Un protest pornit marți dimineață de la nemulțumiri reale ale crescătorilor de ovine (blocarea exporturilor de animale vii, gestionarea focarelor de pestă și variolă ovină, sacrificarea animalelor fără despăgubiri) s-a transformat, în numai câteva ore, în confruntări de o violență extremă în Piața Victoriei.
Unii participanți au atacat și rupt cordoanele de jandarmi, au pătruns pe strada Paris și au blocat circulația pe Kiseleff și în Pasajul Victoriei, încercând să intre în sediul guvernului.
Au fost folosite răngi pentru a sparge borduri și pavaj, iar forțele de ordine au fost atacate cu sticle, pietre, garduri și alte obiecte contondente. Mai multe dube ale Jandarmeriei au fost vandalizate. Jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene.
Până spre seară, 47 de persoane au fost duse la audieri, iar 24 au avut nevoie de îngrijiri medicale. A fost reținut și Ciprian Pamfile, numit de presă șeful instigatorilor, un personaj cu cruci, lanțuri, tatuaje și pantaloni sfâșiați. Este cunoscut ca susținător al lui Călin Georgescu și a mai fost implicat în incidente publice.
Reprezentanții crescătorilor de animale s-au delimitat de violențe. Ei au spus că nu sunt „ciobanii noștri” cei care au provocat violențele.
Președintele Nicușor Dan a acuzat „politicieni iresponsabili” (fără să le zică pe nume) că încearcă să amplifice artificial tensiunea socială și să transforme un protest legitim în lupte de stradă.
Cine a deturnat protestul? Mobilizarea politică nu a început în piață. Cu câteva zile înainte, pe rețelele sociale și pe grupuri au circulat masiv mesaje de mobilizare de tipul „România s-a trezit, ne vedem la București în Piața Victoriei, în fața Guvernului, să fim uniți alături de fermieri și de ciobani”. Printre cei care promovau protestul se aflau și susținători ai lui Călin Georgescu.
În paralel, a circulat și un apel intitulat „Revoltă civică fără precedent – apel național”, care chema la Piața Victoriei nu doar fermieri, ci și transportatori, grupuri civice, persoane private.
Cu puțin timp înaintea protestului, AUR a organizat „Ziua Porților Deschise” la sediul din apropierea Guvernului. O parte dintre participanți a plecat apoi spre Piața Victoriei.
Și persoane din zona SOS au fost prezente sau s-au mobilizat în jurul manifestației. Un prim incident ar fi avut loc după o intervenție a unui deputat SOS, care ar fi instigat oamenii.
În același timp, în piață au fost scandări politice, fără legătură cu revendicările oierilor: „Călin Georgescu este președinte!”, injurii la adresa lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan, acuzat că este un președinte ilegitim, „instalat printr-o lovitură de stat”.
De ce violențe? Probabil pentru că este un obiectiv fezabil, după cum s-a și văzut, pentru a întări ideea de haos și nesiguranță și poate pentru a pune presiune pe luarea unor decizii.
„Ceea ce s-a întâmplat arată încă o dată că liderii AUR au cu totul și cu totul alte planuri și alte obiective decât guvernarea unei țări conform regulilor și principiilor democratice, respectând alianțele și parteneriatele europene și occidentale ale României. Scopul lui George Simion e haosul. (...)
Vrea, nu vrea președintele României, țara se îndreaptă spre alegeri. Sunt foarte greu de oprit în actuala conjunctură politică”, scrie Emilian Isailă, într-o analiză la cald a evenimentelor.
Pentru moment, consultările la Cotroceni și nominalizarea unui premier, anunțate pe surse pentru miercuri, nu au fost confirmate oficial. Tot pe surse, ar fi fost amânate pentru joi. Termenul e scurt, având în vedere că Nicușor Dan a zis că vrea să anunțe premierul înainte de plecarea sa în SUA la Adunarea Generală a ONU (22-24 septembrie).
Iar declarația zilei vine de la Ilie Bolojan: „Cei care încearcă să atragă România într-o destabilizare periculoasă trebuie să înțeleagă că nimeni nu câștigă atunci când țara este dezbinată prin ură și interese partinice (așa să fie? - n.m.). Nu ne putem permite să ne pierdem unii de alții. Reușim doar împreună, cu răbdare, cu înțelepciune și cu încredere”.
Dincolo de temerile provocate de războaie și violența din stradă, avem și alte griji în viața noastră de zi cu zi. Dar măcar astea au un nivel mare de certitudine și le-am putea gestiona.
Dosarele din instanțe ar putea aștepta (mult) mai mult. De marți, toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel aplică un sistem de „normare” care limitează numărul de dosare repartizate zilnic în funcție de numărul de judecători și de capacitatea fiecărei instanțe. Cauzele care depășesc această capacitate nu sunt respinse, ci rămân în așteptare și sunt repartizate ulterior. Există excepții pentru cauzele urgente. Cât de mult se vor lungi procesele? După raportarea la media europeană, instanțele din România primesc de trei-patru ori mai multe dosare noi. Ar putea dura ani până să ne fie repartizat dosarul?
Aproape 2,8 milioane de pensii ar putea conține erori de calcul. Un audit al Curții de Conturi a descoperit probleme grave în recalcularea pensiilor și în sistemul informatic al Casei Naționale de Pensii. În 574.060 de cazuri ar fi fost acordate punctaje mai mari decât cele cuvenite, iar pentru alte 2,21 milioane există suspiciuni de punctaje prea mici. Sunt pensii subevaluate cu sute de milioane de lei, dar și plăți continuate după decesul unor beneficiari. Astfel, unii pensionari ar putea să primească bani în plus, alții ar putea avea sume de restituit. Curtea de Conturi cere să fie corectate erorile până la 31 decembrie.
Permisul și actele mașinii costă mai mult. Din 15 septembrie, permisul de conducere costă 139 de lei, față de 89 de lei (plus 56%), certificatul de înmatriculare 76 de lei, față de 49 (plus 55%), iar autorizația provizorie de circulație 25 de lei, față de 13.
Ar putea să revină uniformele școlare obligatorii. Comisia pentru Educație din Senat a adoptat un proiect care ar obliga elevii din învățământul preuniversitar să poarte uniformă, fiecare școală urmând să își aleagă propriul model. Inițiatorii PSD spun că măsura ar reduce diferențele sociale și bullyingul legat de posibilitățile financiare ale familiilor. Proiectul merge la Camera Deputaților. Dacă va trece, măsura ar urma să se aplice din anul școlar viitor.
Cresc costurile de împrumut ale României. Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a urcat marți seara la aproximativ 7,35%, cu 0,45 puncte procentuale peste nivelul de luni. Mai mult, în februarie, Ministerul Finanțelor obținuse circa 6,20%. Creșterea pare să țină în principal de scumpirea generală a finanțării la nivel global, pe fondul dobânzilor foarte ridicate din SUA, și nu doar de criza politică de la București. Mai mulți bani pe dobânzi, mai puțini bani pentru restul de cheltuieli.
UE pregătește cea mai dură limitare de până acum a accesului copiilor la platformele online. Potrivit unui draft consultat de Reuters, Comisia Europeană ar urma să propună interzicerea, în principiu până la 15 ani, a accesului copiilor nu doar la rețele sociale, ci și la platforme video precum YouTube, chatboți cu inteligență artificială și platforme de jocuri online. Pentru familii, efectul ar fi o schimbare majoră a felului în care copiii pot folosi internetul. După prezentarea Comisiei, textul va trebui negociat și aprobat de Parlamentul European și de statele membre.
Cum o duce America în timpul ăsta? Percepțiile încep să fie confirmate. Cel mai recent raport al International IDEA arată că democrația americană este la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci decenii, iar efectele depășesc granițele SUA.
Aproape jumătate dintre cei 30 de indicatori folosiți pentru a măsura starea democrației americane au coborât la cele mai mici niveluri din 1975 încoace. Sunt afectate inclusiv independența justiției, accesul la justiție, libertatea presei și libertatea de exprimare. Autorii spun că administrația Trump a accelerat această deteriorare prin concentrarea puterii executive, subminarea statului de drept și punerea sub presiune a alianțelor și cooperării internaționale.
Pentru Europa, avertismentul este unul de securitate, nu doar de valori democratice. International IDEA spune că slăbirea normelor democratice în SUA afectează alianțele și regulile internaționale pe care se sprijină securitatea europeană și poate încuraja și alte guverne să atace instituțiile interne.
De altfel, la nivel global, 2025 a fost al 11-lea an consecutiv în care mai multe țări au regresat democratic decât au progresat, iar statul de drept a fost cel mai slab indicator.
Încheiem ziua cu o veste bună: banala pastă de tomate ar putea avea efecte benefice și asupra creierului.
Un studiu realizat în Spania pe 42 de adulți sănătoși de vârstă mijlocie, care au consumat zilnic 35 de grame de pastă de tomate timp de trei luni, a observat creșterea nivelului de licopen – antioxidantul din roșii – și modificări ale conectivității în mai multe rețele neuronale. Este primul studiu clinic care sugerează că aportul de roșii ar putea favoriza eficiența și adaptabilitatea neuronală.
Studiul este însă mic, iar creșterea unei proteine asociate dezvoltării creierului, BDNF, a fost doar la limita semnificației statistice, deci rezultatele sunt interesante, dar încă preliminare. |
Reflecția zilei: Ocaua prezidențială
Într-un interviu pentru Euronews, președintele Nicușor Dan a zis așa despre ancheta Recorder privind trecutul lui Lucian Pahonțu: „Dincolo de asta, tocmai pentru că e o chestiune extrem de serioasă (Revoluția - n.m.), acel articol din Recorder a fost, în opinia mea, și tendențios, și neserios.
Adică nu poți, pe o chestiune așa de serioasă, să îl începi cu o poză cu mine și cu domnul Pahonțu și cu cinci europarlamentari la o masă în Bruxelles. E o chestiune totuși foarte serioasă. Nu e o chestiune de bârfă. Iar apoi pe fapte, el nu dovedește ceea ce pretinde că dovedește”.
(Ancheta Recorder arată, pe baza unor documente oficiale și mărturii, că Lucian Pahonțu era comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, unitate a Trupelor de Securitate, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, unitatea a fost trimisă în dispozitivul de represiune din centrul Bucureștiului, în apropierea baricadei de la Intercontinental. Iar Pahonțu a făcut parte din trupele desfășurate în dispozitivul represiv).
În același interviu, vorbind despre marea corupție, președintele s-a arătat fericit că e pe cale de dispariție. A argumentat așa: „În ultimul an, nu am văzut ca presa să fi relatat un caz de mare corupție, e un mic pas înainte, nu zic că nu există corupție”.
Deci, când presa scrie cu dovezi, ne ițim ochii și prin crăpătură vedem doar poza de deschidere. La care strâmbăm din nas. După care, selectiv, ce nu vedem în presă devine adevăr absolut. Iar dl președinte, citat de presă, nu doar că există, dar trebuie și crezut doar pe cuvânt.
Ecuațiile dlui președinte par complicate. Sau doar lipsite de valoare? |
