Am încheiat o săptămână plină de evenimente bulversante cu un gest pe măsură: lidera opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, i-a dat lui Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace pe care l-a primit anul trecut. Drept recunoaștere pentru sprijinul acordat cauzei venezuelene.
Doamna în cauză, cunoscută drept lideră a Opoziției din Venezuela, primise premiul ca recunoaștere pentru rezistența democratică manifestată în țara dumneaei în fața regimului dictatorial al lui Nicolás Maduro.
Donald Trump și-a trimis trupele în Venezuela, l-a capturat pe fostul dictator și pe soția lui și i-a adus la proces în SUA, a acceptat-o la conducere pe adjuncta lui Maduro (a exclus-o explicit pe lidera rezistenței) și a început să exploateze valorosul petrol venezuelean (prima tranzacție, 500 de milioane de dolari, vin și altele). Pentru popor, din punct de vedere democratic și economic, nu s-a schimbat nimic.
„Un gest atât de frumos de respect reciproc. Mulțumesc, Maria!”, a zis Trump.
Până la urmă, doamna cu rezistența și domnul cu dolarii fac echipă bună împreună, într-o lume în care simboluri precum Nobelul pentru Pace devin doar argintărie în decorul sclipicios de la Casa Albă.
Mai mult, pacifistul Trump, a mers înainte cu demersurile pentru preluarea Groenlandei și a amenințat cu taxe vamale țările care nu susțin planurile sale.
CNN remarcă, într-o analiză, că concentrarea extraordinară – și absolut epuizantă – a lui Trump asupra scenei mondiale s-a intensificat.
Scene suprarealiste se petrec în aceste zile la Casa Albă, scrie CNN, menționând situațiile create de administrația Trump în Iran, Venezuela, Gaza, Europa - NATO - Groenlanda.
„Lumea se confruntă cu un președinte care guvernează în funcție de capricii și a cărui strategie este să nu aibă o strategie aparentă, ci să-i țină pe toți în suspans. Un președinte american care disprețuiește procesele politice tradiționale, acționează pe baza instinctului și spune că e un om al păcii, în timp ce dezvoltă un apetit tot mai mare pentru acțiuni militare spectaculoase și violente”.
Doar că amenințările, cacealmaua și jongleria cu toate aspectele politicii externe din lume pot funcționa doar pentru o perioadă limitată, mai scrie CNN. Până atunci, trăim, după cum chiar Trump a spus, într-o „lume nebună”.
În ce privește percepția asupra acțiunilor sale, la un an de la revenirea lui Trump la Casa Albă, un amplu sondaj internațional arată că o mare parte a lumii crede că abordarea sa „Make America Great Again” ajută, de fapt, la a face China măreaţă.
Sondajul realizat în 21 de țări mai arată că, sub Trump, SUA sunt mai puțin temute de adversarii lor tradiționali, în timp ce aliații – mai ales cei europeni – se simt tot mai îndepărtați de Washington.
De asemenea, majoritatea europenilor nu mai văd SUA ca pe un aliat de încredere și susțin din ce în ce mai mult reînarmarea, în timp ce rușii percep acum UE drept un adversar mai important decât America, iar ucrainenii se uită tot mai mult spre Bruxelles, nu spre Washington, pentru sprijin.
Nu-i de mirare că șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a spus în privat liderilor grupurilor politice din Parlamentul European că starea lumii face din acest moment unul potrivit pentru a te apuca de băut.
În timpul ăsta, Ucraina a trecut prin ziua 1423 de război. Am aflat că Franţa furnizează în prezent aproximativ două treimi din informaţiile secrete folosite de Ucraina, în condiţiile în care, în urmă cu un an, Kievul era dependent de SUA.
Volodimir Zelenski a anunţat că o delegaţie ucraineană se îndreaptă spre SUA pentru discuţii pe tema garanţiilor de securitate şi un pachet de redresare postbelică, cu speranţa că documentele vor putea fi semnate în marja Forumului de la Davos de săptămâna viitoare. Iar veniturile din petrol și gaze ale Rusiei au atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
În plus, scrie Financial Times, Uniunea Europeană analizează o reformă majoră a regulilor de extindere, care ar putea permite Ucrainei să adere rapid la blocul comunitar în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia, dar cu drepturi limitate.
Mai exact, nu ar avea inițial drept de vot la summit-urile liderilor europeni sau la reuniunile ministeriale. În schimb, ar primi acces gradual la părți ale pieței unice, la subvențiile agricole și la fondurile interne de dezvoltare. O astfel de abordare, controversată, ar schimba radical regulile stabilite în 1993, care prevăd că statele pot deveni membre ale UE doar după ce au îndeplinit integral toate criteriile.
Deși evaluările arată că Ucraina ar putea avea nevoie de până la 10 ani pentru a îndeplini criteriile de aderare, în draftul planului de pace în 20 de puncte, apare menționată o posibilă aderare a Ucrainei la UE în 2027. Astfel, Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii dificile într-un eventual acord de pace - inclusiv cedări teritoriale - prezentând aderarea la UE drept rezultatul strategic major.
„Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. (...) Este un moment unic într-o generație și trebuie să-i facem față”, a comentat un diplomat UE de rang înalt, în timp ce altul crede că „Este o capcană întinsă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”.
Până atunci, Bulgaria va organiza din nou alegeri anticipate, după ce principalele partide au refuzat mandatul de a forma un guvern. Executivul a renunțat la mandat în decembrie, după mai multe săptămâni de proteste de stradă la adresa corupției și pe fondul nemulțumirilor generate de creșterile de taxe incluse în bugetul pentru 2026. Va fi al optulea rând de alegeri parlamentare din ultimii patru ani.
La noi, CCR a amânat (a patra oară), pentru 11 februarie, pronunţarea pe reforma pensiilor speciale. De data asta, toți cei nouă judecători au fost prezenți, după ce ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru propuși de PSD. Dar ședința s-a terminat în doar 30 de minute. Motivul amânării: e nevoie de timp pentru a studia o expertiză contabilă depusă cu doar o zi înainte de Înalta Curte.
În document, ÎCCJ prezintă concluziile unui „expert contabil”, care a calculat şi a constatat că în toate scenariile analizate, pensia de serviciu rezultată în urma reformei Bolojan ar fi mai mică decât pensia obținută exclusiv pe bază de contributivitate. Prin urmare, ÎCCJ susţine că legea echivalează cu „o confiscare a drepturilor magistraților” și subminează grav independența Justiției.
Înalta Curte pare să vrea amânarea discutării acestei legi la CCR, până când va reuși să aibă majoritate printre judecătorii constituționali, comentează Deutsche Welle.
În ceea ce privește implicațiile financiare ale acestor amânări, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, zice că România a ratat termenul-limită pentru îndeplinirea acestui jalon (28 noiembrie 2025) și nu există nicio certitudine privind recuperarea banilor pierduți (estimat 231 milioane de euro). Mai întâi să avem legea promulgată și apoi mai deschidem ușa Comisiei Europene.
Între timp, Comisia de Etică a Universităţii din Craiova a decis să analizeze acuzațiile de plagiat care îl vizează pe ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Iar omul de afaceri Nelu Iordache a fost eliberat din Penitenciarul Rahova, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a redus pedeapsa pe motiv de prescripție a faptelor. Iordache a fost condamnat, în toamna anului 2021, la 11 ani şi 9 luni de închisoare pentru că a folosit peste șase milioane de euro din fonduri europene, destinate construirii primului tronson din autostrada Nădlac – Arad, pentru a-și plăti datorii și a-și cumpăra terenuri.
El a mai scăpat de o condamnare de 12 ani și 6 luni închisoare în dosarul delapidării Blue Air, tot prin prescrierea faptelor, precum și de un alt dosar de evaziune fiscală.
Avem parte din zona infracțională și de o licitație de artă. Colecția de artă a fostului ministru Darius Vâlcov este scoasă la vânzare prin executare silită. Piesa centrală a licitației este o lucrare semnată de Pablo Picasso, dar licitația include și o pictură semnată de Victor Brauner și două două pânze importante ale lui Nicolae Grigorescu.
Ne întoarcem mai la firul ierbii și consemnăm o decizie pragmatică a primarului sectorului 3, Robert Negoiță. Mașinile parcate ilegal nu vor mai fi ridicate, dacă șoferul a afișat un număr de telefon pe autovehicul, răspunde apelului polițiștilor locali și eliberează imediat zona blocată. Primește amenda pentru parcarea ilegală, dar nu și pentru transport, depozitare, cum era în cazul ridicării.
Avem și o informare de la ANM: valul de ger se prelungeşte până miercuri, așa că vor fi cinci zile de ger, viscol și polei în toată România, cu temperaturi chiar şi de -19 grade. În București, minimele ajung la - 10 grade. Iar prognoza pe 4 săptămâni arată că frigul persistent va dura până la mijlocul lunii februarie.
Avem însă și o veste bună și interesantă: vin anii marilor tuneluri de autostradă.
Deși în România se vorbește de zeci de ani despre tuneluri de autostradă, până acum a fost inaugurată o singură structură de acest tip: pasajul acoperit de 340 de metri de la Săcel, situat între Săliște și Sibiu, pe traseul Autostrăzii A1, scrie Gabriel Kolbay. A fost inaugurat în 2013, în urmă cu 12 ani. Și parte dintre ingineri susțin că e denumit impropriu „tunel”, fiind realizat prin metoda cut & cover.
Dar în acest an vom avea primul tunel forat „adevărat” din România, pe Lotul 4 din Autostrada A1, pe tronsonul Sibiu – Pitești (șoseaua de mare viteză dintre Tigveni și Curtea de Argeș). Are 9,8 km și e format din două galerii separate, câte una pentru fiecare sens de mers.
Încheiem ziua cu cel mai curat oraș din lume în anul 2025. Este vorba de Cracovia, orașul polonez fiind una dintre destinațiile populare de city-break din Europa.
Câteva concluzii din rapoarte și observații jurnalistice: peste 80% dintre locuitori sunt total mulțumiți de spațiile lor publice, care includ parcuri, străzi și piețe; noaptea, străzile din Cracovia sunt bine iluminate și lipsite de gunoaie; este un oraș accesibil pietonilor, ușor de străbătut pe jos sau cu bicicleta și cu un transport public ieftin și fiabil; are curse de tramvai pe tot parcursul nopții; pe parcursul zilei sunt mai puține mașini pe străzi; are o rețea de piste pentru biciclete și pasaje subterane încurajând locuitorii să se deplaseze cu bicicleta; străzile sunt măturate și spălate cu jet de apă, iar spațiile verzi sunt tunse în fiecare zi. Aspirațional, nu? |
Reflecția zilei: Nobelul pentru retorică
Și-a expus președintele Nicușor Dan, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice din România, viziunea asupra evoluției României din ultimul an și a perspectivelor de viitor,
A zis așa:
A fost greu în 2025, dar democrația româneasă a făcut față testului de maturitate.
„Anul 2025 este anul în care țara noastră a încheiat, așa cum s-a menționat, un ciclu electoral prelungit, care nu a fost lipsit de dificultăți, și în care am avut de înfruntat un război hibrid.
Democrația românească a reușit să facă față acestui test de maturitate, aplicând legea și asigurând funcționarea instituțiilor democratice”.
După care, s-au luat măsuri dureroase, necesare, dar care au dat rezultate.
„Imperativele anului 2025, în special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară.
Au fost niște măsuri dureroase, care a fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri la nivel macroeconomic au dat rezultatele așteptate.
România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”.
Provocarea acum este relansarea economică printr-un efort împreună: cetățeni, sector privat, instituții publice.
„Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat – cetățeni, sector privat, instituții publice – trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansarea economică, deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027”.
Din punct de vedere democratic, lucrăm cu speranță pentru încredere.
„Suntem la începutul unui proces profund de reconciliere națională în cadrul societății și de reconsolidare a echilibrului între puterile statului (...)
Un sistem independent și eficient și o administrație profesionistă vor putea să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile statului român”.
Nu pot să nu mă întreb, în context, dacă e așa de clar teoretic ce e de făcut, de ce, totuși:
1. când sunt teme esențiale pentru a puncta un reper moral și democratic (de exemplu cazurile de acuzații de plagiat, de numiri în continuare clientelare, de utilizare a banilor publici via subvențiile partidelor pentru a mitui presa), nu există o poziționare fermă și clară?
2. de ce nu există niciun demers, în paralel cu acoperirea găurilor bugetare cu bani din buzunarele cetățenilor, de tragere la răspundere a celor care au generat găurile - prin incompetență, corupție etc - și de modificare a legilor astfel încât să nu se mai poată ajunge într-o situație similară?
3. de ce prin măsurile luate - prin modificările fiscale și mai ales prin recenta legislație pregătită pentru reforma administrației centrale și locale - statul renunță la prezumția de bună-credință și o înlocuiește cu o prezumție implicită de culpabilitate, tratând cetățenii și companiile de la început ca potențiali infractori? |
