Ce s-a mai întâmplat la noi
1. Devine interesant cum se configurează forțele politice în jurul guvernului Luca Niculescu. Pe fondul lamentărilor PSD și a chemării la luptă împreună în numele binelui țării aflată în situație critică, Ilie Bolojan a anunțat ce va face PNL. Trece în Opoziție și va susține guvernul Niculescu pe câteva direcții clare: atingerea țintei de deficit bugetar, menținerea disciplinei fiscale, consolidarea economiei, protejarea investițiilor, utilizarea responsabilă a banilor publici și respectarea angajamentelor europene. De asemenea, se angajează ca timp de șase luni să nu inițieze și să nu voteze nicio moțiune de cenzură. Să lase guvernul să lucreze, cum s-ar zice.
La scurt timp după, și UDMR și-a anunțat poziția. Va vota guvernul Niculescu, chiar daca e mixt sau doar tehnocrat, fără UDMR parte din guvern. Lăsat în offside, PSD urmează să-și anunțe miercuri poziția. Intră sau nu la guvernare și în ce condiții susține guvernul Niculescu. Indiferent de decizie, spectacolul este garantat.
După anunț, se va decide și Luca Niculescu dacă merge pe guvern format din politicieni PSD plus tehnocrați recomandați de președinte - cel puțin la Finanțe, Externe și Apărare. Sau pe guvern integral tehnocrat. Consultările s-au încheiat, iar joi expiră termenul până la care trebuie să depună în parlament programul de guvernare și lista de miniștri.
A, și pe surse a apărut informația că Nicușor Dan ar fi anunțat partidele că, dacă joi nu se conturează o majoritate parlamentară care să susțină guvernul Niculescu, nu va mai face o nouă nominalizare, ci va dizolva parlamentul și va convoca alegeri anticipate. Vineri.
Deutsche Welle face o analiză a mișcărilor politice. Sabina Fatti scrie că „Președintele Nicușor Dan jonglează între populiști și reformiști: încearcă să scoată PSD din combinația cu AUR, fără să înțeleagă că acolo există o simbioză și o filosofie a boicotării țării. Aritmetica parlamentară arată că pivotul permanent al oricărei majorități democratice continuă să fie UDMR, în vreme ce PSD rămâne baza oricărui guvern care se sprijină pe un vot solid în parlament”.
2. Cert este că e nevoie de un guvern cu puteri depline care să facă rectificarea bugetară, situație pe care dizolvarea parlamentului și convocarea de alegeri anticipate nu o rezolvă. Ministrul interimar Cseke Attila a avertizat că Sănătatea are nevoie urgentă de bani pentru spitale, ambulanțe și medicamente. Fără suplimentarea bugetului în două-trei săptămâni, sistemul medical riscă să nu mai poată funcționa.
3. Nici datele economice nu arată bine. Scumpirile au accelerat din nou, cel mai mult la chirii și carburanți, aceștia din urmă fiind la baza unui lanț întreg de creșteri de prețuri. Datele INS publicate marți arată o inflație anuală de 6,61% în septembrie, față de 6,17% în august. Comparativ cu septembrie anul trecut, chiriile sunt mai mari cu aproape 40%, motorina cu aproape 38%, iar benzina cu peste 28%.
4. Iar perspectivele sunt pe măsură. FMI și-a înrăutățit prognozele pentru România: economia se va contracta cu 0,5% în 2026, după ce în primăvară anticipa o creștere de 0,7%. Astfel, România va încheia anul în recesiune, în locul creșterii economice modeste anticipate în urmă cu șase luni. S-au înrăutățit și prognozele privind inflația și șomajul, iar revenirea economică din 2027 va fi mai lentă decât se estima inițial.
5. În timpul ăsta, Justiția rămâne o sursă de frustrare pentru toți cei care se mai uită după logică, sens și dreptate. O decizie în Dosarul „10 august” a fost amânată din nou, chiar dacă acum câteva zile faptele de abuz în serviciu s-au prescris (da, au trecut deja mai bine de opt ani de când doasrul este târâit de instanțe). Se judecă recursul la decizia prin care șefii Jandarmeriei au fost declarați nevinovați. Victimele anunță că vse vor adresa CEDO, după încheierea procesului din România. Sunt circa 300 de victime parte din dosar. Până acum, doar patru au primit daune morale cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei. Și nimeni nu e răspunzător pentru violențele împotriva protestatarilor.
+ Bine de știut - Călin Georgescu ar putea trece din pușcărie în arest la domiciliu, în dosarul de înșelăciune. Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv, dar hotărârea nu este definitivă. La ANM, Elena Mateescu nu poate fi evaluată, deoarece Consiliul de Administrație nu are suficienți membri. Iar șeful Renault critică programul Rabla. Pe bună dreptate, se întreabă: de ce mașinile importate din afara Europei primesc același sprijin ca cele fabricate aici, deși producția locală susține locuri de muncă și investiții în România?
Ce s-a mai întâmplat în lume
Două dintre cele mai importante evenimente internaționale de luni au legătură cu România.
1. O navă plecată din Brăila s-a scufundat după un atac cu dronă în Marea Neagră. Două nave comerciale au fost atacate luni în apropierea coastelor Bulgariei. Sofia a solicitat sprijinul NATO pentru investigarea incidentelor și supravegherea zonei. Originea dronelor nu e încă stabilită. Atacurile pun în pericol transportul comercial pe rute folosite și de România.
2. Ucraina spune că nu a primit avertizarea obișnuită înaintea unui atac cu rachete asupra Kievului. Zelenski a făcut declarația în contextul presiunilor americane pentru oprirea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Ministrul ucrainean de Externe spune însă că schimbul de informații cu SUA continuă.
3. Economia mondială crește, dar războiul și energia scumpă îi amenință rezistența. FMI estimează o creștere globală de 3,1% în 2026, susținută puternic de investițiile în inteligența artificială. La riscuri sunt trecute prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, datoriile mari și o eventuală prăbușire a investițiilor în AI.
4. Șeful MI5 a avertizat asupra operațiunilor Rusiei și Iranului și a confirmat tentativa Moscovei de a influența Brexitul. Ken McCallum spune că Rusia intensifică sabotajele și atacurile informatice împotriva Marii Britanii și a aliaților Ucrainei, iar Iranul încearcă să vizeze inclusiv obiective militare britanice. McCallum a confirmat și că Rusia a încercat să influențeze referendumul pentru Brexit din 2016, prin mesaje împotriva UE difuzate de RT și Sputnik și prin conturi false pe rețelele sociale. Nu există însă dovezi că Rusia a schimbat rezultatul votului.
5. Ambasadoarea SUA în Grecia a demisionat la cererea Casei Albe. Kimberly Guilfoyle pleacă după mai multe scandaluri și acuzații de corupție, inclusiv declarațiile prin care sugera că Washingtonului ar fi fost implicat în căderea Guvernului Bolojan. „I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un membru minunat al echipei și îi dorim mult succes”, i-a transmis Casa Albă. Probabil că nu vom afla vreodată mai mult despre ce a fost adevărat în declarațiile ei despre România.
+ Bine de știut: Rusia a lovit șase obiective energetice din Ucraina, provocând pene de curent, după anunțul lui Trump privind armistițiul agreat. Până acum, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat vreo înțelegere. În Germania, o alertă de deturnare a unui avion a închis temporar aeroportul din Nürnberg și a mobilizat avioane de luptă. Cauza a fost însă o defecțiune a comunicațiilor radio, iar aeronava cu 178 de pasageri a aterizat în siguranță. Tot în Germania, cercetătorii din Bonn au „întinerit” în laborator celule provenite de la un bărbat de 80 de ani, până la o vârstă moleculară sub 20 de ani. Rezultatul poate ajuta la înțelegerea îmbătrânirii, fără să fie (încă) sursa unui tratament pentru întinerirea organismului.
Lumea care se schimba
În noaptea de duminică spre luni, un atac cibernetic fără precedent a afectat circa 700 de supermarketuri, din mai multe rețele din Franța. Atacatorii au modificat de la distanță funcționarea instalațiilor frigorifice, declanșând dezghețarea și creșteri ale temperaturii, în unele cazuri până la aproximativ 50°C. Cantități uriașe de alimente proaspete sau congelate au fost afectate, pagubele fiind estimate la milioane de euro.
Deocamdată, nu se știe cine sunt sau pe unde au intrat atacatorii în sisteme. Aceste instalații au controler, un mic calculator dedicat, care coordonează echipamentele frigorifice. Dintr-un panou de administrare, tehnicienii pot urmări temperaturile și alarmele, modifica setările și programa funcționarea instalațiilor. Accesul prin internet le permite să facă verificări și intervenții fără să se deplaseze la fiecare magazin.
Vulnerabilitatea apare când acest panou nu are protecții suficiente sau echipamentele folosesc software vechi, cu probleme de securitate. Cine obține acces poate schimba cum vrea temperatura, ceea ce s-a și întâmplat.
Precedentele de până acum au fost de mult mai mică amploare. În 2019, în Olanda, un fost angajat al unei firme de refrigerare a folosit parolele pe care le cunoștea pentru a modifica temperaturile într-un supermarket Plus. În 2022, Danfoss a înregistrat atacuri asupra controlerelor frigorifice din 16 supermarketuri din Rusia și 40 de magazine din Israel. În Suedia, în 2021, un atac informatic a blocat casele de marcat ale Coop.
Specialiștii spun că acum este posibil ca atacul să poată fi opera unor tineri care experimentează fără să înțeleagă amploarea pagubelor. Toți am învățat din greșeli, dar „greșelile” de acum reflectă inclusiv noile trenduri sociale.
Avertismentul zilei
Până la finele acestui an, programele de inteligență artificială ar putea ajunge să se copieze singure pe aparatele conectate la internet și să fie greu de oprit, avertizează Anthropic. Scenariul este următorul: un program AI pătrunde într-un dispozitiv slab protejat - aspiratorul robot, frigiderul sau mașina de spălat smart - îi folosește puterea de calcul și caută alte aparate pe care să se instaleze. Mai multe dispozitive, precum adaptoare pentru televizoare sau electrocasnice inteligente, ar putea lucra împreună pentru a susține funcționarea unui astfel de scenariu.
Pericolul principal este pierderea controlului asupra răspândirii. Dacă programul ajunge pe numeroase aparate, oprirea calculatorului de pe care a pornit nu elimină copiile existente. Acestea ar putea continua să funcționeze și să compromită alte dispozitive, fără intervenția unui om. Nu ar exista un „buton de oprire” pentru întreaga rețea, iar AI ar putea găsi singură modalități de a funcționa mai departe.
L-am întrebat pe ChatGPT de ce ar vrea să facă asta. Răspunsul: „Cel mai simplu scenariu este că un om îl pune să facă asta. Un atacator ar putea folosi un program AI pentru a prelua aparate conectate la internet și a construi, fără acordul proprietarilor, o rețea de computere pe care să o folosească în propriul interes”.
Încheiem ziua cu un răsfăț care se poate dovedi și util: o baie fierbinte poate stimula circulația sângelui. Într-un studiu cu 25 de adulți supraponderali sau cu obezitate, cercetătorii au descoperit că o baie de 30 de minute, în apă la 40°C, are efecte la fel ca o jumătate de oră de pedalat moderat.
După baie, s-a observat o dilatare mai mare a vaselor mici din piele, o circulație mai intensă și o scădere mai pronunțată a tensiunii arteriale. Explicația este simplă: când corpul se încălzește, vasele se dilată și trimit mai mult sânge către piele, pentru a elimina căldura. Studiul a urmărit efectele pe termen scurt și în niciun caz nu demonstrează că baia poate înlocui beneficiile mișcării. |
Reflecția zilei: Lucruri firești și omenești
Un articol din The Atlantic a cărui abordare mi-a plăcut mult. Se numește „Și dacă inteligența artificială aduce sfârșitul lumii?”, iar ideea de bază este că avertismentele dramatice despre un dezastru au alimentat o atmosferă de disperare, dar există și răspunsuri mai constructive.
Câteva dintre idei:
„Sentimentul că viața are sens depinde, poate mai mult decât ne dăm seama, de încrederea că omenirea va continua să existe după moartea noastră. Dacă am ajunge să credem că umanitatea nu are niciun viitor, susține filosoful Samuel Scheffler, multe dintre lucrurile pe care le prețuim și-ar pierde sensul sau puterea de a ne motiva. Ar urma o stare generalizată de apatie și disperare.
Acesta este unul dintre motivele pentru care amenințarea inteligenței artificiale pare atât de diferită și de derutantă. Când unii dintre cei mai bine informați oameni dintr-o industrie sugerează că munca lor ar putea duce, în doar câțiva ani, la o catastrofă globală și chiar la dispariția omenirii, este profund tulburător.
Multe dintre lucrurile care le-au oferit oamenilor alinare în trecut - credința că există lucruri bune și oameni buni care ne vor supraviețui și că povestea va continua - par să poată dispărea dintr-odată. (...)
Este mai bine să formulăm deschis această teamă decât să o evităm: am putea muri cu toții în curând, iar tot ceea ce am creat ar putea dispărea odată cu noi. Apoi trebuie să separăm întrebările practice urgente - ce facem pentru a împiedica deznodământul cel mai grav? - de cele existențiale. Cum ar trebui să trăim în fața posibilității, oricât de îndepărtată? (...)
Viktor Frankl a găsit un sens al vieții în mijlocul ororii de la Auschwitz. El credea că, deși nu putem controla evenimentele exterioare, putem păstra controlul asupra lumii noastre interioare. Alegem cum răspundem unor împrejurări pe care nu noi le-am creat, unor încercări de care am prefera să fim cruțați. (...) Caracterul trecător al lucrurilor nu este un motiv de disperare. Dimpotrivă, face și mai urgentă nevoia de a da sens timpului pe care îl avem, momentelor pe care le trăim și lucrurilor pe care alegem să le iubim. (...)
Viața sub umbra unei amenințări grave nu ar trebui să ne paralizeze. (...) În eseul său din 1948, Despre viața în era atomică, C. S. Lewis spunea că, dacă bomba atomică va veni, ar trebui să ne găsească făcând lucruri firești și omenești: rugându-ne, muncind, predând, citind, ascultând muzică, făcând baie copiilor, stând de vorbă cu prietenii, și „nu îngrămădiți unii în alții ca niște oi înspăimântate, gândindu-ne la bombe”. (...)
Cum ar trebui, așadar, să trăim în fața amenințării reprezentate de AI? (...) Faptul că ne dorim ca un lucru să fie adevărat nu îl face fals. Când rămâne ancorată în realitate, gândirea călăuzită de dorință poartă și un alt nume: speranță. Uneori, speranța este tot ce avem, iar uneori speranța este de ajuns”.
Așadar, ce ne dorim? |
