Emilia Șercan povestește cum i-a reproșat direct procurorului general Cristina Chiriac că Parchetul General îi protejează pe cei implicați în operațiunea de compromitere îndreptată împotriva sa. Jurnalista avertizează că cea mai mare parte a dosarului riscă să se prescrie în februarie și anunță că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. Despre verificările care i-au fost promise la audiență, spune: „N-am primit încă un răspuns”.
Jurnalistă de investigații, coordonatoarea echipei de investigații de la PressOne și lector universitar, Emilia Șercan este invitata Adrianei Nedelea în podcastul SpotMedia.ro „Cum supraviețuim?”. În a doua parte a conversației, vorbește despre demersurile pentru anchetarea tentativei de compromitere și despre costul personal al acestei lupte.
Ce i-a spus procurorului general
Emilia Șercan povestește că a trimis un memoriu și a cerut o audiență cu procurorul general Cristina Chiriac. Întâlnirea a avut loc cu aproximativ o lună înaintea înregistrării podcastului: „Deci, practic, da, am avut o audiență, am cerut, am făcut memoriu, i-am trimis doamnei procuror general Cristina Chiriac. Am fost surprinsă să văd că mă primește. M-a primit acum circa o lună de zile.
Ca să îmi spună că a cerut Direcției de Îndrumare și Control să vadă ce se întâmplă în dosar. Adică domnul procuror Marius Iacob, care are acest dosar, are nevoie de îndrumare și control de la Direcția de Îndrumare și Control. Și că o să primesc un răspuns.
N-am primit încă un răspuns. Dar eu am ținut să-i spun doamnei procuror că sunt conștientă din primul moment și sunt conștientă acum mai mult decât poate că eram în primul moment, că, de fapt, acest dosar a fost lăsat în nelucrare și nu s-au făcut actele de urmărire penală necesare în el, alea pe care le-a cerut instanța, tocmai pentru a-i proteja pe oamenii care sunt implicați în această poveste, pe politicieni și pe ofițerii de rang înalt din Poliția Română care sunt implicați aici.
Practic, i-am spus doamnei că sunt conștientă că, de fapt, voi, Parchetul General, protejați niște infractori.”
Întrebată de Adriana Nedelea ce a răspuns procurorul general, Șercan a relatat: „Dădea să-și ducă paharul la gură, l-a lăsat înapoi pe masă.”
Cea mai mare parte a acestui dosar se va prescrie
Jurnalista avertizează că apropierea termenului de prescripție poate lăsa fără răspundere persoanele implicate în scurgerea informațiilor din poliție: „Este pe picior de prescriere. Pentru că în februarie se împlinesc cinci ani și cea mai mare parte a acestui dosar se va prescrie. Ce înseamnă lucrul ăsta? Că toți cei care sunt responsabili de scurgerea din poliție a acelor informații vor scăpa.
Cine sunt responsabili? Păi, cine a avut în mână respectivele informații? Șeful Poliției Capitalei, șeful Poliției Române, care sunt în continuare în funcție. Iar mie lucrul ăsta, dacă oamenii ăștia, după cinci ani de zile, sunt în funcție, mie asta îmi spune că, de fapt, ei sunt acolo în funcție tocmai ca să protejeze ceea ce s-a întâmplat acolo. Pentru că pozele alea n-au ajuns, cum să spun eu, la Cristian Rizea, pur și simplu așa.”
Șercan formulează și suspiciuni despre traseul informațiilor către Cristian Rizea, invocând o posibilă implicare a lui Gabriel Oprea: „Au ajuns pentru că le-a dat cineva. Cineva care cu siguranță a avut legătură cu zona politică. Cineva care, eu presupun că are legătură, adică are legătură, evident, strânsă cu Realitatea TV. Cineva care, foarte probabil, este Gabriel Oprea. Gabriel Oprea, pe filiera poliției pe care a condus-o Bogdan Despescu și ceilalți. Foarte probabil că a avut aceste informații și dovezi din dosar și le-a dat mai departe lui Cristian Rizea.”
Anul în care nu găsea un avocat care să o reprezinte
Întrebată cum trăiește perspectiva prescrierii unei mari părți din dosar, Șercan se întoarce la anul 2023, când spune că a înțeles că ancheta se îndrepta spre clasare: „A fost așa un iureș, un iureș emoțional foarte puternic. A fost în anul 2023 când vedeam că toate lucrurile duc către clasarea dosarului, deci am simțit că se întâmplă lucrul ăsta.
Și a fost un an cumplit, pentru că nu găseam avocat, nu dorea nimeni să mă reprezinte. Pentru mine a fost șocant să văd că nu găsesc pe cineva care să dorească să intre în acest dosar. Pentru că oamenii au înțeles că, de fapt, e vorba despre niște forțe politice atât de puternice încât nu-și doresc să se pună cu ele.
A fost cineva, un domn avocat, care mi-a cerut o sumă de bani atât de mare, încât să nu mi-o permit și, practic, să-l refuz. Adică nu mi-a zis «băi, nu te iau», dar îți cer ceva ce ți se va părea absolut obscen și vei spune tu singură «nu, mulțumesc frumos pentru colaborare, dar nu-mi permit așa ceva». Au fost lucruri de genul acesta.
Și anul ăla a fost atât de greu. E anul în care am ieșit în stradă și am protestat. Pentru că a fost singurul mod în care mi-am dat seama că pot să-mi protejez mintea, să nu iau razna (…)”.
Va plăti statul român
Acum, jurnalista spune că s-a obișnuit cu perspectiva închiderii dosarului și că își va căuta dreptatea la CEDO: „Azi sunt liniștită pentru că, practic, e o lungă perioadă în care m-am obișnuit cu ideea că acest dosar se va clasa și că persoanele care au fost responsabile de acea mare mizerie, mare, mare, infinită mizerie nu vor plăti. Dar va plăti statul român. (...) Toți oamenii vor plăti, pentru că mă voi duce la CEDO.
Mă voi duce la CEDO și nu cred că am cum să nu câștig la CEDO, pentru că acolo, în cele două sentințe prin care dosarul acesta a fost redeschis în 2024 (...) e practic pusă listă de «to do». Că am înțeles că a intrat în limba română «to do list». Da? «To do list» e în DOOM 3. «To do list», adică listă de lucruri obligatorii de făcut.
Și nu a făcut domnul procuror Iacob aceste lucruri. Adică, cu atât mai mult, practic n-a făcut nimic. În 2025, când, după anularea alegerilor, domnul Iacob a fost foarte ocupat. Știi că a trebuit să vâneze neolegionari… Ăsta, cum îl cheamă? Călin Georgescu, tot felul. Nu a avut timp să se ocupe și de dosarul meu. Dosarul meu este practic cvasinelucrat. A făcut vreo două ordonanțe anul trecut și anul ăsta. Și aia e.”
De ce spune că atacul îi viza credibilitatea
Adriana Nedelea a întrebat-o și dacă a simțit că publicarea fotografiilor personale urmărea să o rușineze, să o sperie și să o determine să se retragă.
„Absolut. Da, sunt sigură că asta a fost pregătit, pentru că pozele alea erau urcate pe un site de câteva luni de zile, până în momentul în care am aflat eu și m-am dus la poliție. Și sunt sigură că asta a fost încercarea, cumva, de compromitere. Știi cum e? Un jurnalist n-are multe lucruri. (…) Credibilitatea este cea mai importantă valoare pe care el poate să o aibă”.
„Eu am făcut jumătate din dosarul ăsta”
Încrederea că ar putea obține dreptate la CEDO vine, spune Șercan, din cunoașterea dosarului și a demersurilor pe care le-a făcut pentru ca probele sale să fie luate în considerare: „Da, am încredere. Am încredere pentru că știu foarte bine ce e în acel dosar.
Știu foarte bine ce nu s-a făcut în acel dosar. Știu foarte bine cum au încercat procurorii sistematic, nu doar domnul Iacob, ci și doamna care a fost înainte, de fapt să bată pasul pe loc. Au negat faptul că vorbim în acel dosar despre violarea vieții private.
Doamna procuror a făcut o gimnastică intelectuală, spunând că nu e violarea vieții private pentru că acele poze deja erau în online. Dar violarea vieții private are patru verbe în descriere. Nu numai divulgare, are și transmitere, și diseminare și încă unul.
Chiar la un moment dat, avocatului pe care l-am găsit într-un final i-am zis: «Haideți să mergem la bibliotecă împreună». A râs, bineînțeles, când i-am zis să mergem la bibliotecă, să găsim jurisprudență și să găsim în cărți de drept penal felul în care sunt descrise modalitățile tipice de comitere ale acestei infracțiuni.
Și am găsit, bineînțeles, am luat toate lucrurile acestea, le-am descris, au fost, evident, acceptate de către doi judecători și doi judecători mi-au dat dreptate. (…)
Eu am făcut jumătate din dosarul ăsta, de fapt. Eu am făcut cercetările, am avut expertize, am făcut tot ce am putut. Eu am făcut până în 2023, atunci când mi-am dat seama. Mai departe, când a venit vorba despre bitcoin și portofele și așa mai departe, acolo nu m-am mai priceput.”
Cum a început tentativa de compromitere
Cazul datează din februarie 2022, la aproximativ o lună după publicarea investigației Emiliei Șercan despre plagiatul din teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă, premier la acel moment. Jurnalista a primit de la o persoană necunoscută fotografii personale și a descoperit că acestea fuseseră încărcate pe site-uri pentru adulți. A reclamat furtul fotografiilor și încălcarea vieții private.
Pe 17 februarie 2022, Șercan a furnizat poliției, ca probă, o captură de ecran a mesajului primit. Potrivit relatării sale, captura a fost publicată pe site-ul lui Cristian Rizea la aproximativ 40 de minute după ce a părăsit sediul poliției. Informațiile au fost apoi răspândite pe zeci de site-uri. Jurnalista a reclamat atât scurgerea probei din dosar, cât și ceea ce a descris drept o operațiune de mușamalizare.
Dosarul principal a fost clasat în octombrie 2023. Pe 5 septembrie 2024, Curtea de Apel București a dispus redeschiderea anchetei. Potrivit motivării prezentate de PressOne, instanța a constatat evaluarea subiectivă a probelor, respingerea nejustificată a unor probe solicitate de jurnalistă și caracterul incomplet al urmăririi penale.
Separat, în aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese redeschiderea dosarului care îl viza pe fostul ministru de Interne Lucian Bode, pentru favorizarea făptuitorului. Instanțele au cerut reunirea celor două dosare și cercetarea împreună a faptelor reclamate.
Ce mai puteți afla din podcastul cu Emilia Șercan
Urmăriți integral a doua parte a conversației cu Emilia Șercan pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro. În acest episod, jurnalista vorbește și despre:
- Puterea acumulată de Lucian Pahonțu în cei 21 de ani la conducerea SPP și relația sa cu Nicușor Dan.
- Cum pot deveni informațiile despre viața demnitarilor surse de influență și vulnerabilitate.
- De ce spune că a dispărut controlul real al Parlamentului asupra SRI.
- De ce un director civil nu este suficient pentru a garanta controlul democratic al unui serviciu de informații.
- Ce șanse crede că are un cetățean obișnuit să obțină dreptate în justiție.
- Atacurile împotriva jurnaliștilor și felul în care a încercat să le facă față.
Citiți și articolul principal despre a doua parte a podcastului cu Emilia Șercan.
„Cum supraviețuim?” este un podcast video despre psihologia vieții într-o lume în criză. În fiecare ediție, Adriana Nedelea caută, împreună cu invitații săi, explicații și soluții pentru a înțelege cum ne afectează instabilitatea politică, polarizarea, războaiele, dezinformarea și nesiguranța economică. Podcastul este pe SpotMedia.ro și pe canalul YouTube SpotMedia.ro.
Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcasturi SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? — un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
