Rusia își dorește ca țările europene să fie incluse în viitoarele negocieri de pace privind Ucraina, însă intenția reală a Kremlinului nu ar fi găsirea unei soluții diplomatice rapide, ci obținerea unor concesii majore din partea NATO.
Potrivit unor surse diplomatice citate de The Telegraph, Vladimir Putin urmărește să readucă prezența militară a Alianței la nivelul din 1997, înainte ca fostele state comuniste să înceapă aderarea la NATO.
O asemenea cerere ar putea afecta direct securitatea Poloniei, a statelor baltice și a altor țări de pe flancul estic, inclusiv România, care a aderat la NATO în 2004.
Planul Moscovei ar urma să fie adus în discuție la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, programată pentru luna noiembrie, la Abu Dhabi.
De ce vrea Rusia să aducă Europa la masa negocierilor
Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a declarat că statele europene trebuie să participe la negocieri, deoarece fără ele nu poate fi încheiat un acord de pace.
Surse diplomatice citate de The Telegraph susțin însă că Moscova urmărește un obiectiv mai amplu: să obțină concesii privind extinderea NATO, pe care Putin o prezintă drept una dintre cauzele fundamentale ale războiului.
Kremlinul a sugerat în trecut că ar putea accepta compromisuri în alte dosare dacă îi sunt îndeplinite principalele revendicări, inclusiv cele referitoare la Ucraina și la arhitectura de securitate europeană.
Una dintre cererile pe care Putin le-ar putea formula este revenirea la configurația militară a NATO din 1997. În practică, aceasta ar putea însemna retragerea unor trupe aliate din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda, țări care au frontieră comună cu Rusia.
O asemenea revendicare ar avea implicații și pentru România, unde NATO are trupe și infrastructură militară.
Europa respinge retragerea trupelor NATO
Potrivit The Telegraph, oficialii europeni nu intenționează să accepte cererile Moscovei. „Poziția noastră rămâne aceeași ca în ianuarie 2022”, a declarat un oficial european, făcând referire la răspunsul transmis atunci Rusiei de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO la acea vreme.
Înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Putin ceruse garanții că NATO nu se va mai extinde și că își va reduce prezența militară în estul Europei.
Alianța s-a declarat atunci dispusă să discute preocupările de securitate ale Rusiei, dar a respins retragerea forțelor sale din statele membre est-europene.
Negocieri în noiembrie, dar fără mari așteptări
Rusia a acceptat reluarea discuțiilor trilaterale cu Ucraina și Statele Unite, după o perioadă îndelungată de blocaj. Ușakov a avertizat însă că reuniunea de la Abu Dhabi va fi mai degrabă un test și că nu se așteaptă la progrese importante.
Potrivit publicației britanice, revenirea Moscovei la masa negocierilor ar fi fost încurajată de perspectiva discutării revendicărilor sale de securitate, dar și de decizia Washingtonului de a acorda derogări de la sancțiunile privind exporturile rusești de combustibili.
Propunerea de a discuta și viitoarele aranjamente de securitate din Europa i-ar fi fost prezentată lui Putin de emisarul american Steve Witkoff, în timpul unei întâlniri de trei ore desfășurate săptămâna trecută la Sankt Petersburg.
Zelenski vrea armistiții limitate și garanții de securitate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că negocierile vor avea loc luna viitoare, dar a avertizat că acestea nu vor duce imediat la încheierea războiului.
Kievul intenționează să propună armistiții limitate, care să protejeze infrastructura energetică și exporturile de cereale, precum și noi schimburi de prizonieri.
Zelenski consideră că asemenea acorduri concrete ar putea pregăti terenul pentru o întâlnire directă între lideri.
El a avertizat însă că disponibilitatea declarată a lui Putin de a negocia ar putea fi doar o manevră politică, menită să evite o escaladare a tensiunilor cu Washingtonul înaintea alegerilor americane. „Vom vedea foarte repede, în noiembrie, dacă a fost sau nu o înșelătorie”, a spus liderul ucrainean.
Până acum, negocierile nu au reușit să ducă la un armistițiu, în principal din cauza insistenței Moscovei ca Ucraina să cedeze inclusiv teritorii din Donbas pe care armata rusă nu le controlează.
G.P.
