A fost o zi agitată politic, atât de apropierea momentului (luni) când este de așteptat ca PSD să anunțe retragerea sprijinului pentru premierul Bolojan, dar și de reacțiile virulente la poziționarea - dezamăgitoare pentru mulți susținători - a președintelui Nicușor Dan.
Mai întâi s-a exprimat premierul Ilie Bolojan. A acuzat PSD de „joc dublu” și de declanșarea unei crize politice, care pune în pericol și cei 8 miliarde de euro bani europeni pe care trebuie să îi merităm până la finele lunii august.
A mai spus Bolojan că PSD își dorește un premier de tip marionetă și un PNL de tip obedient. Și vor să-l înlăture deoarece „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat”.
Una peste alta, „zarurile au fost aruncate”, Bolojan nu va demisiona și va folosi toate pârghiile legale pentru a continua guvernarea.
A ieșit apoi Sorin Grindeanu, care a zis că după decizia de luni, PSD este dispus să participe „activ la rezolvarea rapidă a unei crize politice”. Că nu se poate face majoritate fără PSD și AUR și că vrea coaliție cu partidele proeuropene și chiar e dispus să „preia guvernarea”.
Pe surse, și asta o pun aici doar ca exemplu că oricând poate să apară ceva care să ne uimească, George Simion și Călin Georgescu s-au întâlnit la Biblioteca Națională, unde timp de o oră ar fi discutat varianta ca AUR să meargă la consultările de la Cotroceni cu Călin Georgescu propunere de premier. Din reacțiile AUR, pare că a fost o inițiativă pe persoană fizică.
În ce-l privește pe Nicușor Dan, după interviul de la Europa FM, a fost o revărsare de critici și „lepădare” de el din partea susținătorilor, a analiștilor politici, organizațiilor civice. Atât din cauza poziționării față de șantajul PSD și a asumării poziției de „mediator”, cât și a declarațiilor că noul procuror general, Cristina Chiriac, nu are nicio vină - nici profesională, nici morală - în dosarul de abuz asupra minorilor al episcopului de Huși.
Într-o scrisoare deschisă, 25 de organizații și grupuri civice își exprimă nemulțumirea față de cum își exercită mandatul Nicușor Dan: „Votul primit nu a fost unul de încredere oarbă, ci un mandat condiționat de reforme reale și de respectarea angajamentelor asumate. Astăzi, acest mandat este grav compromis. La fel ca predecesorul dumneavoastră, riscați să rămâneți în istorie nu ca un reformator, ci ca un continuator al unui sistem pe care ați promis că îl veți destructura”.
Iar jurnaliștii care au documentat agresiunile sexuale ale fostului episcop de Huși îi demontează punct cu punct declarațiile, acuzându-l că e avocatul unei procuroare care a protejat violatori.
Grindeanu, în schimb, s-a declarat mulțumit de jocul lui Nicușor Dan: „Nu avem o istorie comună, dar a înțeles foarte bine rolul său de mediator”. Paie pe foc.
În timpul ăsta, barometrul Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), arată cum stăm cu încrederea în politicieni. Pe primul loc se află liderul AUR, George Simion (31,3%), urmat de președintele Nicușor Dan (24,2) și de premierul Ilie Bolojan (21,8%). Anca Alexandrescu (20%) și Olguţa Vasilescu (16%) completează top 5.
La partide, primul în intenția de vot este AUR (35,8%), la mai mult de dublul scorului următorului (PSD, 17,2%), însă mult sub 40%, cum a fost cotat anterior. Se observă și o revigorare a SOS și POT. Toate aceste partide aşa-zis suveraniste însumează azi 45,1%.
Și, nu în ultimul rând, corupția este considerată de români problema cea mai urgentă de care trebuie să se ocupe politicienii. Urmată de taxele și impozite mari, reformarea statului, și reducerea birocrației. Din criză-n criză, când să mai aibă timp și de astea?
Internațional, evenimentul zilei a fost că s-a redeschis total strâmtoarea Ormuz. A anunțat Iranul, a confirmat și Trump, care a mai zis că, totuși, blocada impusă de SUA porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Iranul.
Prețul petrolului european a coborât instantaneu cu 10%, până la 87 de dolari/baril, după care a revenit ușor.
Mai mulți lideri de state din Golf și din Europa au estimat însă că obținerea unui acord de pace între SUA și Iran ar putea necesita aproximativ șase luni.
Între timp, statele europene pregătesc o misiune navală defensivă în zona strâmtorii Ormuz, pentru deminarea apelor și escortarea navelor comerciale. Demersul s-ar putea lovi însă de opoziția lui Trump, care a povestit că a primit un telefon de la NATO, care și-a oferit ajutorul, dar el le-a transmis „să stea departe”.
Tot Donald Trump a anunțat și că va aduce uraniul îmbogățit din Iran în SUA, fără bani, dezmințind informația că americanii ar oferi la schimb 20 miliarde de dolari.
Stabilizarea situației în regiune are legătură și cu armistițiul Israel - Liban, de 10 zile, intrat în vigoare în noaptea de joi spre vineri. Un armistițiu încălcat la scurt timp de bombardamente sporadice ale Israelului în sudul Libanului.
Mai mult, în ciuda faptului că Trump a dat asigurări că Israelul nu va mai bombarda Libanul, premierul Netanyahu a zis că Israelul nu și-a încheiat încă operațiunile împotriva Hezbollah.
În timpul ăsta, pe fondul incertitudinilor privind angajamentul SUA în NATO, UE pregătește un exercițiu de tip „war game” pentru a testa, în premieră, modul în care ar funcționa clauza de asistență reciprocă în cazul unui atac asupra unui stat membru.
Unul dintre scenariile luate în calcul este un atac hibrid major asupra UE. Exercițiul va simula procesul decizional prin care un stat membru cere ajutor, iar celelalte țări trebuie să stabilească rapid ce tip de sprijin pot oferi - militar, logistic sau politic.
Iar Politico semnalează o tendință la care nimeni nu s-ar fi gândit în urmă cu ceva timp: Donald Trump devine „o povară” pentru partidele de extremă dreaptă din Europa, care se pregătesc de următoarele runde de alegeri. După deciziile pe plan internațional și atacurile la adresa Papei Leon, liderii extremiști își îndeamnă partidele să se distanțeze de președintele american.
Și Casa Albă confirmă că analizează moartea subită sau dispariția mai multor oameni de știință și militari americani, cu acces la informații nucleare sau aerospațiale clasificate. Primele cazuri au fost raportate în 2023, iar cel mai recent a avut loc în februarie, când a dispărut un general-maior.
Cifra zilei vine de la vicepremierul Oana Gheorghiu, care a răspuns criticilor PSD că se pregătește vânzarea țării, cu un exemplu: cum a evoluat Hidroelectrica după listarea la bursă a unui pachet minoritar de acțiuni. După listarea din 2023 (de când contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile), profit de 6,4 miliarde lei, dividende către stat 2022 (pre-listare) - 3,06 miliarde lei; 2024 (post-listare) - 5,03 miliarde lei.
Sorin Grindeanu a anunțat că PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că va depune un proiect de lege pentru interzicerea, timp de doi ani, a vânzării de acțiuni la astfel de companii. Premierul Bolojan a confirmat că este vorba de vânzarea unor pachete minoritare (statul rămâne acţionar majoritar), iar măsura se află în programul de guvernare.
Încheiem ziua cu un studiu potrivit căruia consumul ridicat de alimente ultraprocesate (băuturi zaharoase, dulciuri, cerealele rafinate sau snack-uri industriale) ar putea avea un efect mai puțin vizibil: acumularea de grăsime în interiorul mușchilor.
În unele cazuri, mușchii analizați prezentau un aspect descris de specialiști ca fiind similar unei „fripturi marmorate”, din cauza infiltrării fine de grăsime printre fibrele musculare. Mai mult, acest fenomen a fost observat inclusiv la persoane fără boli diagnosticate, ceea ce sugerează că degradarea calității musculare poate începe înainte de apariția simptomelor.
Grăsimea acumulată în mușchi afectează capacitatea acestora de regenerare și reduce forța musculară. Iar acest tip de afectare nu este limitat la o singură zonă a corpului.
Vestea bună este că efectele nu sunt neapărat permanente. Reducerea consumului de astfel de produse și un stil de viață activ pot contribui la îmbunătățirea sănătății musculare. |
Reflecția zilei: Kit de supraviețuire
Pe mulți ne-au captivat alegerile din Ungaria de duminica trecută - atât mobilizarea record istoric a maghiarilor, dar și magnitudinea cutremurului politic: puternicul până de curând Viktor Orban nu numai că a pierdut, dar puterea lui s-a dus la contracandidatul său, Peter Magyar, într-o cantitate uriașă, care-i permite acestuia practic să schimbe orice vrea, după ce va deveni premier.
Emilian Isailă analizează De ce un Peter Magyar nu poate apărea în România și de ce n-am avut nici un Viktor Orban
Concluzia lui, în ce privește diferența majoră dintre România și Ungaria, este:
„Sistemul politic din Ungaria e mult mai stabil decât în România, dar generează dictatură din cauză că legea fundamentală încurajează formarea unor supermajorități în Parlament.
Președintele Ungariei are atribuții limitate și onorifice, fără a fi ales în mod direct, astfel că puterea se concentrează în mâinile unui singur om: liderul majorității, adică prim-ministrul.
Peter Magyar, din cauza sistemului politic din Ungaria, are mari șanse să devină un al doilea Viktor Orbán în decurs de câțiva ani, dacă noul parlament nu modifică rapid Constituția.
Diferența majoră dintre România și Ungaria constă în faptul că, la București, deciziile politice dificile, reformatoare, se iau greu și rar, doar atunci când președintele și prim-ministrul aparțin aceleiași tabere politice și beneficiază de o largă susținere în Parlament.
Totuși, și în acest caz, fereastra de oportunitate e mică din cauza conflictului inevitabil dintre cei doi, produs de agende și obiective politice diferite.
De aceea, în România, cele mai importante decizii pentru cetățeni sunt luate sub presiunea unor evenimente majore, care pun în pericol existența sistemului politic în sine: revolte, război, cataclisme, mari scandaluri de corupție, amenințări externe etc.
În Ungaria, deciziile politice majore sunt luate rapid și ușor, dar în favoarea unui singur bloc politic, ceea ce duce rapid la autoritarism și corupție.
Nu există un sistem constituțional perfect, nu există democrație ideală și nu există oameni politici salvatori care să nu se transforme rapid în dictatori.
Deși e greu de înțeles și acceptat, trăim în lumea pe care ne-am dorit-o, am votat pentru ea și care a fost modelată de evenimentele interne și externe pe care le-am generat în urma interacțiunilor dintre noi.
Fiecare, în particular, se poate considera perfect sau mult mai bun decât ceilalți, dar realitatea socială, cu bune și cu rele, e rezultanta manifestării generale și nu are nicio legătură cu ceea ce ne imaginăm la nivel individual”.
Are Emilian un fel cu totul special de a te face să te gândești cu înțelegere la lumea în care trăiești, chiar și în cele mai proaste momente ale ei. Totuși, întotdeauna ne mai rămâne ceva de ales: detașare din înțelepciune sau din lipsa de speranță? |
