Bine v-am regăsit.

Într-un timp scurt, am început să punem mâna tot mai des pe război. Scoatem dronele din mare, le dezmembrăm pe plajă, iar la graniță, un coșmar poate să vină odată cu trezirea din somn.

Luni noaptea, Rusia a atacat cu drone punctul ucrainean de trecere cu bacul de la Orlivka, aflat chiar peste Dunăre de Isaccea. Clădirea și terenul punctului de frontieră au fost lovite, au izbucnit incendii, iar trecerea bacului a fost oprită.

În Isaccea, oamenii s-au trezit din somn și au ieșit speriați din case. „S-a auzit o bubuitură extrem de puternică. Apoi, la un minut, două distanță, a doua”, a povestit o localnică. A văzut cerul plin de urmele roșii ale trasoarelor și, pentru câteva clipe, a crezut că este atacată România. Locuiește la numai doi-trei kilometri de locul lovit.

Marți, o dronă avariată a fost găsită de un localnic pe un câmp, lângă Viișoara, în județul Vaslui. Avea explozibil la bord, iar specialiștii SRI au detonat controlat încărcătura. Deocamdată, nu știm de unde venea drona, când s-a prăbușit și cum a ajuns acolo. Zona este la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Republica Moldova.

Marcel Bogoș este ciobanul care a găsit drona încărcată cu explozibil. Neștiind ce este, s-a apropiat și i-a scos firele: „Am văzut ceva negru. Am văzut drona, de-aceea ce n-am văzut în viața mea. Țiuia, se aprindeau becuri. Ce să-i fac? Am scos ceva rotund și firele și s-a oprit. Și gata, asta a fost!”. Întrebat dacă nu s-a temut că drona ar putea exploda, bărbatul a răspuns: „Nu am știut ce-i. Dacă exploda, ce era să-mi facă?”

În timpul ăsta, președintele se ocupă de dat sfaturi tinerilor ortodocși, proaspeților magistrați și vechilor diplomați.

Nicușor Dan a mers la Catedrala Națională, la deschiderea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși, cărora le-a cerut să spună și în afara bisericii, „ferm, dar simplu și decent”, în ce cred. Ca să mai schimbe puțin imaginea dezolantă pe care o vede azi președintele: o societate dominată de „farisei”, prinsă între două extreme: „defetiștii” care spun că nu vom putea face niciodată nimic în țara asta și „demagogii care se bat cu pumnul în piept” și se agață de trecut. Nicușor Dan vrea un „naționalism sănătos”, să avem răbdare să îl ascultăm pe celălalt și să avem un dialog care să ne ajute să progresăm. Și alte asemenea.

Sabina Fati explică, într-o analiză pentru Deutsche Welle, că acesta este încă un episod dintr-o curte asiduă făcută de Nicușor Dan electoratului religios-suveranist.

„La bursa BOR vin ambele tabere să cumpere legitimitate: atât suveraniștii pro-ruși din tabăra AUR, cât și cei pro-occidentali care îl susțin pe Nicușor Dan. Relația dintre stat și Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată una de separație, ci de subordonare reciproc-avantajoasă, iar în acest punct Nicușor Dan continuă o tradiție puternică neîntreruptă nici măcar în perioada regimului comunist”.

Nicușor Dan s-a mai ocupat astăzi didactic și de justiție. I-a sfătuit pe absolvenții Institutului Național al Magistraturii să nu cadă în capcana aroganței, a suficienței și a conformismului.  Și să aibă „curajul propriei opinii”, așa cum a avut el. Că, atunci când a ajuns primar general, se întreba cât de mult poate forța relația cu sistemul, în timp ce prietenii îi spuneau că este „delicat” și că sistemul „o să îl mănânce”. Și uite unde a ajuns. În rest, despre justiție, numai de bine. Să treacă șase luni de la numirea procurorilor șefi și o să facă și o evaluare.

Iar ambasadorilor și consulilor reuniți la Cotroceni pentru Reuniunea Anuală a Diplomației Române, le-a spus ceea ce știam, în materie de politică externă. Dar și că nu a mai apucat să facă rotația ambasadorilor și a celorlalți diplomați ajunși la final de mandat -  pe care o promisese pentru această vară - deoarece criza politică a durat mai mult decât anticipase.

Și pare că nici săptămâna asta nu vom avea parte de o nouă nominalizare de premier.

La Parlament, PSD, AUR și SOS s-au unit și au luat două locuri de secretar din conducerea Camerei Deputaților, care reveneau PNL și USR. Liberalii și useriștii acuză PSD că astfel, plătește cu funcții voturile de care are nevoie pentru a-l instala pe Sorin Grindeanu la Palatul Victoria. PSD zice că totul s-a făcut regulamentar.

Iar UDMR lasă ușa deschisă pentru Grindeanu. Oficial, îl susține încă pe Siegfried Mureșan, candidatul comun al PNL, USR și UDMR, dar îi reproșează că, după desemnare, „a dispărut din viața publică” și nu a încercat toată vara să adune o majoritate. UDMR ar putea vota un guvern minoritar PSD din care să nu facă parte, dacă nu stă „în aceeași barcă cu AUR”.

Între timp, într-un retreat la Sinaia, PSD s-a limpezit: vrea guvern condus de Sorin Grindeanu și nu va vota niciun guvern din care nu face parte PSD. N-are cele 233 de voturi necesare, dar are o propunere de acord pe doi ani, cu zece priorități (nu le mai înșir, sunt aceleași din 1990 încoace).

Declarația zilei vine de la Ilie Bolojan: „Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că, dacă deraiem, anul acesta de eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an”.

Avem și câteva știri importante pe scurt:

• Germania a acuzat direct Rusia că a încercat să arunce în aer cu o dronă un avion ucrainean aflat pe aeroportul Leipzig/Halle. Drona, încărcată cu explozibil, a fost găsită lângă un avion Antonov folosit inclusiv pentru transportul echipamentelor militare. Berlinul spune că are dovezi privind implicarea serviciilor ruse.


• Kievul a fost atacat pentru a șasea zi la rând. Douăsprezece persoane au murit, iar cel puțin 20 au fost rănite. Iulie și august au fost cele mai sângeroase luni pentru civilii ucraineni de la începutul invaziei. Parlamentul se va muta în adăpost în timpul alertelor, iar ambasadoarea UE spune că doarme noaptea în baie.


• România va încheia PNRR cu 90,58% din granturi și peste 97% din împrumuturi absorbite. Procentele par bune, dar sunt calculate după reducerea componentei de împrumut de la 14,9 la 6,54 miliarde de euro. Mai multe proiecte începute târziu, inclusiv zece spitale și lucrări de transport, au fost mutate pe alte fonduri europene sau în programul SAFE. „Nu lipsa resurselor este problema, ci capacitatea noastră de a le gestiona”, zice ministrul Dragoș Pîslaru.


• Vara lui 2026 a fost cea mai caldă măsurată vreodată în Belgia și Marea Britanie. În Belgia, media a trecut pentru prima dată de 20 de grade, iar în Regatul Unit a ajuns la 16,5 grade. Peste 70% din Anglia se află încă în secetă, iar autoritățile britanice estimează că aproape 2.900 de decese au fost asociate caniculei din mai și iunie.


• Între 4 și 11 septembrie putem cumpăra din nou titluri de stat Fidelis. Dobânzile ajung la 7,50% pe an în lei și la 6,30% în euro, pentru scadențe de zece ani. Suma minimă este de 5.000 de lei sau 1.000 de euro. Sunt condiții speciale pentru donatorii de sânge.

Și două posibile lucruri bune și practice:

A fost lansată platforma e-Sănătatea Mea. Aici ne facem mai întâi cont, cu aplicația ROeID, prin care ne este verificată identitatea. În acest cont ar trebui să găsim, în timp, rețetele, trimiterile, scrisorile medicale și recomandările primite de la medici. Nu vom mai fi nevoiți să plimbăm toate hârtiile de la un cabinet la altul: vom putea folosi documentele în format electronic.

Tot aici vom putea vedea consultațiile, analizele, investigațiile și internările decontate de CNAS în numele nostru, vom putea trimite solicitări către casa de asigurări și, ulterior, vom putea căuta medici și face programări online.

Toate acestea se vor întâmpla însă numai atunci când CNAS va pune în funcțiune toate modulele, iar medicii, clinicile, laboratoarele și spitalele își vor actualiza programele și le vor conecta la platformă. Sistemul a dat câteva rateuri în prima zi, dar ne păstrăm speranța.

A doua este RO Wallet, un portofel digital gratuit, pe care îl vom putea folosi din 14 ianuarie 2027. Aici putem pune buletinul, permisul de conducere, diplomele, cardul de sănătate și, treptat, alte documente oficiale. Din aplicație ne vom putea legitima, vom putea prezenta acte și semna documente, inclusiv în relația cu instituțiile publice. RO Wallet ar trebui să poată fi folosit atât în România, cât și în celelalte state ale UE.

Toate acestea vor deveni însă posibile pe măsură ce instituțiile care emit și verifică documentele își vor conecta sistemele la RO Wallet. Folosirea nu va fi obligatorie, documentele fizice vor rămâne valabile.

Încheiem ziua cu o tehnică de respirație pentru reducerea stresului. Pentru momente în care pare că mintea nu se mai oprește sau că stresul accelerează pulsul. Este vorba despre „respirația în cutie”: inspiră patru secunde, ține aerul patru secunde, expiră patru secunde, apoi stai încă patru secunde fără să inspiri. Repetăm timp de câteva minute.

Tehnica nu înlătură problema care ne provoacă stresul, dar poate calma reacția corpului, încetini pulsul și readuce atenția în prezent. Este atât de simplă încât o putem face oriunde și suficient de discretă încât nimeni să nu știe că, pentru câteva minute, ne-am retras într-un pătrat imaginar util.

Evenimentele zilei

Știrile zilei

Nu rata azi pe SPOT

Life

Sport

Reflecția zilei: Președinte savurat

„Poți face orice, dar nu poți face totul” și „Acolo unde se duce atenția, curge și energia” - vorbe validate de experiențele de zi cu zi, în care așezăm, conștient sau nu, timpul și energia în ordinea priorităților noastre.

În fața ambasadorilor și consulilor reuniți la Cotroceni, Nicușor Dan a mai anunțat o restanță. Voia să schimbe în această vară ambasadorii ajunși la final de mandat, dar nu a reușit: „Îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile”.

Nu e prima explicație. Cu doar câteva zile înainte, pe 27 august, la Chișinău, a zis că schimbarea ambasadorilor nu s-a făcut pentru că această criză „ne-a luat tuturor mare parte din energie”.

Tot atunci a recunoscut că nu a realizat nici evaluarea managerială a lui Lucian Pahonțu, promisă la începutul mandatului: „Sunt multe, multe alte restanțe mult mai importante”.

Nici propunerile pentru conducerea SRI și SIE nu au fost făcute. Tot la Chișinău, Nicușor Dan a explicat că nu a vrut să aducă și această temă peste criza guvernamentală: „Am considerat că nu e util să suprapun subiectul peste formarea Guvernului”.

Numai că nici Guvernul nu a fost format. După ce două propuneri de premier au căzut, președintele nu a mai făcut nicio desemnare în iulie și august. De data aceasta, explicația a fost că nu exista o majoritate în vacanța parlamentară și ar fi fost „tare nefericit” ca știrea să fie că nici al treilea guvern nu a trecut.

Pe 24 august, Nicușor Dan nu a ajuns nici la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei. Explicația Administrației Prezidențiale a fost că agenda nu îi permitea deplasarea, pentru că avea „alte priorități”.

Iar referendumul din Justiție, anunțat inițial pentru ianuarie, apoi pentru cel târziu o lună după numirea șefilor parchetelor, nu a mai avut loc până astăzi. Nu știm, formal, de ce.

În schimb, i-a „ieșit” să ajungă la Catedrala Națională, în fața tinerilor ortodocși, unde a vorbit despre credință, „naționalism sănătos” și divizarea societății.

Și nu este o excepție. De la începutul mandatului, Nicușor Dan a avut cel puțin opt participări fizice confirmate la slujbe, ceremonii sau manifestări religioase.

A fost la Catedrala Patriarhală, de ziua Patriarhului Daniel, la funeraliile cardinalului Lucian Mureșan de la Blaj, la hramul Bisericii Palatului Cotroceni și la sfințirea picturii Catedralei Naționale.

În timpul personal, a mers cu familia la slujba de Sfânta Maria de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, la slujba din Vinerea Mare de la Mănăstirea Cornu și, anul acesta, de Sfânta Maria, la Mănăstirea Dejani. A revenit la Catedrala Națională pentru Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși.

Dacă adăugăm pelerinajul pe Valea Sâmbetei, vizita la biserica romano-catolică din Roșia Montană, întâlnirea de la Mitropolia Basarabiei, ceremoniile pentru patriarhi și evenimente asociate, ajungem la cel puțin 15 apariții sau activități legate de Biserici și manifestări religioase, în puțin peste un an de mandat. Cu perseverență și determinare.

Nu mă întreb de ce șeful unui stat laic are alte priorități decât cele care țin direct de misiunea sa de șef al statului.

Îmi amintesc doar de povestea spusă noilor magistrați: când a ajuns primar general, prietenii îl avertizau că este „așa delicat” și că sistemul „o să îl mănânce”. Și mă întreb: de ce l-ar mânca sistemul, când poate să-l cultive?