Europa a primit o nouă veste proastă de la SUA. Administrația Trump a decis retragerea SUA din eforturile comune cu europenii de combatere a dezinformării propagate de Rusia, China şi Iran.
Practic, încetează coordonarea cu SUA în câmpul războiului informațional, iar aliații trebuie să se descurce pe cont propriu sau să încerce să dezvolte o altă formă de cooperare pentru a suplini retragerea americană.
Decizia afectează și România, care avea o astfel de colaborare cu SUA din iunie 2024.
Încercând să explice această decizie, Donald Trump a pus semnul egal între libertatea de exprimare și dezinformare fără scrupul.
Și asta în condițiile în care campaniile de dezinformare au ajuns la un nivel fără precedent. De exemplu, informații false lansate de surse pro-Kremlin susțin că Friedrich Merz, cancelarul german, ar fi împușcat o ursoaică polară și pe cei doi pui ai ei în timpul unei vizite în Canada.
Informația este însoțită de imagini prelucrate care îl arată pe cancelar lângă un animal însângerat. Mai mult există și declarații inventate ale unui ghid inuit care într-un videoclip generat de inteligența artificială.
Campania se încadrează într-o strategie mai amplă a operațiunii rusești de dezinformare Storm-1516, care produce știri false elaborate, site-uri fictive și videoclipuri generate cu ajutorul AI.
În timpul ăsta, Israelul a bombardat Doha, capitala Qatarului, în ceea ce armata numeşte un atac ţintit asupra conducerii Hamas. Hamas a confirmat moartea a cinci membri. Potrivit unui oficial israelian, Trump „a dat undă verde” operațiunii. Atacul a provocat un val de reacții puternice pe scena internațională: condamnări ferme venite din lumea arabă vs elogii în Israel.
În Franța, președintele Emmanuel Macron, aflat sub presiune, l-a numit pe ministrul apărării în exercițiu, Sébastien Lecornu, în funcția de prim-ministru, după ce luni seara, premierul în exercițiu François Bayrou și-a prezentat demisia.
El a fost forțat să plece după doar nouă luni de mandat, din cauza eșecului în a adopta un plan nepopular de reducere a deficitului uriaș al Franței. Noul premier are sarcina dificilă de a găsi consens într-un parlament divizat și de a trece bugetul pentru 2026.
„Întrebarea este cine va fi succesorul la Élysée și care va fi direcția politică a Franței și a Europei (UE) după alegerile prezidențiale din aprilie-mai 2027, de care ne mai desparte puțin mai mult de un an și jumătate.
Aceasta este marea, adevărata și unica miză politică a politicii franceze, cu impact major asupra viitorului UE. (...) Macron trebuie să gândească acum responsabil viitorul politic al Republicii Franceze și al Europei”, scrie într-un articol de opinie, profesorul Valentin Naumescu.
A fost și ziua 1294 de război în Ucraina. Au continuat bombardamentele rusești. Un atac aerian asupra satului Iarova, aflat pe linia frontului, în regiunea Donețk, a ucis cel puțin 21 de persoane. Atacul a avut loc în timp ce pensiile erau distribuite în sat.
De cealaltă parte, Ucraina a continuat să provoace pagube infrastructurii petroliere din Rusia.
Iar Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că Putin i-a transmis lui Trump că intenționează să cucerească Donbasul în „două-trei, maximum patru luni”.
Am mai aflat că România va primi 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE (Acţiunea pentru securitatea Europei), al doilea cel mai mare sprijin după Polonia. Fondurile vor contribui la consolidarea capacității de apărare, la stabilitatea bugetară și la dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară, precum capetele autostrăzilor A7 și A8 din nord-est.
Notăm și lansările Apple, care a dat startul tradiționalului său eveniment anual cu două noutăți: iPhone Air, un model mai subțire și mai ușor, și iPhone 17, noul flagship al companiei. Dincolo de telefoane, remarcăm AirPods Pro 3, care vine cu o funcție nouă: treducerea în timp real a conversațiilor, dacă ambele persoane folosesc noile căști. Vor fi disponibile din 19 septembrie, la 249 de dolari.
La noi, 24 septembrie se anunță a fi o zi importantă pentru Guvernul Bolojan și reforma începută de acesta. AUR a depus la CCR patru sesizări împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, care se adaugă celei depuse de ICCJ pe legea privind pensiile de serviciu ala magistraților. CCR a anunţat că le va dezbate pe toate în data de 24 septembrie.
Iar spionul care vindea secretele României a fost reținut pentru 24 de ore, după audieri-maraton la sediul DIICOT. El ar putea fi propus pentru arestare. Este vorba despre un fost înalt oficial al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Bălan, care este acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, punând astfel în pericol securitatea națională a României.
Am mai aflat, dintr-un raport OECD, că România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală. Țara noastră se remarcă printr-un procent enorm, 16% în 2023, al copiilor de 6-14 ani care nu sunt înscriși la școală, față de o medie OCDE de doar 2% în același an.
Iar un sondaj INSCOP Research arată că 78,9% dintre români cred că România trebuie să se îndrepte spre Vest (UE, SUA, NATO) din punct de vedere al alianțelor politice și militare. Doar 7,8% au optat pentru Est (Rusia, China), iar 13,3% nu știu sau nu răspund.
Încheiem ziua cu un studiu recent realizat în SUA care arată cum schimbările climatice nu afectează doar disponibilitatea și prețul alimentelor, ci și ceea ce alegem să mâncăm și să bem, dezvăluind o legătură directă între valurile de căldură și creșterea consumului de zahăr.
Mai exact, pe măsură ce temperaturile creșteau, oamenii consumau mai mult zahăr, în principal sub formă de băuturi îndulcite cu zahăr, precum sucurile carbogazoase și sucurile de fructe.
Pentru fiecare creștere de 1°C, consumul de zahăr adăugat în gospodăriile americane a crescut cu 0,7 grame per persoană pe zi, au descoperit cercetătorii, cu o creștere semnificativă atunci când temperaturile atingeau între aproximativ 20°C și 30°C. |
Reflecția zilei: Un om de cuvânt
Analiști citați de Ziarul Financiar arată că guvernul condus de Ilie Bolojan trebuie să gestioneze o situație bugetară mult mai dificilă decât arătau datele oficiale prezentate la începutul anului.
Deși deficitul bugetar asumat de guvernul Ciolacu 2 era de 7% din PIB, în realitate acesta „pornește de la 11% din PIB”, dacă se iau în calcul costurile ignorate în bugetul pe 2025.
„Toată lumea se raportează la bugetul prezentat şi aprobat la începutul anului, dar problema cea mai mare nu este legată de creşterea economică, ci faptul că deficitul bugetar a fost făcut din pix de guvernul Ciolacu 2, ca să iasă bine în poză”, explică analiștii.
Astfel, România se confruntă cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel oficial, care ar putea atinge în realitate 11% din PIB. Asta pentru că, peste 45 de miliarde de lei se află în cheltuieli și facturi „ascunse” în bugetele guvernelor anterioare, în special Ciolacu 1 și Ciolacu 2.
În paralel cu informațiile credibile, Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe în primul guvern condus de Marcel Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024), a declarat că l-a avertizat în repetate rânduri pe fostul premier în legătură cu creșterea deficitului bugetar.
Însă, potrivit lui Boloș, Ciolacu i-ar fi răspuns că ... îl doare „în organul genital” de deficit.
„Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului… domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap! Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar.
Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul - prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare", a declarat Boloş.
Un om de cuvânt Ciolacu ăsta, nu? |
