Președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul observă o „dorință foarte puternică” de a pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina, adăugând că ambele părți „s-au săturat de lupte”.
Vorbindu-le jurnaliștilor la Casa Albă, înaintea negocierilor trilaterale conduse de SUA, programate marți la Abu Dhabi, Trump a spus că discuțiile pentru încheierea conflictului avansează bine.
„Observăm o înclinaţie foarte puternică spre încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina. Suntem implicaţi în acest demers. Avem discuții foarte bune pe această temă la Abu Dhabi”, a afirmat președintele american, citat de The Independent.
Trump sugerase anterior că un acord de pace ar putea presupune și modificarea granițelor Ucrainei. „Cred că vom ajunge la un acord și că acest lucru se va întâmpla, iar Ucraina va avea, în cele din urmă, o formă puțin diferită”, a declarat liderul de la Casa Albă într-un interviu acordat emisiunii 60 Minutes, de la CBS.
Întrebat dacă președintele rus Vladimir Putin prelungește în mod intenționat negocierile, Trump a răspuns: „Nu, nu cred”.
Și un oficial american a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia și Ucraina dau dovadă, în discuții private, de o anumită „flexibilitate” în privința unui posibil schimb de teritorii, înaintea negocierilor de pace programate la Abu Dhabi, informează BBC.
Negocierile de la Abu Dhabi
Oficiali de rang înalt din Rusia, Ucraina și Statele Unite se vor întâlni marți la Abu Dhabi. Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și membru al delegației americane, alături de emisarul special pentru pace Steve Witkoff, a declarat că discuțiile se vor concentra pe preocupările Rusiei și Ucrainei privind securitatea după încheierea războiului.
„O parte importantă a acestui proces este să încurajăm toate părțile să înceapă să se gândească serios la ceea ce urmează după război”, a scris Kushner pe platforma X.
Cu toate acestea, pozițiile Moscovei și Kievului privind încheierea conflictului rămân foarte diferite.
Unul dintre principalele puncte de divergență este regiunea Donețk din estul Ucrainei, cea mai mare parte a teritoriului acesteia aflându-se în prezent sub ocupație rusă.
Moscova cere Ucrainei să renunțe și la teritoriile din Donețk pe care încă le controlează. Kievul dorește, în schimb, înghețarea liniei frontului, pentru a păstra controlul asupra acestor zone, pe care le consideră esențiale pentru securitatea sa viitoare.
Deși niciuna dintre părți nu a renunțat la aceste cereri, oficialul american care a făcut declarații înaintea negocierilor a sugerat că pozițiile exprimate public nu reflectă în totalitate discuțiile private. Potrivit acestuia, atât Moscova, cât și Kievul au dat dovadă de „o oarecare flexibilitate” în cadrul negocierilor neoficiale.
Oficialul a recunoscut însă că problema teritorială nu poate fi rezolvată fără discuții privind o nouă „arhitectură de securitate”.
„Problema Donețkului și cea teritorială nu vor putea fi rezolvate până când nu se va stabili cum va arăta arhitectura de securitate după război. Și trebuie să ținem cont că nu vom putea finaliza un acord privind una dintre aceste chestiuni fără să o rezolvăm și pe cealaltă”, a explicat oficialul american.
În cazul Ucrainei, o astfel de arhitectură de securitate ar putea include garanții că aliații îi vor veni în ajutor dacă va fi atacată din nou. În cazul Rusiei, aceasta ar putea presupune îndeplinirea unei ambiții mai vechi a Moscovei: retragerea NATO din Europa de Est, o perspectivă care ar stârni îngrijorare în rândul statelor europene.
Cadrul propus pentru discuții include consultări în domeniul securității, linii telefonice directe pentru comunicarea în situații de criză și „măsuri reciproce de reducere a tensiunilor” între cele două tabere.
De asemenea, oficialii americani au avansat posibilitatea reluării activității Consiliului NATO-Rusia, care a fost în mare parte suspendată începând din 2022.
