Ionuţ Moşteanu (USR) şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării, după scandalul legat de informaţii false publicate în CV. Moșteanu nu și-a cerut scuze, nu a zis că îi pare rău, și-a motivat decizia spunând că este un gest cu asumare și respect față de Armata Română și că nu vrea să afecteze concentrarea de care este nevoie în aceste momente către „securitatea noastră națională”.
La final, ne-a transmis că ne lasă pe mâini bune și că e bine să avem încredere: „România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră (...)”.
Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a zis că demisia lui Moșteanu e o decizie strict personală, care i-a aparținut în totalitate. Iar liderul USR, Dominic Fritz, l-a lăudat că e „un om corect, un tată mândru și a ales să se implice cu curaj atunci când alții au preferat să nu se expună".
Premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia lui și l-a propus interimar pe Radu Miruţă, ministrul Economiei, urmând ca USR să facă o nouă propunere.
La bursa zvonurilor, pentru portofoliul de la Apărare sunt vehiculate mai multe nume: deputații USR Alexandru Dimitriu și Bogdan Rodeanu, dar și fostul deputat USR Nicu Fălcoi.
La final de subiect, eu chiar cred că există o mare posiblitate ca Moșteanu să fi luat de pe net o formă de CV precompletată și să fi omis să schimbe numele facultății.
Un alt eveniment important. În ziua 1374 de război, Kievul traversează unul dintre cele mai sensibile momente de la începutul invaziei ruse, după ce Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale și cel mai apropiat colaborator al lui Volodimir Zelenski, și-a prezentat demisia.
În vârstă de 54 de ani, Iermak a fost de-a lungul războiului principalul arhitect al negocierilor internaționale și unul dintre cei mai puternici actori politici ai actualei administrații de la Kiev.
El este investigat într-un dosar care implică Energoatom, compania națională de energie. Peste 1.000 de ore de înregistrări audio scot la iveală implicarea mai multor membri ai guvernului ucrainean. Grupul colecta bani sub formă de mită de la contractanții Energoatom, în valoare de 10–15% din valoarea fiecărui contract. Aproximativ 100 de milioane de dolari ar fi fost spălați.
Demisia lui Iermak a venit la câteva ore după ce anchetatorii anticorupție i-au percheziționat locuința. Nu a fost formulată vreo acuzație penală împotriva sa.
Zelenski i-a mulțumit și a justificat plecarea prin nevoia de a elimina orice dubiu într-un moment în care Ucraina se pregătește pentru discuții cruciale privind un posibil acord de pace. Și a anunțat că administrația prezidențială va trece printr-o resetare totală.
În timpul ăsta, premierul ungar Viktor Orban a sosit la Moscova, unde va discuta cu Vladimir Putin despre aprovizionarea cu țiței și gaze a Ungariei, precum și despre eforturile de pace privind Ucraina.
În ce privește pacea, The Telegraph scrie că SUA sunt pregătite să recunoască Crimeea și celelalte teritorii ucrainene ocupate ca fiind parte din Rusia, pentru a obţine acordul de pace. Iar Donald Trump i-a trimis pe emisarul special Steve Witkoff și ginerele Jared Kushner la Moscova, pentru a-i prezenta oferta direct lui Vladimir Putin.
Ideea lui Donald Trump reprezintă o abandonare a convențiilor diplomatice tradiționale ale SUA și a stârnit îngrijorare printre aliații europeni.
Ne întoarcem la noi, unde cel mai recent sondaj Flashdata pentru Capitală (26-27 noiembrie 2025) indică o ușoară creștere pentru Ciucu și Băluță, în timp ce Drulă pierde ușor din intențiile de vot şi trece pe locul 4, sub Anca Alexandrescu, care câștigă 1%. Clasamentul la acest moment arată așa: Ciprian Ciucu - 23,5%, Daniel Băluță - 21,5%, Anca Alexandrescu - 19%, Cătălin Drulă - 17,5%, Ana Ciceală – 7%, Vlad Gheorghe – 2%.
Avem și o veste bună: încrederea consumatorilor și a managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a revenit pe creștere în noiembrie, după ce în octombrie a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Aceasta a fost prima lună de creștere după șapte luni consecutive de deteriorare a încrederii în economie.
Și câteva informații importante, pe scurt:
- Guvernul a aprobat proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților și urmează să-și angajeze răspunderea în Parlament marți, pe 2 decembrie, după şedinţa solemnă dedicată aniversării Zilei Naţionale a României.
- Guvernul a aprobat și a doua rectificare bugetară din 2025, care modifică semnificativ structura cheltuielilor publice: scad cheltuielile de personal cu 255 de milioane de lei, dar cresc cu 6 milioane cele pentru bunuri și servicii. Ajustările sunt motivate de forma revizuită a PNRR, de necesitatea finanțării drepturilor persoanelor cu handicap grav și de asigurarea funcționării unor instituții până la finalul anului.
- The Guardian scrie despre cum a creat România cel mai mare sistem de garanție - returnare din lume. Ratele de reciclare din România au fost printre cele mai scăzute din UE, dar în cei doi ani de la lansarea schemei, colectarea și reciclarea ambalajelor de băuturi au crescut vertiginos până la 94% în unele luni.
- ANAF a inițiat procedurile de executare silită împotriva fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, pentru recuperarea a circa 2,7 milioane de euro, după ce s-a dat sentința în dosarul în care e acuzat că a luat mită de 30 de milioane de euro.
- Bilanțul incendiului la un complex rezidențial din Hong Kong a ajuns la 128 de decese, în timp ce zeci de persoane sunt încă date dispărute. Alte 79 de persoane au fost grav rănite, inclusiv 11 pompieri.
Încheiem ziua cu un studiu despre ce îi îngrijorează cel mai tare pe tinerii din România.
Instabilitatea politică și corupția au urcat în acest an în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii din România (36%, respectiv 22% dintre Millennials și 23%, respectiv 25% dintre reprezentanții Generației Z sunt preocupați de aceste aspecte), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, realizat în 44 de țări, inclusiv România.
Costul vieții de zi cu zi rămâne însă cea mai mare îngrijorare pentru Millennials (48%, în creștere de la 43% anul trecut) și pentru cei din Generația Z (39%, față de 29% cu un an în urmă).
În același timp, tinerii români se tem că, după pensionare, nu vor beneficia de o situație financiară confortabilă (60% dintre Millennials și 46% dintre reprezentanții Generației Z), mulți dintre ei susțin că trăiesc de la un salariu la altul (44% dintre Millennials și 50% dintre reprezentanții Generației Z), iar peste o treime din fiecare categorie are dificultăți cu cheltuielile curente. |
Reflecția zilei: Curajul înțelegerii
Istoricul Cosmin Popa vorbește, la final de an, despre vulnerabilitățile rămase sau apărute ale României:
1. diaspora a devenit „teren fertil” pentru propaganda autoritaristă a Rusiei.
„Marea parte a acestor comunități trec printr-un radical proces de marginalizare, atât în raport cu societățile gazdă, cât și în raport cu ceea ce se petrece în România, de unde și apariția acestei imense comunități radicalizate, marginalizate, care încearcă un acut sentiment de frustrare și furie față de țară și, mai ales, față de cei care conduc țara.”
2. absența viziunii politice și a anvergurii intelectuale ale noilor politicieni.
„Pe primul loc […] este absența viziunii politice și a anvergurii intelectuale la noile generații de politicieni. Când politicienii, așa-zis democratici, nu livrează, este absolut natural ca mulți dintre noi să se gândească la o alternativă la acest sistem.”
3. Moștenirea dictaturii comuniste.
„Acest stat în care trăim astăzi, prin structură, prin filosofie de organizare (…) datorează nepermis de mult lui Nicolae Ceaușescu. Noi suntem țara care nu doar că a preluat in corpore întreg aparatul de represiune al lui Nicolae Ceaușescu, dar îi mai plătește și astăzi pensii foștilor ofițeri ai Securității, care s-au ocupat toți, fără excepție, cu poliția politică.”
Iar Moscova a exploatat aceste vulnerabilități: „Rusia a găsit un teren fertil aici, pentru că toate aceste structuri de poliție politică existau, au existat, n-au plecat niciodată. Acesta e tiparul clasic de acțiune al Rusiei.”
Bonus: rețelele sociale nu sunt o problemă în sine: „Rețelele sociale sunt, dacă vreți, o anexă tehnică, o tehnologie care răspândește mesajul. Depinde cine le folosește. (…) Să privim rețelele sociale, inclusiv TikTok, ca fiind o amenințare la adresa democrației din România înseamnă să abdicăm de la capacitatea noastră de a le folosi inteligent tocmai pentru a servi democrația.”
(interviul integral, realizat de Emilian Isailă cu Cosmin Popa - luni, 1 decembrie, pe spotmedia.ro)
Pe o scară de la 1 la 10, cât de folositor ar fi câte un „de ce?” pe zi? |
