Donald Trump a primit o lovitură grea. Directorul Centrului Național Antiterorism al SUA (NCTC), Joseph Kent, a demisionat din funcție și a făcut publică scrisoarea adresată președintelui american.
A spus că „Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru națiune” și că războiul a fost pornit în urma unei campanii de dezinformare și a presiunilor Israelului și a puternicului său lobby american. Nu poate să susțină trimiterea unei noi generații să lupte și să moară într-un război care nu aduce niciun beneficiu poporului american, așa că își dă demisia.
NCTC a fost creată după atacurile de la 11 septembrie, pentru a centraliza și analiza informațiile despre terorism provenite de la toate agențiile de informații ale SUA.
Lovitura încasată public s-a adăugat refuzului direct exprimat vocal de majoritatea statelor cărora Trump le-a cerut să participe cu nave de luptă la „eliberarea” Strâmtorii Ormuz.
Rezultatul: un Donald Trump dezlănțuit. A zis că statele NATO au făcut o greșeală prostească și că oricum nu mai are nevoie de ajutorul lor. De fapt, nu mai are nevoie de ajutorul nimănui și nici nu a avut vreodată. Pentru că Iranul a fost deja decimat, iar SUA sunt cea mai puternică țară din lume.
În plus, într-un interviu telefonic acordat Financial Times, Donald Trump a avertizat că NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău” și chiar a sugerat că ar putea reconsidera finanțarea pe care SUA o acordă NATO, „care se ridică la mii de miliarde de dolari și din cauza căreia americanii se confruntă cu deficit”. (În realitate, e vorba despre bugetul apărării pe care fiecare stat NATO îl alocă pentru propria securitate).
În ce privește finalul războiului, Trump a spus că „încă nu suntem pregătiți să plecăm. Vom pleca însă în viitorul apropiat, destul de curând”.
În spatele focului de artificii, ziua 18 a războiului din Orientul Mijlociu a venit cu lovituri sistematice de ambele părți. Israelul a anunțat și că a mai ucis doi lideri iranieni, iar Iranul respinge orice idee de pace. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, ar fi refuzat deja două propuneri de armistițiu și promite în continuare răzbunare împotriva SUA și Israelului.
Strâmtoarea Ormuz rămâne cea mai mare problemă. BERD avertizează asupra unui nou șoc pentru economiile emergente, iar Emirates operează zboruri aproape goale către Dubai, deoarece călătorii evită Golful Persic.
CNN scrie că declarațiile președintelui Trump pe tema războiului din Iran sunt confuze, inconsecvente și contradictorii. „De multe ori, lasă impresia că omul care conduce efortul de război nu este prea bine familiarizat cu detaliile și nici prea curios în privința lor”.
Iar Boardul editorial al The New York Times spune că este posibil ca Trump să fi intrat în acest război fără să fi avut o strategie clară. (...) De fapt, „războiul a devenit un exemplu al stilului haotic și dominat de ego al lui Trump în exercitarea președinției”.
Cert e că până și unii dintre susținătorii mai influenți ai lui Trump încep să se clatine. „A candidat promițând că nu vor mai exista războaie, că va pune capăt acestor războaie stupide, lipsite de sens”, a spus realizatorul de podcast Joe Rogan. „Și apoi ajungem să avem unul despre care nici măcar nu putem defini clar de ce l-am pornit”.
Nestingherit, Donald Trump a confirmat că vrea să amâne cu „aproximativ o lună” vizita pe care urma să o facă în China la sfârșitul lunii martie, în care urma și o întâlnire foarte așteptată cu liderul chinez Xi Jinping.
Și a reluat amenințările la adresa Cubei, despre care spune că este în colaps: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba. Fie că o eliberez, fie că o iau – cred că aș putea face orice vreau cu ea”. În timpul ăsta, Cuba se confruntă cu o pană generală de curent, care afectează aproape întreaga populație, generată de blocada petrolului impusă de SUA.
„Cu adevărat nu mă tem de nimic”, a culminat Trump, într-un răspuns pentru Sky News.
Cu ochii la războiul care ține lumea pe muchia unei crize economice, România e alertată de războiul de la granițe, care a împlinit deja 1483 de zile. Două alerte pentru populația din nordul județului Tulcea (una la 1:40 și a doua la 19:17), avioane ridicate de la sol, după ce au fost detectate semnalele unei drone în apropierea spaţiului aerian naţional.
În timpul ăsta, Ucraina a cedat și a anunțat că acceptă sprijin tehnic și financiar din partea UE pentru repararea conductei Drujba, în scopul reluării fluxului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. În weekend, Volodimir Zelenski denunța un șantaj din partea UE și spunea că reluarea livrărilor este o idee proastă.
Decizia vine cu două zile înaintea summitului liderilor europeni. În acest moment, nu este clar dacă acordul îl va determina pe Orban să ridice veto-ul asupra pachetului de 90 de miliarde de euro împrumuturi de la UE pentru Ucraina.
La noi, avem spectacol la dezbaterea bugetului. Nu e cu cifre și competență, ci cu violențe și limbaj suburban. La dezbaterea din comisia de buget finanțe, deputatul PSD Adrian Câciu a luat-o de mână pe liberala Gabriela Horga, care conducea şedinţa, după care a început să ţipe la ea şi să dea cu pumnul în masă.
Și la prezentarea bugetului Ministerului Mediului de către ministrul Diana Buzoianu, Romeo Lungu, tot de la PSD, a țipat la ea, spunându-i că e „incompetentă”. După care, o parte dintre parlamentari au început să fluiere, iar Diana Buzoianu i-a replicat că nu îi crește „bărbăția” dacă țipă și că „aroganţa şi lătrăturile nu ţin loc de argumente".
Dezbaterea bugetului Ministerului Apărării în comisiile de Buget-Finanțe a degenerat rapid într-un scandal, după ce senatorul PACE Ninel Peia a intrat în sala comisiei și l-a întrerupt pe ministrul Apărării, Radu Miruță, în timpul prezentării, întrebându-l dacă a făcut armata și reproșându-i că nu știe să tragă cu arma.
Bugetul Ministerului Apărării a fost aprobat în comisii - 40 de voturi „pentru” și nouă abțineri - și cu un amendament controversat (votat de PSD, AUR și PACE) - acordarea unor ajutoare „one-off” pentru militarii pensionari cu venituri sub 3.000 de lei.
A fost avizat și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), care are alocări în creștere cu peste 450% față de anul trecut. Nu mai puțin de 300.000 de euro sunt destinați achiziției unui soft, bazat pe inteligență artificială, menit să facă investigații complexe pentru a combate dezinformarea în mediul online.
Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, fără amendamente, și bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție pe anul 2026. Deși sumele alocate cresc cu circa 50% față de anul trecut, reprezentanții instituției au anunțat că vor cere sume suplimentare, pentru că banii nu ajung.
Votul în plen al bugetului pe 2026 este programat pentru joi.
Până atunci, am avut parte de a opta majorare a prețurilor la carburanți de la începutul războiului din Iran. Motorina a depășit pragul de 9 lei pe litru şi la Petrom, iar benzina se apropie rapid de acest nivel. După 8 scumpiri aplicate în luna martie, prețurile au crescut semnificativ: +83–85 bani/l la motorină și +63–65 bani/l la benzină. Un plin de 50 de litri de motorină costă astăzi cu 82 de lei mai mult decât în 31 decembrie.
Deși recunoaște că situația internațională este dificilă, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că în acest moment, România are suficienți carburanți (2,1 milioane de tone, echivalent petrol, din care 56% sunt în țară). Suficienți și în condițiile în care companiile din România și populația au cumpărat o cantitate de carburanți de patru ori mai mare, ca să-și facă stocuri.
Evoluții sunt și la interviurile CSM pentru șefii marilor parchete. Marinela Mincă a primit aviz negativ pentru funcția de procuror-șef adjunct la DNA (5 la 1). În schimb, procurorul Marius Ionel Ștefan a primit aviz favorabil pentru aceeași funcție (5 pentru, 1 contra).
În cazul lui Alex Florența, actual procuror general propus adjunct la DIICOT, și a actualului șef DNA, Marius Voineag, propus pentru funcția de adjunct al procurorului general, avizele au fost amânate, voturile înregistrând egalitate. Este a patra amânare pentru Florenţa şi a treia pentru Voineag.
După reaudierea la MJ a celor care nu au primit aviz favorabil, propunerile vor ajunge la președinte. Momentul așteptat de toată lumea.
Încheiem o zi agitată cu un leac egiptean pentru tratarea bolilor oculare. Este vorba despre o reinterpretare a unui text medical egiptean vechi de aproximativ 3.500 de ani, care sugerează că medicii din Antichitate ar fi folosit laptele matern pentru tratarea anumitor afecțiuni oculare.
Potrivit cercetătorilor, pacienților li s-ar fi aplicat lapte direct pe ochi, iar această practică ar putea avea o explicație biologică reală, nu doar una ritualică.
În document se menționează că laptele putea fi folosit pentru eliminarea „sângelui din ochi” și pentru „deschiderea vederii”. De asemenea, sunt menționate inflamațiile oculare și o formă necunoscută de orbire ca posibile afecțiuni tratate astfel. Rețetele indică în mod specific laptele provenit de la o femeie care a născut un băiat.
Experimente realizate pe șoareci au arătat că laptele uman poate accelera vindecarea suprafeței corneei după leziuni, datorită factorilor de creștere pe care îi conține. Iar autorii studiului consideră că laptele matern ar putea deveni, teoretic, o soluție mai ieftină pentru tratarea ochiului uscat. |
Reflecția zilei: Furia
Peter Baker scrie în NYT:
„Operațiunea Epic Fury este o etichetă potrivită pentru acest război. După propria descriere a președintelui, tot ceea ce face el este epic - cel mai mult, cel mai mare, cel mai bun. (...)
În plus Trump este, fără îndoială, mânat de furie. Mânia se află în centrul unei mari părți din ceea ce face. (...)
Furia față de străinii care vin în această țară și îi schimbă natura. Furia față de aliații care profită de America. Furia față de democrații care i se opun. Furia față de republicanii care i se opun.
Furia față de oamenii numiți de el pe care îi consideră insuficient de loiali. Furia față de procurori, agenți FBI, judecători, jurnaliști, case de avocatură, universități de elită, figuri culturale, lideri corporatiști, institute de sondare a opiniei, bancheri centrali și Comitetul Nobel norvegian”.
La modul general, furia este o emoție intensă de apărare și reacție la ceva perceput ca amenințare, nedreptate, umilință, frustrare sau încălcare a unei limite. Nu este doar „o stare proastă”, ci un răspuns complex al minții și corpului, pregătit pentru confruntare.
Atunci când este asociată puterii, simplifică lumea într-un mod extrem de periculos: loiali și dușmani, învingători și trădători etc.
Dintr-o stare de consternare, mă întreb, cine o să se facă țăndări primul (prima) și cât de departe (mai) poate merge o lume condusă de lideri care confundă forța cu furia? |
