O nouă rundă de negocieri de pace între Statele Unite, Ucraina și Rusia începe marți, la Abu Dhabi, în contextul în care administrația Trump își intensifică eforturile pentru încheierea războiului, aflat în al cincilea an. Discuțiile au loc după ce Washingtonul a anunțat concesii importante în favoarea Moscovei.
Rusia a transmis clar că dorește ca negocierile – primele de acest fel din februarie – să se desfășoare exclusiv în format trilateral. Cu toate acestea, consilieri pentru securitate națională din mai multe state europene, precum și reprezentanți ai NATO și ai Uniunii Europene, sunt așteptați în capitala Emiratelor Arabe Unite pentru întâlniri separate, scrie CNN.
„Depunem eforturi susținute pentru a găsi o soluție negociată care să asigure o pace durabilă și să creeze condițiile necesare pentru o Ucraină suverană, sigură și prosperă”, a declarat luni Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și unul dintre negociatorii SUA.
Oficialii americani au subliniat că discuțiile care urmează reprezintă un nou punct de plecare în stabilirea condițiilor pentru încheierea războiului. Printre subiectele abordate se vor număra garanțiile de securitate și viitoarea arhitectură de securitate postbelică.
„Trebuie să găsim o modalitate prin care, atunci când vom pune capăt acestui război, să fie într-adevăr un sfârșit definitiv. Credem că asta își dorește Ucraina, că asta își dorește Europa și că asta își dorește Rusia”, a declarat unul dintre oficialii americani.
Cu toate acestea, numeroase voci, în special din Europa, și-au exprimat îndoielile cu privire la intențiile Moscovei. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat luni că nu vede prea multe indicii că Rusia ar fi dispusă să negocieze cu bună-credință.
Un oficial american a precizat, de asemenea, că decizia privind eventuala acordare a unor garanții de securitate din partea SUA în cadrul negocierilor îi va aparține lui Donald Trump.
Cine conduce negocierile?
Statele Unite vor fi reprezentate de Jared Kushner și de emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Delegația Ucrainei va fi condusă de șeful serviciilor de informații externe și principalul negociator al Kievului, Rustem Umerov, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile.
Rusia va trimite doi miniștri adjuncți de Externe, Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, potrivit agenției de presă de stat TASS. Din delegația rusă vor mai face parte consilierul Kremlinului Vladimir Medinski, șeful serviciilor de informații militare Igor Kostiukov și membrul Statului Major General Iuri Jigarovski.
La Abu Dhabi vor fi prezenți și reprezentanți ai grupului E4, format din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, precum și oficiali ai NATO și ai Comisiei Europene, a anunțat luni Rustem Umerov.
„Vom avea întâlniri separate de coordonare cu partenerii noștri europeni”, a precizat acesta.
Întrebat despre prezența oficialilor europeni în capitala Emiratelor Arabe Unite, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Europa are propriile canale de comunicare cu Kievul și Washingtonul. El a reiterat că negocierile se desfășoară în format trilateral, între Rusia și Ucraina, Statele Unite având rol de mediator.
Ce diferențiază această rundă de negocieri?
Un element important este presiunea tot mai mare exercitată de statele europene pentru a avea un rol mai activ în discuțiile privind viitorul Ucrainei și securitatea întregului continent. Demersul vine după ce Donald Trump a vorbit despre un nou acord de securitate pentru Ucraina, care „ar putea implica întreaga Europă”.
„Europenii vor fi bine reprezentați”, a declarat duminică ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, pentru presa din Franța.
„În ultimele săptămâni, europenii și-au făcut vocea auzită. I-au transmis mediatorului american că nicio discuție care afectează viitorul continentului nu poate ignora așteptările și solicitările noastre”, a adăugat acesta.
Europa s-a arătat în repetate rânduri nemulțumită de perspectiva unui acord de pace negociat de Statele Unite fără implicarea sa directă. La rândul său, Umerov a declarat luni că Ucraina face tot posibilul pentru ca Europa să participe la procesul diplomatic.
Deși negocierile oficiale vor rămâne în format trilateral, Jared Kushner a anunțat că el și Steve Witkoff vor avea și întâlniri cu partenerii europeni. Scopul este continuarea consultărilor privind securitatea Europei și viitorul Ucrainei după război.
„În cele din urmă, pentru obținerea unui acord cuprinzător și durabil va fi nevoie și de discuții directe între Rusia și partenerii noștri europeni privind aranjamentele mai ample de securitate care îi privesc”, a scris Kushner pe platforma X.
Cât de mari sunt șansele unui progres?
Aceasta va fi a patra rundă de negocieri trilaterale, însă niciuna dintre întâlnirile anterioare nu s-a încheiat cu un progres semnificativ.
La începutul acestui an, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ultima rundă de discuții trilaterale, desfășurată în februarie la Geneva, în Elveția, nu a răspuns așteptărilor Kievului. Potrivit acestuia, „chestiunile politice sensibile, posibilele compromisuri și necesitatea unei întâlniri între lideri nu au fost încă suficient analizate”.
Ulterior, Statele Unite au amânat o nouă rundă de negocieri, programată pentru luna martie, din cauza războiului din Iran.
Vladimir Putin continuă să formuleze cereri maximaliste, respinse anterior de Kiev. Printre acestea se numără preluarea controlului rusesc asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, reducerea efectivelor armatei ucrainene și renunțarea Kievului la obiectivul aderării la NATO.
John Herbst, director principal al Centrului Eurasia din cadrul Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Ucraina, consideră că așteptările privind negocierile de la Abu Dhabi ar trebui să fie „foarte modeste”.
„Acestea au loc doar pentru că Putin vrea să-i ofere lui Trump un motiv pentru a continua să se distanțeze de Ucraina”, a scris Herbst săptămâna trecută.
Care este situația de pe frontul din Ucraina?
În condițiile în care invazia rusă la scară largă a intrat în al cincilea an, iar progresele militare sunt greu de obținut, Moscova și-a intensificat atacurile aeriene, cu urmări devastatoare pentru populația ucraineană.
Cel puțin 55 de persoane au fost ucise lunea trecută, după ce Rusia a lansat mai multe bombe asupra unei clădiri școlare din Zaporojie, folosită drept adăpost și centru de distribuire a ajutoarelor. Incidentul se numără printre cele mai grave atacuri individuale de la începutul războiului.
Numărul civililor uciși în Ucraina a ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului. Peste 2.700 de persoane au murit în urma atacurilor rusești de la începutul acestui an, potrivit ACLED, o organizație care monitorizează conflictele la nivel global.
În același timp, Rusia continuă să atace infrastructura energetică a Ucrainei cu drone și rachete, iar loviturile au început mai devreme și sunt mai intense decât în iernile precedente, potrivit analiștilor.
Atacurile asupra rețelei electrice au lăsat peste 600.000 de persoane din regiunea Dnipropetrovsk fără energie electrică în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunțat Zelenski, în condițiile în care temperaturile scad, iar sezonul rece se apropie.
În ultimele luni, Rusia a început să folosească drone Shahed mai rapide, propulsate cu motoare cu reacție, care sunt mai greu de interceptat. În același timp, tot mai multe rachete reușesc să treacă de apărarea antiaeriană ucraineană, în condițiile în care Kievul se confruntă cu o lipsă cronică de interceptoare Patriot, fabricate în SUA. Acestea se numără printre puținele sisteme capabile să doboare rachete balistice.
Ar putea alegerile de la jumătatea mandatului să schimbe poziția SUA față de război?
Dacă administrația Biden a transformat Statele Unite în principalul donator și cel mai important aliat al Ucrainei, relația dintre Kiev și administrația Trump a fost mult mai complicată.
La începutul anului 2025, Washingtonul a suspendat ajutorul financiar pentru Ucraina, iar sprijinul în materie de informații și tehnologie pe care continuă să îl ofere a devenit, la rândul său, o sursă de tensiune în ultimele săptămâni.
Luna trecută, Volodimir Zelenski și-a acuzat aliații occidentali că nu au transmis avertismente bazate pe informații de intelligence înaintea mai multor atacuri cu rachete balistice. Administrația Trump a respins acuzațiile.
Tot în octombrie, capacitatea Ucrainei de a utiliza Starshield, versiunea cu utilizare militară a serviciului Starlink al lui Elon Musk, esențială pentru operațiunile armatei ucrainene, a fost afectată după introducerea unor limite de viteză pentru terminalele satelitare.
Trump a negat că ar fi aprobat această decizie, în timp ce Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că administrația americană s-a aflat în spatele interdicției.
La baza tensiunilor recente s-a aflat și preocuparea lui Trump față de creșterea prețurilor la carburanți. Acestea au explodat pe fondul războiului din Iran și au contribuit la înfrângerea categorică a republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate săptămâna trecută.
Președintele american a arătat că este dispus să încheie acorduri comerciale cu Moscova, inclusiv unul privind aprovizionarea piețelor cu motorină din Rusia. O asemenea abordare reprezintă o schimbare majoră față de politica sancțiunilor menite să pedepsească și să izoleze economia rusă.
De asemenea, Trump l-a presat pe Zelenski să accepte un armistițiu energetic de scurtă durată.
În acest context, în timp ce democrații se pregătesc să preia controlul asupra Congresului, președintele ucrainean și-a exprimat public speranța că „valul albastru” va contribui la consolidarea sprijinului american pentru Ucraina.
Zelenski a afirmat că Partidul Democrat „vorbește foarte clar despre susținerea Ucrainei și acordarea de ajutor acesteia”.
Rămâne însă neclar dacă rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului va duce la schimbări concrete în politica Statelor Unite față de Kiev.
Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes”, difuzat duminică, Donald Trump a refuzat să spună dacă are mai multă încredere în Volodimir Zelenski sau în Vladimir Putin și a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să renunțe la o parte din teritoriul său.
„Vor ajunge să aibă o Ucraină cu o formă puțin diferită”, a declarat președintele american, descriind un scenariu pe care Zelenski l-a respins în repetate rânduri.
