Întreaga zi a fost marcată de undele de șoc produse în justiție, politică și societate de dezvăluirile din documentarul Recorder. Care a fost deja văzut de peste 2,4 milioane de oameni şi a dat ocazia şi altora din sistem să facă un pas în faţă.
Am asistat la scene desprinse parcă din filme azi. Curtea de Apel București anunţase o „conferinţă extraordinară", ca reacţie la acuzaţiile aduse de Laurențiu Beșu (judecător care apare în documentarul Recorder).
Numai că, înainte să înceapă conferinţa, în faţa camerelor a apărut Raluca Moroșanu, judecător la Secția 1 Penală de la CAB, care i-a lăsat muți pe toți cu un discurs răspicat prin care a confirmat toate acuzaţiile colegului său la adresa conducerii CAB.
Sunt de văzut momentul și de observat expresiile de pe fețele șefelor de la CAB și ale magistraților adunați în spatele acestora pentru a crea impresia de susținere (de la min 10:05). Mai ales că, pentru a se auzi la microfon, a trebuit să se așeze fix în mijlocul prezidiului pregătit pentru a-i desființa pe cei care au vorbit în documentarul Recorder).
„Am 26 de ani de magistratură. Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce a declarat. Muncim foarte mult, nu suntem susținuți deloc de conducere. Suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată. O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Ei știu că nu mint. (...) Colegii din ţară mă cunosc pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani şi ei vor şti că nu mint. Dacă nu îl cred pe colegul Laurenţiu, măcar să mă creadă pe mine!"
Despre problemele grave din sistem a vorbit şi judecătoarea Daniela Panioglu, recent ieșită la pensie. Într-un interviu acordat Euronews, magistratul - care a lucrat tot la Curtea de Apel Bucureşti - spune asumat: „Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție. Să vă luați orice speranță, abandonați toți, pentru că este un sistem controlat”.
Panioglu are aceeaşi concluzie ca jurnaliştii de la Recorder: mecanismele interne din Justiţie au fost capturate de o structură piramidală de influență, iar efectul e blocarea marilor dosare de corupție, adesea până la prescriere.
Din partea procurorilor a vorbit Bogdan Pîrlog, procurorul militar care a deschis dosarul 10 august. „Aceste informații pentru noi, cei din sistem, nu erau noi, cel puțin pentru cei care voiam să deschidem ochii și nu să stăm cu capul în nisip, precum struțul. Reprezintă o foarte mică parte exterioară a putregaiului care a cuprins sistemul de justiție”, a declarat el, la RFI România.
Bogdan Pîrlog a acuzat modul în care se fac recrutările din sistem şi cum sunt controlate promovările la instanţe: „S-a instaurat prin legile promovate de către Predoiu, la înţelegere cu grupurile de reflecţie din interiorul magistraturii, un sistem prin care cu cinci oameni la CSM controlezi întreg sistemul instanţelor şi-ţi asiguri şi viitorul CSM, că va fi până la urmă o continuitate şi tot din interiorul cercului de agreaţi".
De asemenea, trei asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor din România (Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie) au luat atitudine și se declară solidare cu magistrații care denunță neregulile din justiție. Iar o scrisoare de susținere față de magistrații care au denunțat corupția din sistem a fost semnată deja de aproape 200 de judecători și procurori.
A fost și a doua seară de proteste în centrul Capitalei. De data asta, manifestanții i-au cerut președintelui României să intervină public în scandalul din Justiție. Ei au scandat „Nicușoare, nu mai sta, apără Justiția!”. Au mai cerut demiterea Liei Savonea, a lui Cătălin Predoiu și a șefului DNA, Marius Voineag, dar și revizuirea competențelor CSM și eliminarea „portițelor" care permit amânarea proceselor penale până la prescripție.
Și fostul judecător Cristi Dănileţ i-a cerut președintelui Nicușor Dan să intervină rapid, să convoace de urgență CSM, să prezideze ședința și să ceară investigații disciplinare și penale pentru „problemele grave” expuse de magistrați și evidențiate în documentarul Recorder.
Mai pe seară, președintele Nicușor Dan a ieșit cu un mesaj pe Facebook. A zis că atunci când „200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase” și i-a invitat pe toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție fără limită de timp luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00 (până pe 19 e plecat din țară). Cu listă de înscrieri, la adresa procetatean@presidency.ro. Și cu materiale de discuție trimise în avans până pe 18 decembrie, ora 24:00, anonim sau asumat.
De cealaltă parte, s-au făcut auzite şi vocile care susțin actualul sistem și neagă acuzațiile de corupție.
Judecătorii CSM spun că evenimentele din ultimele luni ar face parte dintr-un scenariu de decredibilizare a Justiţiei: De la discuţia despre „pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste (inclusiv cel de miercuri seară de la CSM - n.red.) și îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării (trimitere la reacția lui Nicușor Dan - n.red.), activarea unor foşti magistraţi pensionaţi, care îndeamnă la acelaşi lucru".
Documentarul Recorder ar reprezenta „punctul culminant”, fiind publicat chiar în preziua unei decizii importante a Curții Constituționale (care însă a amânat hotărârea privind reforma pensiilor speciale).
Consiliul anunță că va analiza eventuale măsuri ce se impun în urma reportajului. Nu se ştie împotriva cui, precedentele ar zice că împotriva magistraților care au vorbit deschis în documentar acuzând problemele de sistem din justiție.
Pe aceeaşi linie a mers şi Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti, care a acuzat „o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional”.
În plus, şefa CAB l-a atacat pe judecătorul Laurențiu Beșu, pe care îl acuză că a fost ofițer la serviciul secret "Doi și-un sfert" (informaţie de altfel publică). Conducerea CAB a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare, a CSM, CSAT şi CNSAS (deşi la Revoluţie Beşu avea doar 11 ani!)
Mai mult, șefa CAB a lansat un atac dur și asupra judecătoarei Daniela Panioglu, despre care spune că a fost sancționată pentru agresiuni fizice și verbale asupra unui coleg şi că ar fi decontat ilegal ani de zile chirie de la stat, deşi avea apartament.
În schimb, Secţia pentru procurori din CSM a anunțat că va face demersuri pentru a verifica dacă sunt reale concluziile Recorder privind activitatea procurorilor. Procurorii CSM adaugă că au atras atenţia de mai multe ori miniştrilor Justiţiei şi politicienilor că „este necesară revizuirea unor dispoziţii din legile justiţiei, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conţinutul materialului”.
La nivel politic, USR a cerut demiterea șefului DNA și modificarea Legilor Justiției, însă ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a zis că nu e el „titularul acţiunii disciplinare” şi că răspunderea cu privire la magistraţi aparţine Inspecţiei Judiciare, CSM şi instanţelor.
„Șoapta zilei” vine tot de la conferința de presă a CAB. Șafa CAB, Liana Arsene, a fost întrebată de un moment controversat cu ministrul de atunci al Justiției, Cătălin Predoiu, care a anunțat public achitarea soțului fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hossu, deși dosarul nu fusese finalizat, iar sentința de achitare a venit după două luni.
În timp ce șefa CAB încerca să răspundă la întrebare, vicepreședinta Ionela Tudor i-a arătat telefonul și i-a spus, aproape de microfoane, cât să audă toată sala: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”. A revenit după scurt timp și i-a arătat lui Arsenie ecranul telefonului, citindu-i ce scria acolo: „Este exclus ca... este exclus ca Predoiu să fi intervenit. Nu a sugerat”. Mulțumim de spectacol. Nici Corleone nu mai e ce a fost!
În timpul ăsta, Donald Trump face ce știe el mai bine - planuri care să transforme lumea într-un mare business american, cu beneficii personale indubitabile. Wall Street Journal a obținut anexele confidențiale ale planului său de pace pentru Ucraina, care arată că Washingtonul vrea să folosească masiv activele rusești înghețate în Europa (circa 200 de miliarde de dolari), dar prin intermediul unor mari firme americane, care ar investi în Ucraina. Inclusiv într-un centru de date de mari dimensiuni alimentat de centrala nucleară din Zaporojie.
De asemenea, americanii ar urma să investească masiv în domenii strategice din Rusia (de la extracția mineralelor rare până la explorarea petrolului în Arctica), iar Kremlinul ar relua exporturile energetice către Europa Occidentală și piețele globale.
Asta în timp ce Europa a făcut eforturi masive pentru a elimina dependența de gazul rusesc și vrea să folosească fondurile rusești înghețate pentru a finanța bugetul Ucrainei. Mulți oficiali europeni spun că planul american ar acorda Moscovei exact spațiul necesar pentru a-și reface capacitatea militară.
Totuşi, Congresul SUA îi pune un pic de frână lui Trump. Camera Reprezentanţilor a adoptat legea care stabileşte politica de apărare a SUA pentru anul fiscal următor. Care interzice retrageri semnificative de trupe fără consultarea NATO și cere Pentagonului să menţină cel puţin 76.000 de militari în Europa (în prezent, sunt între 80.000 și 100.000).
Documentul autorizează şi câte 400 de milioane de dolari în următorii doi ani pentru fabricarea de arme destinate Ucrainei. Și defineşte teritoriul ucrainean ca fiind cel recunoscut internaţional, inclusiv Crimeea şi teritoriul pe care Rusia „pretinde că l-a anexat în regiunile Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk”.
A fost și ziua 1387 de război, în care Ministerul rus al Apărării a raportat cel mai mare atac cu drone asupra țării. Aproape 300 de drone au fost lansate, din care circa 30 s-au îndreptat spre Moscova. Mai multe drone ucrainene au lovit uzina chimică Akron din Veliky Novgorod şi e pentru prima dată a fost lovită o platformă Lukoil din Marea Caspică.
Între timp, UE pune presiune maximă pe Belgia, avertizând-o că riscă să ajungă în aceeași poziție de izolare ca Ungaria lui Viktor Orbán, dacă premierul Bart De Wever continuă să blocheze planul de finanțare pentru Ucraina din activele ruseşti îngheţate.
Iar șeful NATO, Mark Rutte, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un război asemănător celui din timpul bunicilor și să crească rapid cheltuielile pentru apărare. El a spus, într-o conferință la Berlin, că pentru Europa trebuie să fie „foarte clar” că este „următoarea țintă a Rusiei” și că NATO „este deja în pericol”.
Mai aproape, la vecinii bulgari e iar haos. Presat de protestele cu zeci de mii de oameni în stradă la Sofia, premierul şi-a dat demisia, cu câteva minute înainte ca Parlamentul să voteze o moțiune de cenzură. Rosen Jeliazkov spune că nu are nicio îndoială că moţiunea ar fi picat, dar trebuie ascultată vocea poporului. Acum, președintele Bulgariei va invita partidele parlamentare să formeze un nou guvern. Dacă nu vor reuşi, urmează setul 8 de alegeri anticipate din 2020 încoace.
Bulgaria se pregătește să adopte moneda euro la 1 ianuarie, în timp ce aproximativ jumătate din populație privește cu scepticism măsura, pe fondul temerilor legate de inflație și al campaniilor de dezinformare atribuite Rusiei.
Revenind la noi, România e pe prima pagină a New York Times. Celebrul cotidian american publică un amplu dosar despre frații Andrew și Tristan Tate și despre felul în care au reușit să plece din România, deși erau anchetați pentru trafic de persoane, viol și agresiuni asupra unor minore.
Investigația, bazată pe zeci de interviuri realizate în România, SUA și Marea Britanie și pe sute de pagini de documente și mesaje private, arată cum cei doi influenceri din așa-numita „manosferă” au ajuns să fie apărați de oameni din cercul lui Donald Trump, până la un ordin „extraordinar” al guvernului român, care ulterior le-a deschis drumul spre Florida.
Și câteva informații interesante pe scurt:
Încheiem ziua cu rezultatele unui studiu, desfășurat în perioada 2019 - 2025, care arată că există o legătură directă între cât dormim și cât trăim.
Cercetătorii au descoperit că dormitul sub șapte ore pe noapte are un efect direct asupra speranței de viață, imediat după fumat. Mai mult, somnul insuficient este mai puternic asociat cu reducerea speranței de viață decât calitatea dietei, activitatea fizică sau izolarea socială.
Cercetătorii spun că acest efect este probabil determinat de influența somnului asupra sănătății cardiovasculare, imunității, metabolismului și funcției cerebrale. |
Reflecția zilei: „Pe caiet” la președinte
Recunosc că m-a intrigat forma în care a ales președintele Nicușor Dan să lanseze, pe Facebook, invitația la dialog pentru magistrați.
„Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase.
Invit toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție fără limită de timp luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00. Aștept înscrieri la adresa procetatean@presidency.ro.
Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, vă invit să îmi trimiteți materiale, asumate nominal sau neasumate nominal, la adresa colegis@presidency.ro.
În zilele de vineri, sâmbătă și duminică vom avea timp să citim toate materialele pe care ni le trimiteți.
(În toată săptămâna 15–19 decembrie sunt plecat din țară pentru formate multilaterale și vizite bilaterale confirmate cu mult timp înainte.)”.
Total atipic și comparativ cu modul de a comunica al predecesorilor săi, dar și al oricărei alte structuri guvernamentale. Și cu ziua porților deschise, și cu listă de înscrieri, și cu delațiuni care pot fi trimise anonim, și cu explicația de final de ce demersul are loc la 11 zile distanță de punctul de fierbere.
Pe de altă parte, în rarele sale luări de poziție de la începutul mandatului, președintele a avut un stil original, reflectat atât în mesaj, comportamentul său, cât și în regia evenimentelor.
L-am întrebat și pe ChatGPT (care e setat pe modul profesional, ar trebui să răspundă cu minimum de emoție și maximum de obiectivitate 🙂 ce îi inspiră felul în care e structurată informația.
Și a zis așa:
Structura este foarte clară, aproape administrativ-procedurală. Mesajul este construit în patru blocuri, extrem de disciplinat:
A. Constatarea gravității situației - „Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate… lucrurile sunt foarte serioase”. Aceasta funcționează ca fundament al intervenției: prezintă motivul convocării.
B. Anunțul unei consultări formale deschise - „Invit toți magistrații… luni, 22 decembrie…”, Exact ca într-o notificare oficială, cu dată, oră, obiect, condiții de participare.
C. Solicitarea de materiale scrise, cu termen limită „Până joi, 18 decembrie… la adresa colegis@presidency.ro”. Seamănă cu un apel la depunerea de documente pentru o anchetă, consultare publică sau proces de evaluare.
D. Explicarea disponibilității și a calendarului - „Vom avea timp să citim materialele…”
„Sunt plecat din țară…”. Președintele își expune agenda și capacitatea operațională, ceea ce e rar în comunicarea politică, dar frecvent în comunicarea tehnocratică.
Acest model seamănă foarte mult cu structura unei note oficiale administrative, nu cu o declarație politică.
M-a dus gândul la carnețelul negru pe care îl purta Nicușor Dan peste tot în campania electorală. Și în care își nota lucruri pe care să le rezolve, la un moment dat, dacă ar fi fost să fie. Până acum nu e ceva ce putem pune la „rezolvate” în cele deja 200 de zile de mandat, dar cred că va fi un moment bun pentru a-și testa practic stilul diferit de management prezidențial.
Oare câți magistrați vor trece pe 22 decembrie pragul Cotrocenilor și de ce? |
