Liderii Marii Britaniii și ai Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord pentru relansarea relațiilor bilaterale, descris drept un „câștig pentru ambele părți”, ce urmărește facilitarea discuțiilor pentru o posibilă revenire în UE.
Premierul britanic Andy Burnham încearcă să apropie din nou Marea Britanie de blocul comunitar, la zece ani de la votul privind Brexitul.
Acordul vizează crearea unor oportunități pentru tineri de a locui, studia și călători pe continent, conectarea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii și eliminarea barierelor comerciale pentru produsele alimentare, a declarat vineri un purtător de cuvânt al guvernului britanic pentru CNN.
Burnham a salutat acordul, pe care l-a descris drept unul „istoric”, afirmând că acesta pune capăt „unui deceniu de stagnare și diviziune” și permite reluarea legăturilor cu foștii parteneri.
„Au trecut zece ani de la Brexit, dar cred că putem spune cu toții, cu încredere, că aceasta este o zi bună pentru Marea Britanie și o zi bună pentru Europa. Acordul la care am ajuns împreună reprezintă un câștig pentru ambele părți”, a declarat premierul britanic la conferința de presă susținută după summitul de la Bruxelles.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat mai multe domenii în care cooperarea dintre cele două părți ar putea fi extinsă, printre care securitatea economică, capacitățile de apărare, inteligența artificială și combaterea imigrației ilegale.
Von der Leyen a afirmat că acordul marchează un „punct de cotitură” în relațiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.
După încheierea negocierilor de vineri, reprezentantul guvernului britanic a precizat că ambele părți vor lucra la punerea în aplicare a măsurilor convenite. Acesta a adăugat că discuțiile vor continua și în alte domenii, făcând referire la câteva subiecte importante asupra cărora nu s-a ajuns încă la un consens.
Guvernul laburist de centru-stânga din Marea Britanie a moștenit Brexitul de la predecesorii conservatori și a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea unei „resetări” a relațiilor cu Bruxellesul.
În cele patru luni de când a devenit premier, Burnham a adoptat însă o poziție mai fermă în privința Europei, arătându-se dispus să redeschidă dezbaterea politică sensibilă privind Brexitul și să înfrunte partidele de dreapta care se opun categoric anulării rezultatului referendumului din 2016 și reluării unor relații mai apropiate cu Uniunea Europeană.
Luna trecută, premierul britanic a declarat chiar că și-ar dori ca Marea Britanie să reintre în Uniunea Europeană în timpul vieții sale, însă a exclus această posibilitate pe durata actualei legislaturi. De asemenea, el a precizat că nu intenționează să depășească „liniile roșii” stabilite de partid în manifestul electoral din 2024, care exclud revenirea la piața unică europeană, la uniunea vamală sau la libera circulație a persoanelor.
Cu toate acestea, după summitul de vineri, Burnham s-a angajat să înceapă discuții cu UE „privind opțiunile pentru relația noastră pe termen lung”, fără să ofere alte detalii sau un calendar concret.
Costurile Brexitului
Economiștii sunt, în general, de acord că ieșirea din Uniunea Europeană a afectat potențialul de creștere economică al Marii Britanii. Estimările privind pierderile de producție economică variază între 2% și 8%. În condițiile în care guvernul caută soluții pentru relansarea economiei, Uniunea Europeană, principalul partener comercial și vecin al Marii Britanii, a redevenit un subiect important pe agenda politică.
După victoria laburiștilor în alegerile din 2024, sub conducerea predecesorului lui Burnham, Keir Starmer, partidul a promis că va face în așa fel încât Brexitul să funcționeze. Strategia lui Starmer a urmărit relansarea relațiilor dintre Regatul Unit și UE prin negocierea unor acorduri limitate și armonizarea anumitor reglementări, pentru a reduce obstacolele din calea comerțului.
Abordarea prudentă și tehnocratică a lui Starmer, atât în privința Europei, cât și în alte domenii politice, a contribuit în mare măsură la înlăturarea sa de către propriul partid în această vară. În locul său a venit Burnham, un politician mai încrezător și mai abil în relația cu presa.
Summitul de vineri a fost, în mare parte, rezultatul strategiei inițiate de Starmer. Întâlnirea fusese programată inițial pentru începutul acestui an, dar a fost amânată după ce mandatul său de premier s-a încheiat brusc.
Nick Thomas-Symonds, parlamentar care a ocupat funcția de ministru pentru Europa în guvernul Starmer, a declarat pentru CNN că acordul era „realizat în proporție de 90%” în momentul în care echipa lui Burnham a preluat conducerea.
Chiar și după summit, au rămas însă câteva puncte sensibile. Unul dintre acestea vizează taxele de școlarizare pentru studenții din UE care urmează cursuri la universitățile britanice și posibilitatea ca acestea să fie aduse la același nivel cu cele plătite de studenții britanici.
Președintele Consiliului European, António Costa, a evitat să răspundă direct la întrebarea dacă acordurile anunțate vineri depind de acceptarea de către Marea Britanie a unor taxe de școlarizare mai mici pentru studenții europeni.
O declarație comună a UE și Regatului Unit, publicată vineri, arată că cele două părți vor lucra la încheierea unui „acord suplimentar” privind taxele universitare, negocierile urmând să se încheie în următoarele șase luni.
Programul destinat tinerilor, care le va permite unui număr de până la 100.000 de persoane din fiecare parte să locuiască în cealaltă zonă pentru perioade de maximum trei ani, în scopul muncii, studiilor sau călătoriilor, ar urma să devină disponibil cel târziu în ianuarie 2030, potrivit declarației comune.
O „resetare” limitată a relațiilor?
Deși discursul lui Burnham despre Europa a devenit mai ferm, abordarea sa concretă nu s-a schimbat „nici măcar cu un milimetru” față de cea a lui Starmer, a declarat pentru CNN, înaintea summitului, Anand Menon, profesor la King's College London și director al institutului de cercetare UK in a Changing Europe.
„Singura diferență este modul în care vorbim despre viitor și faptul că Burnham spune că am putea lua în considerare revenirea în UE. Cu cât se discută mai mult despre revenire, cu atât devine mai evident cât de complicat ar fi un asemenea demers. Nu știu în ce direcție va merge Burnham în această privință”, a explicat acesta.
Menon a adăugat că este puțin probabil să existe schimbări suplimentare în relația dintre Regatul Unit și UE dacă guvernul britanic nu renunță la unele dintre „liniile roșii” stabilite.
Evaluarea sa este similară cu cea făcută de fostul negociator-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, care a avertizat la începutul acestei luni că Marea Britanie nu poate să aleagă doar anumite elemente ale pieței unice europene, fără să accepte și celelalte obligații aferente.
La rândul său, Thomas-Symonds a indicat că o cooperare mai strânsă în domeniul imigrației, consolidarea relațiilor militare și armonizarea reglementărilor în alte sectoare ar putea contribui la apropierea de UE fără încălcarea promisiunilor electorale ale laburiștilor.
„Este evident că aceste subiecte mai importante sunt lucruri pe care le analizăm pentru următorul manifest electoral”, a declarat acesta.
Chiar și Burnham a recunoscut că acordul încheiat vineri reprezintă „probabil limita a ceea ce putem realiza în această legislatură”.
