Pentru că avem nevoie, începem cu o veste bună: Comisia Europeană a aprobat a patra cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de euro, singura pregătită integral de Guvernul Bolojan. Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite.
În ce privește viitorul, având în vedere termenul strâns pe care îl avem ca să luăm și restul de bani (31 august), premierul interimar Ilie Bolojan a găsit o metodă să avanseze cu jaloanele, în ciuda crizei politice. Mai exact, toate proiectele de lege necesare pentru reformele promise în PNRR vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. (Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da OUG şi nici adopta proiecte de lege).
Sunt peste 35 de jaloane care mai trebuie îndeplinite, dintre care 9 sunt foarte importante. Ele presupun modificări legislative ample și reforme în domenii cu potenţial de mari tensiuni în spaţiul public.
Cu criza politică stăm la fel. Președintele Nicușor Dan a convocat luni, de la 9 la 16, toate partidele parlamentare la Cotroceni, pentru consultări în vederea formării noului guvern. Asta poate să nu însemne mare lucru, având în vedere că președintele a anunțat că va nominaliza un premier, doar după ce va avea siguranța că acesta este susținut de o majoritate în parlament.
Iar în acest moment, PSD zice că exclude să mai fie premier Ilie Bolojan, că nu va face alianță cu AUR și nici nu va susține un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. De cealaltă parte, PNL nu mai vrea guvern cu PSD și nici nu va susține un guvern minoritar din care să facă parte PSD, chiar cu premier tehnocrat.
Nicușor Dan pare că ar vrea vechea coaliție, condusă ori de un politican agreat de toți, ori de un tehnocrat. Măcar o să fie interesant. Că perspectivele par de instabilitate politică până la alegerile din 2028.
Totuși, în interimatul ce pare că o să treacă de 45 de zile, Bolojan pare pus pe treabă. El a anunțat că va depune în Parlament, în calitate de senator, noua lege a salarizării bugetarilor. Nu doar că este jalon în PNRR, dar e și necesară din trei motive: cheltuielile salariale sunt prea mari față de posibilitățile bugetului, nu sunt corelate cu productivitatea și nici nu sunt echitabile.
Statistic, sunt 1.280.000 de posturi în sectorul public din România, 40% din veniturile fiscale (cât adunăm din impozite) se duc pe salariile bugetarilor, iar creșterile din ultimii ani, care nu au fost corelate cu productivitatea, au făcut ca, pe medie, salariile la stat să le depășească pe cele de la privat, decalajul fiind în creștere.
De asemenea, Ilie Bolojan a anunțat că a fost finalizat programul SAFE (fonduri europene pentru consolidarea industriei de apărare), astfel încât până la finalul acestei luni să putem semna atât contractul de împrumut cu UE, cât și contractele individuale. Programul prevede un împrumut de 16,5 miliarde euro, „cu o dobândă la jumătate din cea la care se contractează România”, o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de 40 de ani.
Există însă și niște piedici: Senatul a aprobat sesizarea CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern privind procedura de adoptare a OUG privind programul SAFE. În plus, la solicitarea AUR, Avocatul Poporului a sesizat deja CCR.
Că tot suntem la înarmare, papa Leon a criticat foarte ferm creșterea masivă a cheltuielilor militare europene, afirmând că reînarmarea continentului „trădează încrederea în diplomație” și sacrifică investițiile în educație și sănătate. (Statele europene și-au majorat bugetele pentru apărare la cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece).
Revenim la guvernul interimar, care a pus în transparență un proiect de hotărâre prin care RA-APPS va fi obligată să publice lista completă a imobilelor pe care le administrează.
Dacă măsura va apuca să fie implementată, vom afla cine folosește imobilele RA-APPS, în baza cărui tip de contract, dacă acestea au fost atribuite direct sau prin licitație, valoarea contractelor și durata lor.
Au continuat și dezbaterile pe cifrele INS - economia a scăzut și rămâne în recesiune, iar inflația a crescut și se apropie de 11% - care au contrariat cu o zi în urmă.
Ilie Bolojan spus că cele mai recente date de la INS nu sunt sunt o surpriză și sunt un efect al mai multor factori. La inflație - cele două procente în plus la TVA, efectele războiului din Iran și liberalizarea prețurilor la energie. Dar că inflația va începe să scadă, iar în luna iulie ne vom duce către 8%, iar în august la 6%.
Creșterea economică, cu al doilea trimestru de recesiune tehnică, era și ea previzibilă, dar este un semn de însănătoșire a economiei.
În plus, tot mai multe voci pun la îndoială acuratețea datelor statistice, după ce INS a spus că inflația de aproape 11% este cauzată în mare măsură de creșterea de peste 33% a chiriilor într-o singură lună.
Ori, o analiză publicată de Storia arată că, la nivel național, chiriile au crescut cu doar 1% față de aprilie 2025 și chiar au scăzut cu aproape 2% comparativ cu luna martie.
În toată contracția asta care acum e blamată, există și o parte plină a paharului. Scăderea consumului a dus la reducerea deficitului comercial al României. În primul trimestru 2026, valoarea importurilor s-a redus cu 1,7%, iar exporturile au crescut cu 1,1%.
În lume, Donald Trump s-a întâlnit cu Xi Jinping la Beijing. A venit însoțit de o delegație uriașă de oameni de afaceri, toată spuma marelui business american. La Marele Palat al Poporului, liderul american a fost primit cu covor roșu, militari, fanfară și copii care fluturau steaguri americane și chineze (imaginile sunt deprimante).
Președintele american a adoptat un ton prietenos și optimist („Ești un mare lider”, „Este o onoare să fiu cu tine. Este o onoare să fiu prietenul tău, iar relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată”). Xi Jinping a avertizat că relația dintre Washington și Beijing ar putea deveni „foarte periculoasă” dacă problema Taiwanului nu este gestionată corect.
După întâlnire, Donald Trump a zis că Xi Jinping l-a asigurat că Beijingul nu va trimite echipament militar în Iran și că este gata să ajute la redeschiderea strâmtorii Ormuz. În plus, Trump a anunțat încheierea unui acord pentru achiziția de către China a două sute de avioane Boeing.
În timpul ăsta, parlamentul rus a aprobat un proiect de lege care îi oferă lui Vladimir Putin baza legală pentru a trimite trupe în alte țări, sub pretextul protejării cetățenilor ruși. Legea permite Moscovei să intervină militar în afara granițelor, dacă ruși sunt arestați, anchetați, judecați sau „abuzați” de state străine, instanțe internaționale sau organizații din care Rusia nu face parte.
Moscova a invocat și în 2022 protejarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina pentru a-și justifica invazia la scară largă. Iar oficiali europeni se tem că modificarea reflectă intenția Kremlinului de a testa reacția NATO în cazul atacului asupra unei țări membre.
În Ucraina, fostul șef al administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, considerat ani la rând unul dintre cei mai influenți oameni din cercul apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, a fost arestat preventiv pentru 60 de zile într-un dosar de corupție și spălare de bani.
Dosarul vizează presupusa spălare a circa 9 milioane de euro prin construirea unui complex rezidențial de lux în localitatea Kozîn, aflată la sud de Kiev, una dintre cele mai exclusiviste zone din Ucraina.
Ca o notă de culoare, procurorii îl acuză pe Iermak și că ar fi consultat o astrologă pentru numiri în funcții importante din stat. Volodimir Zelenski nu a comentat public cazul fostului său colaborator apropiat.
Un alt eveniment care a atras atenția a fost decizia SUA de a suspenda rotația trupelor către Europa. Pentagonul a anulat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate în Polonia, de circa 4.000 de militari. Decizia i-a surprins inclusiv pe unii oficiali militari americani. O parte dintre echipamente și militari erau deja în drum spre Europa.
Și criza politică din Marea Britanie se adâncește, după ce și-a dat demisia și Ministrul Sănătății, Wes Streeting, care a spus că „și-a pierdut încrederea în conducerea lui Starmer”. Văzut drept principalul rival al lui Starmer, Streeting deschide astfel perspectiva unei lupte pentru șefia Partidului Laburist. Este al cincilea ministru demisionar în doar două zile.
Încheiem ziua într-un mod neuzual.
Cu o știre din România bufonilor fără talent: Președintele PSD, Sorin Grindeanu, și secretarul general al partidului, Claudiu Manda, au depus cereri la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci pentru înregistrarea numelor lor ca mărci comerciale.
Mărcile ar urma să acopere de la papetărie și materiale imprimate până la servicii de publicitate, marketing, organizare de evenimente, consultanță politică, redactare de discursuri, campanii electorale și servicii juridice. Solicitările au fost depuse pe 28 aprilie și apar în continuare în analiză.
Și o știre din ciclul „să faci ce zice popa nu ce face popa”. Horia Constantinescu (fost şef ANPC) a vrut să intre la concertul Metallica de la Bucureşti, cu un bilet achiziţionat online care s-a dovedit a fi fals. El a recunoscut că a cumpărat biletul de pe o platformă online.
„Am stat la coadă, am mers la pas şi când m-am oprit la ultimul filtru am aflat că biletul meu nu era ce trebuie. Se întâmplă şi la case mai mari”. ANPC a profitat de ocazie să facă recomandări pentru pentru participanţii la festivaluri şi evenimente în aer liber. |
