O ducem mai prost, înainte să o ducem mai bine. Comisia Europeană se așteaptă ca economia României să scadă cu 0,3% în acest an, după ce în primăvară estima o creștere de 0,1%. Taxele mai mari, înghețarea salariilor și a pensiilor au frânat consumul, iar investițiile din bani europeni compensează doar parțial această scădere.
Totuși, de anul viitor ar urma să revenim pe creștere - 1,8% în 2027 și 2,2% în 2028. Inflația este estimată la 7,9% în 2026 și la 4,4% anul viitor, iar deficitul bugetar ar urma să coboare de la 6% la 5,8% din PIB. Redresarea vine, dar cătinel.
Între timp, au apărut primele informații despre stimulentele pe care le vor primi localitățile care acceptă să se unească de bună voie, în prima etapă a reformei administrative. Locuitorii comunelor respective ar putea beneficia, timp de cinci ani, de reducerea cu 50% a impozitelor pe clădiri și terenuri.
De asemenea, se pregătește un program de investiții pentru comunitățile care se unesc. Iar unirea ar fi precedată de referendumuri locale. Proiectul ordonanței ar urma să intre în dezbatere săptămâna aceasta.
În ce privește județele, varianta care se discută acum este să rămână 8-10 din 41 (cu minimum 500.000 de locuitori sau în varianta ambițioasă, minimum 1 milion).
În schimb, șefa interimară a Casei de Sănătate, Larisa Mezinu-Bălan, se gândește de unde să mai ia niște bani și propune ca adulții fără venituri declarate să fie obligați să plătească asigurarea de sănătate, dacă nu se încadrează într-o categorie scutită. Ea spune că aproape 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate și suspectează că unele obțin venituri nedeclarate: „Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”.
În prezent, persoanele fără venituri se pot asigura voluntar, contribuția fiind de 2.430 de lei pentru un an. Iar persoanele care nu sunt asigurate au dreptul la un pachet minimal de servicii, care include urgențe și servicii de prevenție.
România a mai avut o asemenea regulă. La începutul lui 2016, Codul fiscal obliga persoanele fără venituri, fără scutire și fără contribuție suportată din alte surse să plătească lunar CASS, calculată la salariul minim. Regula a fost modificată în același an, introducând posibilitatea de a opta pentru asigurare. În 2019, statul a anulat inclusiv obligații și penalități stabilite pentru persoane fără venituri, pentru perioada iulie 2015–decembrie 2017.
În alte țări, obligația de asigurare vine și cu o soluție pentru cei care nu au din ce plăti. În Germania, anumite forme de asigurare presupun o contribuție minimă chiar și în lipsa unui salariu. Dar autoritățile suportă contribuțiile beneficiarilor de ajutor social și pot interveni inclusiv când plata asigurării ar împinge persoana în sărăcie. Se verifică veniturile și patrimoniul, iar în anumite condiții există și asigurare prin familie.
Separat, PSD a mai venit cu o idee, să fie redus impozitul pe venit pentru salariile sub 6.000 de lei brut. Salariul minim de 4.325 de lei ar avea impozit zero, iar pentru veniturile mai mari, cota ar crește treptat până la actualul nivel de 10%, atins la 6.000 de lei brut. Câștigul lunar ar varia între 37 și 189 de lei. Pentru un angajat plătit cu salariul minim, diferența ar fi de 182 de lei. Circa 1,4 milioane de salariați câștigă acum salariul minim sau cu cel mult 75 de lei brut peste el.
În acest timp, premierul Luca Niculescu dă asigurări că în 2027, nu vor fi introduse taxe noi și nici majorate cele existente. Va fi menținută cota unică și va fi eliminat impozitul minim pe cifra de afaceri. Iar pentru firme, promite reducerea cu 25% a sarcinilor administrative și cu 30% a termenelor de autorizare. Sunt pregătite și ajutoare de stat pentru cercetare, automatizare, digitalizare și industria de apărare.
Avem și discuții despre securitatea la Marea Neagră. România vorbește cu Bulgaria și Turcia ca navele comerciale să fie escortate și să fie create coridoare protejate. După atacurile repetate din ultimele zile, avem acum o navă eșuată lângă Vadu. Cargoul Mariam M a fost lovit de o dronă în septembrie, în apele Ucrainei, și rămăsese ancorat acolo. Pe 14 noiembrie, ancora s-a rupt, iar curenții au adus nava pe litoralul românesc.
În lume, problemele informatice au ajuns și la serviciile Apple. Utilizatorii au raportat dificultăți la autentificarea în conturi și la accesarea iCloud, Apple Music și Apple Pay. Au fost semnalate inclusiv probleme la activarea unor dispozitive, iar magazinele au avut dificultăți cu vânzările și reparațiile. Compania a exclus un atac cibernetic și a spus că problema a fost generată de o actualizare internă.
Mai mult, până și rețeaua internă clasificată a Agenției Naționale de Securitate a SUA a avut întreruperi. NSA Net permite schimbul de informații secrete între angajați. Oficial, problemele au fost generate de operațiuni programate de mentenanță. Iar agenția susține că au fost afectate unele sisteme interne, dar funcțiile esențiale pentru securitatea națională au rămas operaționale.
Avem evoluții și în Ucraina. Kievul a atacat din nou podul Kerci, reușind să distrugă secțiunea rutieră centrală care leagă Rusia de Crimeea ocupată. Circulația auto a fost suspendată, traficul feroviar se desfășoară parțial.
Reuters scrie că este o lovitura politică puternică pentru Putin, având loc chiar înaintea întâlnirii cu Donald Trump și Xi Jinping. Distrugerile Kievului arată că liderul rus nu poate garanta securitatea unuia dintre cele mai importante simboluri ale ocupației. Podul, inaugurat personal de Putin în 2018, trebuia să arate că legătura dintre Rusia și Crimeea este definitivă.
Donald Trump și-a început deja turneul asiatic, cu o oprire la Manila, unde s-a întâlnit cu liderii Indiei, Japoniei și Australiei, partenerii SUA din grupul Quad. Urmează China și întâlnirea de joi, la Shenzhen, cu Xi Jinping și Vladimir Putin. Liderul rus a ajuns și el în China.
Zi grea a avut și Republica Moldova, unde șapte drone au intrat pe teritoriul țării, dintre care cinci au căzut la sol. Un posibil al șaselea impact este verificat în raionul Ocnița. Autoritățile au închis temporar spațiul aerian.
Avem și câteva anchete și dezvăluiri din presă. Club Feroviar scrie că administratorii insolvenței STB solicită un onorariu de 55.000 de euro pe lună. Suma este pentru consorțiul celor trei firme reprezentat de Remus Borza. STB are față de Fisc o datorie de aproximativ 1,34 miliarde de lei.
Tot Club Feroviar scrie cât a recuperat Fiscul din vânzarea locomotivelor CFR Marfă. S-au vîndut sub 20 din peste 600 scoase la licitație, cele mai multe cu reduceri de 25 - 50% față de evaluare. Per total, s-au recuperat circa 30 milioane de lei, la o creanță de 1,3 miliarde. Tribunalul București a admis luni intrarea CFR Marfă în faliment.
Iar o ancheta internațională „Inside Deutsche Bank”, bazată pe peste 15 milioane de documente, a adus informații despre relațiile băncii cu clienți și fluxuri financiare cu risc, inclusiv oligarhi ruși și Jeffrey Epstein.
Guvernul german a cerut explicații despre deficiențele controalelor interne. Banca zice că unele cazuri sunt vechi de aproape două decenii și că a investit șapte miliarde de euro în consolidarea controalelor între 2019 și 2025. Acțiunile Deutsche Bank au încheiat ședința în scădere cu 6%, cel mai puternic declin zilnic din ultimul an și jumătate.
Cifra zilei este 367 - atâtea fenomene meteo extreme au fost înregistrate în lume în 2025. În medie, unul pe zi. Au provocat aproape 35.000 de decese și au afectat peste 100 de milioane de oameni. România se află între cele mai afectate 20 de țări, alături de alte trei state europene: Spania, Franța și Italia.
Și câteva știri bine de știut, pe scurt:
- Prosumatorii pot cere până la 15.000 de lei pentru baterii de stocare, prin programul AFM. Înscrierile sunt deschise între 20 noiembrie, ora 10:00, și 25 noiembrie, ora 23:59. Finanțarea acoperă maximum 75% din investiție, iar selecția se face pe bază de punctaj, nu după rapiditatea depunerii dosarului.
- „Blackout-ul mondial” anunțat pe rețele pentru 17 noiembrie a fost o alarmă falsă. Postările au amestecat teorii conspiraționiste, teste ale sistemelor de alertare și recomandări reale pentru pregătirea în situații de urgență.
- Încă 10 kilometri din Autostrada Sibiu - Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, ar putea fi deschiși pe 3 decembrie. Pentru funcționarea tunelului, CNAIR pregătește o echipă provizorie. Deschiderea depinde de momentul în care aceasta va putea asigura monitorizarea, întreținerea și intervențiile necesare.
- Cabana Babele a fost cumpărată cu 1,5 milioane de euro de Ice Capital, un fond înființat de trei antreprenori români, cu sediul în Dubai. Aceștia pregătesc transformarea cabanei într-un hotel de patru stele, cu restaurant și SPA, investiția totală fiind estimată la 10 milioane de euro.
Încheiem ziua cu Baia Mare, desemnat Oraș European al Crăciunului 2027 de juriul internațional al competiției organizate de Christmas Cities Network. Au contat colindele și tradițiile Maramureșului, dar și felul în care sărbătoarea aduce împreună comunitățile orașului: români, maghiari, germani, evrei, romi și familiile ucrainene refugiate din calea războiului.
Pentru Crăciunul și Anul Nou de la finalul lui 2027, orașul pregătește întâlniri cu colindătorii din satele Maramureșului, evenimente la Muzeul Satului, două patinoare și un traseu de lumini între centrul vechi și Parcul Mara. Un trenuleț turistic va lega cele două zone, iar în parc va avea loc și tradiționalul târg caritabil.
|
Reflecția zilei: Viitorul trecutului din amintirea AI
Inteligența artificială produce acum și trecutul de care ni se face dor. Mii de filmulețe care recreează o copilărie idealizată, comunismul sau anii de după Revoluție au invadat rețelele și strâng milioane de vizualizări, scrie G4Media. Oamenii recunosc atmosfera, își adaugă propriile amintiri și distribuie.
O seară de Crăciun din 2002, inventată cu AI, a adunat 8,8 milioane în 12 zile. Textul este așa:
„Așa arătau serile de Crăciun în 2002…
Afară ningea, în hol erau ghetele tuturor, mama încălzea sarmalele, iar din sufragerie se auzeau adulții povestind.
Noi ne jucam pe covor, printre mașinuțe și cuburi, în timp ce bunica desfăcea portocale.
Și, la un moment dat, adormeam pe canapea, cu televizorul în fundal și cu vocile lor care parcă nu se mai opreau.
Nu știam atunci, dar astea aveau să fie unele dintre cele mai frumoase amintiri.
Voi vă mai amintiți serile acelea de Crăciun, când era toată familia acasă?”
Amintire recreată cu AI”.
Este textul unei postări din 4 noiembrie, de pe pagina de Facebook Ce vremuri, care în 12 zile a strâns 8,8 milioane de vizualizări.
„Pentru foarte mulți oameni, și nu numai în România, prezentul și viitorul sunt neclare, sunt complexe, sunt dificil de gestionat, sunt poate chiar încărcate cu pericole și atunci trecutul este foarte ușor de idealizat prin comparație, e confortabil”, explică fenomenul sociologul Barbu Mateescu.
Dar publicul adunat în jurul nostalgiei poate deveni valoros comercial sau politic. Așa cum s-a întâmplat și în 2024, când grupuri construite pe teme fără legătură cu politica și-au schimbat brusc numele pentru a-l susține pe Călin Georgescu.
Nu știu pentru cine și pentru când se face „încălzirea”, dar cum adică amintire recreată cu AI?
|