Studiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, și „greșelile” din CV-ul său au fost unul dintre subiectele disputate ale zilei.
Libertatea a dezvăluit că într-un CV postat pe site-ul companiei TAROM, figura că Moșteanu ar fi absolvit Universitatea Athenaeum din București. Ceea ce era fals. Moșteanu a recunoscut, a zis că e o greșeală jenantă, că ar fi luat un model de CV de pe internet și și-a publicat diploma la Facultatea Bioterra.
Cert este că ministrul s-a lăsat de facultatea de Automatică. Apoi a început altă facultate, dar licența nu a fost o prioritate. A început un master, dar nu a susținut și lucrarea de disertație ... În schimb, zice că a lucrat, a avut și propriul business și că și-a construit întreaga carieră prin muncă.
A reacționat și premierul Bolojan. El a spus că nu a selectat miniștrii în funcție de diplome, ci după cum lucrează cu ei. Întrebat despre eventualele consecințe, premierul a zis că decizia finală îi aparține ministrului. „Dacă pleacă, e o decizie pe care el o ia. Eu i-am spus: «Capul sus».”
Un alt subiect care a stârnit dezbatere au fost programele școlare pentru disciplinele din liceu. Ministrul Educației zice că or să reducă drastic analfabetismul funcțional, profesorii și părinții nu sunt deloc de acord cu asta. Ei acuză că modificările reprezintă un regres substanțial și ignoră complet realitățile generației actuale: „Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev”.
EduPedu scrie că, la limba și literatura română, clasa a IX a, noua programă conține recomandări de autori precum cronicarul Miron Costin cu „Letopisețul de la Aron Vodă încoace”, Costache Negruzzi, Ioan Slavici, Marin Preda sau Mihail Sadoveanu, cu referire la criterii diacronice. În timp ce Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana sunt singurii autori români contemporani menționați în recomandările pentru profesori.
Prin comparație, recomandările literare din curriculumul de clasa a IX-a în Estonia, țara europeană cu cel mai mare scor mediu PISA, vizează mulți scriitori contemporani, pe lângă autori de acum 150 de ani. Nu există opere obligatorii, profesorii decid pe criterii ca valoarea artistică, influență pozitivă, relevanță.
Avem și vești economice bune la prima vedere, chiar dacă va trebui să așteptăm încă 6-12 luni până să vedem dacă o să ne fie mai bine și la nivel personal, așa cum au previzionat Bolojan și Nicușor Dan.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că în octombrie, deficitul bugetar a coborât la 5,7% din PIB (iar ținta de deficit de 8,4% pentru 2025 rămâne realistă), TVA a atins un nivel record de colectare pentru 2025 (13,6 miliarde de lei, un plus de 1,4 miliarde față de septembrie și de 2,4 miliarde față de octombrie 2024).
Iar în perioada iulie - octombrie, cheltuielile de personal s-au redus cu cca 1,1 miliarde lei. S-au redus și cheltuielile de bunuri și servicii cu 716 milioane de lei, în timp ce cheltuielile cu fondurile europene au crescut cu 25%, iar cele pentru investiții cu 8,6%.
De asemenea, în ultimele 6 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 120 puncte de bază (1,2%), la 6,23% cel mai recent, scădere ce indică o detensionare a condițiilor financiare, cu perspective bune pentru creditarea economiei.
Nu putem decât să sperăm că aceste rezultate nu vor deveni argumente pentru amânarea pe termen nelimitat a reformei în administrație.
Și CSM s-a mobilizat și a emis avizul pe proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților, necesar pentru ca guvernul să poată demara procesul de asumare a răspunderii în parlament. Așa cum era de așteptat, avizul consultativ este negativ. Vineri va fi demarat procesul de asumare a răspunderii, săptămâna următoare se speră finalizarea lui.
În ce privește termenul-limită de 28 noiembrie pentru realizarea jalonului din PNRR, guvernul speră că legea va fi aprobată și promulgată în timpul celor două luni de evaluare.
Ca o ultimă răbufnire, vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a criticat, din nou, proiectul de lege, dar acum a venit cu o argumentație nouă: „Magistrații sunt cetățeni, ca oricare alții, nu au avut niciodată o problemă cu ieșirea la pensie la 65 de ani, deși ar trebui să mă întrebați dumneavoastră, ca cetățean, dacă vreți să fiți judecat de un judecător de 65 de ani”.
În același timp, guvernul a aprobat o hotărâre prin care alocă 368.000 de lei (73.000 euro) pentru asigurarea ținutei vestimentare a judecătorilor, magistraților asistenți și grefierilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Iar Savonea însăși a primit de la guvern o locuință de serviciu mai mult decât generoasă - în zona Parcul Herăstrău, 5 camere şi dependinţe, cu suprafaţa totală de 378 mp și suprafaţa utilă de 271 mp. Va locui aici pe toată perioada mandatului său de 3 ani, început la 1 august.
În războiul din Ucraina, după ce SUA, europenii și ucrainenii s-au agitat zile întregi pentru a lucra pe planul de pace de la ruși și s-au întrecut în mesaje optimiste, au început să vină veștile de la Kremlin. Putin zice că nu va semna niciun acord cu actuala conducere a Ucrainei, pe care o consideră ilegitimă. Mai mult, va înceta ostilitățile doar dacă forțele ucrainene se retrag din teritoriile revendicate.
În timpul ăsta, în simbioză, Donald Trump s-a gândit să discute despre garanțiile de securitate pentru Ucraina doar după semnarea unui acord de pace.
În SUA, are loc un proces intentat OpenAI de părinții unui adolescent de 16 ani, care s-a sinucis după luni întregi de conversații cu ChatGPT. Familia acuză că i s-ar fi oferit chiar sugestii legate de moarte și biletul de adio pentru părinți. Compania se apără spunând că dacă ar fi o contribuție la sinucidere, e din cauza utilizării greșite a ChatGPT, argumentând că în termeni și condiții se interzice utilizarea de sfaturi privind auto-vătămarea. În plus, a limitat accesul publicului la informațiile sensibile, transcrierile conversațiilor fiind trimise către instanță sub sigiliu.
Iar bilanțul incendiului devastator dintr-un complex de apartamente din Hong Kong a ajuns la 83 de morți, zeci de răniți în stare gravă și peste 300 de persoane date dispărute. Incendiul, izbucnit miercuri, nu fusese stins nici după 30 de ore. Flăcările au afectat șapte blocuri. Clădirile erau în renovare şi acoperite cu schele de bambus. Încendiul s-a extins la cele 32 de etaje ale blocurilor în doar cinci minute, mult sub timpul în care s-ar fi putut face evacuarea. Cauza ar putea fi „neglijenţa gravă” a unei companii de construcţii care a utilizat materiale periculoase.
Și câteva informații interesante, pe scurt:
Încheiem ziua cu o nouă descoperire care ar putea revoluționa tratamentul în cazul unor cancere cerebrale foarte agresive.
Este vorba despre un nou tratament administrat intranazal care ar putea schimba abordarea în cazuri de glioblastom. Practic, acest tip de nanoterapie ajunge din cavitatea nazală la creier şi stimulează răspunsul imun antitumoral.
În experimentele pe şoareci cu glioblastom (cea mai frecventă formă de cancer primar al creierului, cu evoluţie rapidă şi un prognostic rezervat), terapia a eliminat tumorile după una-două doze şi a indus protecţie de durată împotriva recidivei. |
Reflecția zilei: Oul sau găina?
Din CV-ul ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, reiese că n-a dus la bun sfârșit, din punct de vedere al educației formale, mai nimic din ce a început.
Își detaliază singur parcursul: „Am intrat pe locul 45 la Automatică în 1992. În anul 2 m-am apucat de muncă pentru a mă întreține, nu am mai terminat. Am început o nouă facultate, dar nu a fost atunci o prioritate să dau licența.
Am finalizat facultatea în 2015, obținând diploma la Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic, Profil – inginerie economică, Specialitatea – inginerie managerială”.
Explică: „Nu mă ascund, am muncit pentru fiecare etapă din viața mea și în privat, și în politică. Nu mi-a dat nimeni vreun loc călduț și nu am datorii politice. Cariera mea a fost construită prin muncă”.
Și mai zice: că a lucrat 20 de ani în companii românești și multinaționale, a avut propria afacere și a continuat să se perfecționeze, inclusiv prin masterul PPE (Philosophy, Politics and Economics) la Facultatea de Filosofie a Universității București. Și aici lucrarea de disertație a fost amânată, nu are diplomă de master.
Dar consemnează jurnalistul Marco Badea un dialog cu Moșteanu care te pune pe gânduri:
Ce se întâmplă dacă ne e penetrat spațiul aerian cu un roi de drone, 50 să spunem?. Ce facem? Ridicăm de la sol toate avioanele de luptă pe care le avem?
„În acel moment suntem atacați, intrăm în război și activăm articolul 5 din tratatul NATO”.
Ce s-ar întâmpla dacă una dintre dronele rusești care ne penetrează spațiul aerian cade într-un parc din Constanța, Tulcea sau Galați, spre exemplu, și omoară 3 sau 5 copii cu mamele lor?
„Știți câți oameni mor pe drumurile din România sau în spitale?”
Și premierul Bolojan, întrebat despre CV-ul ministrului Apărării, a zis: „Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, cu diplome, ci am încercat să mă duc să lucrez cu ministrul în sine”.
Nu generalizăm: poți să fii remarcabil și fără studii superioare, așa cum nu oricine se lasă de facultate devine Steve Jobs.
Dar abandonarea luptei - în formă continuată - să n-aibă nicio legătură cu structura mentală care te face să pui egal între războiul de la graniță și măcelul de pe șosele? |
