Weekendul a fost dominat de discursurile și declarațiile de la Conferința de Securitate de la Munchen.
Ziua de sâmbătă a fost marcată de discursul secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, urmărit cu atenție din toate capitalele europene, mai ales după șocul suferit anul trecut la intervenția vicepreședintelui JD Vance.
La Rubio a fost mai degrabă ca un duș dcoțian: a spus că SUA vor să colaboreze cu Europa pentru a remodela ordinea globală, dar o pot face și singure, că „sfârşitul erei transatlantice nu este nici obiectivul, nici dorinţa noastră”, dar „vrem aliaţi care să se poată apăra singuri”. Și cu care să împărtășim aceleași valori, ale noastre.
Remarcabilă a fost și intervenția lui Volodimir Zelenski, care a adus în sala de la München imagini din realitatea brutală a războiului și a avertizat că fără unitate occidentală și fără implicarea reală a Europei, orice încercare de pace riscă să repete erorile istorice ale compromisurilor făcute în fața agresiunii. El a mai spus că simte presiunea Washingtonului şi că SUA solicită prea des Ucrainei, şi nu Rusiei, să facă concesii.
Duminică, mesajele-cheie s-au conturat în principal ca reacție la discursul lui Marco Rubio, un discurs care a forțat liderii europeni să răspundă direct întrebării cât de solidă mai este, în fapt, relația transatlantică.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că „Europa «woke» și decadentă nu se află în pragul colapsului civilizațional”, că Rusia nu este o superputere și cea mai mare amenințare e că „ar putea obține mai mult la masa negocierilor decât a reușit pe câmpul de luptă”. Despre mesajul lui Rubio a mai zis că „nu suntem de acord în toate și probabil că așa vom rămâne, dar putem construi de aici”.
Presa internațională a analizat ce s-a întâmplat la Munchen și a tras concluzii.
Discursul secretarului de stat american Marco Rubio a fost prezentat într-un ambalaj cald, aproape afectuos – dar, în esență, a rămas o lovitură de baros, scrie CNN. SUA sunt dispuse să „reconstruiască” relația, dar exclusiv în termenii și valorile Washingtonului - reafirmarea creștinismului și a moștenirii culturale comune, închiderea granițelor, renunțarea la politicile privind criza climatică. De fapt, scrie CNN, în această etapă de „terapie de cuplu” a unei relații abuzive aflate în declin, mesajul real a fost limpede: schimbă-te sau vei fi abandonată!
The Guardian spune că a fost momentul în care început dezbaterea asupra „termenilor divorțului” transatlantic. Conferința a arătat o schimbare de atmosferă: Europa nu mai reacționează doar defensiv la mesajele Washingtonului, ci începe să discute deschis despre autonomie, suveranitate și reducerea dependenței de SUA. Tonul a fost mai ferm, iar diferențele privind Ucraina au ieșit la suprafață fără menajamente.
Iar Financial Times punctează că discursul lui Rubio a părut politicos la prima vedere, dar el încerca, de fapt, să atragă Europa către mentalitatea MAGA. De fapt, „este un cadou otrăvit”.
CNN remarcă și mesajul transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi („China și Uniunea Europeană sunt parteneri, nu rivali”) și constată competiția tot mai vizibilă dintre SUA și China pentru influență asupra Europei.
Tot în cadrul Conferinței pentru Securitate a fost făcut un anunț neașteptat: Marea Britanie și mai mulți aliați europeni au acuzat Rusia că l-a ucis pe opozantul Alexei Navalnîi prin otrăvire cu o toxină extrem de puternică (epibatidină, o neurotoxină clasificată drept armă chimică) extrasă din broaște săgeată. Anunțul a fost făcut de Iulia Navalnaia, cea care anunțase și moartea soțului ei în același loc, cu doi ani în urmă. Sky News scrie că anunțul nu a fost făcut întâmplător, ci deliberat sincronizat pentru a avea impact maxim.
Deși nu a fost la Conferința pentru Securitate de la Munchen (unde Maia Sandu a avut programul plin cu întâlniri la nivel înalt), președintele României, Nicușor Dan a anunțat că se va duce pe 19 februarie la Washington, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, unde a fost invitat de Donald Trump.
România va avea statut de observator la această reuniune și își va exprima disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace în lume și reconstrucția Fâșiei Gaza. Și Italia a anunțat că va participa în calitate de observator.
Ucraina a trecut de ziua 1453 de război. Am aflat, de la Volodimir Zelenski, că Ucraina vrea garanții de securitate ferme din partea SUA, pentru o perioadă de cel puțin 20 de ani, înainte de a putea semna „cu demnitate” un acord de pace. Americanii ar fi oferit 15 până acum.
Tot americanii i-ar fi spus lui Zelenski că o retragere a Ucrainei din Donbas ar putea grăbi pacea, dar el a respins categoric ideea. Iar detaliile unui posibil „plan de prosperitate”, care ar permite SUA acces la resursele minerale ale Ucrainei, nu au fost încă discutate.
În timpul ăsta, fostul ministru ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko, a fost reținut când încerca să părăsească țara, într-un dosar de corupție care a zguduit anul trecut sectorul energetic al Ucrainei. Este vorba despre o schemă de luare de mită estimată la aproximativ 100 de milioane de dolari, pentru deturnarea unor fonduri din sectorul energetic.
La noi, agenția Fitch a confirmat ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, menținând țara la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor.
Agenția notează că guvernul format în vara anului 2025 a început implementarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală, care ar urma să producă efecte importante în 2026. Totuși, persistă riscuri considerabile pe termen mediu, din cauza creșterii economice slabe, dificultăților de implementare a reformelor, oboselii fiscale, tensiunilor din coaliția guvernamentală.
Se adaugă incertitudini privind consolidarea fiscală după 2027, inclusiv din cauza schimbării anticipate a premierului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028.
Cu toate astea, sunt tot mai multe semne că PSD va forța - în săptămâna în care premierul Bolojan a anunțat că vrea să treacă reforma administrației prin ordonanță de urgență, dar și să adopte proiectul cu măsuri economice - punerea pe agendă a propriilor măsuri de așa numită relansare economică.
Folosindu-se de anunțul intrării în recesiune tehnică, PSD i-a scos de la naftalină pe Ciolacu, Câciu & Co, care ne spun cum putem să ieșim din „recesiunea adâncă”. Mai exact, aceleași măsuri care ne-au băgat în groapa bugetară (ajutoare „one-off” pentru milioane de beneficiari, plafonări și prețuri administrate la alimente, energie și gaze, subvenții pentru consum etc), dar și promisiuni făcute de zeci de ani, care au rămas doar în programele de guvernare („plan de relansare economică” cu investiții și tehnologie, buget „bazat pe investiții” în infrastructură, educație, sănătate, strategie reală de relansare a industriei, dezvoltarea industriei de procesare în agricultură etc).
Între timp, ministrul Energiei a anunțat că guvernul pregătește o mișcare strategică majoră pe piața gazelor naturale, cu potențialul de a influența semnificativ prețurile pentru consumatorii casnici. Respectiv, Romgaz va intra, cel târziu la 31 martie, pe segmentul de furnizare gaze pentru persoane fizice, după modelul Hidroelectrica.
În paralel, guvernul pregătește o formulă „hibridă” pentru perioada de după 31 martie, când expiră schema actuală de plafonare a prețului la gazele naturale, astfel încât consumatorii finali să nu plătească mai mult decât prețul actual, de 0,31 lei/kWh.
Încheiem ziua cu un moment amuzant surprins la întâlnirea dintre premierul Poloniei, Donald Tusk, și liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar. Schimbul de replici dintre cei doi a devenit rapid viral, fiind descris de unii comentatori drept „o lecție de ironie fină în diplomație”.
În timp ce îi făcea cunoștință lui Tusk cu o colegă din partidul său, Anita Orbán, prezentată drept „viitorul ministru de externe al Ungariei”, Péter Magyar a simțit nevoia să facă o precizare importantă: „Numele este doar o coincidență – Orbán.”
Replica premierului polonez a venit instantaneu, fără ezitare: „Numele meu e Donald”. Merită văzut :). |
