Puține noutăți pe plan politic, se fac și se desfac scenarii în continuare. Fără grabă, de parcă nici nu am fi în criză politică.
Kelemen Hunor, după ce a avut o discuție cu Sorin Grindeanu, zice că el speră la refacerea coaliției, dar că trebuie flexibilitate și o abordare astfel încât niciunul dintre partide să nu se simtă umilit în negocieri. Și că am putea avea un nou guvern la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie.
Interesant și răspunsul președintelui UDMR când a fost întrebat dacă ar accepta funcția de premier, în cazul în care i s-ar propune: „Mă onorează ce spuneţi dumneavoastră, dar avem o problemă. Mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuşi”.
Consultantul politic Cristian Andrei spune, într-un dialog cu Emilian Isailă, că se așteaptă ca negocierile să dureze. „Un motiv practic: președintele Nicușor Dan, atunci când avea guvernul gata, după alegeri, a stat o lună și ceva ca să negocieze. Al doilea motiv, mai obiectiv: situația actuală, deși este urâtă, le convine, paradoxal, tuturor părților. E ca un conflict înghețat”.
Ca un element de decor, pesediștii par terorizați de reacția de pe rețele, unde postările lor generează mii de comentarii în care sunt ironizați sau criticați, reacția lor fiind uneori de a le șterge sau a închide discuțiile.
Sorin Grindeanu zice că aseamănă „valul de social media” actual cu ce s-a întâmplat în 2024, la alegerile prezidenţiale (explozia pe rețele a lui Călin Georgescu), „sunt cam identice lucrurile”. În timp ce Daniel Băluță susține că PSD este ținta unei „mașini uriașe de propagandă” și a unui climat de „ură” alimentat pe rețelele sociale. Și „Ceea ce se întâmplă astăzi seamănă foarte mult cu ceea ce am trăit înainte de 1989. Este un derapaj, realmente, al libertății de exprimare”. Am trăit să o aud și p-asta, venind de la PSD!
Una peste alta, sperăm că discuțiile informale sau formale la Cotroceni vor fi reluate la sfârșitul acestei săptămâni și poate, la un moment dat, așteptarea va lua sfârșit și vom afla care este strategia președintelui Nicușor Dan de rezolvare a crizei politice.
Până atunci, ne pregătim de Summit-ul B9 și al Țărilor Nordice, care va avea loc miercuri, la Palatul Cotroceni, co-prezidat de președintele României și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Vin la București secretarul general NATO, Mark Rutte, șapte președinți, un prim ministru și alți oficiali de rang înalt.
Printre ei, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va ajunge marți la București, împreună cu soția. Olena Zelenska va avea un program diferit, împreună cu partenera preşedintelui Nicuşor Dan, Mirabela Grădinaru.
Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul are ca scop sublinierea nevoii de consolidare a relației transatlantice și la finalul acesteia va fi transmisă o Declarație Comună în care va fi reliefat acest aspect, dar și atenția asupra Flancului estic al Alianței, amenințarea Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei.
Și declarația zilei vine de la premierul Ilie Bolojan, care comentează blocarea ordonanței care introducea reguli mai dure pentru „băieții deștepți„ din energie. Actul nu a mai putut fi publicat în Monitorul Oficial după ce avizul Consiliului Legislativ a venit prea târziu, în contextul în care Guvernul fusese deja demis.
„Acele modificări, acea revizuire, nu s-a făcut la timp. S-a interpretat că guvernul deja este în faza de demitere. Dacă aș fi răutăcios, aș spune că a fost o acțiune premeditată, dar neavând o astfel de probă, constat doar că Consiliul Legislativ întârziind și având o anumită abordare a făcut, practic, ca această ordonanță să nu mai poată fi publicată. Aceasta este realitatea".
În lume, războiul cu Iranul intră în faza critică a armistițiului. Sau cel puțin așa declară Donald Trump, întrebat care este situaţia actuală a armistiţiului: „Aș spune că este cea mai proastă în acest moment, după ce am citit mizeria aia pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat-o de citit. Aș zice că armistițiul este în stare critică. Este ca atunci când un doctor intră și spune 'domnule, persoana iubită are 1% șanse (de supraviețuire, n.red.)'”.
Între timp, de miercuri până vineri, Donald Trump merge în China să discute cu președintele Xi Jinping despre Iran și disputele comerciale. Trump va sosi la Beijing miercuri seara. O ceremonie de bun venit și o întâlnire bilaterală cu Xi Jinping vor avea loc joi dimineață, după care va urma o vizită la Templul Cerului și un banchet de stat seara. Vineri, cei doi președinți vor lua ceaiul împreună și vor avea un prânz de lucru, înainte de plecarea lui Donald Trump spre Washington. Cel puțin ăsta e planul.
AFP scrie că în această vizită, Trump e pregătit să încalce unul dintre marile principii ale strategiei SUA față de China. Mai exact, președintele SUA a declarat că va discuta Xi Jinping despre vânzarea de arme americane către Taiwan, pentru care există o puternică opoziție a Beijingului.
Ori, politica SUA față de Taiwan, pe care China o consideră o provincie a sa, se bazează pe o susținere militară robustă a insulei, fără însă a o recunoaște deplin și fără a susține deschis veleitățile ei diplomatice. Și din 1982, unul dintre marile principii ale acestei strategii americane este de a nu „consulta" Beijingul asupra vânzării de arme către Taiwan.
Problemele la nivel mondial însă se văd din ce în ce mai clar în recomandările sau chiar restricțiile introduse de tot mai multe țări.
În India, în contextul creşterii puternice a preţurilor globale la energie, premierul Narendra Modi a făcut apel la populaţie şi mediul de afaceri să reducă consumul de combustibil şi să reintroducă munca de acasă acolo unde este posibil, să folosească mai des transportul public, iar atunci când folosesc mașinile personale să meargă împreună cu alte persoane.
De asemenea, fermierii sunt sfătuiți să reducă la jumătate cantitățile de îngrășăminte folosite în mod obișnuit, iar gospodinele să reducă ,în mod „sănătos și patriotic” utilizarea uleiului de gătit (la care India este cel mai mare importator din lume).
Din România reală, două situații:
Una semnalată de Asociaţia Pro Infrastructură, care postează un video unde se vede cum în apropiere de staţia Radna, o locomotivă veche trece rapid, în timp ce o ramă Alstom Coradia nou-nouţă se târăşte cu viteză de bicicletă, vreo 20-30 km/h, deşi în mod normal în acea zonă ar putea merge cu 140-160 km/h.
Trenurile noi trebuie să încetinească din cauza unei reguli vechi, introdusă în România în 1975, care obligă mecanicul să apese butonul de „Depășire Ordonată” în dreptul unor limitări de viteză unde sunt montați inductori lângă șină.
Problema este că, după accidentele feroviare din anii ’90, sistemul modern de siguranță PZB-90, cu care sunt echipate locomotivele și ramele noi, permite folosirea acestui buton doar la viteze de cel mult 40 km/h, pentru situații excepționale, cum ar fi trecerea autorizată pe roșu.
Astfel, chiar și pe linii modernizate, unde trenurile ar putea circula cu 120–160 km/h, garniturile noi sunt obligate să încetinească drastic, altfel sistemul declanșează frânarea de urgență. În schimb, locomotivele vechi, dotate cu versiuni mai vechi ale sistemului de autostop, nu sunt afectate la fel și pot trece cu viteză mult mai mare.
Și cea de a doua semnalată de Dumitru Chisăliță (Asociația Energia Inteligentă): în luna aprilie, România a exportat în Bulgaria energie la prânz, în orele cu surplus de producție, la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh, și a importat energie în orele de vârf de seară cu până la 250 euro/MWh, adică de cinci ori mai scump decât prețul la care a exportat.
De ce se întâmplă asta? Simplu: în timp ce Bulgaria a investit masiv în baterii și poate stoca energia ieftină produsă la prânz, pentru a o folosi sau revinde seara, când prețurile cresc, România s-a concentrat pe creșterea capacității de producție, dar are încă prea puțină capacitate de stocare. Astfel, ajunge să vândă ieftin când are prea multă energie și să cumpere scump exact când are cea mai mare nevoie de ea.
Când mai vorbim despre prețul mare al energiei, să ne aducem aminte că bulgarii au înțeles deja că într-un sistem cu mult solar și eolian, cine controlează stocarea controlează și valoarea reală a energiei.
Cifra zilei este 75.000 euro PIB/locuitor - numărul care poziționează Bucureștiul în topul celor mai bogate regiuni din UE (188% din media UE, care este de 40.000 euro). Mai exact, capitala României se află pe locul șapte în acest top, după Eastern and Midland (Irlanda) – 107.200 euro, Luxemburg – 97.700 euro, Southern (Irlanda) – 86.500 euro, Hamburg (Germania) – 78.300 euro, Praga (Cehia) – 76.600 euro, Bruxelles (Belgia) – 76.000 euro.
Și avem și o veste bună: Trenul metropolitan care va fi funcționa pe un traseu de 48,8 kilometri în jurul municipiului Cluj-Napoca prinde contur. Primarul Emil Boc a semnat luni contractul de proiectare și execuție pentru 23 de stații. Traseul traseul integral va fi străbătut de la un capăt la celălalt în aproximativ 65 de minute, cu o frecvență de două trenuri pe oră.
Încheiem ziua cu o concluzie a cercetătorilor în urma mai multor studii: „ceața mentală” ar putea începe în intestin. Mai exact, problemele digestive pot influența direct funcționarea creierului, prin mecanisme biologice complexe care leagă intestinul de sistemul nervos.
„Brain fog”, spun cercetătorii, este rezultatul unor conexiuni defectuoase între intestin și creier. În unele afecțiuni digestive, nervii intestinali devin excesiv de sensibili și transmit constant semnale de stres către creier. Este ca „un microfon plasat prea aproape de boxe”: semnalele mici sunt amplificate până devin copleșitoare.
Rezultatul poate fi nu doar disconfort digestiv accentuat, ci și dificultăți de concentrare, oboseală mentală sau anxietate. |
Reflecția zilei: Oul de dinozaur
Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie despre criza politică din România într-o cheie interesantă: „Social-democrații din România sunt considerați corupți. De ce sunt totuși aleși?”, se întreabă Michael Martens, autorul articolului din publicația germană.
Căderea premierului român Ilie Bolojan a fost provocată săptămâna trecută de două partide care, la prima vedere, aparțin unor tabere politice opuse: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid naționalist radical de dreapta, cu orientare ultranaționalistă. În schimb, Partidul Social Democrat (PSD) aparține, cel puțin formal, stângii moderate.
Totuși, etichetele ideologice nu ajută prea mult la înțelegerea acestor partide, scrie FAZ.
AUR este într-adevăr naționalist, însă ascensiunea sa în sondaje are o altă explicație: partidul este perceput – încă – drept o formațiune antisistem. Într-o țară în care nemulțumirea față de toate partidele aflate la guvernare este puternică, AUR profită de faptul că nu a participat niciodată la guvernare.
PSD, în schimb, a fost aproape permanent la putere după sfârșitul violent al comunismului din 1989. Chiar și atunci când a ajuns în opoziție la nivel național, partidul și-a păstrat controlul în teritoriu, unde primarii și „baronii locali” au rămas foarte influenți.
Dar cum a reușit PSD să câștige alegeri în mod repetat, deși este considerat în România profund corupt?
„Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene”, spune, pentru publicația germană, istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est.
Acest model a funcționat mult timp, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, când partidul a beneficiat de miliarde consistente din fonduri europene.
Totuși, structura de vârstă a electoratului PSD devine o problemă. Schmitt explică: „Numărul alegătorilor PSD a scăzut dramatic de-a lungul anilor: de la 3,2 milioane în 2016 la puțin peste două milioane în 2024. O parte dintre alegători pur și simplu dispar biologic, iar alții migrează către AUR.”
O explicație și mai directă vine de la europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan: „Atunci când a fost la putere, PSD a adoptat mereu măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și datorii publice mai mari, pentru ca apoi să treacă în opoziție imediat ce apăreau crizele”. O rețetă „cinică, dar eficientă”.
Adică PSD, într-un orizont mediu de timp, este destinat să dispară, că nu va mai avea susținători, ultimul efect al lui pe lumea asta fiind alimentarea AUR cu susținători și o posibilă etapă extremist - suveranistă pentru România? Și asta pentru că „răul cel mai mic” Iliescu l-a învins pe Vadim? |
