Neașteptat, am avut o primă opoziție publică a președintelui Nicușor Dan la o decizie irațională a PSD. Social democrații au introdus în Senat un amendament la legea decarbonizării prin care termocentralele pe cărbune nu pot fi închise până când nu sunt pornite capacități noi care să le înlocuiască. Că asta au înțeles din criza energetică sau se folosesc așa de ea. Senatul a adoptat proiectul, care urmează să fie votat și de Camera Deputaților.
Amendamentul modifică o reformă PNRR deja îndeplinită și plătită, ceea ce poate bloca următoarele cereri de plată și pune în pericol miliarde de euro. Nicușor Dan a anunțat că, dacă legea va fi adoptată în această formă și de Camera Deputaților, va uza de toate pârghiile pe care le are pentru a întoarce legea și România să nu piardă miliarde de euro.
Am aflat și ce se afla în spatele dorinței PSD - manifestată prin șantaj - ca Srategia pentru biodiversitate să nu fie adoptată prin hotărâre de Guvern.
După ce partidul a contestat actul în instanță, Guvernul Bolojan l-a retras pentru a nu risca blocarea sa, iar strategia a ajuns în Parlament sub forma unui proiect de lege. Aici, PSD și AUR au depus peste 100 de amendamente.
De exemplu, PSD a eliminat auditul care trebuia să arate cum au fost administrate parcurile și rezervațiile, pe motiv că ar costa prea mult. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune că partidul se teme, de fapt, că verificarea ar scoate la iveală problemele ignorate de administratorii numiți politic.
PSD a eliminat și posibilitatea ca unele instituții cu specialiști să participe la administrarea ariilor protejate. Zice că nu vrea ca ONG-urile să mai aibă acest rol. Ministrul Mediului spune că efectul va fi îndepărtarea tocmai a oamenilor care au experiența necesară pentru protejarea acestor zone.
De altfel, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, nu a avut nicio reținere să spună că strategia a fost „schimbată fundamental” și să rezume filosofia modificărilor astfel: „E mult mai important să dezvoltăm România decât să protejăm niște peștișori și niște păsărele care sunt în visele unora”.
Cum o dezvoltăm? Nu se știe. Cert e doar că unele dintre amendamente pot face ca jalonul să fie respins și România să piardă peste 972 de milioane de euro din PNRR.
În timpul ăsta, criza de energie merge mai departe. Situația de la Cernavodă rămâne la limită. După intervenția de pe Brațul Bala, nivelul apei în dreptul centralei a crescut cu 2 centimetri și nu a mai scăzut, însă debitul Dunării se îndreaptă spre aproximativ 1.450 mc/s, sub minimul istoric din august 2003.
În țară, se iau tot mai multe măsuri pentru scăderea consumului. Se reduce intensitatea iluminatului stradal sau programul de iluminat, se oprește total sau parțial iluminatul clădirilor, se restricționează încărcarea autobuzelor electrice în intervalul 19-33.
Ce urmează: canicula se intensifică miercuri, când codul roșu va acoperi șapte județe, iar temperaturile vor ajunge la 41 de grade. Valul de căldură, nopțile tropicale și lipsa ploilor vor continua până sâmbătă. Sunt anunțate și furtuni, dar mai ales la munte și în nord, cu ploi scurte care nu vor rezolva seceta și problema debitelor.
Întreaga regiune este sub presiune. Republica Moldova cere populației să reducă imediat consumul pentru a evita deconectările. În Ungaria, centrala Paks a fost la câțiva milimetri de o nouă oprire totală. Iar Franța a încheiat cea mai fierbinte lună iulie măsurată vreodată.
Mergem mai departe în lume, la conflictul din Orientul Mijlociu. Unde avem o ipoteză îngrijorătoare. SUA ar fi consumat „practic toate” rachetele terestre de mare precizie și rază lungă aflate la dispoziția Comandamentului Central înaintea războiului cu Iranul, în special ATACMS și PrSM, potrivit unor surse Reuters.
Stocurile au fost completate din rezervele americane aflate în alte regiuni, dar situația i-ar limita lui Donald Trump opțiunile pentru noi atacuri asupra Iranului și ar putea slăbi capacitatea SUA de a descuraja China și Rusia.
În plus, războiul ar fi consumat aproape jumătate din rezerva mondială americană de rachete Tomahawk, circa 65% din interceptorii Patriot și 38% din cei THAAD. Cifrele exacte sunt clasificate, iar Casa Albă susține că producția de rachete a ajuns la un nivel record.
Declarația zilei vine de la Volodimir Zelenski, după apariția unor imagini în care o dronă rusească urmărește un vânzător printr-o piață din Herson și îl atacă în timp ce încearcă să se ascundă.
„Lumea trebuie să vadă acest lucru. Trebuie să vadă fiecare dovadă a faptului că Rusia și-a pierdut mințile și că soldații săi găsesc plăcere în a ucide și a abuza civili. Fără presiuni asupra Rusiei, fără anihilarea capacității sale de agresiune și fără garanții reale de securitate, este pur și simplu imposibil să ne imaginăm că lumea ar putea coexista cu acest rău”.
Avem și niște informații interesante, pe scurt:
- Fritz rămâne primar, deocamdată. Prefectul de Timiș i-a redus indemnizația cu 10% pentru șase luni, după decizia definitivă privind conflictul de interese, dar nu i-a încheiat mandatul. PSD cere anularea ordinului și susține în Parlament un amendament care ar putea duce la pierderea funcției; proiectul ajunge miercuri în comisia juridică, iar Senatul are votul decisiv.
- Carburanți și locuințe. Nicușor Dan a promulgat legea care permite, în cazul unei crize petroliere, reducerea accizei la motorină, plafonarea adaosurilor, limitarea exporturilor și taxarea suplimentară a marilor companii. Totodată, TVA de 9% pentru locuințele contractate până la 31 iulie 2025 se aplică până pe 30 septembrie, pentru cumpărătorii ale căror tranzacții au fost întârziate de atacul informatic asupra Cadastrului.
- Se schimbă piața de curierat. Sameday a finalizat preluarea integrală a Cargus, iar cele două companii încep integrarea rețelelor și a operațiunilor. Separat, Packeta va putea folosi aproape 5.000 de oficii ale Poștei Române, extinzându-și rețeaua de puncte pentru ridicarea coletelor de la 1.024 la aproape 6.000.
- Un nou format regional. Zelenski a lansat „Inițiativa Carpaților”, la care sunt invitate România, Austria, Serbia, Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Formatul, care va fi prezentat în toamnă, ar urma să dezvolte proiecte comune de securitate, economie, logistică, reconstrucție, cultură și turism, inclusiv cu state care nu vor să ajute militar Ucraina.
- Tarifele lui Trump ajung din nou în instanță. O coaliție de 25 de state americane a dat în judecată administrația Trump, contestând taxele vamale de 10%–12,5% aplicate importurilor din 59 de țări și Uniunea Europeană. Statele susțin că invocarea muncii forțate este doar un pretext pentru refacerea tarifelor anulate anterior de Curtea Supremă și cer blocarea lor și restituirea banilor încasați.
Încheiem ziua încercând să dormim mai bine. Melatonina și magneziul pot ajuta, dar în situații diferite. Melatonina reglează ceasul biologic și poate fi utilă când adormi greu, lucrezi în ture, ai jet lag sau un program de somn dat peste cap. Se administrează, de regulă, cu două-trei ore înainte de culcare, în cea mai mică doză eficientă.
Magneziul poate ajuta mai ales la relaxarea musculară și în problemele ușoare sau trecătoare de somn, deși dovezile privind eficiența lui sunt mai slabe. Iar uneori cel mai bun început nu vine dintr-un flacon: aceeași oră de culcare, mai puțină lumină seara și puțină lumină naturală dimineața pot ajuta corpul să-și regăsească ritmul. |
Reflecția zilei: Ce contează nu e
Cine se mai întoarce în România? Doar 15% dintre românii din diaspora spun că revenirea în următoarele 12 luni este probabilă sau au stabilit deja când se întorc. Alți 15% sunt nehotărâți, iar 70% consideră puțin probabil să revină.
Potrivit studiului MKOR „Diaspora Sentiment 2026”, șansele întoarcerii scad puternic după primii cinci ani petrecuți în străinătate. După zece ani, integrarea în țara gazdă devine mult mai greu de abandonat, iar 55% dintre cei chestionați au depășit deja acest prag.
Ce i-ar putea aduce acasă? Un salariu competitiv și un sistem sanitar mai bun, indicate fiecare de 44% dintre respondenți, locuri de muncă mai bune – 36% – și stabilitate fiscală și legislativă – 34%.
Pentru comunitățile mai vechi din Italia și Spania, siguranța medicală contează în mod special. În general, diaspora nu mai cere doar bani mai mulți, ci un „stat compatibil”: servicii publice, reguli și instituții care să funcționeze la standardele cu care oamenii s-au obișnuit în țările în care trăiesc.
Românii rămân însă legați economic și civic de țară: 61% au trimis bani familiei, au renovat proprietăți sau au făcut alte investiții în România, iar 65% au votat la ultimele alegeri.
Însă, investițiile par să fie mai curând o formă de protejare a patrimoniului familiei decât pregătirea întoarcerii. În privința votului, neîncrederea în corectitudinea numărării și accesul dificil la secții sunt invocate fiecare de 20% dintre cei care nu au participat, iar 18% spun că nu s-au simțit reprezentați de candidați.
Și mai există un motiv important pentru care întoarcerea este tot mai greu de luat în calcul: 72% cred că românii au o imagine bună în țările gazdă, 48% se simt apreciați ca muncitori și calificați, iar 40% consideră că au drepturi și oportunități egale cu localnicii.
Probabil ca să nu ne deprime prea mult, studiul pune și câte o etichetă: românii din Italia sunt „veteranii nostalgici”, cei din Marea Britanie - „profesioniștii digitalizați”, cei din Germania - „specialiștii pragmatici”, cei din Spania - „ambasadorii nostalgici”, iar cei din Republica Moldova - „nativii de proximitate”.
Dacă am face o paralelă cu românii care rămân în țară aplicând criteriile intuite de „etichetare”, ce ne-ar putea ieși? „Nemulțumiții statornici”? „Emigranții rămași acasă”? „Prizonierii speranței”? |
