Donald Trump a explicat, într-o conferință de presă, de ce s-a decis să atace Iranul. Mai întâi, regimul de aici avea deja rachete cu rază lungă capabile să lovească Europa și bazele americane de peste hotare și curând ar fi avut rachete capabile să ajungă până în America. În al doilea rând, deși susține că SUA îi distruseseră deja capacitățile nucleare, acum Iranul construia unele noi. Și „aceasta era ultima șansă de a înlătura acest regim sinistru”.
A prezentat și obiectivele războiului pe care l-a pornit: să distrugă rachetele cu rază lungă și capacitățile de producție a acestora, să le distrugă marina („am distrus deja zece nave, sunt pe fundul mării”), capacitatea de a avea vreodată o armă nucleară, dar și capacitatea de a organiza armate teroriste în afara granițelor.
A mai zis că războiul ar putea dura cinci săptămâni, sau „mult mai mult”, dar SUA poate să învingă „cu ușurință”. „Nu este nimic plictisitor în asta (...) eu nu mă plictisesc niciodată”, a zis Trump.
După care a vorbit despre proiectul sălii de bal de la Casa Albă și despre faptul că soția sa, Melania, este deranjată de zgomotul făcut în timpul lucrărilor.
(Anterior, într-un interviu acordat New York Post, Trump a spus că nu exclude o intervenție terestră în Iran. De asemenea, întrebat despre sondajele care arată că o parte semnificativă a americanilor dezaprobă decizia de a lansa atacuri, Trump a zis: „Cred că sondajele sunt foarte bune, dar nu-mi pasă de sondaje”)
Cel mai nou război al lumii a intrat în a treia zi.
De dimineață, Israelul a atacat și Libanul, după ce gruparea pro-iraniană Hezbollah de aici a atacat peste noapte cu drone și rachete. Au fost cel puțin 31 de morți. Ulterior, guvernul libanez a interzis activitățile militare desfășurate de Hezbollah și a cerut membrilor acestei grupări să predea armele. O decizie în premieră.
Incidente au fost și în Cipru, unde o dronă a lovit baza aeriană britanică Akrotiri, după ce Regatul Unit a permis SUA să folosească facilitatea pentru operațiuni. Ulterior, alte două drone au fost interceptate cu succes. În urma incidentelor, Grecia a decis să trimită în Cipru două fregate şi două avioane de vânătoare F-16.
Iar trei avioane F-16 americane au fost doborâte din greșeală de apărarea aeriană din Kuweit, într-un incident aparent de “friendly fire”. Toți cei șase membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță și au fost recuperați.
Peste zi, armata israeliană a lansat un „val larg” de atacuri în „inima Teheranului”, dar și în Liban. Semiluna Roșie din Iran vorbește de cel puțin 555 de morţi în 131 de orașe din ţară. Printre victime se numără și 175 de copii.
De cealaltă parte, Iranul a atacat Israelul, Qatarul, Kuweitul. Explozii au fost raportate inclusiv în Dubai, Abu Dhabi și Doha, dar și la Ierusalim. Bahrainul a raportat primul deces în urma conflictului din Orientul Mijlociu. Iar Qatarul a anunțat că a doborât două bombardiere iraniene Su-24, primele aeronave iraniene doborâte de la începutul conflictului.
În ce privește impactul economic, în Dubai şi în alte centre comerciale majore din Orientul Mijlociu, numeroase magazine sunt închise sau funcţionează cu personal minim, pe măsură ce escaladarea conflictului paralizează activitatea comercială şi traficul aerian.
Transporturi. Aeroporturile din Dubai au anunțat că își reiau limitat activitatea, din această seară, cu „un număr mic de zboruri”. De asemenea, spațiul aerian israelian se redeschide pentru zborurile civile, într-un „format extrem de limitat".
Gaze. Qatar Energy, compania energetică de stat, a anunțat că-și oprește producția de gaze naturale lichefiate, după atacurile asupra instalațiilor din Ras Laffan și Mesaieed. Țara este printre principalii exportatori din lume. Cotația de referință a gazelor naturale europene este în creștere cu peste 50% și se apropie de 50 euro/MWh.
Petrol. Rafinăria Ras Tanura din estul Arabiei Saudite a fost atacată cu două drone, interceptate, dar resturile căzute au provocat un incendiu. După atac, compania a decis oprirea temporară a rafinăriei, ca măsură de precauție. Complexul include una dintre cele mai mari rafinării din Orientul Mijlociu.
Atacurile, spun analiștii, sunt un semnal clar că infrastructura energetică din Golf devine o țintă directă în conflictul regional, ceea ce ar putea amplifica și mai mult riscurile pentru securitatea energetică globală.
Totodată, Iranul a anunțat că nu va negocia cu SUA. Informația a venit de la șeful securității iraniene, care a dat astfel replica la afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care afirmase că noua conducere încearcă să reia discuțiile cu Washingtonul.
Celălalt război a trecut de ziua 1468, în care forțele ruse au lansat aproape 100 de drone, cele mai multe fiind neutralizate în nordul, sudul și estul Ucrainei. De cealaltă parte, Ucraina a anunțat eliberarea a nouă localități. În plus, forțele ucrainene au recâștigat în februarie controlul asupra unui teritoriu ucrainean mai mare decât au cucerit forțele ruse.
În timpul ăsta, Emmanuel Macron a anunțat că Franța va permite, pentru prima dată în istorie, desfășurarea temporară a unor arme nucleare pe teritoriul altor state europene aliate. Discuțiile privind astfel de aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.
Macron a zis clar că procesul decizional nu va fi împărțit cu alte state. Orice decizie de utilizare a armelor nucleare ale Franței va fi exclusiv în mâinile președintelui francez. De asemenea, a decis să crească numărul de focoase nucleare de la sub 300 cât sunt în prezent, aceasta fiind prima creștere din 1992. Nu a spus la cât.
La noi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat, propunerile pentru conducerile marilor parchete, după ce au avut loc concursurile, la care au participat 19 candidați.
Propunerile, care vor fi trimise la CSM pentru obținerea avizului consultativ, sunt: pentru Parchetul general - șef Cristina Chiriac și adjunct Marius Voineag (actual șef DNA); pentru DNA - șef - Viorel Cerbu (actual adjunct la DNA), iar pentru adjuncți Marinela Mincă și Marius Ionel Ștefan; pentru DIICOT - șef Codrin Miron și adjuncți Alex Florența (actual procuror general) și Gill-Julien Grigore-Iacobici.
Propunerile sunt controversate. Cristina Chiriac conduce DNA Iași, care a avut în 2025 doar 3 rechizitorii trimise în judecată de cei opt procurori. Ea este cunoscută în spațiul public și pentru că a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu.
În plus, performanțele actualilor șefi ai parchetelor, deveniți adjuncți, au fost criticate inclusiv de președintele Nicușor Dan. Cel care va lua decizia finală, acesta fiind un test relevant pentru mandatul său de președinte.
Iar PNL a validat propunerea lui Ilie Bolojan pentru un nou ministru al Educației (portofoliu acoperit interimar de premier din decembrie 2025). Este vorba despre profesorul universitar doctor Mihai Dimian, rector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Este rector la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, din 2024, doctor în Inginerie Electrică / Electronică ICSED la Universitatea Maryland din SUA și dublu licenţiat în Fizică şi Matematică. Nu este membru de partid.
În CV, la competențe de comunicare scrie: „Claritate și concizie, Ascultare activă, Feedback constructiv, Adaptabilitate la diferite tipuri de auditoriu, Umor, Empatie, Respect. Luarea deciziilor”, iar la competențe manageriale: „Rezolvarea problemelor, Creativitate, Lider, Capacitatea de a atrage și motiva colegii, Organizator de echipe”. Vom vedea curând.
Și Coaliția a decis ca miercuri să aibă loc şedinţa de închidere a bugetului, în format complet, pentru a finaliza toate capitolele şi a adopta forma agreată la nivelul coaliţiei. Iar liberalii au cerut PSD să oprească atacurile politice interne în această perioadă de incertitudine şi tensiune internaţională.
Despre posibilul impact în România al războiului din Orientul Mijlociu, consultantul economic Adrian Negrescu spune că scumpirea accelerată a petrolului riscă să declanșeze un nou val de majorări de prețuri la alimente.
Asta deoarece creșterea costurilor la carburanți va fi transferată rapid în prețurile de la raft, în special la produsele de bază. Românii vor resimți un „șoc la raft” chiar din această lună, iar o eventuală criză politică ar agrava situația.
Iar ministrul Energiei, Bogdan Ivan, respinge posibilitatea majorarii la 10 lei a prețurilor carburanților și spune că o creștere mai mare de 3-5 bani a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment.
El spune că statul e în alertă, există rezerve suficiente pentru cel puțin 90 de zile, iar instituțiile de control monitorizează atent piața pentru a preveni specula. La gaze, spune Ivan, România își acoperă aproximativ 90% din consum din producția internă și beneficiază de prețuri plafonate pentru populație.
Cu atâtea posibile scumpiri, încheiem ziua cu câteva noutăți despre diete. Mai exact, vorbim despre dieta cu puțini carbohidrați, care este adesea promovată ca soluție pentru o inimă sănătoasă. Însă un nou studiu sugerează că lucrurile sunt mai nuanțate: nu cantitatea de carbohidrați contează cel mai mult, ci calitatea lor.
Rezultatele au arătat că persoanele care țineau o dietă săracă în carbohidrați, dar consumau carbohidrați rafinați sau de slabă calitate (pâine albă, alimente ultraprocesate etc) aveau un risc cu 14% mai mare de a dezvolta boli de inimă.
În schimb, atunci când carbohidrații proveneau din surse sănătoase, precum cerealele integrale, riscul de boală cardiovasculară scădea cu aproximativ 15%. |
Reflecția zilei: Disoluția reperelor
După reacția palidă de condamnare a atacului SUA în Iran, fără aprobare de la Congres și încălcând Carta ONU, multă lume se întreabă care este, principial vorbind, diferența dintre acțiunile lui Putin și cele ale lui Trump.
Într-o analiză (Vladimir Putin, marele înfrânt în războiul din Iran), Emilian Isailă un punct de vedere:
“ 'Vă rog să acceptați condoleanțele mele sincere în legătură cu asasinarea liderului suprem al Republicii Islamice Iran, Seyyed Ali Khamenei, și a membrilor familiei sale, comise cu cinism, încălcând toate normele moralității umane și ale dreptului internațional', a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei.
Disperarea și tulburarea liderului rus pot fi observate din apelul surprinzător la dreptul internațional, după ce l-a călcat în picioare vreme de patru ani, invadând o țară independentă, ucigând zeci de mii de civili, femei, bătrâni și copii, fiind pus sub acuzare pentru crime de război de către Tribunalul Penal Internațional.
Modul de acțiune al lui Donald Trump și noua doctrină militară a SUA sunt discutabile, atâta timp cât deciziile nu au o justificare legală, politică și morală bine argumentate și articulate, dar nu pot fi trecute cu vederea eficiența administrației americane în ce privește înlăturarea regimurilor dictatoriale și erodarea puterii și influenței globale a Rusiei.
Oricum ar fi privită situația, e un lucru cert că Iranul nu va avea arme nucleare, iar tensiunile din Orientul Apropiat vor fi mult diminuate în urma ieșirii Teheranului din scenă, cel puțin pentru o perioadă”.
Merită? |
