Pupăm drapelul, în timp ce un preot spune o rugăciune - în armată, orașe, școli, televiziuni private - că altfel ne luăm amendă. Cam așa sună un proiect de lege pentru sărbătorirea Zilei Drapelului Național, care a creat mare vâlvă zilele astea. A fost propus de AUR, dar susținut și de parlamentari PNL, PSD, minorități și neafiliați.

Pe lângă gesturile nefirești și amestecul în toate al bisericii, surprinde nivelul de detaliere a acțiunilor impuse prin lege:

- toate municipiile reședință de județ ar trebui să amenajeze, în 45 de zile, câte o „Piață a Tricolorului”, cu un catarg înalt de 30 de metri

- drapelul ar urma să fie depus în seara de 25 iunie într-o biserică, să rămână acolo peste noapte, iar a doua zi să fie sfințit

- textul rugăciunii care trebuie rostită: „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

- preotul trebuie apoi să facă semnul crucii asupra drapelului și să-i sărute pânza. La fel trebuie să facă și demnitarii, directorii de școli și elevii implicați în ceremonii, refuzul de a săruta drapelul fiind amendat cu 5.000–10.000 de lei.

Dincolo de prevederile extreme, greu de acceptat că se regăsesc într-un proiect de lege, surprinde și momentul în care a „explodat” în dezbaterea publică, având în vedere că a fost înregistrat la Senat pe 15 martie 2023, adoptat tacit în iunie 2023 și trimis apoi Camerei Deputaților.

A rămas aici mai bine de trei ani, a primit între timp inclusiv avize negative din partea Guvernului și a comisiilor pentru Învățământ, iar comisiile raportoare nu au finalizat raportul. După care, proiectul a fost introdus brusc pe ordinea de zi a plenului din 8 și 9 septembrie 2026, sub rezerva depunerii raportului. Adus la lumină, a ajuns, în scurt timp, subiectul zilei.

În schimb, pe subiectul desemnării premierului, mai e puțin și trece săptămâna în care urmau să aibă loc consultări la Cotroceni, iar Nicușor Dan să-și mai încerce o dată norocul. Bine, până nu se termină săptămâna, nu zicem că e ceva sigur, că s-a mai întâmplat să aflăm numele premierului la cafeaua de duminică dimineața, fără consultări prealabile.

Ce e nou (și totul vechi): Ilie Bolojan zice că nu s-a discutat despre varianta Luca Niculescu, dar că e nevoie cât mai rapidă de un guvern cu puteri depline și că rămâne la părerea că acum ar fi nevoie de un guvern de tahnocrați care, pe termen scurt, sa gestioneze eficient bugetul și țara.

Iar Kelemen Hunor a zis că UDMR nu are nimic împotriva lui Luca Niculescu, dar nu va susține un guvern dependent de SOS România, parlamentari plecați din AUR ori traseiști.

Între timp, apar semne că, în unele zone esențiale, situația devine critică din lipsă de resurse, în condițiile în care rectificarea bugetară nu poate fi făcută de un guvern interimar. Mai multe unități de primiri urgențe din București au stocuri critice sau chiar zero de medicamente și materiale sanitare.

Iar după patru luni și mai bine de criză politică, AUR ajunge la aproape 40% în cel mai recent barometru INSCOP. PSD are 18,7%, PNL – 16,3%, iar USR – 9%, în timp ce SOS România, POT și SENS nu ar trece pragul electoral.

Față de luna mai, când a căzut Guvernul, AUR a crescut de la 38,2% la 39,7%, PSD de la 17,5% la 18,7%, iar PNL a coborât puternic, de la 20,3% la 16,3%.

Mergem în SUA unde, aflat la cel mai mic nivel de încredere, Donald Trump a promis fiecărui adult american câte 5.000 de dolari, dacă republicanii păstrează, la alegerile din 3 noiembrie, controlul asupra ambelor Camere ale Congresului. Potențiala plată a fost numită „dividendul Trump”. Condiția: banii să fie cheltuiți numai în SUA.

Nu există un proiect și nici o sursă certă de finanțare. Plata ar necesita aprobarea Congresului și ar costa între 1.000 și 1.350 de miliarde de dolari, într-o țară cu un deficit anual de aproape 1.800 de miliarde și o datorie publică de peste 40.000 de miliarde. JD Vance a sugerat ulterior că bogații ar putea fi excluși și că banii ar proveni din taxele vamale.

În timpul ăsta, în Europa urmează un nou test major, după succesul AfD în Germania. Suedezii votează duminică într-un scrutin care a devenit, în bună măsură, un referendum asupra intrării extremei drepte la guvernare. Democrații Suedezi, un partid cu rădăcini în mediile neonaziste, sunt creditați cu aproximativ 19% și susțin din Parlament, încă din 2022, cabinetul minoritar al premierului Ulf Kristersson.

Acum, coaliția de centru-dreapta promite să-i transforme în parteneri oficiali de guvernare pentru a obține o majoritate și un al doilea mandat pentru Kristersson. După patru ani în care Suedia a înăsprit regulile privind azilul, rezidența și expulzările, extrema dreaptă cere abandonarea multiculturalismului, promovarea valorilor tradiționale suedeze și interzicerea anumitor veșminte musulmane.

O analiză The Guardian pune pe masă riscurile pentru Europa. Pornește de la avertismentul lui Stefan Zweig, care își amintea în anii 1930 Europa optimistă de dinaintea catastrofei: o lume convinsă că toleranța și concilierea vor topi diferențele dintre națiuni. Astăzi, victoria AfD într-o Germanie care și-a construit sistematic democrația pentru a nu repeta trecutul arată că problema nu mai este ignoranța, ci respingerea conștientă a lecțiilor istoriei.

Avertismentul este că extrema dreaptă nu mai urmărește neapărat ieșirea din UE, după ce Brexitul a arătat cât de mari sunt pierderile. Noua strategie este capturarea proiectului european din interior: folosirea beneficiilor UE în timp ce sunt mobilizate resentimentele, frica și aceiași țapi ispășitori.

Avem și câteva știri importante, pe scurt:

• Primul RMN pentru nou-născuți din România a ajuns la Spitalul „Marie Curie” din București. Aparatul, întâlnit în numai câteva centre europene, permite investigarea mai sigură a copiilor aflați în stare critică, uneori fără anestezie și fără ca aceștia să mai fie transportați în altă zonă a spitalului.


• Gazele s-au scumpit cu 125% în numai șase luni. Prețul de pe piața românească a depășit 360 de lei/MWh, un nivel-record pentru începutul toamnei, cu excepția anului 2022. Furnizorii sunt nevoiți să cumpere tot mai mult gaz de pe piața liberă, la un preț de peste trei ori mai mare decât cel reglementat, iar costurile s-ar putea vedea ulterior în facturi, încălzire, produse și servicii.


• Agresorul livratorului din Bangladesh, pe care l-a lovit și l-a numit „invadator”, a fost condamnat în primă instanță la un an și opt luni de închisoare cu suspendare. El trebuie să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității și să plătească victimei daune morale de 3.000 de euro.


• Harta cu scandal a lui Trump - Donald Trump a publicat o hartă în care drapelul SUA acoperă Canada, Mexicul, Groenlanda, Islanda, America Centrală și zona Caraibelor. Islanda l-a convocat pe ambasadorul american, iar ministrul danez de Externe a numit imaginea „tulburătoare” și „complet nepotrivită”.


• De la caniculă la vijelii. Temperaturile urcă vineri până la 36 de grade în vestul și centrul țării, unde este cod portocaliu. De vineri seara până duminică, ploile torențiale, vijeliile și descărcările electrice se extind treptat în toată țara. În București, răcirea vine duminică, atunci când maxima va coborî la 23–25 de grade.

Încheiem cu lumea care se schimbă.

August 2026 a fost cea mai caldă lună măsurată vreodată la nivel mondial, la egalitate cu iulie 2023. Temperatura medie globală a ajuns la 16,96°C, cu 1,65°C peste nivelul preindustrial, iar România s-a numărat printre țările europene afectate de secetă severă.

Și Mont Blanc începe să se destrame. Topirea ghețarilor și a permafrostului, care ținea versanții legați, provoacă tot mai multe prăbușiri de stânci. Cercetătorii estimează că în acest an ar putea avea loc aproximativ 400 de prăbușiri majore – de zece ori mai multe decât în urmă cu două decenii –, iar trasee parcurse până recent vara au devenit impracticabile.

Iar șampania devine mai tare. Canicula și seceta din Franța au crescut cantitatea de zahăr din struguri și, implicit, concentrația de alcool obținută prin fermentare. Producătorii au primit o derogare rară pentru a ajunge până la 15%, peste limita tradițională de 13% - încă un mod neașteptat în care schimbarea climei modifică lucruri pe care le consideram stabile.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Virusul cognitiv și vaccinul care nu mai vine 

Ministrul Educației, Mihai Dimian, zice că știe de ce elevii români au obținut rezultate catastrofale la testele PISA 2025.

(Dimensiunea eșecului: 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, 48% la citire și 46% la științe. Mai mult, 38,5% se află sub pragul de bază la toate cele trei domenii, iar 57% nu au demonstrat nici competențele digitale minime.

Prima explicație: elevii români susțin evaluările naționale pe hârtie, testarea PISA se desfășoară pe calculator

„Gândiți-vă că noi nu dăm teste pe calculator. Toate evaluările noastre, Evaluarea Națională, dar nu neapărat, și evaluările de clasa a doua, a patra, a șasea, sunt evaluări pe hârtie. Testul PISA este o evaluare pe calculator.”

A doua explicație: pandemia.

„Este vorba despre o evaluare care s-a desfăşurat acum un an şi jumătate aproape şi acumulează perioada de cei opt ani, nouă ani petrecuţi în şcoală de aceşti elevi. Deci este o perioadă mai lungă în care învăţământul a evoluat într-un anumit mod şi unul dintre evenimentele întâmplate atunci este pandemia. Deci vorbim de un virus biologic, dar şi de un virus cognitiv.”

Concluzia: „Ceea ce ne spun aceste rezultate este că noi nu ştim să aplicăm aceste cunoştinţe sau chiar competenţe dezvoltate în viaţa reală, că trebuie să ne adaptăm mai bine viitorului şi aici atenţie la zona digitală, pentru că dincolo de rezultatele pe care le urmărim la lectură, matematică, ştiinţe, din acest an avem şi această parte de competenţe computaţionale şi, cum spuneam, ele pot afecta şi celelalte rezultate.”

Soluția: modernizarea a peste 2.500 de laboratoare de științe, de care ar beneficia 95.000 de clase, și formarea în pedagogie digitală a 100.000 de profesori: „Poţi să dai computer-based test, similar, putem să rezolvăm probleme mult mai aplicate decât am făcut acum, pe lângă ceea ce facem la cursurile obişnuite.”

Ce a decis Republica Moldova, după aflarea rezultatelor la testele PISA? Revizuirea exemenelor de clasa a IX-a după modelul PISA, 30 de minute de lectură zilnică, pregătirea unui nou curriculum la matematică și manuale estoniene adaptate, introducerea formării obligatorii pentru profesorii care au dificultăți în predarea matematicii, investiții în biblioteci și începerea lecturii de la grădiniță.

Și Moldova avea deja un mic progres: a câștigat cinci puncte la științe față de evaluarea precedentă și a redus decalajul față de media OCDE la competențele digitale.

Mă gândeam, dacă ar exista un vaccin pentru „virusul cognitiv”, de la cine ar veni primele contestări și teorii ale conspirației?