Președintele Nicușor Dan a rămas neobișnuit de activ. După ce miercuri a vorbit în fața diplomaților, a tinerilor magistrați și a tinerilor ortodocși, joi a participat, pentru prima dată de la începutul mandatului, la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.
Președintele a condus ședința, așezat între Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și președintele CSM, Gheorghe Liviu Odagiu, dar a rămas numai pentru primul punct de pe ordinea de zi: desemnarea procurorilor care anchetează infracțiunile comise de magistrați.
A zis că secția specializată a Parchetului General are ocupate doar trei dintre cele 14 posturi și că deficitul trebuie rezolvat și că „imensa majoritate” a magistraților sunt oameni corecți. A întrebat-o pe Cristina Chiriac - procurorul general ales de el și lăudat - câte dosare cu magistrați sunt și cât de vechi. N-a știut să-i spună. A zis că revine, după ce pune guvern nou.
Declarația zilei vine tot de la Nicușor Dan. Când a ieșit de la CSM, a anunțat că va desemna un premier în următoarele zile.
„În zilele următoare voi desemna. Evident că societatea așteaptă să avem un guvern. Au existat discuții toată această perioadă. Nu am acționat prea mult pentru că mulți parlamentari erau în vacanță și, după cum știți, trebuia un vot fizic. Dar e momentul să tranșăm problema.”
Până atunci, am aflat cât ne-a costat întâlnirea internațională a Tinerilor Ortodocși, unde a vorbit miercuri președintele. Cel puțin două milioane de lei din bani publici. Suma a fost transferată Patriarhiei de Secretariatul de Stat pentru Culte, instituție aflată în subordinea Guvernului.
La asta s-au adăugat bani sau sprijin logistic de la Primăria Capitalei, primăriile sectoarelor 2 și 5, ARCUB și Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. În plus, instituții de învățământ - ASE, Politehnica și Universitatea din București - au pus la dispoziție spații de cazare, cantine și săli.
Evenimentul a inclus slujbe, conferințe, ateliere, o procesiune și un concert la Arenele Romane. Finanțarea generoasă vine într-o perioadă în care decizii guvernamentale motivate prin „austeritate” au tăiat inclusiv din bursele elevilor. Și cât pe ce să le taie și pe cele sociale.
Problema nu este numai una financiară, ci mai ales una de mentalitate. Și se manifestă peste tot în țară. De exemplu, Inspectoratul Școlar Cluj a trimis tuturor școlilor din municipiu o adresă prin care le-a cerut să trimită câte o clasă de elevi, însoțită de profesorul de Religie, la Catedrala Metropolitană. Slujba pentru începutul anului școlar este programată luni, în prima zi de cursuri, de la ora 12:00.
Inspectorilor școlari locali li se pare normal. Unul zice că astfel de slujbe sunt organizate de peste 15 ani, altul că e important pentru elevi: „Pentru ei, a începe anul școlar cu prezența într-o biserică, sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu, este un lucru important”.
Cifra zilei este 122.400. Atâția români câștigau în 2025 peste 3.000 de euro net pe lună, în baza unui contract de muncă. Numărul lor este de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2020, dar rămâne extrem de mic ca pondere (1,9% din totalul angajaților cu contract de muncă)
Rămânem la cifre cu impact. Tot mai mulți români pleacă definitiv din țară și tot mai puțini se întorc. Aproape 55.000 de români și-au mutat definitiv domiciliul în străinătate în 2025, cel mai mare număr înregistrat după 1990. Plecările au crescut puternic în ultimii ani: de la 34.341 în 2021 la 48.438 în 2022, 51.062 în 2024 și 54.966 anul trecut.
În același timp, tot mai puțini români din diaspora revin acasă. Numărul celor care și-au restabilit domiciliul în România a scăzut de la 54.839 în 2022 la 29.830 în 2023 și numai 19.637 în 2025. Asta înseamnă că, anul trecut, la fiecare român întors în țară au fost aproape trei care au plecat definitiv.
Principalul motiv al plecării rămâne salariul: 64,7% dintre tineri indică posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bine plătit. Dar banii nu explică totul. Românii din diaspora spun că, pentru a reveni, ar avea nevoie și de un sistem medical mai bun, locuri de muncă bune, stabilitate fiscală și legislativă și mai puțină birocrație. Șapte din zece consideră puțin probabil să se întoarcă în următorul an, iar 40% exclud categoric revenirea.
Cu bune, cu rele, România se pregătește pentru noul test de rating. Agenția Standard & Poor’s va publica pe 2 octombrie noua evaluare a României. În prezent, avem calificativul „BBB minus”, ultima treaptă recomandată investițiilor, și perspectivă negativă.
Datele arată mai bine decât anul trecut: deficitul bugetar a coborât în primele șapte luni la 48,08 miliarde de lei, cu 37% mai puțin, iar investițiile au crescut cu aproape 24%. Veniturile statului au urcat cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9%.
Problema rămâne costul datoriei. Statul a plătit peste 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, cu 26,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. De aceea, S&P va urmări dacă reducerea deficitului poate continua și dacă România va avea un guvern capabil să adopte la timp bugetul pentru 2027.
Iar Trump vrea ca Europa să plătească retroactiv armele trimise Ucrainei. El anunțat că le va cere statelor europene să ramburseze SUA contravaloarea ajutorului militar și a munițiilor oferite anterior Ucrainei: „Sute de miliarde de dolari au fost oferite Ucrainei și NATO cu titlu gratuit – sume pe care Europa le-ar fi plătit dacă i s-ar fi cerut acest lucru; vom solicita însă acești bani, chiar și cu oarecare întârziere”.
Avem și câteva știri importante, pe scurt
- Guvernul cere ajutorul Comisiei Europene în cazul Legii ANI. Executivul a solicitat Comisiei să verifice de urgență dacă noua lege a integrității, care include și așa-numitul „Amendament Fritz”, respectă dreptul european. Guvernul vrea un răspuns înainte de evaluarea cererii de plată numărul 6 din PNRR, pentru a putea corecta eventualele probleme și a nu pierde 770 de milioane de euro.
- Primul Boeing 737 MAX cumpărat de TAROM ajunge în România. Aeronava va purta numele lui Mircea Lucescu și marchează începutul procesului de înnoire a flotei companiei naționale.
- Volkswagen pregătește cea mai amplă restructurare din istoria sa. Consiliul de Supraveghere a aprobat în unanimitate „Planul pentru viitor”, prin care grupul încearcă să-și reducă cheltuielile și să reziste concurenței tot mai puternice, în special celei din China. Aproximativ 50.000 de locuri de muncă ar putea dispărea, gama de modele ar urma să fie redusă la jumătate, iar viitorul a patru uzine din Germania rămâne incert.
- Horațiu Potra nu mai este în arest la domiciliu. Înalta Curte a decis ca fostul mercenar să fie judecat sub control judiciar, pentru următoarele 60 de zile. El nu poate părăsi țara, trebuie să se prezinte săptămânal la Poliție și nu are voie să ia legătura cu martorii sau cu celelalte părți din dosarul în care este acuzat, alături de Călin Georgescu și alți 20 de mercenari, de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
- Anii munciți în România și în SUA pot fi cumulați pentru deschiderea dreptului la pensie. Noul acord de securitate socială, intrat în vigoare la 1 septembrie, îi ajută pe cei care nu au stagiul minim într-una dintre țări să valorifice și perioadele lucrate în cealaltă. Contribuțiile nu se transferă însă: România și SUA calculează și plătesc separat pensia aferentă anilor lucrați în fiecare stat.
- „Fjord” intră în cursa pentru Oscar. Filmul scris și regizat de Cristian Mungiu a fost ales în unanimitate drept propunerea României pentru Oscar 2027, la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional”. Producția, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în rolurile principale, a câștigat deja Palme d’Or și alte patru premii la Festivalul de la Cannes.
Încheiem ziua tot cu România, una diferită. Statisticile europene arată că România este cea mai generoasă țară din UE, dacă raportăm donațiile la veniturile oamenilor. În 2025, românii au oferit în medie 0,9% din câștigurile lor pentru cauze caritabile sau religioase și direct unor persoane aflate în nevoie. Urmează Croația, cu 0,8%, și Irlanda, cu 0,7%, în timp ce Germania, Franța și Italia au ajuns la 0,4%.
Doar 27% dintre români au donat prin intermediul unei organizații caritabile. Studiul mai arată că generozitatea crește acolo unde oamenii se simt parte dintr-o comunitate. Cu cât legăturile dintre ei sunt mai puternice, cu atât sunt mai dispuși să se ajute. |
Reflecția zilei: Oglindă, oglinjoară ...
Noua ordine mondială nu este ceva ce urmează să vină. A început deja să se instaleze, dar noi refuzăm să recunoaștem cât de mult s-a schimbat lumea, scrie istoricul Margaret MacMillan, în New York Times.
Marile transformări par evidente când privim în urmă, dar sunt greu de acceptat în timp ce se petrec. În Ciuma lui Albert Camus, șobolanii morți apar pe străzile orașului Oran înainte ca oamenii să înțeleagă ce îi așteaptă. Autoritățile și locuitorii ignoră semnele până când este prea târziu.
La fel procedăm și noi. „Șobolanii morți” ai lumii de astăzi sunt peste tot.
- Temperaturile bat record după record, seceta pârjolește pământul, incendiile devorează păduri și orașe.
- Datoriile economiilor dezvoltate se apropie de niveluri istorice.
- Reducerea ajutorului medical și alimentar, în special de către SUA, provoacă morți care puteau fi evitate și ajută bolile să se răspândească, pregătind poate următoarea pandemie.
- Inteligența artificială înaintează repede și aproape nereglementat, amenințând locuri de muncă, securitatea și, în scenariile cele mai întunecate, chiar existența umană.
- Puterile care vor să schimbe ordinea lumii încalcă regulile fără să plătească.
- Alegătorii devin furioși și imprevizibili.
- Diplomația lentă și discretă, construită pentru a crea încredere, a fost înlocuită de spectacol, amenințări și agresivitate.
Anul trecut au fost înregistrate 65 de conflicte între state, cele mai multe din 1946 încoace. Războiul pornit de Putin în Ucraina a intrat în al cincilea an. Iranul folosește drone ieftine pentru a lovi forțe americane și aliații lor, a redus stocurile de rachete ale SUA și a preluat controlul unui coridor esențial pentru comerțul mondial.
NATO este testată repetat. Rusia își intensifică războiul hibrid împotriva Europei, China și Statele Unite se pot ciocni din cauza Taiwanului, iar lupta pentru resurse crește într-o lume tot mai fierbinte și mai uscată.
Un război mondial nu este inevitabil, spune MacMillan, dar pericolul unui conflict catastrofal între marile puteri este mai aproape decât în ultimele decenii. Noi continuăm, între timp, să stăm pe plajă în timp ce pădurile ard și cerem inteligenței artificiale să gândească în locul nostru.
Totuși, instituțiile internaționale încă există, tratatele sunt în mare parte respectate, iar opinia publică încă poate pune presiune pe lideri. Statele mijlocii se pot uni pentru a umple golul lăsat de retragerea Americii.
Dar optimismul naiv este o fundătură. Mai întâi trebuie să acceptăm că sistemul se clatină, apoi să începem munca grea de a construi altul. Întrebarea e, până ne prindem, câți șobolani mai trebuie să moară? |
