Kelemen Hunor a vorbit cu Luca Niculescu, cel mai recent premier propus de Nicușor Dan, și zice că are încredere că va aduna o majoritate parlamentară care să-i treacă guvernul. A mai zis și de o „linie roșie” a UDMR, ca această majoritate să nu fie cu voturile AUR sau SOS.
Din gălăgia politică de astăzi, pare că ăsta e guvernul care o să treacă, după ce PSD va trece de faza strigătelor și victimizării, apoi de cea a sacrificiului pentru țară și popor și a responsabilității asumate. Intermediar, va obține cedări în fața reformelor necesare, pe care le va prezenta drept grijă pentru popor.
Acum, PSD & Grindeanu sunt la faza de „revoltă și dezamăgire” că nu li s-a acordat dreptul de a conduce și Nicușor Dan continuă să facă experimente. Dar, generoși cum îi știm, au optat pentru un mandat larg de negociere cu Luca Niculescu, căruia îi dau o șansă.
Condescendent, Grindeanu spune că Niculescu e „o persoană decentă, echilibrată, profesionistă, care a demonstrat că poate gestiona dosare dificile cum e aderarea la OCDE, doar că acest lucru nu este suficient”. O spune din postura personajului care nu a gestionat în viața lui nici măcar o filă dintr-un dosar dificil pentru România.
Au apărut și steograme din ședința PSD unde toate acestea s-au întâmplat. Dacă ar fi să le luăm de bune, Grindeanu suferă o metamorfozare în aceste ședințe. Limbajul lui este elevat, are capacitate de conceptualizare și un vocabular bogat pe care probabil din timiditate nu îl folosește în exhibările publice pe care le execută.
Mostră (via Antena 3):
„Vom intra într-o perioada în care vom discuta foarte mult, vom analiza toate scenariile. Îmi declar dezamăgirea că nu am fost desemnat. Avem o desemnare de premier cu profil extern, neconflictual, de tip Cioloş, care n-are nicio legătură cu electoratul PSD. (...) Vreau să fim cu toţii conştienti că nu există o soluţie perfectă. Vă cer mandat deschis pentru negocieri”.
Îmi și imaginez cum zice Grindeanu Ne-con-flic-tu-al ...
Problema cea mare o să apară însă după învestirea guvernului Luca Niculescu, atunci când majoritatea toxică din parlament PSD-AUR va decide unde se opresc reformele și cum se transformă ordonanțele, hotărârile sau proiectele de lege inițiate de guvern.
Luca Niculescu spune că din coordonarea procesului de aderare a României la OECD a învățat că „reformele bune se fac pe baza datelor, a realității din teren și a altor experiențe de succes. Și se fac pentru oameni”.
Sorin Grindeanu că „în niciun caz PSD nu va da voturi pentru continuarea măsurilor de austeritate de tip Bolojan, reîmpachetate altcumva”.
Diferența dintre cei doi este că Sorin Grindeanu a dovedit că are în parlament voturile pentru a decide viteza și/sau stoparea reformelor. Cu orice cost. Cum ar fi cele 770 de milioane de euro pierdute de România pentru neadoptarea legii salarizării în sectorul bugetar.
În timp ce experimentele lui Nicușor Dan se desfășoară sub ochii noștri, încă două nave au fost lovite de drone în Marea Neagră (de data asta în zona economică exclusivă a Bulgariei), la numai o zi după ce o navă a fost scufundată în apropierea coastelor României. Ucraina atribuie atacurile Rusiei, în timp ce autoritățile române nu oferă nicio explicație.
La incidentul din apropierea României au murit doi oameni. În cazul navei scufundate în zona economică exclusivă a Bulgariei nu avem încă un bilanț (echipajul era încă dispărut marți seară, în timp ce salvatorii bulgari continuau căutările pe mare și din aer), în timp ce la a doua navă, care a luat foc, cei 18 marinari au fost salvați, doi fiind grav răniți.
Premierul bulgar Rumen Radev a convocat o reuniune cu reprezentanții ministerelor Apărării, de Interne, Transporturilor și Mediului, ai Președinției și ai serviciilor de securitate. La noi nu se știe despre așa ceva.
Astfel, situaţia din Marea Neagră devine din ce în ce mai îngrijorătoare. Atacurile amenință navele care transportă cereale din Ucraina, România și Bulgaria, dar și carburanți și alte mărfuri prin porturile Constanța, Varna și Burgas, spre Bosfor și piețele internaționale.
Miza comercială este de ordinul zecilor de milioane de tone de mărfuri. Dacă navele nu mai pot circula în siguranță, sunt amenințate veniturile exportatorilor și aprovizionarea cumpărătorilor. Iar transportul și asigurările mai scumpe cresc prețul mărfurilor.
Sunt și evoluții financiare importante. Euro a atins un nou maxim istoric, pe fondul incertitudinii politice. BNR a anunțat un curs de 5,3527 lei pentru un euro, cu 2,21 bani peste nivelul de luni. Precedentul record, de 5,3447 lei, fusese stabilit vineri dar, după menținerea ratingului României de către S&P, leul recuperase o parte din pierderi.
Pe piețele externe, euro rămâne sub presiunea problemelor cu care se confruntă Franța, după ce luni a coborât la 1,116 dolari, cel mai redus nivel din mai 2025. Marți a recuperat parțial, până la aproximativ 1,1252 dolari.
În Franța, avem o escaladare a protestelor elevilor, care au culminat marți cu cea mai mare mobilizare de până acum. În stradă au ieșit circa 256.000 de oameni, dintre care 56.000 la Paris (estimările autorităților), în timp ce organizatorii vorbesc de 450.000 de protestatari.
Elevilor li s-au alăturat profesori, părinți și sindicaliști. Majoritatea marșurilor au fost pașnice, dar în unele orașe au avut loc distrugeri și confruntări cu poliția. De la începutul mișcării, au fost răniți cel puțin 215 adolescenți, 85 de angajați ai școlilor și 715 polițiști și au fost arestate peste 6.100 de persoane, majoritatea minori.
Mobilizarea a pornit la mijlocul lunii septembrie, la un liceu din Créteil, unde elevii s-au alăturat profesorilor care cereau mai mult personal și resurse. Filmările distribuite pe rețelele sociale au făcut ca protestul să se extindă: adolescenții din alte orașe reclamau aceleași clase aglomerate, profesori absenți fără înlocuitori și clădiri degradate. Problemele erau vechi. Mai ales în școlile din zonele sărace, unde șansele elevilor de a-și continua studiile în condiții bune sunt minime.
Guvernul a subestimat mobilizarea, nu a venit cu propuneri și soluții, au început să apară confruntări cu forțele de ordine în jurul școlilor și așa s-a aprins scânteia. Au apărut incendieri, distrugeri și atacuri asupra polițiștilor și profesorilor. Există indicii și că persoane din afara grupurilor de elevi au contribuit la violențe. Intervențiile poliției au fost brutale, au fost răniți minori, iar asta a dus la escaladare. Părinții și profesorii s-au alăturat protestului, inclusiv pentru a-i proteja pe adolescenți.
La protestul de marți au decis să se alăture și sindicatele, într-un moment în care scumpirile și perspectiva reducerilor bugetare alimentau deja nemulțumirea. Astfel, revendicările elevilor s-au unit cu cele ale altor categorii, creând o mișcare socială mai amplă.
Președintele Emmanuel Macron a convocat o reuniune de criză. Iar guvernul trebuie acum să răspundă presiunilor de investiții în servicii publice în timp ce este obligat să reducă deficitul. Mai exact, pentru a reduce deficitul ajuns la 5,4% din PIB și a diminua presiunea împrumuturilor pentru costurile finanțării acestuia, guvernul a propus reduceri de cheltuieli și majorări de taxe de 43 de miliarde de euro.
Donald Trump nu a pierdut ocazia să atace Occidentul decadent. „Ceea ce se întâmplă în Franța nu este nimic mai puțin decât o imigrație în masă scăpată de sub control. Nu este vorba despre școli, ci despre islamul care vrea să preia controlul asupra unei țări care odinioară era măreață!”, a scris Trump pe Truth Social.
În timpul ăsta, în Canada, premierul Mark Carney trebuie să facă față unei noi provocări, după ce separatiștii au câștigat alegerile din Québec. Carney încearcă să mențină Canada unită împotriva tarifelor lui Trump, iar acum va fi nevoit să negocieze cu un lider care promite desprinderea provinciei și cochetează cu Trump.
Parti Québécois va conduce însă un guvern minoritar, iar referendumul pentru desprinderea de Canada, pe care l-a promis după plecarea lui Trump, necesită sprijin parlamentar suplimentar. Independența este susținută de aproximativ 30% dintre locuitorii provinciei.
Avem și câteva știri importante, pe scurt:
- Fostul șef al spionajului german, arestat pentru spionaj și trădare. August Hanning, care a condus serviciul german de informații externe între 1998 și 2005, este suspectat că a folosit documente clasificate pentru a pregăti analize destinate unui serviciu străin. A fost arestat și un fost șef de cabinet din instituție, acuzat că ar fi furnizat circa 2.000 de documente în schimbul unor bani. Autoritățile nu au identificat public țările implicate.
- Un nou dosar DNA pentru primarul Iașiului: peste două milioane de lei pentru păcură inexistentă. Mihai Chirica este inculpat pentru abuz în serviciu, după ce ar fi aprobat, în mai 2022, plata a 542 de tone de păcură care lipseau din stocurile păstrate la o societate municipală. Potrivit procurorilor, documentele ar fi consemnat fictiv existența și recepția combustibilului. Alte nouă persoane din primărie sunt cercetate în dosar.
- Puigdemont poate reveni în Spania fără să fie arestat. Justiția spaniolă a înlăturat principalul obstacol în calea revenirii liderului separatist catalan, plecat în Belgia după referendumul ilegal de independență din 2017. Curtea Constituțională a stabilit că amnistia acoperă și acuzațiile privind folosirea banilor publici pentru referendum, iar Curtea Supremă a ridicat mandatul de arestare. Revenirea sa ar putea readuce disputa privind independența Cataloniei în centrul campaniei pentru alegerile din 29 noiembrie.
- OpenAI anunță marcaje invizibile în textele generate de ChatGPT. Sistemul va fi introdus în următoarele săptămâni pentru utilizatorii eligibili din UE și ar urma să permită identificarea automată a textelor produse de ChatGPT și Codex. Detectarea nu este însă infailibilă, iar accesul la instrumentul de verificare va fi inițial limitat.
- România a depășit 10.000 de puncte publice de încărcare pentru mașini electrice. La sfârșitul lui septembrie, parcul de autoturisme complet electrice depășea 75.000. În șase ani, numărul mașinilor a crescut de 13 ori, iar infrastructura de încărcare de 21 de ori. Aproape 3.000 de puncte au fost adăugate în primele nouă luni ale anului.
Declarația zilei vine de la Donad Trump: „Este un preț mic de plătit pentru a păstra lumea în siguranță, pentru a păstra țara noastră în siguranță. Ei ar putea distruge un oraș. Lăsați-i să distrugă Los Angeles, lăsați-i să distrugă San Diego. Este un preț foarte mic de plătit și se va termina foarte curând”.
Trump a făcut declarația luni, la un miting electoral în Nebraska, vorbind despre costurile economice ale războiului, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Remarca despre cele două orașe conduse de democrați a provocat indignare, inclusiv în rândurile republicanilor.
Cifra zilei este 50 - O analiză a datelor din Anglia, SUA și Olanda arată că mai multe tipuri de cancer cresc rapid la persoanele sub 50 de ani. În Anglia, între 2001 și 2023, incidența cancerului de prostată la această vârstă a crescut de 3,6 ori, iar cea a cancerelor colorectal, uterin și renal s-a dublat sau mai mult decât s-a dublat. Creșteri au fost înregistrate și pentru cancerele mamar, pancreatic și hepatic.
Cancerul rămâne mult mai frecvent la vârste înaintate - vârsta mediană la diagnostic depășește 60 de ani - însă tendința îi îngrijorează pe specialiști: tot mai mulți oameni se confruntă cu boala mai devreme decât s-ar fi așteptat.
Încheiem ziua cu… un kilometru cub de gheață care ne ajută să vedem Universul. Fizicianul Francis Halzen a primit marți Nobelul pentru Fizică pentru contribuțiile la observatorul IceCube și descoperirea neutrinilor de mare energie proveniți din cosmos.
Numiți uneori „particule fantomă”, neutrinii traversează Pământul și corpurile noastre aproape fără să interacționeze cu materia. Tocmai această proprietate îi face greu de detectat, dar foarte valoroși: ajung până la noi păstrând informații despre fenomene cosmice îndepărtate.
Halzen a propus transformarea gheții de la Polul Sud într-un detector uriaș. Mii de senzori instalați într-un kilometru cub de gheață urmăresc lumina produsă atunci când, foarte rar, un neutrino interacționează cu materia. Din aceste semnale, cercetătorii pot calcula energia particulei și direcția din care a venit. În 2013, IceCube a anunțat detectarea neutrinilor de mare energie din afara Sistemului Solar.
De ce contează? Particulele încărcate electric pot fi deviate pe drumul prin cosmos, pierzând „adresa” locului din care au plecat. Neutrinii călătoresc aproape nestingheriți și pot indica sursa: de exemplu, o galaxie cu o gaură neagră supermasivă în centru. Alături de lumină și de undele gravitaționale, ei ne oferă încă o cale de a înțelege ce se întâmplă în cele mai puternice și mai îndepărtate colțuri ale Universului. |
