Negocieri cu miză uriașă au avut loc duminică la Geneva, unde oficiali americani, europeni și ucraineni la nivel înalt s-au reunit pentru o primă discuție extinsă asupra planului de pace în 28 de puncte propus de președintele american Donald Trump.
Potrivit unor surse, liderii europeni ar fi venit cu o contrapropunere la planul SUA, dar secretarul de stat american Marco Rubio a negat informația.
La finalul zilei, mesajele de ambele părți au fost extrem de încurajatoare. Marco Rubio a spus că aceasta a fost „probabil cea mai productivă și mai semnificativă întâlnire din întregul proces” și că s-a înregistrat un „progres uriaș în discuțiile de pace”. A spus și că există deja „un produs” construit pe baza contribuțiilor tuturor părților implicate și că s-a făcut un „progres real” în parcurgerea punctelor din document.
La rândul său, șeful delegației ucrainene, Andrii Yermak, a vorbit despre o întâlnire „foarte productivă” și a spus că discuțiile avansează către „o pace justă și durabilă”.
A existat și o intervenție neașteptată a președintelui SUA. Donald Trump a ieșit pe platforma sa socială cu o postare în care a acuzat „conducerea” Ucrainei că a arătat „zero recunoștință” pentru eforturile SUA de a pune capăt războiului declanșat de Rusia. După postarea lui Trump, atât președintele Zelenski, cât și Andrii Yermak au mulțumit SUA și președintelui Trump pentru implicarea în procesul de pace.
La finalul zilei, întrebat despre afirmațiile lui Trump, Marco Rubio a răspuns că a discutat cu președintele SUA după acele comentarii și că „președintele este acum foarte mulțumit de progresul pe care l-am făcut în aceste discuții”.
Delegațiile vor continua negocierile la Geneva și luni. Discuțiile se desfășoară sub presiunea timpului, având în vedere că în acest moment, încă există un termen-limită dat de SUA Ucrainei pentru a accepta planul de pace: joi, 27 noiembrie.
BBC se întreabă, într-o analiză a evenimentelor, dacă planul de pace propus de Trump nu este, de fapt, o strategie de ancorare? Există, scrie BBC, o tehnică de negociere numită „ancorare”, pe care Trump a folosit-o și despre care a vorbit în trecut.
Ea presupune începerea negocierilor cu o propunere șocantă sau nerealistă, care dezechilibrează cealaltă parte și mută dezbaterea pe terenul tău. Teoria spune că poți apoi să faci un pas înapoi față de poziția inițială, lăsând cealaltă parte să creadă că a câștigat, când de fapt tu ești cel care câștigă.
În timpul ăsta, Ucraina a trecut prin ziua 1369 de război, în care Rusia a intensificat atacurile asupra zonelor rezidențiale din estul și centrul Ucrainei, iar luptele din Donbas se apropie de un punct critic.
Atacurile puternice au avut impact și în România, unde două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol în noaptea de 21 spre 22 noiembrie, pentru monitorizarea situației aeriene în zona frontierei cu Ucraina. De asemenea, trecerea cu bacul între Isaccea (România) şi Orlovka (Ucraina) a fost sistată temporar, după ce punctul de trecere a frontierei Orlovka a fost lovit de o dronă.
În Marea Britanie, grupul care deține Daily Mail a ajuns la un acord pentru achiziția Daily Telegraph, pentru aproximativ 600 de milioane de euro. Dacă tranzacția va fi aprobată de autoritățile britanice, cele două publicații conservatoare vor forma un pol media cu influență semnificativă.
La noi, a început campania electorală pentru alegerile locale parţiale. Se va termina pe 6 decembrie, la ora 7:00, iar alegerile vor avea loc pe 7 decembrie. În prima zi, Ciucu a cerut dezbatere cu cinci candidați. Băluță a inaugurat o stradă. Drulă a mers în Obor, pe „drumul onest”.
Iar Ciucu, acuzat că manipulează alegătorii cu un sondaj INSCOP, a explicat că nu e un sondaj PNL și a oferit următoarea argumentație: „A venit Ilie Bolojan în fruntea partidului prin ianuarie și a zis: hai să nu mai cumpărăm protecție, hai să nu mai facem greșelile din trecut, noi nu dăm sondaje măsluite. Noi nu ne mai coafăm realitatea”. Ce metafore anestezic pentru conștiință.
Și AUR are probleme cu decontarea banilor de campanie, arată o investigație snoop.ro. 69 de milioane de lei a cheltuit George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025. Din această sumă, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Iar AEP a considerat că doar cheltuieli de circa 6 milioane de lei sunt justificabile legal, deoarece emisiunile facturate nu conțineau promovare electorală distinctă, ci conținut jurnalistic obișnuit.
Cifrele sunt șocante. De exemplu, Realitatea Plus a emis către AUR o factură de aproape un milion de euro pentru serviciile dintr-o singură zi, 12 mai 2025. O factură de peste 450.000 de euro a fost emisă pentru o singură ediție a emisiunii „Culisele Statului Paralel”, moderată de Anca Alexandrescu, chiar dacă George Simion nici măcar nu a fost prezent în platou.
A fost făcut public și proiectul de lege care limitează cumulul pensiei cu salariul pentru anumite categorii de angajați plătiți din fonduri publice. Beneficiarii de pensii de serviciu (speciale, necontributive) sau pensii militare care se angajează la stat vor încasa doar 15% din pensie plus salariul. Cei deja angajați au 15 zile, după promulgarea legii, să aleagă dacă renunță sau nu la postul public.
Există și niște excepții notabile: persoanele alese în funcții publice, numite prin hotărâri ale Parlamentului, care dețin mandate cu durată prevăzută în Constituție sau numite în funcție de președintele României, în baza hotărârilor CSAT. Adică, printre alții: președintele, parlamentarii, primarii, conducerile BNR, Curții de Conturi, CNA, ANRE, ASF, a Institutului Cultural Român, judecătorii CCR, șefii serviciilor. Pe scurt: specialii indispensabili.
Legea mai stabilește și că la stat se poate lucra până la 70 de ani, dar numai cu aprobare specială de la angajator, după vârsta standard de pensionare (acum 65 de ani). Proiectul de lege ar putea intra la aprobare în parlament săptămâna viitoare, la pachet cu proiectul de lege privind pensiile magistraților.
Și câteva informații importante, pe scurt:
Încheiem ziua cu cele trei tipuri de prieteni „esențiali” pe care îi au oamenii fericiți.
Unu: prietenii-ancoră. Cei pe care i-ai suna la ora 2:00 dimineața, care îți văd toate defectele și te apreciază pentru ele. O prietenie în care te simți în siguranță să fii vulnerabil.
Doi: prietenii-scânteie. Oameni din afara cercului tău obișnuit, dar care aduc energie proaspătă și stimulare în viața ta. Îți amintesc că există moduri diferite de a trăi, de a munci și de a fi. Acționează ca niște surse de inspirație neașteptată.
Trei: prietenii-punte. Sunt genul de persoane care au acces, experiență sau influență diferite față de tine. Ei îți oferă perspectivă, îți extind simțul a ceea ce este realizabil și te pot ajuta să vezi cât de departe ai ajuns.
Concluzia: nu avem nevoie de 100 de prieteni ca să fim fericiți, ci doar de o „varietate strategică” a acestora. |
Reflecția zilei: Câmpul de luptă al viitorului
The Guardian scrie despre un nou câmp de luptă, al viitorului, dar nu prea îndepărtat: creierul.
Este vorba de perspectiva creării unor arme capabile să influențeze direct conștiința, comportamentul sau memoria umană.
Doi cercetători britanici, Michael Crowley și Malcolm Dando, experți în securitate și neuroștiințe la Universitatea din Bradford, avertizează că astfel de scenarii nu mai aparțin literaturii SF, ci unui viitor care se apropie periculos de repede.
Cei doi au participat în weekendul ce tocmai s-a încheiat la o întâlnire la Haga, unde au cerut acțiuni internaționale urgente pentru a împiedica transformarea neuroștiinței în armă.
Și totul este rezultatul unei perioade cu progrese științifice remarcabile și revoluționare. Mai exact, progresele simultane din neuroștiință, farmacologie și inteligență artificială creează premisele apariției acestei noi categorii de arme.
Cu aceste rezultate remarcabile, neuroștiința ar putea fi folosită pentru a provoca sedare, confuzie, tulburări de percepție sau chiar modificarea comportamentului.
De exemplu, acelasi tip de cunoaștere care ne ajută astăzi să tratăm bolile neurologice ar putea fi folosit pentru a perturba cogniția, a induce obediență sau, în viitor, chiar pentru a transforma persoanele în agenți fără voia lor.
Există și un precedent tragic: singurul caz în care astfel de substanțe au fost folosite la scară largă s-a produs în 2002, când forțele speciale ruse au folosit derivați de fentanil pentru a pune capăt crizei ostaticilor de la Teatrul Dubrovka din Moscova. Deși majoritatea ostaticilor au fost salvați, atacul chimic a provocat peste 120 de morți și numeroase victime cu daune permanente.
Dar de atunci, cercetarea a avansat mult, iar tehnologiile actuale ar permite dezvoltarea unor arme „mult mai sofisticate și mai țintite”.
Mă gândeam că perioadele astea în care știința înregistrează niște salturi uriașe și schimbă lumea accelerat într-un timp foarte scurt raportat la evoluția lumii sunt greu de dus. Câte valențe poate să aibă pacea într-o singură existență de om? |
