Se vorbește mult, dar se mai și face ceva? Este întrebarea pe care pare că și-o pune Germania, care propune și anunță că va insista pentru o Uniune Europeană cu „două viteze”, pentru a rupe inerția decizională în blocul celor 27.

Germania și Franța susțin întărirea competitivității în interiorul UE prin introducerea unui nou format pentru principalele șase economii din bloc. Ministrul de Finanțe german i-a invitat deja miercuri la o discuție pe omologii din Franța, Polonia, Spania, Italia și Țările de Jos pentru a stabili o agendă concretă.

Planul ar include patru puncte privind modul de promovare a uniunii piețelor de capital, de consolidare a monedei euro, de mai bună coordonare a investițiilor în apărare și de asigurare a materiilor prime.

În SUA, a avut loc un nou incident armat în care a fost implicată Poliția de Frontieră (U.S. Border Patrol). Un bărbat de 34 de ani din Arizona a fost împușcat, după ce agenții au oprit vehiculul în care se afla, dar acesta a reușit să fugă. Bărbatul ar fi vizat de trei acuzații federale. El a fost găsit în stare critică.

Incidentul vine doar la trei zile după ce agenți ICE au împușcat mortal un bărbat, Alex Pretti, în Minneapolis, și la câteva săptămâni după ce un ofițer ICE a ucis-o pe Renee Good.

Noutățile în cazul lui Pretti sunt că se recunoaște, potrivit unui raport inițial al Departamentului Securității prezentat Congresului, că doi ofiţeri au tras cu armele de serviciu în timpul confruntării fatale cu Alex Pretti. Un ofițer a strigat de mai multe ori „are o armă” înainte ca doi ofiţeri să tragă, în timp ce agenţii se luptau cu el la pământ. Cei doi agenți au fost suspendaţi, în cadrul unor proceduri standard.

S-a discutat astăzi și despre starea de sănătate a lui Donald Trump - fizică și psihică. Totul a pornit de la un articol din Politico în care se susține - citând mai multe surse - că premierul Slovaciei, Robert Fico, unul dintre puţinii lideri din UE care susţin frecvent poziţia lui Donald Trump cu privire la slăbiciunile Europei, le-ar fi spus liderilor UE că întâlnirea cu președintele SUA de la Mar-a-Lago (din 17 ianuarie) l-a şocat din cauza stării preşedintelui SUA.

Fico s-ar fi declarat îngrijorat de „starea psihologică” a preşedintelui SUA și ar fi folosit cuvintele „periculos” și „cu mințile pierdute” pentru a descrie impresia pe care i-a lăsat-o preşedintele SUA în timpul întâlnirii faţă în faţă de la Mar-a-Lago.

Întrebat despre aceste aspecte, cancelarul Friedrich Merz a zis că, din întâlnirile sale cu preşedintele Trump, nu a avut niciun prilej să se îndoiască de sănătatea lui. A mai zic că chiar dacă preşedintele SUA va împlini în iulie 80 de ani, are impresia că sănătatea lui este complet bună şi este în stare să-şi îndeplinească funcţia.

Excesele lui Donald Trump ne dau ocazia să aflăm și lucruri noi și interesante. De exemplu că patrulele cu sănii trase de câini din Groenlanda ironizate de Trump sunt, de fapt, unități de elită ale marinei, care își desfășoară activitatea în condiții extreme, în care numai cei mai rezistenți supraviețuiesc. Și în care vehicule concepute pentru zăpadă s-ar dovedi ineficiente și inutile.

Doi bărbați, zece câini, care pleacă pentru patru sau cinci luni, în temperaturi care pot coborî până la -40°C, fără a întâlni uneori pe nimeni. Patrule care sunt pregătite să mănânce câinii pentru a supraviețui.

Un fost membru al unei astfel de patrule spune că afirmațiile lui Trump îl lasă indiferent: „Președinții americani vin și pleacă, dar patrula Sirius va rămâne, pentru că este modul cel mai eficient de a opera".

A fost și ziua 1435 de război, în care armele s-au auzit din nou mai puternic decât discuțiile de pace. Până la noua rundă de negocieri de pace de duminică, Kremlinul s-a arătat dispus să organizeze o întrevedere între Putin și Zelenski, dar în varianta imposibilă, la Moscova.

Între timp, un think tank american a estimat că numărul victimelor de la începutul războiului până acum se apropie de două milioane. Este vorba de morți, răniți sau dispăruți, iar pierderile rusești sunt de două ori mai mari decât cele ale ucrainenilor.

Iar președintele Donald Trump, care tot susține că pacea în Ucraina este pentru el un obiectiv prioritar, a pus în holul Casei Albe o fotografie în care apare alături de Vladimir Putin. Fotografia a fost făcută pe 15 august 2025 în Alaska, unde Trump i-a întins covorul roșu lui Putin. Sub ea e o poză a lui Trump cu nepoata sa.

Tot Donald Trump amenință și Teheranul. Spune că o „armadă masivă” condusă de portavionul USS Abraham Lincoln se îndreaptă spre Iran și că va interveni dacă iranienii nu vor „veni rapid la masa negocierilor și nu vor negocia un acord corect și echitabil” privind armele nucleare.

Evoluțiile internaționale au făcut ca euro să urce la cel mai ridicat nivel din ultimii peste patru ani în raport cu dolarul american, în timp ce lira sterlină a înregistrat, la rândul ei, o apreciere puternică. Evoluția vine pe fondul îmbunătățirii sentimentului investitorilor față de Europa și Marea Britanie, dar și al temerilor tot mai mari legate de o posibilă slăbire suplimentară a dolarului.

De altfel, Rezerva Federală a decis menținerea dobânzii de referință, după trei reduceri consecutive de anul trecut și în ciuda presiunilor politice ale lui Donald Trump asupra președintelui Fed.

În timpul ăsta, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz. Au anunțat semnarea unui memorandum între ministerele apărării (pentru „standardizarea tehnicii militare” și „întărirea colaborării militare”) și am aflat cu această ocazie ce cred cei doi despre declarația secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a spus că Europa nu se poate apăra fără Statele Unite.

Bolojan crede că „secretarul avea dreptate”, dar „asumarea unui rol mai mare” de către statele europene „devine o necesitate”. Și Merz s-a poziționat similar, spunând că Europa devine „mai capabilă să se apere singură”, dar e nevoie să ne continuăm parcursul cu partenerii americani.

Pe subiect, o analiză Politico concluzionează că strategia lui Mark Rutte de a-l lăuda public pe Donald Trump riscă să adâncească tensiunile din interiorul NATO, pe măsură ce aliații europeni tind spre consolidarea puterii militare în Europa. Maximizând importanța SUA, Rutte pare că a ales strategia pragmatică, având misiunea să împiedice eventuala retragere a americanilor din alianță.

Până se stabilesc și strategii concrete de răspuns, ceasul Apocalipsei a fost mutat mai aproape de miezul nopții decât oricând până acum, ajungând la 85 de secunde de „ora zero” (față de 89 anterior). Ceasul Apocalipsei este o metaforă a amenințărilor majore care planează asupra umanității și este actualizat în funcție de evaluarea experților referitoare la cât de aproape suntem de autodistrugere.

În 2020, pe fondul pandemiei, ceasul a fost mutat la 100 de secunde de miezul nopții. A rămas la acest nivel timp de trei ani, până în 2023, când a fost ajustat la 90 de secunde, din cauza agravării războiului din Ucraina, a amenințărilor nucleare, a tensiunilor politice, a schimbărilor climatice și a riscurilor sanitare.

În 2024, poziția a fost menținută, experții vorbind despre un nivel „fără precedent” al riscurilor globale. Anul trecut, mutarea la 89 de secunde a fost descrisă drept „un avertisment pentru liderii lumii”. Dar avertismentul a fost ignorat.

Acum, topul amenințărilor pentru omenire este dominat de riscul nuclear (inacceptabil de mare), războaie, inteligența artificială (integrarea nereglementată a inteligenței artificiale în sistemele militare, potențialul ei de a facilita amenințări biologice și rolul pe care îl joacă în răspândirea globală a dezinformării). Plus „Armaghedonul informațional” (criza de sub toate crizele).

La noi, pseudo-terapeutul Cristian Andrei a fost audiat timp de peste opt ore, fiind suspectat de agresiune sexuală, viol, înșelăciune și exercitarea fără drept a profesiei, activități care s-ar fi desfășurat pe parcursul a peste 20 de ani.

Potrivit anchetatorilor, Cristian Andrei, probabil cel mai mediatizat psihoterapeut din România, a prestat, începând din 2004, servicii specifice profesiei de psiholog, deși nu a absolvit o facultate de psihologie acreditată și nu a deținut atestat de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor. Nu doar a ținut ședințe de psihoterapie, dar a și condus un institut de profil.

De asemenea, între octombrie 2019 și martie 2020, în cadrul unor ședințe de psihoterapie desfășurate la sediul institutului din Sectorul 1, Cristian Andrei ar fi agresat sexual și ar fi violat o pacientă, profitând de dependența emoțională creată în relația terapeutică. Alte fapte similare ar fi avut loc în 2024.

La finalul zilei, Cristian Andrei a plecat de la audieri fără a fi reținut, urmând să fie cercetat în libertate. „Avem foarte multe lucruri de discutat, dar nu acum, pentru că nu știu cine și de ce”, a spus el la ieșirea de la audieri.

La bursa șpăgilor, azi avem o avocată din București, Adriana Georgescu, membră a PNL Sector 1, și un bărbat care se prezenta drept „general al SIE”, fără a avea, în realitate, această calitate, prinși în flagrant de procurorii DNA în timp ce primeau 60.000 de euro. Banii erau doar o parte din suma totală, de 500.000 de euro, pe care au cerut-o pentru a interveni în soluționarea unor dosare aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București și pentru angajări în companii aflate în subordinea Guvernului. Când a candidat în 2020 pentru un loc în Consiliul Local Sector 1 din partea PNL promitea că va pune interesul public pe primul loc.

Iar Curtea de Apel București a decis că fostul președinte Traian Băsescu trebuie să își primească înapoi indemnizația de fost șef al statului, suspendată în urmă cu trei ani (după ce ICCJ a stabilit definitiv că Băsescu a colaborat cu Securitatea). Administrația Prezidențială este obligată să îi plătească peste 754.000 de lei (aproximativ 148 de mii de euro), bani care reprezintă indemnizațiile lunare aferente perioadei martie 2022 – iulie 2025. Decizia nu e definitivă.

Și ne pregătim pentru plata celei mai mari sume pe care trebuie să o rambursăm din datoria uriașă pe care am acumulat-o. Mai exact, România trebuie să ramburseze anul acesta creditorilor circa 150 de miliarde de lei (30 de miliarde de euro), cel mai ridicat nivel din istorie. Nu sunt luate în calcul și eventualele împrumuturi cu maturități scurte ce vor fi contractate în acest an.

Potrivit calculelor prezentate de Profit.ro, luna cu cele mai mari rambursări este ianuarie, cu peste 16 miliarde de lei. Alte vârfuri de plată sunt în aprilie, iunie și octombrie.

Avem și vești bune. Primele trenuri electrice fabricate în Polonia au ajuns în România și au început testele pe calea ferată. Garniturile moderne, cumpărate din fonduri europene, au multe locuri, spații generoase pentru bagaje și biciclete, dar și acces facil pentru persoanele cu dizabilități.

Iar compania turcă Otokar va cumpăra Automecanica Mediaș, o tranzacție de 85 de milioane de euro care va fi finalizată în aprilie. Cele două firme deja lucrează împreună și au agreat o înțelegere pentru fabricarea la Mediaș a peste 800 de vehicule blindate destinate Armatei Române.

Încheiem ziua cu Streets of Minneapolis, melodia-protest lansată de Bruce Springsteen dedicată oraşului, „vecinilor noştri imigranţi” şi în memoria locuitorilor ucişi de agenţii ICE, Renee Good şi Alex Pretti.

"Prin gheaţa şi frigul iernii/ Pe Nicollet Avenue /Un oraş în flăcări a luptat împotriva focului şi gheţii (ICE)/ Sub cizmele ocupanţilor/ Armata privată a regelui Trump de la DHS/ Cu arme la centură/ A venit la Minneapolis pentru a aplica legea/ Sau cel puţin aşa se spune/ Împotriva fumului şi gloanţelor de cauciuc/ În lumina zorilor
Cetăţenii au luptat pentru dreptate/ Vocile lor răsunând în noapte"...

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Vox populi, vox Dei?

Ce își doresc românii să se întâmple în 2026 (potrivit barometrului Informat.ro – INSCOP Research)?

15,6% - creșterea veniturilor
15,6% - crearea de locuri de muncă
15% - încheierea războiului din Ucraina
14,7% - stabilizarea prețurilor și reducerea inflației
14,5% - combaterea corupției
10,3% - îmbunătățirea sistemului de sănătate
7,7% - îmbunătățirea sistemului de educație
1,6% - creșterea siguranței și a ordinii publice
0,7% - protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice
4,2% - nu știu sau nu răspund

Interesant și cui aparțin opțiunile.

Vor creșterea veniturilor în special votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic.

Crearea de locuri de muncă este indicată mai ales de către votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural.

Votanții PSD și PNL, respectiv persoanele de peste 60 de ani, aleg într-o proporție mai mare ca restul populației încheierea războiului cu Ucraina.

Mai ales votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București și din urbanul mare precizează combaterea corupției drept o prioritate pentru anul 2026.

Mă gândeam, dacă prioritizăm corupția, nu le rezolvăm oare pe majoritatea celorlalte și obținem și o armonie prin complementaritate a diverselor segmente din societate discriminate în sondaj?