Au fost multe evoluții importante astăzi, în țară și în lume, dar începem cu cele care ne afectează cel mai repede buzunarul. Euro a atins un nou maxim istoric: BNR a anunțat un curs de 5,2788 lei, peste precedentul record din 6 mai.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, spune că deprecierea leului ar putea avea legătură cu ieșirea unor investitori străini din obligațiunile românești în lei: aceștia le-ar fi vândut, apoi ar fi schimbat banii în valută pentru a-i retrage din România. În același timp, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la 7,44%.
Codirlașu atrage atenția și asupra contextului: două agenții de rating și două mari bănci de investiții au transmis că România trebuie să continue reducerea deficitului și reformele, iar pentru investitori contează acum dacă pot fi convinși că această direcție nu va fi abandonată. Criza politică începe să aibă un cost financiar tot mai vizibil.
Tot astăzi, benzina standard a trecut pentru prima dată de pragul de 10 lei/litru: în stațiile OMV a ajuns la 10,05 lei, iar în celelalte mari rețele era încă la 9,99 lei. Motorina se apropie deja de 11 lei, ajungând la 10,99 lei în stațiile OMV. Presiunile vin și din piața internațională, unde aprovizionarea cu produse petroliere este tot mai tensionată.
Trecem la deciziile care ne-ar putea afecta pe termen lung: criza politică și încercarea de formare a unui nou guvern.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan și-a prezentat astăzi principalele direcții ale programului de guvernare. Fără taxe și impozite noi în 2027, păstrarea cotei unice, reforma administrației și comasarea unor instituții, restructurarea companiilor de stat, investiții în energie și atragerea a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri europene.
Programul mai prevede indexarea pensiilor și alocațiilor, reducerea treptată a taxării muncii și, când situația bugetară o va permite, revenirea TVA la 19%. Unele companii de stat ar putea fi listate la bursă sau privatizate. Viitorul Cabinet ar urma să aibă trei vicepremieri (pe surse, Bolojan, Fritz și Kelemen Hunor), toți și miniștri.
Problema rămâne majoritatea parlamentară. UDMR a decis să continue negocierile și să susțină Cabinetul, dar insistă că ușa către PSD trebuie să rămână deschisă. În schimb, relația dintre Mureșan și Sorin Grindeanu e ca un meci de ping-pong. Liderul PSD spune îi cere să își dea demisia din funcția de europarlamentar și să vină la sediul PSD să-i prezinte programul. Mureșan răspunde, printre alte fraze politicoase, că Grindeanu „nu îmi comandă mie la ce oră și unde să ne întâlnim”. PSD își menține intenția de a nu-i da voturile.
În hărmălaia politică, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, speră să se facă auzit: România are nevoie urgent de un guvern, iar alegeri anticipate nu ar face decât să prelungească criza luni întregi și ar putea contribui la retrogradarea ratingului de țară la „junk”. S&P evaluează România pe 2 octombrie, iar țara se află deja la BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. „Ne jucăm cu focul”, spune Dăianu.
Pe surse, s-a stabilit calendarul pentru vot: miniștrii ar urma să fie audiați luni, iar votul asupra Guvernului și programului de guvernare să aibă loc marți.
Iar toată această criză politică se prelungește nepermis de mult într-un moment în care, în lume, se adună tot mai multe semnale de risc economic și financiar. O analiză publicată de The Guardian arată că avem parte de o combinație neliniștitoare: prețuri ridicate la petrol, vânzări masive de obligațiuni guvernamentale, tensiuni geopolitice și fragilitatea burselor după creșterile puternice ale companiilor din zona AI. Piețele financiare par mai vulnerabile decât în orice alt moment de după criza din 2008.
În plan extern, Nicușor Dan a ținut un discurs la ONU în care a avertizat că amenințarea Rusiei nu se oprește la Ucraina. Președintele a vorbit despre un război hibrid purtat deja în Europa prin atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice și a spus că România va continua să sprijine Ucraina. A invocat inclusiv încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB.
(Hibrid și nu prea. Azi, un elicopter Mi-8 al armatei ruse a zburat timp de 42 de secunde în spațiul aerian polonez, lângă granița cu exclava rusă Kaliningrad. A înaintat 300 de metri. Armata poloneză a ridicat avioane de la sol și a zis că Rusia îi testează sistemele de apărare.)
În schimb, discursul lui Donald Trump a șocat chiar și o Adunare Generală a ONU obișnuită cu intervențiile sale neconvenționale. Președintele SUA a amenințat deschis că ar putea „anihila” Iranul dacă nu se ajunge la un acord („Îi împing în Iad”), a prezis prăbușirea regimului cubanez, a prezentat capturarea lui Nicolás Maduro și intervenția americană în Venezuela drept avertisment pentru întreaga emisferă vestică și a spus că SUA vor folosi forța militară dacă interesele lor vitale sunt amenințate.
The Guardian compară momentul cu celebrul episod din 1960, când Nikita Hrușciov a bătut cu pantoful în pupitrul ONU, și notează că de atunci, reuniunea nu a mai asistat la o asemenea demonstrație de beligeranță din partea liderului unei superputeri. Diferența fiind că Trump nu s-a limitat la gesturi provocatoare: a evocat explicit distrugerea unui alt stat membru al ONU chiar din forumul creat pentru prevenirea războaielor.
Între timp, Vladimir Putin a avut prima reacție după alegerile parlamentare din Rusia, desfășurate între 18 și 20 septembrie. Cum era de așteptat, a zis că participarea la vot e dovada că populația susține armata rusă din Ucraina și „eforturile” conducerii de la Moscova pentru consolidarea țării și a securității sale.
Și câteva informații importante, pe scurt:
- Zelenski și Trump au discutat la New York despre un posibil armistițiu. Ucraina este pregătită să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia face același lucru. Cei doi au discutat și despre sprijinul pentru iarnă, rachetele Patriot și posibilitatea unei întâlniri Zelenski - Trump - Putin. SUA vor trimite vorbă Rusiei.
- Ucraina a lovit 300 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei în numai 11 săptămâni. Operațiunea „Molocika”, începută pe 6 iulie, a vizat 134 de nave în Marea Azov și 166 în Marea Neagră. Aceste petroliere sunt folosite de Rusia pentru a transporta petrol ocolind sancțiunile occidentale.
- Actualul El Niño ar putea provoca aproximativ 451.000 de decese suplimentare în următoarele șase luni, estimează cercetătorii Climate Impact Lab. Fenomenul a depășit deja recordul de temperatură pentru un episod El Niño, iar cele mai mari riscuri sunt estimate în Nigeria, Indonezia, Sudan, India și Brazilia.
- Șapte din zece români între 18 și 65 de ani spun că folosesc inteligența artificială, potrivit unui studiu MKOR. În Generația Z, proporția ajunge la 89%. Dar utilizarea nu înseamnă neapărat și capacitatea de a recunoaște conținutul produs de AI: într-un test, 52% dintre participanți au considerat că un text generat de AI fusese scris de un om.
- Lupii din Carpații Meridionali trăiesc în haite mai mici, iar densitatea lor a scăzut puternic, arată monitorizarea genetică realizată de Conservation Carpathia. În sezonul 2024–2025 au fost identificați 24 de lupi, iar densitatea estimată a coborât la 1,46 lupi/100 km², de la 2,35 în 2019–2020. Încă nu se cunosc cauzele.
Încheiem ziua cu un trend neobișnuit care face furori online: tot mai mulți turiști își învelesc pașapoartele în folie de aluminiu, de teamă că datele de pe cipul biometric ar putea fi citite de la distanță de persoane rău intenționate.
Experții spun însă că riscul este mult mai mic decât pare pe rețelele sociale. Cipurile din pașapoarte sunt proiectate să funcționeze doar la distanțe foarte mici și folosesc mecanisme de securitate care fac dificilă accesarea datelor fără deschiderea documentului și citirea informațiilor tipărite pe el. |
Reflecția zilei: Implacabil, Fiscul trecea
Pentru că astăzi m-am luptat ore întregi cu siteul ANAF și am sunat la un telefon la care nimeni nu a catadicsit să răspundă, deși era indicat explicit să suni acolo între 9-13, dacă ai ceva de lămurit, mi-a atras atenția o propunere din programul lui Siegfried Mureșan.
ANAF ar urma să calculeze și să atribuie fiecărui contribuabil un scor de risc fiscal. Ca să obțină scorul ăsta, va aduna toate informațiile din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale, iar un algoritmul va identifica și contribuabilii considerați mai riscanți. Mai departe, cei cu scor de risc mare vor fi și primii controlați de Fisc.
Ideea nu este o invenție românească. Tot mai multe administrații fiscale folosesc sisteme de rating.
În Italia, firmele și profesioniștii primesc de ani buni un indice de „fiabilitate fiscală” de la 1 la 10, dar un scor bun aduce și avantaje - ex. mai puține controale sau proceduri simplificate.
Georgia folosește tot o scară de 10 puncte, contribuabilul își poate vedea scorul, istoricul și explicațiile și poate transmite observații.
Letonia acordă companiilor calificative în funcție de respectarea obligațiilor fiscale, iar criteriile detaliate sunt accesibile contribuabilului.
Mai exact, un scor transparent, pe care îl poți vedea, înțelege și contesta și care îți aduce avantaje atunci când îți plătești corect taxele.
În plus, există și alte căi de a crește colectarea și a disciplina contribuabilii. Administrațiile fiscale moderne folosesc tot mai mult declarații precompletate, avertismente înainte ca o greșeală să fie făcută, notificări și memento-uri, verificarea automată a datelor.
În Spania, de exemplu, contribuabilii primesc avertismente atunci când sistemul detectează că sunt pe cale să modifice o declarație într-un mod probabil eronat.
În Australia, datele precompletate au redus puternic numărul verificărilor ulterioare. Turcia a obținut creșteri ale plăților doar prin mesaje trimise contribuabililor înainte și după scadență.
Tendința generală (potrivit OECD) este trecerea de la „prinde greșeala și sancționează” la „previne greșeala înainte să apară”. Nu și la noi.
Revenind la problema mea. Până la urmă, la capătul unei notificări amenințătoare în titlu care ulterior nu îmi dădea nicio informație utilă, se afla un om. La capătul telefonului indicat pentru a obține lămuriri la care nu a răspuns nimeni între 9 și 13 se afla cel puțin un om.
Stau și mă gândesc, adunând zeci de astfel de exemple într-un timp extrem de scurt raportat la o viață, oare sistemul ne face să fim așa sau noi suntem sistemul, așa cum Nicușor e șeful lui? |
