Deși a fost haos total și la acel moment, prima nominalizare a lui Nicușor Dan pentru poziția de premier al României se dovedește acum absolut decentă.
La 45 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan, spectacolul este complet. Recrutarea de voturi se face de către nominalizatul Veștea alături de Marian Neacșu, eminența cenușie a PSD în materie de învârteli. De unde voturile erau sigure, acum sunt acceptabile și cele de la AUR, că sunt date „din patriotism”. Iar grupurile mici și extremiste din parlament nu irosesc oportunitatea de a pune condiții maximale.
Facem o scurtă recapitulare cu ce știm la acest moment, cu mențiunea că dl. Veștea are o capacitate de a-și schimba deciziile cu care nici măcar onlineul nu reușește să țină pasul.
La ora 10:00 a expirat ultimatumul dat de PNL, Veștea nu și-a depus mandatul, așa că PNL a informat că, deocamdată, desemnatul lui Nicușor Dan „se situează în afara" PNL. Miercuri ar urma să aibă loc o reuniune a Consiliului Național, iar duminică un Congres extraordinar în care să fie consemnată excluderea lui Veștea din partid.
În timpul ăsta, Veștea a dat o fugă până la Cotroceni, să se vadă cu președintele, apoi s-a întâlnit și cu Sorin Grindeanu. Care i l-a împrumutat pe Marian Neacșu (s-a autodescris ca fiind „însoțitorul și mjilocitorul" lui Veștea).
Împreună s-au văzut, la Vila Lac, cu reprezentanții PACE (au zis că îl votează, dar vor să participe la guvernare, cel puțin la nivel de secretari de stat, și să fie incluse unele dintre solicitările lor în programul de guvenare), POT (îl votează, dacă va satisface cerințele celor 600.000 de cetățeni care au votat POT), Uniți pentru România, al lui Ponta („nu suntem în niciun caz anti-Veștea”, dar să vedem mai întâi guvernul și programul).
Planul lui Veștea este ca miercuri să depună în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Şi joi sau vineri să se voteze guvernul deja.
Va fi un guvern politic, cu miniștri din PSD și PNL, dar și tehnocrați, unii dintre ei fiind de pe lista lui Tomac. Mai spune că actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, și-ar fi exprimat dorința de a face parte din noul guvern. Iar la USR nu insistă, pentru că e timpul scurt și „țara are nevoie să fie guvernată. În schimb, pe UDMR o așteaptă „cu drag”.
În ceea ce privește voturile, de unde luni avea asigurate vreo 240 (peste cele 233 de care are nevoie), acum spune că mizează și pe voturi de la PNL, chiar și de la USR și că nu îl deranjează voturi de la AUR (Petrișor Peiu îi dă replica, spunându-i ca visează și că AUR nu îi va vota guvernul).
Veștea, însă, este convins că guvernul va trece pentru că „România are nevoie de stabilitate, de un executiv funcțional și de decizii care nu mai pot fi amânate”.
De partea cealaltă, înainte de expirarea termenului dat lui Veștea, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Dominic Fritz și Kelemen Hunor.
Ulterior, UDMR a anunțat că a decis să nu facă parte din acest guvern și a recomandat parlamentarilor săi să nu-l voteze. Kelemen Hunor zice că prtidele din fosta coaliţie trebuie să se aşeze din nou la masa negocierilor şi să ajungă la un acord cu privire la o soluţie viabilă: un guvern majoritar sau un guvern minoritar, susţinut în condiţii clare.
Propunerile care se conturează în discuțiile PNL-USR-UDMR (după ce Bolojan ar fi acceptat să renunțe la varianta în care el să rămână premier) sunt:
- guvern minoritar PSD (cu premier Grindeanu), susţinut şi bine condiţionat în Parlament de PNL, USR şi UDMR
- guvern minoritar PNL, USR, UDMR (cu premier Nazare - ministrul de Finanţe sau Abrudean - preşedintele Senatului), susţinut şi strâns în corzi în Parlament de PSD
Curs de Guvernare argumentează de ce, în acest moment, din punct de vedere politic și economic, singura soluție viabilă atât pentru Nicușor Dan, cât și pentru PSD e un guvern minoritar PNL-USR-UDMR-minorități, condus de actualul ministru de Finanțe, Alexndru Nazare.
Iar Emilian Isailă face o analiză a evenimentelor și concluzionează: Ceea ce se întâmplă acum pe scena politică nu e altceva decât prăbușirea zgomotoasă a social-democraților, care, după doi ani electorali catastrofali, au refuzat reformarea partidului și clarificarea ideologică. Încăpățânarea actualei conduceri a PSD a fost atât de mare, încât a preferat să arunce coaliția forțelor democratice în aer, una care le asigura revenirea la putere în prima parte a anului 2027.
Ca să nu rămânem deprimați, consemnăm și „glumițe politice” asumate:
Zice purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond: „Bag picioru’ , mă duc să beau o bere. Mâine dimineață am în plan o alergare de 21 km, îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, eu aș fi noul candidat. Doamne ajută!”
Iar ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), s-a exprimat plastic pentru a descrie situația în care ne aflăm: „Ceea ce vedem în zilele acestea este un om politic mic care trădează liberalismul și căruia, din păcate, acum îi vede o țară întreagă limitele. (...) Știți, era o vorbă. S-a urcat maimuța în copac și i se vede fundul. Îmi pare rău, acesta este Adrian Veștea și sper să nu ajungă premier, pentru că atunci greșelile și aroganța lui vor costa România”.
În timpul ăsta, a venit verdictul în Dosarul 10 august (toți șefii Jandarmeriei au fost achitați) și o motivare suspect de rapidă.
În motivarea judecătorului Tribunalului Militar București se arată că nu au fost probe care să dovedească reprimarea violentă a manifestanților, mulțimea nu era oricum exclusiv pașnică, pentru că pe parcursul serii unii protestatari au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte.
Mai mult, ca să fie declarate vinovate, forțele de ordine trebuiau să încalce legi sau ordonanțe, nu doar ordine și regulamente interne ale MAI și Jandarmeriei. Iar faptul că ordinul de intervenție a fost semnat după începerea operațiunii nu dovedește automat existența unui fals.
Nu în ultimul rând, în privința gazelor lacrimogene, intervenția nu a vizat copiii, persoanele vârstnice sau persoanele vulnerabile ca atare, ci dispersarea grupurilor considerate violente, iar simpla lor prezență în mulțime nu putea bloca orice acțiune de restabilire a ordinii.
Instanța nu a exclus abuzuri individuale, a și menționat două, din care la unul a intervenit deja prescripția răspunderii penale.
Tot justiția a făcut ca o minune să nu țină decât trei zile: RA-APPS a retras deja de pe site informațiile despre imobilele închiriate persoanelor fizice, după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea prevederilor hotărârii de guvern care obliga instituția să publice aceste date.
Iar Gabriel Kolbay a făcut demersuri și a aflat cât a plătit Primăria Capitalei, din banii bucureștenilor, pentru a-l despăgubi pe Costică Constanda pentru că nu a putut să construiasă ce voia pe un teren pe care îl deținea. 126,28 milioane de euro, din care 75,724 milioane euro - debitul principal (contravaloarea terenului și sulta) și 50,55 milioane de euro - dobânzi. Totul a pornit de la cumpărarea unor drepturi de despăgubire și schimbul unui teren de puțin peste 3 ha.
În lume, sunt tensiuni majore în Canalul Mânecii, după ce o fregată rusească a tras în apropierea unui iaht britanic. Ministerul britanic al Apărării investighează informațiile potrivit cărora fregata rusă Amiral Grigorovici ar fi tras focuri de avertisment la mai puțin de 500 de metri de un iaht britanic aflat în Canalul Mânecii. Nu au fost raportate victime.
Iar acordul lui Trump cu Iranul este deja pus sub semnul întrebării.
Preţurile petrolului au scăzut cu aproximativ 4%, atingând noi minime ale ultimelor trei luni, după ce investitorii au devenit mai optimişti că SUA şi Iranul ar putea ajunge la un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Însă realitatea arată că redeschiderea Strâmtorii Ormuz va dura săptămâni. Până când proprietarii de nave se conving că acordul este sigur.
Mai mult, o investigație Reuters arată că Armata SUA coordonează o amplă operaţiune de transferuri maritime de petrol în apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind o metodă asemănătoare celei utilizate de Iran de ani de zile pentru a evita sancţiunile internaţionale.
Operaţiunea a debutat la începutul lunii mai şi a implicat cel puţin 92 de nave. Petrolul este transferat între petroliere în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite. Navele, care pleacă la intervale calculate şi păstrează distanţe de aproximativ 3–4 kilometri una faţă de alta, navighează cu transponderele oprite şi cu luminile reduse, fiind monitorizate de drone aeriene şi maritime, precum şi de elicoptere militare americane.
După traversarea Strâmtorii Ormuz, petrolierele mai mici transferă încărcătura către superpetroliere de tip VLCC aflate în aşteptare. Fiecare operaţiune durează între 24 şi 40 de ore, după care navele încărcate pleacă spre destinaţiile finale.
Ancheta mai arată că elicopterul Apache doborât de Iran pe 9 iunie participa la această misiune.
Ce șanse sunt ca acordul să fie unul care să restabilească un nivel de siguranță rezonabil în regiune? Nu prea mari, scrie presa internațională, care arată că memorandumul ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Detaliile privind programul nuclear iranian rămân neclare, Israelul este nemulțumit, iar în Partidul Republican au apărut deja acuzații că Washingtonul a făcut prea multe concesii Teheranului.
Între timp, Ucraina a lansat, în ziua 1574 de război, unul dintre cele mai ample atacuri aeriene asupra Moscovei, ca represalii la atacurile de luni ale Rusiei asupra Kievului. Autoritățile ruse spun că peste 60 de drone care zburau spre capitală ar fi fost doborâte, dar pe rețelele de socializare au apărut mai multe înregistrări video care surprind o dronă lovind în plin un bloc înalt, precum și un incendiu puternic într-o zonă industrială.
Iar Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Donald Trump și Emmanuel Macron în marja summit-ului G7 din Franța. În prima întâlnire față în față după patru luni, Zelenski i-a cerut lui Trump să ofere licența pentru fabricarea de sisteme și rachete de apărare aeriană în Ucraina și Europa.
Încheiem ziua cu lumea cu o descoperire cu potențial mare impact. Un medicament experimental dezvoltat în Marea Britanie ar putea crește eficiența imunoterapiei, oferind o nouă șansă pacienților cu forme avansate de cancer, care nu mai răspund la tratamentele existente.
Rezultatele preliminare ale studiului arată că noua terapie a redus dimensiunea tumorilor la pacienți diagnosticați cu șase dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. Tratamentul a încetinit progresia bolii timp de cel puțin șase luni la 18% dintre pacienții cu cancer de col uterin, 32% dintre cei cu cancer hepatic, 36% dintre pacienții cu cancer de vezică urinară și 38% dintre cei cu tumori ale capului și gâtului.
Cele mai bune rezultate au fost observate în cancerul colorectal și pulmonar, unde boala a fost ținută sub control la peste jumătate dintre participanți. |
