Toată lumea este cu ochii pe America, unde apar tot mai multe manifestări de revoltă față de evenimentele care pun la încercare democrația de aici.
Incidentul din weekend în care Alex Pretti, un asistent de terapie intensivă în vârstă de 37 de ani, a fost împușcat mortal de agenți federali de imigrație în Minneapolis continuă să genereze mari controverse.
Pretti, cetățean american și angajat al serviciului pentru veterani, a fost al doilea civil ucis de agenți federali în oraș luna aceasta, după moartea Renée Good pe 7 ianuarie. Autoritățile federale susțin că Pretti ar fi fost înarmat și ar fi încercat să îi atace pe agenți, dar videoclipurile apărute pe rețele arată că el avea doar un telefon în mână, înainte de a fi împușcat. Imaginile mai arată că Pretti a fost agresat cu spray lacrimogen, doborât la pământ și apoi împușcat în spate.
Există și aspecte care indică o posibilă încercare de mușamalizare a acțiunilor mortale ale agenților federali. Declarații ale oficialilor federali care susțin contrariul a ceea ce se vede în înregistrări, poliția locală nu are acces la informațiile din dosar, iar un supervizor din cadrul biroului FBI din Minneapolis a demisionat după ce a încercat, fără succes, să-l investigheze pe agentul federal care a împușcat-o mortal pe Good.
Într-un interviu telefonic de 5 minute acordat Wall Street Journal, Trump a fost întrebat de două ori dacă agentul implicat a acționat corect. Răspunsul său a fost: „Ne uităm la situație, analizăm totul și vom veni cu o concluzie”. Ulterior, a anunțat că îl trimite în Minnesota pe „țarul frontierelor”, Tom Homan, care-i va raporta direct.
Între timp, mii de persoane au protestat la Minneapolis, New York, Boston, San Francisco și în alte orașe, cerând oprirea operațiunii federale și tragerea la răspundere a celor implicați în uciderea lui Alex Pretti.
Grupuri pentru drepturile civile și organizații pro-dreptul la arme au criticat simultan administrația Trump, invocând încălcarea Primului, celui de-al Patrulea și celui de-al Doilea Amendament.
Foștii președinți americani Bill Clinton și Barack Obama au făcut apel la cetățeni să-și apere valorile democratice.
Inclusiv mai mulți republicani cer o anchetă asupra uciderii lui Alex Pretti și apar semne de tensiune chiar în rândul susținătorilor lui Trump.
Ba chiar un candidat republican proeminent la funcția de guvernator al statului Minnesota, Chris Madel, s-a retras din cursă, invocând represalii împotriva cetățenilor și climatul de frică instaurat. El fusese anterior și avocatul unui agent ICE implicat într-o altă împușcătură mortală.
Trump pare că are probleme și cu aliații săi ideologici din Europa, din cauza planurilor de a prelua controlul asupra Groenlandei. O legătură care părea solidă între mișcarea MAGA și partidele europene de extremă dreapta începe să scârțâie serios, este concluzia unei analize publicată de Associated Press. Realitatea arată că dincolo de discursul comun despre suveranitate și naționalism, interesele geopolitice pot deveni rapid o linie de ruptură.
Iar prețul aurului a depășit în premieră pragul de 5.000 de dolari pe uncie, pe fondul temerilor investitorilor că politica externă și deciziile interne ale președintelui SUA destabilizează relațiile globale și piețele financiare. În consecință, investitorii s-au orientat masiv către active de refugiu, pe fondul incertitudinilor tot mai accentuate.
Și China este marcată de un eveniment rar întâlnit aici. Cel mai influent general, Zhang Youxia, este investigat pentru acuzații extrem de grave. Anunțul oficial nu a dat prea multe detalii, dar o investigație publicată de Wall Street Journal arată că Zhang, considerat cel mai de încredere aliat militar al liderului chinez Xi Jinping, este suspectat că a abuzat de poziția sa în cadrul Comisiei Militare Centrale, cel mai important organism decizional militar al Partidului Comunist Chinez.
Sursele citate de publicație afirmă că Zhang este investigat pentru formarea de rețele de influență politică și pentru că ar fi acceptat sume foarte mari de bani în schimbul promovării unor ofițeri. Însă cea mai șocantă acuzație este că oficialul de rang înalt ar fi scurs către Statele Unite date tehnice esențiale despre armele nucleare ale Chinei.
Înlăturarea generalului Zhang Youxia, unul dintre cei mai puternici oameni din armata chineză, oferă o imagine rară asupra modului în care funcționează puterea la vârful regimului de la Beijing, scrie Sky News. Și arată până unde este dispus să meargă președintele Xi Jinping pentru a-și consolida controlul absolut asupra forțelor armate.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, a venit momentul în care Rusia șterge cu buretele toate declarațiile optimiste de după negocierile intense în diverse formate. Nu contează ce spun ucrainenii sau americanii, Kremlinul vrea ca Ucraina să-i cedeze tot Donbasul, asta este problema fundamentală nerezolvată și la care nu va renunța. Iar negocierile sunt încă într-un stadiu incipient, „ar fi greșit să ne așteptăm la prea multe rezultate".
Declarația zilei vine de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a spus așa, în Parlamentul European: „Și dacă cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană, sau Europa în ansamblu, se poate apăra fără Statele Unite, continuă să viseze”.
Cifra zilei este 6.606, numărul de postări pe Truth Social ale lui Donald Trump în primul an de mandat. Joi la miezul nopţii, marţi la ora 11:00, sâmbătă la ora 17:00 şi luni la ora 23:00 sunt momentele în care postează cel mai frecvent. În noaptea de 1 decembrie, Trump a publicat nu mai puţin de 156 de mesaje.
La noi, guvernul a desecretizat proiectele care vor beneficia de finanțare prin programul SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) al UE și am aflat cum cei 16,68 miliarde de euro alocați (a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru, după Polonia) se vor duce pe autostrăzi, rachete, elicoptere, sisteme de apărare antiaeriană sau chiar pe un tren pentru transportul răniților.
4,2 miliarde de euro merg în infrastructură, 9,6 miliarde de euro pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și 2,8 miliarde de euro pentru MAI și celelalte forțe din sistemul de apărare națională.
Până să ne înzestrăm, însă, pierdem condamnați pentru omor. Mai exact, Abdullah Atas, 45 de ani, omul de afaceri care a ucis un polițist de la Rutieră în 2015, condamnat definitiv la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat și încarcerat la Rahova, nu s-a mai întors în închisoare din permisia de weekend.
Ministrul Justiției zice că „prin trecerea timpului și prin comportamentul bun până la acest moment, s-a decis trecerea sa în regim semi-deschis. A fost recompensat de 72 de ori în sistemul penitenciar, a avut 24 de permisii de ieșire din penitenciar”. Acum e dat în urmărire internațională și sunt șanse mari să fie deja în Turcia.
Pe plan politic, premierul Bolojan s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Au discutat vreo două ore, oficial despre vizita premierului în Germania și bugetul pe 2026.
A fost și ședință tensionată în coaliție. S-a discutat despre reforma administrației publice, pachetul de măsuri economice pentru relansarea economiei, situația bugetului și numirile la servicii. Pe surse, asumarea răspunderii pentru legea privind reforma administrației - programată pentru 29 ianuarie - ar putea fi amânată pentru februarie, pentru că nu este gata pachetul de măsuri de relansare a economiei. Propus de PSD, care insistă să fie aprobate la pachet.
Oricum, Sanitas amenință cu greva generală dacă guvernul nu renunță la tăierea fondului de salarii cu 10%, iar ministrul Apărării dă asigurări că nu există niciun plan de a tăia pensia militarilor sau solda, nici de a modifica criteriile de calcul al pensiei.
Avem și o investigație realizată de Gabi Kolbay care arată modul în care sunt cheltuiți local iresponsabil banii din PNRR și justificările incredibile ale primarilor. Unul dintre cazuri: primăria din comuna Chinteni (Cluj) a cumpărat o dronă profesională de cartografiere, în valoare de 36.000 de euro – un echipament folosit, potrivit producătorului, în proiecte industriale de la mine din SUA până la șantiere gigantice de drumuri din Africa.
În comuna Chinteni, formată din 9 sate, cu o suprafață de aproximativ 98 de kilometri pătrați și circa 7.000 de locuitori, drona este utilizată doar ocazional, pentru „siguranța cetățenilor”. Adică survolează și monitorizează, ca orice dronă mult mai ieftină.
Explicația primăriței, Magdalena Lucia Suciu (PSD, primar din 2000 încoace), este bulversantă: „Să vă spun drept: eu nu mi-am dorit această dronă. Pentru că nu cred că era o prioritate. Noi suntem o comună în dezvoltare. Nouă ne trebuie drumuri. Și a fost o linie de finanțare europeană pentru reabilitare de drumuri comunale. Dar vă spun: dacă respecți cerințele din ghidul aplicantului, nu ai cum să te încadrezi. (...) Eu consider că cine a făcut ghidurile ... oamenii ăia sunt dușmanii României. Că din cauza asta ajung comune în care noroiul e până la genunchi să pună băncuțe inteligente și coșuri inteligente”.
De ce a luat drona? „Știți cum sunt oamenii… dacă nu accesezi fonduri, spun că nu faci nimic, nu aduci fonduri, în comună!” A identificat finanțarea, a întrebat la Consiliul Județean Cluj ce dronă să cumpere, ca să-i fie de folos. Și, în final, a ales.
Încheiem ziua cu un articol publicat în The Conversation, în care se vorbește despre cum rețelele sociale și telefoanele mobile ne afectează profund calitatea conversațiilor față în față, fragmentând capacitatea noastră de a asculta și de a comunica în profunzime.
Mai grav, copiii crescuți în medii dominate de ecrane dezvoltă dificultăți de comunicare, empatie și interpretare a semnalelor nonverbale și se tem să se expună conversațiilor reale, „needitate”. Nu e ca și cum nu știam sau nu intuiam măcar. Și poate că tendința actuală tot mai conturată de a interzice accesul la rețele până la 15-16 ani ne va ajuta în viitor să trăim o viață mai reală.
Până atunci, putem experimenta zilnic întoarcerea la conversațiile conectate față în față, pentru că „lucruri fascinante” se întâmplă atunci când suntem cu adevărat prezenți într-o conversație. Corpurile și creierele celor care interacționează se sincronizează, adaptându-se, imitându-se inconștient și coordonându-se reciproc. Cu cât conversația este mai profundă pentru cei implicați, cu atât sincronizarea este mai intensă. Ne mai aducem aminte? |
Reflecția zilei: Împuterniciții
Se tot vorbește în ultimele zile de un plan PSD-PNL de înlăturare a premierului Ilie Bolojan.
În linii mari, ar fi vorba despre lideri PSD apropiați de Sorin Grindeanu și o parte a conducerii PNL ostilă lui Ilie Bolojan, care discută încă din toamna trecută un scenariu de înlocuire a acestuia și de formare a unui nou guvern.
Planul ar fi fost temporar pus pe pauză după victoria lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei, care a complicat ecuația internă din PNL, dar presiunea tot mai mare venită din teritoriu l-a readus în prim-plan.
Sute de primari PSD și PNL s-ar fi revoltat în ultimele săptămâni față de măsurile impuse de Guvern: majorări de impozite pe case și mașini, reducerea fondurilor alocate prin Ministerul Dezvoltării și reforma administrativă care presupune concedieri în primării și consilii județene.
Mesajul transmis conducerilor de la București ar fi fost că ori pleacă premierul, ori ei migrează la AUR. O amenințare cu greutate, în contextul în care PSD și PNL se află sub 20% în sondaje și depind de mobilizarea aleșilor locali pentru viitoarele alegeri.
Soarta lui Ilie Bolojan ar urma să fie decisă de trei aspecte. Primul este decizia CCR privind tăierea pensiilor speciale din Justiție (o eventuală respingere ar reprezenta o înfrângere politică majoră. Al doilea este valul de proteste sindicale anunțate împotriva măsurilor de austeritate, care riscă să amplifice tensiunea socială. Al treilea - presiunea internă din PNL: primarii și liderii de filiale ar urma să-i ceară demisia lui Bolojan, invocând riscul prăbușirii partidului la următoarele alegeri din cauza politicilor nepopulare.
Ce ar pune în loc după înlăturarea lui Bolojan? Un nou guvern PSD–PNL–UDMR, susținut de minoritățile naționale, dar fără USR. Variantă pentru care Sorin Grindeanu ar fi dispus să cedeze PNL conducerea Guvernului până la alegerile din 2028 și să preia Ministerul Finanțelor, în timp ce Ministerul Dezvoltării, controlat de PSD sau UDMR, ar finanța prioritar proiectele cerute de primarii PSD.
Sursele sunt solide, din ambele partide, se vorbește și de nume de premieri, și de cum s-ar poziționa Nicușor Dan, și de riscul ca Bolojan și Ciucu să își facă partid.
Probabil că așa e și politicienii își fac astfel de planuri, ceea ce este șocant pentru oamenii raționali, care văd România la marginea dezastrului economic, nivelul de trai al populației major afectat de creșterile de taxe prin care plătim dezmățul, corupția și incompetența politicului, tensiunile care se adună în societate, dar și contextul internațional extrem de imprevizibil și periculos. Și se uită a pagubă la politic.
Într-un alt context (evoluția evenimentelor din SUA), am citit o concluzie trasă de Oleh Kotsyuba, director de publicații la Institutul Ucrainean de Cercetare al Universității Harvard, care mi-a rămas în minte:
„La urma urmei, în societățile democratice, guvernele își derivă legitimitatea în primul rând din consimțământul guvernaților care, în alegeri libere și corecte, își aleg reprezentanții care să acționeze în numele lor. Atunci când acești reprezentanți nu mai acționează în numele cetățenilor care i-au ales, își pierd legitimitatea”.
Mă gândeam, când a fost ultima dată când am simțit satisfacția că un politician a acționat în numele meu? |
