A doua zi a Forumului Economic Mondial de la Davos a fost marcată de discursul lui Donald Trump, care a vorbit despre NATO, Europa şi Groenlanda. A ajuns cu întârziere, pentru că i s-a stricat avionul, dar a vorbit mai bine de o oră, deși avea alocate 20 de minute. Iar mii de oameni s-au călcat pe picioare ca să îl asculte.
Au aflat de la el că SUA încep negocieri imediate pentru cumpărarea Groenlandei și nu vor folosi forța să o obțină („Probabil că nu am obține nimic decât dacă aș folosi forță excesivă, unde am fi, sincer, de neoprit”.), că la câte au făcut SUA pentru NATO, Groenlanda e „o cerere foarte mică” și că numai SUA pot proteja „această bucată gigantică de gheață”, așa cum au făcut-o și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce Danemarca a căzut pradă naziştilor în șase ore.
„Ați fi vorbit germană sau japoneză fără noi. Am dat Groenlanda înapoi Danemarcei. Ce proști am fost! (...) Puteți spune DA și vom fi foarte recunoscători, sau puteți spune NU și ne vom aminti", a fost concluzia lui Trump pe subiect.
Afirmația lui Trump conform căreia SUA au returnat Groenlanda Danemarcei după cel de-al Doilea Război Mondial este falsă - Statele Unite nu au deținut niciodată teritoriul autonom, amintește The Guardian. Groenlanda face parte de secole din Regatul Danemarcei, fapt stabilit de dreptul internațional și recunoscut chiar de SUA. Deși americanii au înființat baze militare în Groenlanda (printr-un acord de securitate cu Danemarca în timpul războiului), acest lucru nu a conferit un drept de proprietate. În 1946, președintele de atunci, Harry Truman, a propus în secret să cumpere Groenlanda, dar în cele din urmă ideea a fost respinsă de danezi.
Am mai aflat că fără SUA nimic nu e.
„Nu ați avea NATO dacă nu m-aș implica. Nu apreciază ceea ce facem. Vorbesc despre NATO și Europa".
„Mi-am dat seama că Statele Unite țin pe linia de plutire întreaga omenire. (...) Fără noi, nicio țară reprezentată aici nu mai există".
„Elveţia câştiga enorm de mult pe seama SUA. Mi-am dat seama că sunt buni doar datorită nouă”. „Prim-ministrul ţării, cred că era o femeie, m-a sunat pentru a refuza aceste taxe vamale, spunând că ţara ei este mică. Şi, să fiu sincer, m-a enervat şi i-am spus: mulţumesc, doamnă, la revedere. Şi am trecut la 39%”.
Mai pe seară, Trump a anunțat că a renunțat la tarifele de la 1 februarie pentru țările europene pentru că s-a înțeles cu șeful NATO, Mark Rutte, asupra „cadrului unui viitor acord cu privire la Groenlanda și la întreaga regiune arctică”. Nu a dat detalii, dar a zis că soluția găsită va fi una „excelentă pentru SUA și pentru toate națiunile NATO”. Și că încep negocieri pe subiect.
Între timp, Parlamentul European a decis blocarea acordului comercial cu SUA până la încetarea amenințărilor la adresa Groenlandei.
Iar The Guardian comentează: Donald Trump a declarat că „fără noi, majoritatea țărilor nici măcar nu ar funcționa”. Dar pentru prima dată după multe decenii, mulți lideri occidentali au ajuns la concluzia opusă: vor funcționa mai bine fără SUA.
Individual și colectiv, ei au decis „să trăiască în adevăr” – expresia folosită de disidentul ceh Vaclav Havel și menționată de prim-ministrul canadian, Mark Carney, în discursul său. Nu vor mai pretinde că SUA sunt un aliat de încredere sau chiar că vechea alianță occidentală există.
Marele perdant al ultimului show pus în scenă de Donald Trump este Ucraina. Cu ochii pe „bucata de gheață” și pe Consiliul mondial al Păcii, a fost anulată semnarea acordului de 800 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei, după încetarea războiului.
În timp ce Trump spunea la Davos că există „o ură anormală” în relația Rusia - Ucraina, a fost ziua 1428 de război, în care Rusia a lansat încă un atac aerian asupra Kievului, țintind infrastructura energetică. Peste un milion de locuitori ai capitalei ucrainene au rămas fără curent, iar sistemul energetic al țării e într-o situație critică.
Situație în care Zelenski a transmis că nu are timp de vorbe fără relevanță și întâlniri de catifea. Și a explicat de ce nu „umblă teleleu” pe la Davos: „Rachetele de apărare aeriană sunt necesare zilnic. Arme sunt necesare zilnic. Echipamente pentru reconstrucție și rezerve sunt necesare zilnic. Dacă formatul de la Davos va livra acest lucru – rezultate reale pentru Ucraina – Ucraina va fi reprezentată acolo. Nimeni nu are nevoie de politică goală sau discuții fără rezultate.”
Mark Rutte i-a dat un premiu de consolare în discursul său: „Prioritatea noastră numărul unu ar trebui să fie Ucraina, iar apoi putem discuta toate problemele, inclusiv Groenlanda. Dar Ucraina ar trebui să fie pe primul loc, deoarece este crucială pentru securitatea noastră europeană și americană”.
Remarcabil a fost și discursul premierului Canadei, Mark Carney, care a avertizat că ordinea globală din ultimele decenii este „ruptă” și că puterile medii trebuie să coopereze autentic pentru a face față presiunilor marilor puteri. El a pledat pentru un nou tip de cooperare internațională, diferită de multilateralismul clasic.
Iar emblematică pentru atmosfera din acest an a fost o întâmplare de marți seara, relatată de presa internațională. Președinta BCE, Christine Lagarde, a ieșit din sala unde avea loc un dineu, în momentul în care secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a început să lanseze un val de critici la adresa Europei.
În urma reacțiilor negative, a plecărilor din sală și a degenerării atmosferei (inclusiv prin huiduieli din sală), în ciuda apelurilor sale la calm, directorul general al BlackRock – gazda evenimentului – a decis să încheie dineul înainte de servirea desertului. Ironia situației a fost cu atât mai mare cu cât tema ediției din acest an a reuniunii de la Davos a fost “Spiritul dialogului”.
Dincolo de Davos, o analiză recentă arată că UE și Marea Britanie au ajuns într-o nouă formă de dependență energetică. După ce au redus drastic importurile de gaze naturale din Rusia (de la 60% din importurile europene în 2019, la doar 8% în 2025), acum importă masiv gaze naturale lichefiate din SUA (61% doar în 2025, saltul față de 2019 fiind de aproape 500%). Practic, Europa a schimbat o dependență cu alta.
Iar Forțele Armate Canadiene au luat în calcul, pentru prima dată în ultimul secol, un scenariu extrem, în care forțele americane ar putea lansa o invazie dinspre sud și ar reuși să cucerească pozițiile strategice ale Canadei pe uscat și pe mare în mai puțin de o săptămână – posibil chiar în două zile.
Concluzia: Canada nu poate face față unui atac convențional al SUA, de aceea, se vor aplica tactici de gherilă: ambuscade, sabotaje, atacuri cu drone și operațiuni de tip „lovește și fugi”, desfășurate de mici unități de luptători de gherilă sau chiar de civili înarmați.
Și un raport ONU arată că după decenii de supraexploatare, poluare și presiuni climatice tot mai intense, lumea a intrat deja într-o eră de „faliment global al apei”. Mai exact, rezervele de apă din râuri, lacuri și straturi acvifere se epuizează într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea naturii de a le reface.
La noi, AUR a sărit din nou de pragul de 40% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare. Potrivit unui sondaj INSCOP Research, cu 40,9%, partidul condus de George Simion se apropie de scorul cumulat al următoarelor trei formațiuni clasate – PSD (18,2%), PNL (13,5%) și USR (11,7%) - care adună împreună 43,4%.
Imaginea mare arată că în ultimele nouă luni, variațiile au fost reduse pentru toate partidele, iar România se află, la începutul lui 2026, într-un „statu-quo politic rigid”, care descurajează rupturile majore și crizele politice de amploare, spune Remus Ștefureac (INSCOP)
Iar cifra zilei vine de la Autoritatea Electorală Permanantă, care a anunțat că alegerile organizate în anii 2024 și 2025 ne-au costat peste 680 de milioane de euro, cele mai mari cheltuieli fiind generate de alegerile prezidențiale - peste 300 milioane de euro.
Încheiem ziua cu o recomandare de lectură - o amplă analiză din The Atlantic, scrisă de Robert Kagan, cercetător senior la Brookings Institution, asupra schimbărilor fundamentale din lume și a efectelor pe care le vor avea aceste schimbări.
„Donald Trump vrea să revină la ordinea internațională din secolul al XIX-lea. Dar tot ce va reuși până la urmă va fi să facă America mai puțin prosperă și întreaga lume mai puțin sigură. (...) Puterea americană care a susținut ordinea mondială din ultimii 80 de ani va fi acum folosită pentru a o distruge.
Americanii intră în cea mai periculoasă lume pe care au cunoscut-o de la Al Doilea Război Mondial încoace, una care va face ca Războiul Rece să pară o joacă de copii.
Noua lume, pe care o conturează acum Trump, va semăna foarte mult cu cea de dinainte de 1945, cu multiple puteri mari aflate în competiție și cu un conflict care se va extinde ca niște metastaze. (...) Americanii nu sunt însă pregătiți nici material, nici psihologic pentru acest viitor”. |
Reflecția zilei: Un zvâc
Prima poziționare cu atitudine a României - prin vocea ministrului său de Externe - față de o chestiune importantă, cu actori mari și relevanți.
În discursul său de la Davos, Donald Trump s-a plâns, din nou, că nu știe dacă NATO va ajuta SUA, dacă ar fi cazul: „noi vom fi acolo pentru NATO, dar nu cred că ei vor fi acolo pentru noi dacă am fi atacați de X țară. NATO a tratat SUA incorect”.
Victimizare care ignoră un adevăr binecunoscut: în istoria Alianței, Articolul 5, care prevede că un atac la adresa oricărui stat al NATO este considerat un atac asupra tuturor țărilor membre, a fost activat o singură dată. Mai exact, SUA au activat Articolul 5 după atentatele de la 11 septembrie 2001, iar restul statelor s-au mobilizat și au ajutat.
La scurt timp după ce Donald Trump a făcut afirmația în discursul său de la Davos, ministrul de Externe român, Oana Țoiu, a postat pe X:
„Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie.
România a răspuns apelului, deși nu era membru NATO la acel moment. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau deja spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați.
Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie.
Istoria a răspuns deja la această întrebare”.
Bine spus, bine scris. De data asta, doar (poate) un reper, nu o întrebare. |
