Tot mai multe voci din mediul online și nu numai ridică problema fluorului din apă. Dacă asupra dinților e clar că are un efect și acesta este benefic, dovedit, are vreun efect asupra creierului? Un nou studiu răspunde la această întrebare.
Expunerea la fluor prin apa potabilă, timp de mai multe decenii, nu pare să afecteze funcțiile cognitive la vârste înaintate. Este concluzia unui studiu realizat în Irlanda, care a analizat datele de la aproximativ 2.500 de persoane în vârstă, unele dintre ele fiind expuse la fluor din apa de băut timp de cel puțin 50 de ani.
Fluorul este recunoscut pentru rolul său în prevenirea cariilor dentare, însă folosirea lui în alimentarea publică cu apă a fost controversată de-a lungul timpului. Temeri legate de posibilele efecte asupra creierului au alimentat opoziția față de fluorizarea apei, iar anul trecut Utah și Florida au devenit primele state americane care au interzis această practică, amintește Science Alert.
Un nou studiu, publicat în revista Journal of Dental Research, aduce însă date importante în această dezbatere. Cercetătorii de la Trinity College Dublin nu au identificat o legătură între expunerea îndelungată la fluorul din apa potabilă și performanțele cognitive ale adulților în vârstă.
Ce au descoperit cercetătorii după zeci de ani de expunere la fluor
Echipa a analizat date din cadrul Irish Longitudinal Study on Ageing (TILDA), un studiu amplu privind sănătatea populației vârstnice din Irlanda.
Cei aproximativ 2.500 de participanți aveau o vârstă medie de 65 de ani, iar cercetătorii au putut reconstitui expunerea lor la fluor pe parcursul a cel puțin cinci decenii.
Irlanda a introdus fluorizarea apei la nivel național în 1964. Cantitatea de fluor la care au fost expuși participanții a variat însă în funcție de localitățile în care au locuit de-a lungul vieții și de concentrațiile din rețelele locale de alimentare cu apă.
Cercetătorii au împărțit participanții în trei categorii, în funcție de nivelul expunerii: scăzut, mediu și ridicat. Ulterior, au comparat aceste date cu rezultatele obținute la două evaluări diferite ale funcțiilor cognitive.
Analiza nu a evidențiat nicio asociere între cantitatea de fluor la care fuseseră expuși oamenii și performanțele lor cognitive.
Cu alte cuvinte, expunerea timp de mai multe decenii la fluorul din apa potabilă nu a fost asociată cu o funcționare cognitivă mai slabă la vârste înaintate.
„Rezultatele noastre oferă motive de liniștire: expunerea pe tot parcursul vieții la apă potabilă fluorizată, la nivelurile utilizate în Irlanda, nu este asociată cu o funcționare cognitivă mai slabă la adulții în vârstă”, a declarat autorul principal al studiului, Vinay Sharma, cercetător în domeniul sănătății publice la Trinity College Dublin.
Acesta speră că rezultatele vor contribui la o dezbatere bazată pe dovezi științifice privind siguranța fluorizării apei, atât în Irlanda, cât și la nivel internațional.
Ce se știe despre expunerea la fluor în primii ani de viață
Cercetătorii au analizat și dacă expunerea la fluor în primii cinci ani de viață ar putea avea legătură cu performanțele cognitive la vârsta adultă.
Nici în acest caz nu au identificat o asociere. Totuși, autorii atrag atenția că această concluzie trebuie privită cu prudență: doar 5% dintre participanți, adică 124 de persoane, fuseseră expuse la apă fluorizată în primii cinci ani de viață. Numărul redus limitează puterea concluziilor privind efectele expunerii timpurii.
De asemenea, faptul că studiul nu a identificat o legătură între fluor și declinul cognitiv nu demonstrează automat că substanța este lipsită de orice efect asupra creierului. Arată doar că, în cazul nivelurilor de expunere analizate, cercetătorii nu au găsit dovezi ale unui asemenea efect.
Ce spun alte studii despre fluor și funcțiile cognitive
Rezultatele cercetării irlandeze sunt în concordanță cu alte studii care nu au identificat o legătură între fluorizarea apei potabile și afectarea funcțiilor cognitive.
Există însă și cercetări cu rezultate diferite. Două studii realizate în China au asociat expunerea la fluor cu afectarea funcțiilor cognitive la persoanele în vârstă. Acestea au analizat însă situații de expunere excesivă la fluor, asociate cu fluoroză, astfel că rezultatele nu pot fi comparate direct cu cele obținute în condițiile fluorizării apei la nivelurile obișnuite.
O meta-analiză publicată în 2025 a identificat, de asemenea, o asociere între expunerea la fluor și scoruri mai mici la testele de inteligență în cazul copiilor. O parte dintre dovezile incluse proveneau însă din studii în care concentrațiile de fluor depășeau nivelurile utilizate în mod normal pentru fluorizarea apei potabile.
Prin urmare, nivelul expunerii este esențial atunci când sunt evaluate posibilele efecte asupra sănătății.
