Au fost mai multe mișcări în zona administrativ - politică:
Prima zi de premier a lui Ilie Bolojan. El a transmis, pe Facebook, un mesaj succint și simbolic: „Prima zi în slujba țării noastre la Palatul Victoria. Respect pentru România!”, alături de o fotografie în care apare pe covorul roşu cu un rucsăcel în spate. După care s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare ,și echipa sa de la minister.
Și noul ministru al Economiei și Digitalizării, Radu Miruță (USR), a anunțat declanșarea unui audit extins în companiile de stat, începând cu cele care înregistrează pierderi.
Iar noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu (USR) a promis o armată tânără, bine echipată și motivată.
Au apărut și reacții față de programul de guvernare.
Consiliul Patronatelor Bancare din România a protestat față de intenția de a introduce o nouă taxă pe profiturile băncilor, prevăzută în programul de guvernare (așa numita taxă pe profitul excesiv al băncilor, pe o perioadă limitată). Reprezentanții sectorului bancar spun că au aflat din presă de intenție, că băncile sunt supuse deja unei supraimpozitări și o a treia taxă suplimentară nu va face decât să afecteze competitivitatea sectorului.
De asemenea, Uniunea Editorilor din România și-a arătat consternarea față de intenția Guvernului de a majora cota TVA pentru cărți, inclusiv pentru manualele școlare. Editorii au avertizat că o astfel de măsură ar lovi grav într-un sector deja fragil și într-o societate cu un apetit extrem de scăzut pentru lectură.
În ce privește reducerea cheltuielilor și reforma statului, este interesant de urmărit cum se va face, de exemplu, la ANCOM și ASF, două instituții cu bugete de sute de milioane de lei și care „adăpostesc” oameni cu legături politice la vârf. De exemplu, Gabriel Kolbay a investigat și a aflat că, la ANCOM, salariul mediu net e de 13.000 de lei și e plin de membri de partid și rudele lor.
Cifrele mai arată că guvernul pornește reforma în sectorul bugetar de la un prag ridicat: la finalul lunii aprilie 2025, numărul posturilor ocupate în sistemul public a fost de 1,3 milioane. Oficial, cifra e aproape identică celei din decembrie 2024, dar în realitate este vorba despre un plus de câteva mii de locuri de muncă.
Nicușor Dan a început să își configureze echipa și și-a numit primii consilieri - Cristian Diaconescu a fost numit consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. De asemenea, au fost numite consilieri prezidențiali Mariana Costea, Delia Dinu, Luminița Teodora Odobescu și Simona-Livia Maftei și consilieri de stat Lenuța Cobuz, Gabriel-Cristian Pișcociu și Cătălina Galer.
Așa cum s-a stabilit la împărțirea funcțiilor în coaliție, Sorin Grindeanu a ajuns președinte al Camerei Deputaților, înlocuindu-l pe Ciprian Șerban, care a preluat Ministerul Transporturilor. De asemenea, Mircea Abrudean (PNL) a ajuns președinte al Senatului.
Parlamentul a desemnat și doi noi judecători la CCR, în contextul expirării mandatelor unor membri actuali. Este vorba despre Mihai Busuioc (actualul președinte al Curţii de Conturi), propus de PSD, și Asztalos Csaba (actualul președinte al CNCD), propus de UDMR. Despre numire scrie Ioana: „Numirea lui Mihai Busuioc la CCR nu este decât rânjetul final al victoriei de etapă a PSD. A trimis acolo, cu votul coaliției, (...) tot ce poate fi mai politruc și mai odios. Dacă în cazurile Deliorga și Stan există acoperirea că sunt, vezi Doamne, magistrați, în cazul lui Busuioc nici măcar nu s-au străduit să păstreze aparențele. (...) Numirea din partea UDMR, Csaba Asztalos, este chiar foarte bună”.
În conflictul din Orientul Mijlociu, președintele american Donald Trump a anunțat în noaptea de luni spre marți un „armistițiu total” între Iran și Israel. Ulterior, a venit și confirmarea din partea ambelor țări aflate în conflict. Drept urmare, cotațiile petrolului au scăzut semnificativ, atingând cele mai reduse niveluri din ultima săptămână.
La câteva ore distanță, Trump s-a arătat furios de încălcarea armistițiului de ambele părți, apoi s-a răstit la Netanyahu din avion, unde se afla în drum spre Summitul NATO de la Haga. Așa că Israelul a anulat niște atacuri programate și, pe moment, situația s-a calmat.
Ucraina a trecut de ziua 1217 de război, cu atacuri aeriene intense din partea Moscovei, soldate cu morți și răniți, dar și distrugerea infrastructurii civile. Rachetele rusești au lovit și un tren de călători în regiunea Dnipropetrovsk. Atacul s-a soldat cu cel puțin nouă morți și 70 de răniți.
Ucraina a ripostat cu un atac cu drone asupra Moscovei. Totodată, armata ucraineană a atacat noaptea trecută depozitul de petrol Atlas din regiunea Rostov, declanșând un incendiu.
Miercuri este așteptată o întrevedere între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump, în marja summitului NATO de la Haga.
Iar Ungaria și Slovacia au refuzat să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei până la reuniunea Consiliului European, unde liderii UE urmează să discute despre presiuni suplimentare prin noi sancțiuni asupra Kremlinului.
La Haga, a început marți seara, summitul NATO, cu un dineu găzduit de familia regală. Deși va dura două zile, discuţiile principale vor dura doar trei ore, iar declaraţia summitului va fi redusă la cinci paragrafe, aparent la cererea preşedintelui american, iar războiul din Ucraina nu va figura în prim-plan. Un mesaj trimis de șeful NATO, Mark Rutte, este simbolic pentru poziționarea pe care o adoptă membri NATO față de Donald Trump: „Ai făcut ce nimeni altcineva nu a îndrăznit să facă și te îndrepți spre un alt mare succes la Haga” ...
Totuși, deși membrii Alianței, cu excepția Spaniei, au acceptat cererea sa de a-și crește bugetele apărării la 5% din PIB, Trump s-a exprimat evaziv față de angajamentul de a respecta articolul 5 din Tratatul NATO, care stabilește apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru: „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5”.
Președintele Nicușor Dan, care reprezintă România la summit, are ca obiectiv principal includerea, în Declarația finală, a importanței și apărării Mării Negre, precum și sublinierea pericolelor ce vizează Ucraina și Republica Moldova. El se întâlnește, în marja summitului, cu senatori americani și cu președintele Cehiei.
În Germania, guvernul Friedrich Merz a aprobat proiectul bugetului pentru anul 2025, care prevede o îndatorare masivă - împrumuturi de circa 143 de miliarde de euro în 2025 și 847 de miliarde de euro pentru întreaga legislatură - pentru a scoate economia din recesiune. Programul va fi supus votului în Parlament la începutul toamnei, transmit AFP și Reuters.
La noi, ministrul Educației, Daniel David, a explicat de ce vor fi reduse tipurile și numărul de burse acordate elevilor: „Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! (...) Sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem!”. Cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON. Vor rămâne doar bursele sociale și bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9.
Și meteorologii au anunțat prognoza pe următoarele patru săptămâni: canicula pune stăpânire pe România, avea temperaturi de foc, peste media perioadei, și puține ploi.
Încheiem ziua cu primele imagini-test realizate de Observatorul Vera C. Rubin, un proiect revoluționar dedicat astronomiei, care oferă o privire spectaculoasă asupra Universului: milioane de galaxii îndepărtate, stele și peste 2.000 de asteroizi necunoscuți până acum, dintre care șapte se află în apropierea Pământului.
Imaginile - foto și video - dezvăluie detalii până acum invizibile, cum ar fi nori de praf și gaz aflați la mii de ani-lumină de Pământ. Merită văzute. |
Reflecția zilei: O criză utilă
Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România, are o abordare interesantă a perioadei pe care o traversăm:
„Ideea că o criză, oricât de gravă, poate oferi oportunități pentru reforme și schimbări majore, greu de implementat în vremuri obișnuite, pare cum nu se poate mai actuală, și pentru România, și pentru alte state din lume.
Rahm Emanuel, fost consilier al președintelui american Barack Obama și fost primar al orașului Chicago, spunea că nicio criză nu trebuie irosită (never let a good crisis go to waste), în contextul crizei financiare din 2008. Acum, la 17 ani de la acel moment, lucrurile arată mult diferit, s-au complicat, dar ideea pare perfect valabilă.
Poate cel mai important aspect pentru România este că acest moment de criză multiplă oferă un cadru în care măsurile politice dificile pot fi asumate cu mai mare ușurință.
Într-o perioadă de normalitate, reformele dureroase sunt, de regulă, evitate, amânate sau eșuate politic. În schimb, criza actuală permite, și chiar impune, o resetare a sistemului fiscal, o prioritizare a investițiilor strategice și o revizuire a modului în care funcționează statul.
Acesta este, în esență, sensul unei „crize utile”: nu o perioadă de suferință gratuită, ci o fereastră de oportunitate în care deciziile grele devin inevitabile și, tocmai de aceea, posibile.
În contextul actual, marcat de incertitudine și tensiuni multiple, România se află într-o situație rară și paradoxală: o criză profundă care, deși nu este dorită, are potențialul de a declanșa transformări benefice pe termen mediu și lung.
Ceea ce trăim acum este o combinație de factori care provoacă ambiguitate, nesiguranță, dar și oportunități unice pentru resetare și reconstrucție”.
Plaiul mioritic și experiența ultimilor peste 30 de ani ne-a arătat că, la fel de paradoxal, în România, deciziile grele posibile nu sunt și inevitabile. Schimbăm, în sfârșit, Miorița? |
