Economia României ar putea crește cu 2–2,5% în 2027, însă revenirea depinde de relansarea industriei, reducerea costurilor cu energia și menținerea investițiilor.
Potrivit unei analize Frames, construcțiile au susținut aproape singure creșterea economică din ultimii doi ani, în timp ce industria, comerțul și consumul populației au pierdut teren.
2025, un an de creștere fragilă
Potrivit datelor INS, PIB-ul României a crescut cu 0,8% în 2025, cel mai slab ritm din 2020 încoace. Construcțiile au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la această creștere, după un avans al activității de 6,9%. IT&C și agricultura au avut, de asemenea, contribuții pozitive.
În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a stagnat, comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 0,4%, iar serviciile profesionale și administrative au avut un declin de 4,1%.
Investițiile au fost principalul motor al economiei, în timp ce consumul gospodăriilor a crescut cu numai 0,5%. Exporturile nu au ținut pasul cu importurile, iar comerțul exterior a redus creșterea PIB-ului cu 0,4 puncte procentuale.
„Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă”, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames.
Ce arată datele din 2026
Industria continuă să fie principalul punct slab al economiei. În primele șapte luni din 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar cea prelucrătoare, cu 4,8%. Valoarea adăugată reală a industriei a ajuns în trimestrul al doilea la aproximativ 74% din nivelul din 2019, ceea ce indică o pierdere importantă de valoare economică.
În același timp, construcțiile au crescut cu 12,3% în primul semestru, iar activitatea sectorului este cu aproximativ 60% peste nivelul din 2019. Serviciile private au stagnat, iar comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 3,9% în prima jumătate a anului, pe fondul majorării TVA și al reducerii puterii de cumpărare.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea și a scăzut cu 0,7% în primul semestru. Investițiile, în creștere cu 10,9% și susținute în mare parte din fonduri europene, au compensat parțial declinul. Consumul populației a scăzut cu 2,5%.
Ce poate aduce 2027
Prognozele indică o creștere economică între 1,7% și 2,5% în 2027, după stagnarea sau contracția ușoară estimată pentru 2026. Frames identifică patru factori care pot susține revenirea:
- Investițiile europene. După încheierea PNRR, la 31 august 2026, România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro. Fondurile de coeziune vor prelua o parte importantă din rolul de finanțare, însă investițiile ar putea avansa mai lent decât în 2026.
- Programul de apărare SAFE. România are acces la împrumuturi de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Contractele pot relansa industria dacă vor include producție în țară și furnizori români, nu doar importuri de echipamente.
- Gazele din Marea Neagră. Prima extracție din proiectul Neptun Deep este programată pentru 2027. Creșterea producției interne ar putea îmbunătăți competitivitatea industriei, afectată de costurile ridicate cu energia.
- Revenirea consumului. Reducerea inflației ar putea permite creșterea salariilor reale și scăderea dobânzilor, stimulând consumul, comerțul și serviciile.
„SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală”, afirmă Adrian Negrescu.
Riscurile care pot bloca revenirea
Instabilitatea politică, presiunile asupra cursului valutar și ratingului de țară, continuarea măsurilor de consolidare fiscală și o economie europeană slabă pot afecta perspectivele pentru 2027. România riscă, de asemenea, să piardă fonduri din PNRR dacă nu îndeplinește jaloanele asumate.
Un studiu Frames realizat pe 300 de companii cu afaceri între 1 și 50 de milioane de euro arată că 44% dintre manageri consideră instabilitatea fiscală și legislativă principala îngrijorare, iar 40% indică majorarea taxelor.
Totuși, jumătate estimează o creștere a afacerilor în 2027, iar 36% intenționează să investească în echipamente și capacități de producție.
Poate România să revină la o creștere economică solidă?
Potrivit Frames, un avans de 2–2,5% în 2027 este realist, în timp ce o creștere de peste 3% ar necesita condiții favorabile și măsuri concrete pentru relansarea producției.
Analiștii consideră că România trebuie să reducă declinul industriei, să asigure predictibilitate fiscală, să atragă producția locală în programele de apărare și să valorifice gazele din Marea Neagră. Altfel, economia va rămâne dependentă de construcții și de fonduri externe, într-un moment în care finanțarea europeană se va reduce treptat după 2029.
„Construcțiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârșit fără să producem nimic”, concluzionează Adrian Negrescu, care consideră că industria trebuie să devină o prioritate a strategiei economice a Guvernului.
