Volodimir Zelenski s-a dus la Davos, a vorbit o oră cu Trump și apoi a ținut un discurs în care a ales să spună adevăruri incomode, într-un moment în care te-ai fi așteptat să meargă ca pe gheață pentru a-și conserva șansele de ajutor atât de la aliații occidentali, cât și de la imprevizibilul Trump.
Dar Zelenski a criticat Europa și a zis că este timpul să încheiem cu Ziua Cârtiței:„Ordinea mondială provine din acţiune, iar noi avem nevoie doar de curajul de a acţiona fără ezitare. Acum, nu mai există mâine. Să punem capăt acestei zile a cârtiţei.”
Doar că, în viziunea lui, prin felul în care reacționează la evenimentele zilei - Ucraina, dar și recent Groenlanda - blocul comunitar pare mai degrabă „pierdut”, iar Europa un caleidoscop „frumos, dar fragmentat” de puteri „mici și mijlocii”.
„În loc să preia conducerea în apărarea libertății la nivel mondial, mai ales când atenția Americii se mută în altă parte, Europa pare pierdută, încercând să-l convingă pe președintele SUA să se schimbe, dar acesta nu se va schimba”, a spus Zelenski.
El a criticat și dependența Europei de SUA: „Europa are nevoie de forțe armate unite, forțe care pot apăra cu adevărat Europa astăzi. Europa se bazează doar pe convingerea că, dacă apare pericolul, NATO va acționa. (...) Iar NATO există datorită convingerii că SUA vor acționa, că nu vor sta deoparte și vor ajuta. Dar dacă nu o face? Credeți-mă, această întrebare este peste tot, în mintea fiecărui lider european”.
Și cancelarul german Friedrich Merz a cerut Europei, la Davos, să se pregătească pentru „o nouă eră a politicii marilor puteri”, care deja a început. „Noua lume a marilor puteri se întemeiază pe putere, forță și – dacă este necesar – chiar pe violență. Nu este un loc primitor”, a spus Merz.
Rusia, China și SUA sunt piese ale unei arhitecturi globale aflate în plină reașezare, iar Europa nu își mai poate permite luxul ezitării, a mai spus cancelarul german, care a cerut partenerilor europeni să se opună unei noi ordini mondiale modelate de marile puteri.
Pentru că „o lume în care contează doar puterea este un loc periculos, mai întâi pentru statele mici, apoi pentru puterile mijlocii și, în final, chiar pentru cele mari".
Pe subiect, notăm și opinia lui Henry J. Farrell, profesor de democrație și relații internaționale la Johns Hopkins University, care spune, într-un articol în New York Times, că singura modalitate de a menține independența europeană este escaladarea. Pentru asta, Europa trebuie să încorporeze în gândirea sa idei care par străine unui continent care preferă puterea soft în locul strategiilor de securitate dure – descurajarea, amenințările credibile și escaladarea dominației.
În ceea ce privește Ucraina, Volodimir Zelenski a spus, după întâlnirea cu Trump, că documentele menite să pună capăt războiului cu Rusia sunt „aproape gata” și a anunțat că vineri, în Emiratele Arabe, va avea loc o întâlnire în premieră între delegaţiile Ucrainei, SUA şi Rusiei. Donald Trump a fost foarte sumar în declarații. Mor prea mulți oameni, războiul "trebuie să se încheie", i-a transmis el lui Putin.
De altfel, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner se vor întâlni la Moscova cu Vladimir Putin. Witkoff a declarat că s-au făcut „multe progrese” și că negocierile se reduc la o ultimă problemă.
Iuriî Boieciko, directorul general al organizației caritabile Hope For Ukraine, cu sediul în SUA, crede însă că Zelenski a fost atras într-o capcană și că este „cel mai periculos moment pentru suveranitatea Ucrainei de la începutul invaziei”. Asta pentru că Trump consideră refuzul european în privința Groenlandei ca pe o trădare și e gata să pedepsească alianța occidentală prin „forțarea unei capitulări a Ucrainei".
Pe subiectul Groenlanda, au apărut diverse informații, pe surse, despre ce s-ar fi stabilit la întâlnirea dintre Donald Trump și Mark Rutte: SUA ar obține control direct asupra unor baze militare din Groenlanda, considerate teritoriu american, fără anexarea formală a insulei. SUA și-ar extinde prezența militară aici și ar putea să desfășoare operațiuni fără acordul Danemarcei sau al autorităților locale și chiar să exploateze resurse minerale. S-a zvonit și că nu a fost întocmit niciun document pentru că șefului NATO i-ar fi fost teamă că Trump îl va publica pe rețele.
În ultima zi de Davos, Donald Trump și-a lansat oficial Consiliul pentru Pace, în prezența liderilor din 20 de țări. Doar Ungaria, Bulgaria și Turcia au avut reprezentanți, dintre statele UE sau NATO. Nici Rusia și Belarus nu au fost prezente, deși au confirmat intenția de a intra în organizație.
Trump & ginerele au prezentat la Davos și planul pentru o „Nouă Gaza”, care ar transforma teritoriul palestinian devastat într-un complex luxos de zgârie-nori pe malul mării. „Voi avea mare succes în Gaza, va fi frumos”, a zis Trump, iar ginerele a completat: „Proiectul magistral” este „destinat unui succes fulminant”.
Și după ce a terminat cu Davos, Trump a dat la tv replica și celor care i-au dat asigurări că NATO ar interveni, dacă SUA ar avea nevoie (declarație a secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a și dat ca exemplu conflictul din Afganistan.)
Ei bine, Trump zice acum: „Noi nu am avut niciodată nevoie de ei. Vor spune că au trimis trupe în Afganistan… și au făcut-o, dar au stat puțin în spate, puțin în afara frontului”.
În timpul operațiunilor din Afganistan, conduse de SUA și care au durat 19 ani, și-au pierdut viața peste 1.000 de militari din țările aliate, inclusiv 27 din România.
După Davos, joi seara, liderii europeni s-au reunit la Bruxelles, într-un summit de urgență, pentru a discuta criza relațiilor transatlantice, Groenlanda, tarife, Ucraina. Înainte de întâlnire, președintele Nicușor Dan a vorbit despre poziția României. În principiu, Europa și România au nevoie de relația transatlantică, suveranitatea este ceva important, dar orice chestiuni în dispută trebuie rezolvate prin dialog.
Dincolo de războaie și tensiuni, energia eoliană și cea solară au depășit anul trecut combustibilii fosili în producția de electricitate a Uniunii Europene, marcând un „punct de cotitură major” pentru tranziția energetică. În 2025, turbinele eoliene și panourile fotovoltaice au generat 30% din electricitatea UE, în timp ce centralele pe cărbune, petrol și gaze au asigurat 29%.
Iar Coreea de Sud devine prima țară care adoptă un set complet de legi pentru reglementarea inteligenței artificiale. Legislația impune supraveghere umană strictă când AI e folosit în transport, sănătate sau finanțe. Companiile vor fi obligate să-și informeze clienții când produsele sau serviciile lor utilizează această tehnologie.
La noi, guvernul a început discuțiile pe limitarea cumulului pensie-salariu în sectorul public. Pensionarii cu pensii speciale care se reangajează la stat ar urma să primească salariul plus doar 15% din pensia specială (nu se aplică și la pensia standard, contributivă).
Numai că proiectul include multe excepții: aleșii locali, persoanele cu mandate constituționale (de ex. CCR, Avocatul Poporului), cadrele didactice din magistratură și învățământul militar. Legea, care ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027, mai prevede și stoparea detașărilor și reguli mai stricte pentru transferuri și suspendări.
Iar Ministerul Sănătății a lansat în consultare publică strategia de digitalizare a sistemului sanitar 2026–2030. Se prevede eliminarea dosarelor pe hârtie și a fișelor scrise de mână, urmând ca informațiile medicale să fie introduse o singură dată și folosite apoi peste tot în sistem. Datele pacienților ar urma să fie disponibile electronic pentru medici, indiferent de spital, clinică sau cabinet.
Și România are gata un studiu pentru construirea unei linii de tren rapid care să lege Constanța de Oradea, cu legătură mai departe spre vestul Europei. Traseul ar urma să treacă prin București, Brașov, Cluj-Napoca și alte orașe mari. Trenurile ar circula parțial pe linii modernizate și parțial pe linii complet noi, cu viteze de până la 250 km/h.
Proiectul este foarte mare și va fi făcut pe bucăți. Primele lucrări ar putea începe după 2026, dar chiar și dacă totul ar merge foarte bine, trenurile rapide nu vor circula mai devreme de după 2035. Costul total este estimat la aproximativ 15 miliarde de euro, bani care ar urma să vină din fonduri europene, bugetul statului și alte surse.
În timpul ăsta, justiția din România lucrează. Dosarul civil în care fostul sindicalist Liviu Luca şi apropiaţi ai acestuia trebuiau să plătească peste 15 milioane de lei către PSV Company SA (fosta Petromservice SA) - companie pe care Luca şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost acuzaţi că au devalizat-o, fiind şi condamnaţi, în primă instanţă, la plata despăgubirilor - se va relua de la zero, la un deceniu după ce a fost trimis în judecată (2016).
Între timp, faptele penale pentru care Liviu Luca şi apropiaţii săi au fost trimişi în judecată s-au prescris.
Încheiem ziua cu un record (neașteptat?). Thriller-ul cu vampiri „Sinners”, a cărui acțiune se petrece în perioada segregației din SUA, cu Michael B. Jordan în rolul principal, este marele favorit la Oscar.
Filmul a primit 16 nominalizări, doborând recordul stabilit de „All About Eve”, „Titanic” şi „La La Land”, iar Ryan Coogler a primit pentru prima dată nominalizări pentru regie şi scenariu.
Filmul va intra în gala din 15 martie ca mare favorit și se va confrunta cu pelicule precum ”One Battle After Another”, ”Frankenstein”, ”Hamnet” sau ”Marty Supreme” pentru cel mai bun film. |
