Unul dintre subiectele care ar trebui să se afle intens pe agenda publică, dar nu este, ne-a explodat din nou în față. România a trecut un prag critic: peste jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar aproape jumătate nu îl ating la citire și științe. Mai grav, aproape patru din zece elevi sunt sub nivelul de bază simultan în toate cele trei domenii.
Aceasta este concluzia testelor PISA 2025, publicate marți de OCDE. Testele nu verifică dacă elevii au memorat materia, ci dacă pot folosi ceea ce au învățat pentru a înțelege un text, a compara două distanțe, a transforma un preț dintr-o monedă în alta sau a interpreta corect informații științifice.
La matematică, 52% dintre elevi sunt sub nivelul minim, față de 49% în 2022. La citire, procentul a urcat de la 42% la 48%, iar la științe, de la 44% la 46%.
Scăderea de 16 puncte înregistrată la citire este semnificativă statistic. La matematică și științe, diferențele față de 2022 sunt mai mici și nu sunt considerate semnificative statistic. Privite însă pe termen lung, rezultatele arată o degradare clară: față de 2015, proporția elevilor aflați sub pragul minim a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă puncte la citire și cu șapte puncte la științe.
Nici partea de sus a clasamentului nu arată mai bine. Numai 4% dintre elevii români ating nivelurile superioare la matematică, 2% la științe și 1% la citire.
Iar noua probă privind rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale a spulberat și speranța că familiaritatea copiilor cu tehnologia compensează deficiențele școlii. 57% dintre elevii români nu ating nici aici nivelul de bază. Mulți pot folosi superficial o interfață, dar nu pot urmări un obiectiv și nu pot utiliza instrumentele digitale pentru a rezolva eficient o problemă.
Datele nu descriu doar un eșec școlar. Ele arată proporțiile unei viitoare probleme economice, sociale și democratice: o generație în care foarte mulți tineri pot termina școala fără să poată înțelege și folosi corect informațiile cu care se întâlnesc în viața de zi cu zi.
Nicușor Dan a zis că este un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm. Nu-l ignorăm, dar pe ce loc îl punem ca prioritate? După guvern, justiție, servicii, biserică?
De ce am ajus aici? Iată cinci cauze majore:
- Locul și familia în care se naște copilul cântăresc prea mult. Sărăcia, izolarea și segregarea școlară îi reduc drastic șansele. În România, mediul socioeconomic explică 22% din diferențele dintre rezultatele elevilor, aproape dublu față de media OCDE. Copiii din școlile rurale obțin la matematică rezultate cu 119 puncte mai mici decât cei din orașe.
- Recuperarea începe prea târziu. Copiii din comunitățile sărace, rurale și rome ajung mai rar la creșă și grădiniță. Dacă intră în școală fără vocabularul și noțiunile elementare de calcul de care au nevoie, vor recupera foarte greu diferența.
- Prea mulți copii lipsesc de la școală. Înaintea testării PISA, 33% dintre elevii români lipsiseră cel puțin o zi în numai două săptămâni, 39% chiuliseră de la cel puțin o oră, iar 65% întârziaseră. Golurile se adună, iar unii copii ajung să abandoneze școala.
- Școala îi învață să reproducă materia, nu să o folosească. Elevii memorează definiții și formule pentru examene, dar sunt prea puțin antrenați să înțeleagă un text, să judece o informație sau să rezolve o problemă întâlnită în viața reală.
- Banii sunt puțini și nu ajung întotdeauna acolo unde este cea mai mare nevoie. România investește în educație mai puțin decât media OCDE, iar copiii rămași în urmă nu primesc suficient de repede ajutorul de care au nevoie: ore remediale, profesori bine pregătiți și intervenții adaptate problemelor fiecăruia.
În timpul ăsta, majoritatea PSD–AUR din Parlament ia tot mai multe decizii importante și controversate, schimbând regulile jocului. Jurnalista Sorina Matei va conduce interimar TVR, la propunerea AUR, iar Răzvan Dincă, propus de PSD, va prelua Radioul Public.
Candidații au fost votați de PSD, AUR și SOS, iar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a recunoscut explicit înțelegerea: „Și noi le-am votat omul de la Radio”. Numirile, valabile 60 de zile, vin după ce CCR a invalidat conducerile anterioare pentru că nu respectau ponderea partidelor în Parlament.
Decizia vine la numai o săptămână după ce aceeași majoritate a schimbat componența Biroului Permanent al Camerei Deputaților: două funcții de secretar deținute anterior de PNL și USR au fost atribuite AUR și SOS. PNL și USR au contestat votul la CCR.
Iar AUR nu mai poate fi oprit să ajungă la guvernare prin tacticile folosite până acum, crede analistul politic Cristian Hrituc. El explică într-un interviu pentru SpotMedia.ro că electoratul partidului nu trebuie confundat cu liderii săi: pentru mulți dintre susținători, mesajul extremist este receptat ca o revoltă împotriva unui sistem care i-a dezamăgit.
Spre deosebire de Vest, unde migrația a alimentat ascensiunea radicalilor, în România, motorul este mai ales frustrarea economică și socială, amplificată de inflație, scăderea puterii de cumpărare și neîncrederea în partidele tradiționale.
Din Opoziție, AUR nu mai pierde, ci își poate conserva sau crește scorul, avertizează Hrituc. Pentru 2028, el anticipează un AUR la 35–40%, un bloc PNL–USR la 30–35% și un PSD redus la rolul de partid-balama, dar împins politic spre AUR. În opinia analistului, întrebarea realistă nu mai este dacă AUR va ajunge la putere, ci cum vor rezista instituțiile și societatea în timpul unei asemenea guvernări.
În acest context, Kelemen Hunor avertizează că e timpul să fie numit rapid un guvern cu puteri depline, având în vedere că actualul guvern nu poate face rectificarea bugetară și curând s-ar putea ajunge la un blocaj.
El confirmă că varianta propusă de Nicușor Dan este diplomatul Luca Niculescu și spune că cele patru partide proeuropene trebuie să negocieze urgent învestirea unui guvern minoritar și să se înțeleagă să susțină bugetul, investițiile, deficitul și, eventual, legea salarizării.
Altfel, Parlamentul va rămâne la mâna unor majorități conjuncturale, în care AUR va deveni actorul central: va putea vota dimineața alături de PSD și după-amiaza împreună cu USR și PNL, continuând în același timp să crească electoral.
Presiunea nu vine doar dinspre partide. Aproape două treimi dintre români consideră că prioritatea momentului este formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, arată un sondaj INSCOP.
Am avut parte și de cea mai amplă alertă provocată până acum de o dronă. O dronă Shahed venită dinspre Ucraina a traversat Republica Moldova și s-a îndreptat spre România, determinând ridicarea a două avioane F-18 spaniole, suspendarea temporară a zborurilor pe Aeroportul Iași și avertizarea populației să se adăpostească.
Contactul radar a fost pierdut în apropierea graniței, apoi drona a reapărut în Republica Moldova, unde s-a prăbușit într-un lan, la aproximativ 25 de kilometri de frontiera României. A fost alertă în Iași, Suceava, Neamț, Botoșani și nordul Vasluiului.
Iar SRI anunță că a prevenit o operațiune de sabotaj coordonată de Rusia în România. Un cetățean rus de 40 de ani, aflat în atenția serviciului din februarie, ar fi primit printr-un intermediar instrucțiuni să fotografieze și să filmeze baze și centre militare folosite de aliații NATO, sedii ale instituțiilor din sistemul de apărare, obiective de infrastructură critică și aeronave cargo ucrainene Antonov. A fost reținut, dar nu s-a spus concret ce pregătea.
Multă energie și atenție s-au dus și pe scandalul deplasării de lux pe bani privați la Mykonos. PNL și USR cer verificări la CCR și CSM, precum și o comisie parlamentară care să stabilească cine a organizat și plătit zborul, cine a ales participanții și care a fost scopul deplasării. Inspecția Judiciară a început deja verificări. UDMR s-a delimitat de senatorul Antal Lorant, Victor Ponta a zis că el s-a întâlnit, normal, cu oameni de afaceri.
În avion s-au aflat politicieni și oameni de afaceri, dar și judecătorul CCR Cristian Deliorga și președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru. Un amestec de magistrați, demnitari și interese private, plus un om de afaceri condamnat definitiv pentru trafic de influență. Un cocktail numai bun de distras atenția.
Cifra și paradoxul zilei: România investește sute de milioane de euro în digitalizarea administrației, dar tot mai puțini oameni folosesc serviciile publice online. În 2025, doar 25,43% dintre utilizatorii români de Internet au apelat la e-guvernare, în scădere față de anul precedent. În UE, proporția a crescut la 76% - de trei ori mai mult decât la noi.
Cloud-ul guvernamental, pentru care au fost alocate 550 de milioane de euro prin PNRR, are infrastructura aproape finalizată, dar instituțiile întârzie să-și mute serviciile în el, legislația nu este gata, iar sistemele statului încă nu comunică între ele. Rezultatul: cetățeanul continuă să piardă timp între ghișee, parole, validări și instituții care îi cer aceleași informații.
Și câteva dintre știrile importante ale zilei:
- Parlamentul a eliminat examenul separat pentru admiterea la liceu. Liceele nu vor mai putea organiza propriul concurs pentru jumătate dintre locuri, separat de Evaluarea Națională. Modificarea a fost adoptată de Senat, cu 104 voturi pentru și trei abțineri, și merge la promulgare. Fără această schimbare, elevii care au început acum clasa a VIII-a ar fi putut susține, în vara lui 2027, două examene pentru admiterea la liceele căutate.
- Putin și Trump au discutat o oră la telefon - Vladimir Putin şi Donald Trump au purtat, circa o oră, o convorbire la telefon „foarte sinceră”, „în stilul profesionist şi respectuos care-i caracterizează” (zice Kremlinul). Putin a zis că nu are „niciun plan agresiv împotriva Europei”, în timp ce Trump a cerut încheierea rapidă a războiului și a legat pacea de refacerea relațiilor economice ruso-americane. Altceva, nimic concret.
- Procurorul general al Ucrainei a demisionat în urma unui scandal de corupție. Ruslan Kravcenko pleacă după ce anchetatorii anticorupție au percheziționat birourile sale și au anunțat descoperirea unei rețele care ar fi protejat centre de escrocherii telefonice și ar fi spălat milioane.
- Ungaria expulzează zece diplomați ruși, acuzați că au desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic. Este o schimbare majoră față de politica fostului guvern Viktor Orbán, apropiat de Kremlin. Budapesta spune că nu rupe relațiile diplomatice, dar Moscova amenință cu un răspuns „dur și dureros”.
- Drumul prin Pădurea Băneasa va fi redeschis mașinilor. Curtea de Apel București a obligat Romsilva să permită temporar circulația, până la soluționarea procesului pe fond. Controlul Ministerului Mediului a constatat că aproximativ 720 de metri din traseu nu pot fi considerați drum forestier amenajat legal, iar ecologiștii califică traficul auto prin pădure drept „un abuz și un ecocid”.
- Petrolul rămâne sub 100 de dolari, dar motorina s-ar putea să nu se ieftinească până la iarnă. Petrolul continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz, iar producătorii din Golf folosesc și rute alternative. În schimb, stocurile mondiale de motorină sunt reduse, iar rafinăriile nu pot crește suficient producția. În România, litrul a depășit deja pragul de 10 lei în unele benzinării.
- Deputații nu vor mai putea vota de pe tabletă. Începând de săptămâna viitoare și până la finalul legislaturii, votul va necesita prezența fizică în plenul Camerei Deputaților. Decizia Biroului Permanent a fost luată la propunerea AUR.
Încheiem cu o descoperire care ar putea schimba felul în care înțelegem apărarea creierului. Cercetătorii au identificat în măduva osoasă a craniului șoarecilor structuri asemănătoare unor mici ganglioni limfatici, capabile să organizeze rapid un răspuns imun în apropierea creierului, și au găsit celule similare și la oameni.
În experimentele pe șoareci cu glioblastom, blocarea acestor centre a accelerat tumorile, iar stimularea lor locală a întărit răspunsul imun și a prelungit supraviețuirea. Rezultatele sunt deocamdată preclinice, dar ar putea deschide o nouă cale pentru terapii împotriva cancerului cerebral și, posibil, a altor afecțiuni neurologice. |
