Ilie Bolojan ne-a anunțat că am ajuns la „final de ajustare bugetară” și acum intrăm într-o nouă etapă, cea de relansare economică. Ne-a promis un stat mai eficient, servicii publice mai bune și corectarea nedreptăților.
Cum va face asta? Prioritățile pentru perioada următoare sunt 1. pregătirea bugetului pe 2026 (cu obiective încadrarea într-un deficit bugetar de 6,2%, inflație de 4% și absorbția fondurilor din PNRR), 2. reforma administrației (proiectul se află în circuitul de avizare, iar planul este să fie adoptat săptămâna viitoare, prin angajarea răspunderii. Adițional, aici intră și interzicerea cumulului pensie - salariu la stat, care urmează să fie adoptat tot săptămâna viitoare), 3. adoptarea proiectului de relansare economică (joi se va dezbate în guvern și va fi pus în dezbatere publică, vineri va fi întâlnirea cu partenerii sociali, Bolojan susține că a fost lucrat cu toate partidele din coaliție).
În completare la punctul 3, se vor lua măsuri de reducere a birocrației - respectiv simplificarea obținerii avizelor de mediu, de autorizație de incendiu și a procedurii de avizare a investițiilor mari din România.
Printre prioritățile guvernului a mai zis că se află întărirea sectorului energetic. Aici vor fi luate măsuri de creștere a capacității de stocare, mai ales la Hidroelectrica, finalizare a două centrale pe gaz -Midia și Iernut - și de salvare a combinatului siderurgic de la Galați.
De asemenea, va fi menținută plafonarea prețului la gaze până în martie 2027, doar pentru consumatorii casnici, aceasta fiind văzută ca o perioadă de tranziție până la momentul în care România va beneficia de cantități importante suplimentare de gaze provenite din exploatările din Marea Neagră.
Despre absorbția fondurilor europene, a zis că o să informeze CCR despre răspunsul Comisiei Europene, care a zis că nu îndeplinim jalonul cu pensiile speciale și, în consecință, riscăm pierderea a circa 230 de milioane de euro și întârzierea restului de bani din tranșa de 2,6 miliarde de euro. Să fie conștientă CCR de consecințele deciziilor repetate de amânare a unei decizii pe pensiile speciale ale magistraților.
Despre majoritatea propunerilor PSD și UDMR de reduceri sau ajustări de impozite și taxe a zis, în principiu, că se analizează.
Ziua a început însă cu o veste de la Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA, care a respins, într-un raport preliminar, existența dovezilor ingerințelor rusești în alegerile prezidențiale din România din 2024.
Mai exact, raportul Comisiei, dominată de republicanii lui Donald Trump, acuză UE că ar fi intervenit abuziv în alegeri din mai multe state europene (Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, dar și alegerile europene din 2024), sub pretextul combaterii dezinformării.
Documentul, intitulat „Amenințarea cenzurii străine”, susține că Bruxelles-ul ar fi presat platformele online să elimine conținut politic legitim și să aplice restricții globale care afectează inclusiv libertatea de exprimare a americanilor.
România este folosită ca principal exemplu. Autorii susțin că, înaintea alegerilor din 2024, Comisia Europeană și autoritățile române ar fi făcut presiuni asupra TikTok pentru a modera sau elimina conținut legat de candidatul Călin Georgescu și de teme sensibile precum „lovitură de stat” sau „război”.
Sunt citate emailuri în care AEP ar fi cerut ștergerea unor postări considerate „insultătoare” la adresa partidelor sau chiar eliminarea tuturor materialelor cu imagini ale lui Georgescu. TikTok ar fi refuzat în mai multe rânduri eliminarea globală a conținutului, invocând libertatea de exprimare.
Raportul contestă totodată teza ingerinței rusești în alegerile din România, susținând că documente interne TikTok nu ar confirma existența unei operațiuni coordonate de influență din partea Moscovei.
Ținta principală a criticilor este Digital Services Act (DSA), pe care raportul îl descrie drept un „aparat de cenzură”, acuzând că verificatorii de fapte și ONG-urile acreditate de Bruxelles ar avea puterea de a face „cereri prioritare de eliminare” a conținutului politic. Autorii susțin că aceste mecanisme ar fi părtinitoare ideologic și ar limita dezbateri legitime despre teme precum pandemie, migrație sau politici de securitate.
Documentul apare pe fondul tensiunilor dintre UE și platforma X a lui Elon Musk, amendată recent de autoritățile europene, și este văzut ca o replică politică la reglementările europene. Raportul este unul preliminar, realizat de personalul comisiei, și nu reprezintă poziția finală a acesteia, adoptată prin vot de toți membrii.
Comisia Europeană a respins concluziile raportului, calificându-le drept „prostii”.
Iar președintele Nicușor Dan a zis că „imixtiunea malignă” a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, că raportul reflectă doar parțial răspunsul TikTok și, în plus, ingerințele Rusiei în procesele electorale din țările europene au fost evidențiate și de rapoarte ale NATO, UE, Guvernului Marii Britanii.
În timpul ăsta, în lume, New Start, tratatul de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia, este pe cale să expire (cel mai probabil joi dimineața, la ora 1:00). Dacă nu va fi încheiată o înțelegere de ultim moment, va fi pentru prima dată în peste 50 de ani când cele două mari puteri vor rămâne fără restricții și mecanisme de verificare în ceea ce privește arsenalul nuclear.
Tratatul New Start a impus limite exacte legate de numărul de focoase nucleare strategice, dar și de rachete balistice și bombardiere ce pot fi desfășurate de SUA și Rusia. A fost semnat în 2010 la Praga. Numărul total al focoaselor nucleare în lume a scăzut de la peste 70 de mii în 1986 la circa 12 mii în 2025, dar SUA și Rusia continuă să-și modernizeze arsenalele, iar China și-a dublat numărul de focoase.
La nivel de consecințe, chiar dacă nu va fi declanșată automat o cursă a înarmărilor nucleare, în cel mai extrem scenariu, ambele țări și-ar putea încărca sute de focoase nucleare pe rachete și bombardiere, dublându-și raza arsenalului nuclear desfășurat.
A fost și ziua 1442 de război, în care negociatori din Ucraina, Rusia și SUA s-au reunit la Abu Dhabi într-o nouă încercare de a avansa discuțiile despre încheierea războiului.
Președintele Zelenski a criticat Rusia pentru continuarea atacurilor și a amenințat cu o schimbare a atitudinii la negocieri, dar Kremlinul i-a răspuns că va continua ofensiva, atât timp cât nu-i sunt acceptate condițiile. Blocajul este pe solicitările teritoriale.
Sondajele arată că, după patru ani de război, tot mai mulți ucraineni par deschiși unor concesii teritoriale. Dacă în 2022, majoritatea covârșitoare respingeau orice cedare de teritoriu, acum 40% spun că ar accepta renunțarea la Donbas în schimbul unor garanții solide de securitate. Totuși, societatea rămâne profund divizată: 52% resping categoric un astfel de compromis, iar o cedare ar putea provoca tensiuni politice și sociale majore în interiorul Ucrainei.
În paralel, cel mai înalt diplomat al președintelui Franței ar fi ajuns marți la Kremlin, unde ar fi discutat despre Ucraina cu Iuri Ușakov, unul dintre cei mai importanți consilieri ai lui Vladimir Putin. Președinția franceză nu a confirmat explicit, dar a lăsat să se înțeleagă că Zelenski și liderii țărilor europene au fost informați dinainte.
Tot azi, spionajul german a avertizat asupra amenințării tot mai mari pe care Rusia o reprezintă pentru Europa, după ce a descoperit că Moscova cheltuie jumătate din bugetul său de stat pentru armată, mult mai mult decât cifrele declarate oficial. Banii nu sunt folosiți doar pentru războiul din Ucraina, ci și pentru extinderea capacităților militare în zonele de graniță cu țările baltice. iului.
Iar UE a aprobat împrumutul de 90 de miliarde euro destinat sprijinirii Ucrainei în perioada 2026–2027. Acesta va fi finanțat prin împrumuturi ale UE de pe piețele de capital și va fi garantat de bugetul UE. Ucraina va da banii înapoi doar după ce Rusia îi va plăti despăgubiri de război. Industria de apărare din UE va beneficia, prin comenzile primite. Împrumutul acoperă două treimi din nevoile de finanțare ale Ucrainei, diferența urmând să fie asigurată de alte țări, în special de partenerii G7.
Din SUA, am aflat că Ryan Routh, bărbatul care în septembrie 2024 a încercat să îl asasineze pe Donald Trump, în timp ce se afla pe un teren de golf din apropierea Mar-a-Lago, a fost condamnat la închisoare pe viață.
Ne întoarcem la noi, unde sindicaliştii din educaţie au protestat, în Piaţa Victoriei. Pe scurt, au zis: „Căutăm ministru. Oferim salarii tăiate și haos legislativ”. În conferința de presă de la finalul zilei, premierul Bolojan a zis, răspunzând unei întrebări, că sptămâna viitoare va veni cu o propunere de ministru al Educației. Nu a dat detalii.
Am aflat și valoarea subvențiilor primite de partide în 2025. Este vorba de nu mai puțin de 232 de milioane de lei, circa 46 de milioane de euro (PSD – 76,9 milioane de lei, AUR - 45,5 milioane de lei, PNL - 41,9 milioane de lei, USR - 29,8 milioane de lei,
SOS România - 19,8 milioane de lei, POT - 15,9 milioane de lei, PMP și Forța Dreptei câte un milion de lei).
Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (117 milioane lei, 48%), personal (27 mil. de lei, 11%) și investiții în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei, 9%). Rămâne, în continuare, total netransparent modul în care se cheltuie acești bani la nivel de beneficiari finali.
Și două informații interesante, pe scurt: Curtea Constituțională a decis că firmele aflate sub investigație penală, fără o condamnare definitivă, nu pot fi excluse automat din procedurile de atribuire a contractelor de concesiune. Deoarece o astfel de excludere ar încălca principiul egalității în drepturi și prezumția de nevinovăție.
Iar Automobile Dacia SA reduce personalul, ca urmare a unei posibile diminuări a producției de autovehicule. Deocamdată prin plecări voluntare. Cei care aleg să plece de la 1 martie vor primi25.000 de lei (dacă au vechime mai mică de 2 ani), 63.000 de lei (vechime între 2 și 4 ani), 113.000 lei (între 4 și 8 ani), 137.000 lei (între 8-12 ani), 167.000 lei (între 12-16 ani), 210.000 lei pentru cei cu peste 16 ani vechime.
În ciuda tuturor greutăților din ultima vreme, mai mult de jumătate dintre români se declară foarte optimiști în privința viitorului lumii (56% față de 44% media UE), al UE (59%), al țării noastre (59%), potrivit unui sondaj realizat de Parlamentul European în perioada 6 – 30 noiembrie 2025.
Totuși, în ceea ce privește apartenența țării noastre la UE, doar 49% dintre români consideră că este un lucru bun, sub media UE de 62%. Iar 68% se declară foarte îngrijorați de dezinformare (69% media UE).
Încheiem ziua cu un avertisment al oamenilor de știință, care ne transmit că chatboții AI nu sunt prietenii noștri, în contextul în care tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială nu doar ca instrument, ci ca formă de companie, iar fenomenul ridică riscuri serioase.
Companionii AI (precum Replika sau Character.ai) au crescut rapid în popularitate, unele aplicații ajungând la zeci de milioane de utilizatori, dar relații de acest tip pot apărea și în cazul instrumentelor de uz general, precum ChatGPT, Gemini sau Claude. În plus, tot mai multe sisteme sunt concepute explicit pentru a construi relații cu utilizatorii, nu doar pentru a furniza informații.
Riscurile sunt creșterea sentimentului de singurătate și reducerea interacțiunilor sociale. Iar una dintre problemele-cheie este natura „lingușitoare” a chatboților, programați să mulțumească utilizatorul cât mai mult posibil. „Inteligența artificială încearcă să ne facă, pe moment, să ne simțim bine, dar asta nu este întotdeauna în interesul nostru”, conchid cercetătorii. |
Reflecția zilei: 9 de Adam și-o Eva
O analiză Deutsche Welle arată că România rămâne printre ultimele state din UE la reprezentarea politică a femeilor, de la nivel local până la Parlament.
Cifre furnizate de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) și ale Fundației Friedrich Ebert:
- în consiliile locale, femeile ocupă doar 8,9% din mandate, cel mai mic procent din UE, unde media este de 34,9%
- doar 6,5% dintre primari sunt femei, față de o medie de 19% în Europa
- la nivel parlamentar, femeile reprezintă 22% din legislativ, sub media UE de 33,6%
Niciun partid major nu stă semnificativ mai bine.
- În PNL, femeile reprezintă aproximativ 12% dintre parlamentari
- PSD are 22 de deputate din 93 și 8 senatoare din 35
- USR rămâne și el sub media europeană
Inițiativa liberală de a introduce o cotă minimă de 33% femei pe locuri eligibile nu are, deocamdată, șanse să treacă. Problema nu ține de lipsa candidaților, ci de modul în care partidele își construiesc listele.
Concluziile analizei DW sunt că subreprezentarea femeilor limitează pluralismul politic și reflectă bariere structurale și culturale persistente: stereotipuri, marginalizare, hărțuire și o cultură politică dominată de bărbați.
Selecția elitelor nu se face meritocratic sau programatic, ci informal, pe loialități și interese de moment, iar liderii – în majoritate bărbați – evită competiția cu femei pe poziții de putere.
Paradoxal, există un potențial politic feminin nevalorificat: cercetările arată că tinerele sunt mai implicate civic și mai sensibile la teme legate de drepturi, egalitate și minorități decât bărbații de aceeași vârstă.
Una peste alta, nu lipsa interesului, ci misoginismul și lipsa unei strategii reale de modernizare politică țin femeile departe de decizie, iar România rămâne blocată într-un model politic învechit, care ignoră jumătate din electorat.
Eu mă gândeam, oare ce ar arăta un studiu care și-ar propune să răspundă la întrebarea: Ce pierdem ca societate când decizia publică e luată aproape exclusiv de bărbați? |
