala criză nu poate fi prelungită fără costuri serioase. „Nu scrie pe noi Grecia”, dar riscurile există, de aceea, soluția trebuie găsită în maximum șase săptămâni, printr-un efort politic coordonat „de la Cotroceni până la cei de bună credinţă din Parlament”.

În timpul ăsta, confuzia și răsturnările de situație domnesc în războiul din Iran.

Cu puțin timp înainte de expirarea armistițiului, Donald Trump a anunțat că-l prelungește, la cererea Pakistanului, până când Teheranul va trimite o „propunere unificată” pentru continuarea discuțiilor. În același timp, Trump a precizat că armata americană va menține blocada asupra porturilor iraniene și va rămâne în stare de alertă.

Decizia vine în timp ce Washingtonul a pus pe pauză vizita vicepreședintelui JD Vance la Islamabad, unde ar fi trebuit să aibă loc o a doua rundă de negocieri. Potrivit informațiilor de până acum, Iranul refuză să revină la masa discuțiilor cât timp SUA mențin blocada.

Mai mult, decizia vine la câteva ore după ce Trump declarase la CNBC News: „Cred că vom termina cu un super acord. Cred că ei n-au de ales”, războiul din Iran este deja „câştigat”. Și a argumentat: „Primul Război Mondial a durat patru ani şi trei luni, al Doilea Război Mondial şase ani, Războiul Coreei trei ani, Vietnamul 19 ani (…)., al meu cinci luni”.  În plus, „Uitaţi-vă la Venezuela, a durat 45 de minute”.

Cert e că războiul din Iran și tensiunile din piața globală a petrolului încep să se vadă direct în buzunarul oamenilor. Astfel, scumpirea kerosenului a adăugat  aproximativ 88 de euro (circa 104 dolari) la costul mediu per pasager pentru zborurile lung-curier care pleacă din Europa și 29 de euro pentru cursele intraeuropene.

De asemenea, Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, avertizează că războiul din Iran generează cea mai gravă criză energetică din istoria lumii. „Criza este deja uriașă, dacă combinăm efectele crizei petrolului și ale crizei gazelor legate de Rusia” și va dura aproximativ doi ani pentru a recupera producția de energie pierdută în Orientul Mijlociu.

Cifra zilei vine de la Tom Fletcher, șeful agenției umanitare a ONU: „Pentru fiecare zi a acestui conflict se cheltuiesc 2 miliarde de dolari. Ținta mea totală pentru un plan hiper-prioritizat de salvare a 87 de milioane de vieți este de 23 de miliarde de dolari. Am fi putut finanța acest plan în mai puțin de două săptămâni de război nechibzuit”.

Una peste alta, nu e de mirare că, așa cum arată un sondaj Reuters/Ipsos, tot mai mulți americani îi contestă sănătatea mintală și temperamentul președintelui Trump. Doar 36% din respondenți aprobă implicarea SUA în războiul cu Iran și atacurile controversate la adresa Papei Leon, în timp ce numai 16% susțin retragerea din NATO.

Ne întoarcem la noi, unde am aflat că Raed Arafat este oficial anchetat de Parchetul Militar și are calitatea de suspect într-un dosar de „contrabandă cu un elicopter”. Este vorba despre înlocuirea elicopterului românesc care s-a prăbuşit în 2016 în Republica Moldova.

În urma daunei totale, părţile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului distrus. Aeronava a fost preluată, în luna noiembrie 2017, de pe insula Guernsey, teritoriu care aparţinea de Marea Britanie, dar se afla în afara teritoriului în scopuri de TVA al UE. Pentru noua aeronavă, nu s-au îndeplinit frmalităţile vamale, prejudiciul estimat fiind de peste 4,4 milioane de lei (din neplata de TVA).

Arafat zice că „acuzația este hilară și nu a visat că va fi vreodată acuzat de contrabandă cu un elicopter”. El sugerează și că procurorul militar Marius Strîmbei îl hărțuiește și că ar fi redeschis un dosar pe care tot el l-a făcut când era la DNA și i-ar fi pus microfoane în birou.

Iar viitorul premier ungar, Peter Magyar, s-a întâlnit la Budapesta cu Kelemen Hunor. A zis că lasă trecutul deoparte, dar UDMR să nu mai intervină pe viitor în lupta politică din Ungaria.

A promis și că drepturile dobândite ale maghiarilor din Transilvania vor continua să fie păstrate, dar vor fi analizate retrospectiv subvenţiile acordate în ultimul deceniu. În imaginile postate, Kelemen Hunor zâmbește strâmb, iar Magyar are gheață pe față.

Și câteva știri bune pe scurt:

• Tim Cook va părăsi funcția de director general al Apple, după mai bine de un deceniu și jumătate în fruntea gigantului american. Schimbarea marchează finalul unei ere începute în 2011, după retragerea lui Steve Jobs. Noul CEO va fi John Ternus, actualul șef al ingineriei hardware, un veteran al companiei, unde lucrează aici din 2001.


• Prețurile la carburanți continuă să scadă. Benzina standard a coborât sub pragul de 8 lei/l în mai multe stații din București, iar motorina se apropie de pragul de 8,7–9 lei/l.


• Lufthansa va anula 20 de mii de zboruri programate în următoarele șase luni pentru a economisi combustibil, în condițiile în care acesta s-a scumpit, iar specialiștii au avertizat că Europa ar putea rămâne fără stocuri în săptămânile viitoare.


• Segmentul conductei Drujba de pe teritoriul ucrainean a fost reparat, iar livrările de petrol rusesc vor putea fi reluate către Ungaria și Slovacia. Zelenski spune că se așteaptă ca acestea să deblocheze împrumutul de 90 miliarde euro al UE pentru Ucraina.

Încheiem ziua cu un posibil răspuns la întrebarea: Ce transformă o zi obișnuită într-una mai bună?

Rezultatele unui studiu indică faptul că între 30 de minute și două ore de socializare sunt corelate pozitiv cu o zi reușită. De asemenea, până la șase ore de muncă, maximum patru ore de exerciții fizice și aproximativ cinci-șase ore petrecute cu familia și prietenii contribuie la această percepție. Dincolo de aceste praguri, efectele stagnează sau chiar scad.

În schimb, activitățile casnice sau relaxarea pasivă, în special vizionarea televizorului, nu au fost asociate cu zile mai bune.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Dincolo de războaie

Cum arată lumea dincolo, în ciuda și din cauza războiului?

Tom Fletcher, șeful agenției umanitare a ONU:

• Pentru fiecare zi a acestui conflict se cheltuiesc 2 miliarde de dolari. Un plan hiper-prioritizat de salvare a 87 de milioane de vieți este de 23 de miliarde de dolari.


• Am fi putut finanța acest plan în mai puțin de două săptămâni de război nechibzuit. Acum, desigur, nu mai putem.


• Ideea că este în regulă să spui „vom arunca lucruri în aer, vă vom bombarda înapoi în epoca de piatră, vă vom distruge civilizația” – normalizarea acestui tip de limbaj este extrem de periculoasă.


• Astfel de mesaje „le oferă mai multă libertate tuturor celorlalți autocrați aspiranți din lume” să adopte tactici similare, inclusiv atacuri asupra civililor și infrastructurii civile, cu încălcarea dreptului internațional.


• ONU se confruntă cu o criză de finanțare fără precedent. Bugetul său este redus cu aproximativ 50%, iar ținta de 23 de miliarde de dolari este în prezent subfinanțată cu circa 10 miliarde.


• Reducerile nu vin doar din SUA, ci și din Europa, pe fondul presiunilor bugetare și al creșterii cheltuielilor pentru apărare.


• În plus, au apărut condiții atașate finanțărilor externe, cum ar fi cerințe noi legate de teme precum avortul sau drepturile persoanelor transgender.


• Întrebarea este dacă acceptăm acești bani în aceste condiții, știind că vor salva milioane de vieți sau nu?


• Sunt riscuri tot mai mari pentru lucrătorii umanitari. Peste 1.000 au fost uciși în ultimii trei ani, mulți în urma atacurilor cu drone. Suntem serviciile de urgență și totuși a devenit cumva acceptabil să fim uciși în aceste proporții.

Mă gândeam că în lumea asta care parcă doar aleargă în jur, o mică revizie din timp în timp e binevenită: ce lucruri care nu ne plac sau ne deranjează au devenit, fără să băgăm de seamă, „cumva acceptabile”?