O nouă explozie a unei drone a avut loc în România, la o săptămână după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați. De data asta a fost vorba de o dronă marină care a explodat în Portul Constanța.
Pe la 6:20 dimineața a fost găsită drona marină, în zona Danei 78, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare şi al Oil Terminal.
Patru ore mai târziu, la ora 10:28, a avut loc o explozie puternică, drona autodetonându-se. Suflul deflagrației a desprins bucăți dintr-o hală din zona Danei 78 și a avariat nava Hercules. Explozia s-a resimțit în tot municipiul Constanța, inclusiv la Năvodari.
În porturile Constanța Nord și Sud s-a instituit nivelul 3 de securitate, cel mai ridicat prevăzut de reglementările internaționale.
La o oră după explozie, s-a emis un mesaj Ro-Alert cu potențial să creeze panică: „Evacuați zona pe o rază de 1 km în zona costieră a Portului Constanța. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori".
Raed Arafat a explicat că mesajul Ro-Alert a fost trimis în acest format pentru că puteau să mai existe alte drone periculoase în apă.
Au fost evacuate preventiv mai multe plaje (faleza Cazinoului, Costinești, Vama Veche, Mamaia și toți operatorii economici din zona litoralului), iar autoritățile le-au cerut turiștilor să nu se apropie de malul mării, de plajă sau de orice obiect suspect adus de apă ori aflat pe ţărm.
Ulterior, în afara dronei din port, o a doua s-a autodetonat în afara portului, iar alte două au explodat în larg, la aproximativ 145 de kilometri distanțăde țărm.
Ucraina a confirmat că dronele îi aparțineau, dar au fost deviate de bruiajul rusesc, iar operatorul a pierdut pentru o vreme legătura, acesta fiind cazul în care dronele sunt programate să se autodistrugă.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România a fost informată de ucraineni cu 10-15 minute înainte de explozie că drona urmează să se detoneze, ceea ce a permis retragerea echipelor de intervenție cu câteva minute înainte de deflagrație.
Însă, explozia dronei maritime nu ar fi trebuit să surprindă autoritățile, spune generalul-maior (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO. În opinia sa, după identificarea dronei în port, autoritățile ar fi trebuit să considere explozia un risc iminent.
Și asta pentru că ar trebui să fie bineștiut până acum că dronele navale folosite în războiul din Marea Neagră sunt programate să se autodistrugă (pentru ca tehnologia să nu intre în posesia rușilor), când pierd legătura cu operatorul.
El a explicat că, cel mai probabil, drona și-a pierdut capacitatea de navigație după ce semnalul GPS a fost bruiat, iar operatorul nu a mai putut menține controlul asupra acesteia. Astfel de sisteme sunt controlate de la distanță prin rețeaua Starlink, însă acoperirea nu este permanentă pe întreaga suprafață a Mării Negre.
De asemenea, detectarea unor astfel de aparate este dificilă, deoarece se deplasează, la nivelul mării, cu viteze care pot ajunge la aproximativ 90 km/h.
Iar liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, a spus că drona putea să avanseze către danele militare sau comerciale ale portului, chiar și în danele Oil Terminal, care erau „foarte, foarte aproape”.
El critică faptul că, după 4 ani încheiați de război, România nu are încă un sistem de supraveghere și de siguranță a coastelor românești. Care să asigure distrugerea obiectelor care intră pe teritoriul și apele naționale românești.
Președintele Nicușor Dan a convocat pentru sâmbătă o ședință la Constanța cu instituțiile responsabile de securitate și apărare.
Emilian Isailă a aflat care ar fi fost ținta dronelor ucrainene care au scăpat de sub control în urma bruiajului rus.
Potrivit unor surse, operațiunea dronelor ucrainene din Marea Neagră viza distrugerea petrolierului Safeen Elona (sub pavilionul Insulelor Marshall), care a plecat din Portul Midia Năvodari la ora 09:20, în dimineața zilei de 5 iunie, cu o oră și zece minute înainte de explozia din Constanța.
Destinația petrolierului era orașul Novorossiîsk. Distanța dintre portul Midia-Năvodari, la care e legată rafinăria Petromidia, și cel rusesc este de aproximativ 800 de kilometri.
Nava respectivă face parte din „flota fantomă” a Rusiei, pe site-ul guvernului ucrainean fiind marcată ca navă inamică.
Deși de peste un an și jumătate, petrolierul Safeen Elona e pe lista „flotei fantomă” a Rusiei, guvernul, instituțiile și agențiile din România au stat cu mâinile în sân și s-au uitat cum nava rusească se plimbă prin Năvodari și Constanța.
Astfel, complicitățile din statul român, corupția și ambiguitatea strategică au generat din nou o situație critică în care populația a fost pusă în pericol, scrie Emilian Isailă.
Avem și detalii de la explozia dronei rusești care a lovit blocul din Galați. Femeia rănită în incident povestește că s-a trezit în mijlocul haosului, cu tavanul prăbușit și holul în flăcări. Iar de la zguduitura care s-a simțit, femeia a crezut mai întâi că este cutremur. A mers prin foc în încercarea de a ieși din apartament și a-și salva copilul.
Între timp, România a primit aviz favorabil pentru cererea de plată 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Potrivit ministrului Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, aprobarea celei de-a patra cereri de plată ridică rata de absorbție a fondurilor din PNRR la peste 60%. Iar suma totală atrasă de România prin PNRR se apropie de 13 miliarde de euro. Este, în același timp, prima cerere de plată din PNRR gestionată integral de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Iar Ungaria a renunțat la ultimul veto care bloca un pachet european de sprijin pentru Ucraina în valoare de 6,6 miliarde de euro, destinat în principal consolidării apărării aeriene a țării. O schimbare radicală de poziție, după ce în ultimii doi ani, Budapesta s-a opus ajutorului acordat Kievului. Totodată, guvernul ungar și-a retras obiecțiile și față de deschiderea primului capitol de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE.
Până atunci, UE are probleme cu frontierele interne. Germania a respins solicitarea Comisiei Europene de a elimina controalele la frontierele interne. Susține că este în continuare necesară pentru combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane.
Comisia Europeană spune însă că noile reforme privind migrația reduc necesitatea controalelor interne în spațiul comunitar și a solicitat Austriei, Danemarcei, Franței, Germaniei, Italiei, Țărilor de Jos, Sloveniei și Suediei să elimine gradual controalele la frontierele interne.
În prezent, zece state europene mențin astfel de controale, iar șapte dintre ele invocă presiunea migrației ca principal motiv.
În SUA, e o mică revoltă parlamentară la adresa lui Trump. Camera Reprezentanților a aprobat un amplu pachet legislativ care prevede miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei și sancțiuni dure împotriva Rusiei. Votul vine la doar o zi după ce tot Camera Reprezentanților a adoptat o rezoluție care cere retragerea SUA din războiul cu Iranul, altă lovitură pentru Trump.
Adoptarea proiectului a fost posibilă după ce 18 congresmeni republicani și un independent care votează frecvent alături de republicani s-au alăturat democraților pentru a susține inițiativa. Deși proiectul a trecut de Camera Reprezentanților, viitorul său este incert în Senat, iar mai apoi, Trump îl poate bloca prin veto. E important ca semnal.
Ne întoarcem la noi, unde pe ultima sută de metri, guvernul Bolojan a adoptat o ordonanță care impune transparență maximă la RA-APPS. Mai exact, începând din 10 iunie, vom putea vedea cine folosește imobilele statului, în ce condiții au fost atribuite și ce vehicule se află în patrimoniul regiei. Lista beneficiarilor vilelor, caselor și terenurilor de stat va fi publicată și actualizată periodic.
De asemenea, RA-APPS va publica și actualiza trimestrial și lista mijloacelor de transport pe care le deţine. Secretarul general al Guvernului, Dan Reşitnec (USR), a spus că a existat multă rezistență pentru ca această hotărâre să fie aprobată.
Și INS a revizuit în sus față de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent.
Însă, economia României s-ar putea contracta cu 1%-1,5% în acest an, dacă evoluția din primul trimestru se va menține și în restul anului, spune analistul economic Dragoș Cabat. El mai spune că România ar fi fost, de 2-3 ani, în recesiune, dacă nu am fi avut banii europeni.
Iar un raport al Comisiei Europene arată că România a epuizat potențialul modelului de creștere bazat pe costuri mai mici ale forței de muncă și progresul tehnologic determinat de investițiile străine, model care în 20 de ani i-a permis să ajungă de la 44% la 78% din media UE la PIB pe cap de locuitor.
Recomandarea este ca România să facă saltul calitativ prin investiții proprii în inovare, digitalizare, educație și servicii de înaltă valoare adăugată.
Încheiem ziua cu declarația zilei, care vine de la premierul britanic Keir Starmer. În contextul în care a avertizat că Rusia ar putea ataca NATO până în 2030 (potrivit evaluărilor serviciilor de informații britanice), Starmer a zis așa:
„Nu este o exagerare să spunem că trăim în cea mai periculoasă și incertă perioadă a vieții noastre. Este responsabilitatea noastră să fim pregătiți”. |
