Sinceritatea nu este întotdeauna cea mai bună alegere. Trei întrebări pe care să ni le punem înainte de a ne exprima o opinie

Sinceritatea nu este întotdeauna cea mai bună alegere. Trei întrebări pe care să ni le punem înainte de a ne exprima o opinie
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Uneori, cea mai dificilă parte a unei conversații nu este să găsim cuvintele potrivite, ci să decidem dacă ar trebui să spunem ceva sau, dimpotrivă, să păstrăm tăcerea.

Aceasta este una dintre ideile pe care le explorează psihologul social Vanessa Bohns în cea mai recentă carte a sa, Should I Say Something? The Science of What to Share – and What to Keep to Yourself (Ar trebui să spun ceva? Știința lucrurilor pe care să le împărtășim și a celor pe care să le păstrăm pentru noi), potrivit NPR.org.

„Există situații în care sinceritatea este cea mai bună alegere. Pe de altă parte, ea nu este cea mai bună opțiune atunci când ceea ce spunem este sincer, dar nu are nicio utilitate practică”, explică Bohns.

ADVERTISING

Cartea sa, publicată în octombrie, prezintă strategii susținute de cercetări științifice care ne pot ajuta să decidem când este bine să împărtășim un adevăr sau o opinie personală și când ar fi mai înțelept să nu o facem. Autoarea abordează și situații precum împărtășirea veștilor bune, prezentarea scuzelor sau acceptarea vulnerabilității.

Există un motiv pentru care oferirea unui feedback dificil sau chiar a unei critici formulate cu intenții bune poate deveni o dilemă. „Este dureros să-i punem pe ceilalți într-o situație stânjenitoare sau să-i rănim”, spune Bohns. Prin urmare, tindem să evităm astfel de conversații. Fenomenul poartă numele de efectul MUM (minimizarea mesajelor neplăcute), care descrie tendința oamenilor de a evita transmiterea informațiilor neplăcute.

ADVERTISING

Totuși, dacă ne gândim cu atenție la consecințe și la intențiile noastre, putem lua decizii mai bune în privința momentelor în care merită să vorbim și a celor în care este preferabil să tăcem, indiferent cât de importantă sau nesemnificativă pare situația. Vanessa Bohns propune trei întrebări pe care să ni le adresăm înainte de a ne exprima o opinie.

  • Este această informație de ajutor?

Atunci când alegem să-i spunem cuiva ceva, trebuie să ne amintim că transmitem, de fapt, două mesaje: informația propriu-zisă și faptul că noi am decis să intervenim, explică Bohns.

Oamenii petrec adesea prea mult timp preocupându-se de conținutul mesajului, dar și simpla decizie de a spune ceva este un mesaj: ‘Te văd. Îmi pasă de suferința ta. Vreau să te ajut într-un fel’”, adaugă psihologul.

ADVERTISING

Așadar, înainte de a-i spune șefului, partenerului sau soacrei ce părere ai cu adevărat despre noua lor tunsoare, gândește-te dacă observația ta îi poate fi utilă și dacă poate face ceva în privința ei.

Sinceritatea este cea mai bună alegere doar atunci când opinia exprimată îl poate ajuta pe cineva „să se descurce mai bine, să evite o situație stânjenitoare sau să afle ceva despre sine”. De exemplu, dacă îi spui direct colegei de apartament că prăjitura pregătită pentru ziua ta de naștere are un gust îngrozitor, nu faci decât să fii răutăcios. Dar dacă ea pregătește aceeași prăjitură pentru a participa la un concurs de gătit, părerea ta exprimată deschis ar putea-o ajuta să-și îmbunătățească rețeta.

  • Mi-ar plăcea să aud acest lucru dacă aș fi în locul lui?

Faptul că ezităm să-i spunem cuiva un adevăr neplăcut nu înseamnă că persoana respectivă nu și-ar dori să-l afle.

Un studiu din 2022 a arătat că oamenii subestimează dorința celorlalți de a primi feedback. Cercetătorii și-au aplicat pe față pete vizibile de ruj, ciocolată sau marker și au observat că mai puțin de 3% dintre trecători le-au atras atenția asupra lor. Deși era o problemă ușor de remediat, oamenii au preferat să tacă.

Prin urmare, dacă alegi să nu intervii atunci când un coleg nou pronunță în mod repetat greșit numele directorului general al companiei, ar trebui să te întrebi dacă tăcerea este un gest de amabilitate sau doar o modalitate de a evita propriul disconfort. Într-un astfel de caz, o observație făcută la momentul potrivit i-ar putea fi de folos colegului.

  • Își dorește cealaltă persoană opinia ta?

Dacă ți s-a întâmplat să primești sfaturi despre un subiect pe care îl cunoșteai mai bine decât persoana care ți le oferea sau să fii judecat după aparențe, nu presupune că știi ce informații își dorește sau de care are nevoie celălalt.

Dacă încerci să anticipezi cât de util va fi adevărul pentru o persoană sau cât de bine îl va putea accepta, riști să transformi un feedback bine intenționat într-o observație condescendentă, avertizează Bohns în cartea sa.

Cel mai simplu este să întrebi direct dacă persoana respectivă dorește să audă părerea ta. „Oferă-i libertatea de a decide, apoi respectă-i alegerea, indiferent care este aceasta”, recomandă psihologul.

C.S.

 

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google