Pierderea încrederii în instituțiile statului este una dintre marile vulnerabilități ale societății românești, consideră psihoterapeutul Vasile Doru Marineanu. Această neîncredere apare și apoi prinde teren când oamenii văd reguli aplicate diferit, schimbări greu de anticipat și nedreptăți care rămân nerezolvate. Iar refacerea încrederii nu este deloc un proces simplu sau rapid: e nevoie de consecvență, tratament echitabil și posibilitatea de a lucra împreună pentru a rezolva probleme comune.
Invitat la „Cum supraviețuim?”, emisiunea SpotMedia.ro realizată de Adriana Nedelea, Vasile Doru Marineanu, fost coordonator al Centrului Național Militar de Psihologie și Sănătate Comportamentală al MApN, explică legătura dintre funcționarea instituțiilor, nesiguranța oamenilor și vulnerabilitatea la manipulare.
Evaluarea sa despre situația din România este exprimată în nume personal și se bazează inclusiv pe experiența de profesor și pe cercetări la care a participat.
Neîncrederea slăbește capacitatea societății de a răspunde la crize
Întrebat dacă România se află în pericol din perspectiva încrederii în autoritate, psihologul spune că nu stăm bine deloc și arată care sunt consecințele acestei rupturi atât la nivel național, cât și în comunitățile locale.
„Pot să vă spun o părere personală, nu neapărat din experiența mea de lucrător în MApN, și mai degrabă din experiența mea de profesor în cadrul facultății, unde am derulat câteva studii pentru a măsura care este nivelul de încredere al studenților și al unor reprezentanți ai societății românești. Am făcut mai multe studii comparative cu țări care fac parte dintr-un proiect de reziliență națională și nu stăm deloc bine, adică suntem cumva la coada clasamentului.
Oamenii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului și asta, din punctul meu de vedere, este unul dintre factorii cei mai mari de vulnerabilitate în ceea ce privește reziliența națională și comunitară, pentru că aceeași lipsă de încredere există și în cadrul comunităților, adică la nivelul primăriilor și așa mai departe.
Până acum a fost promovată constant această teorie prin care românii au fost împărțiți în tabere, prin care s-a încercat găsirea unui țap ispășitor, în loc să se promoveze proiecte de incluziune în care anumite categorii de populație să lucreze împreună împotriva unor probleme sociale mari cu care ne confruntăm și cu care probabil o să ne mai confruntăm și în continuare”, explică Doru Marineanu.
Iar atunci când oamenii nu mai au încredere nici în instituții, nici în capacitatea comunității de a rezolva probleme, cooperarea devine mai dificilă. În locul unui răspuns comun se pot instala suspiciunea și căutarea permanentă a unui vinovat, explică Doru Marineanu.
O regulă dificilă poate fi acceptată, dacă oamenii văd că se aplică tuturor
Principiul de bază este simplu: oamenii au nevoie să vadă că regulile produc efecte și asupra celor care au putere, influență sau privilegii. Iar în situații dificile, cum este și cea prin care România trece acum, acest principiu capătă o mai mare greutate. Pentru că este important ca oamenii să vadă că măsurile care impun costuri și restricții sunt aplicate tuturor.
„Trebuie să existe un așa-zis fairness instituțional prin care oamenii să perceapă faptul că o regulă, deși este greu de suportat, pentru că duce la anumite restrângeri financiare sau sociale și așa mai departe, este respectată de către toți oamenii și creează efecte inclusiv pentru grupurile de așa-ziși privilegiați. Iar dacă acest fairness procedural nu este respectat, instituțiile pierd foarte ușor încrederea oamenilor”, spune Doru Marineanu.
Logica este următoarea, spune psihologul: Acceptarea unei reguli depinde și de experiența concretă a cetățeanului. Contează dacă vede aceeași exigență aplicată tuturor și dacă instituția intervine în mod consecvent. Mesajul că sacrificiile sunt necesare devine greu de acceptat când oamenii observă că anumite categorii sunt protejate de consecințele pe care ei le suportă.
Predictibilitatea contează la fel de mult ca sancțiunea
De asemenea, respectarea regulilor în societate ține și de logica regulilor: ele trebuie create pentru a rezolva probleme și aplicate cu consecvență. De exemplu, în Educație, regulile stabilite ar trebui să aibă o anumită continuitate, care să permită oamenilor să înțeleagă ce au de făcut și la ce să se aștepte.
„Aici este vorba de modalitatea în care instituțiile statului au înțeles să rezolve anumite nedreptăți sau inechități sociale, au ales să pună în practică respectarea anumitor legi. Principiile acestea de sancțiune trebuie să fie percepute ca fiind echitabile, să creeze efecte reale, pentru că, dacă o lege nu are consecințe care să conducă în mod eficient la rezolvarea unor probleme, atunci oamenii nu mai cred în ele și, bineînțeles, că nu le mai respectă.
Trebuie să existe predictibilitate în comunicarea instituțională, ceea ce noi știm cu toții că în România lipsește cu desăvârșire, pentru că este de notorietate faptul că, cel puțin în domeniul Educației, de exemplu, se schimbă de la un mandat la altul manualele sau alte lucruri care ar trebui să aibă continuitate într-un domeniu cum este educația”, explică Doru Marineanu.
Încrederea, pune psihologul, se construiește prin repetarea unor experiențe coerente: regula este cunoscută, se aplică echitabil și produce un rezultat. Când nu există această coerență, autoritatea formală a instituției poate rămâne în picioare, dar credibilitatea ei se erodează.
Unde caută oamenii siguranță atunci când instituțiile nu le-o oferă
În plus, spune Marineanu, există anumite tendințe psihoculturale specifice și relevante pentru România: dificultatea de a tolera incertitudinea, distanța față de putere și importanța grupurilor apropiate. Aceste caracteristici specifice la nivel colectiv au un impact important asupra felului în care românii se raportează la autoritate și la participarea publică.
„Noi avem o anxietate destul de puternică în fața incertitudinii și avem o distanță foarte mare față de putere, adică neimplicarea noastră în ceea ce privește politicile publice este destul de mare ca urmare a acestor caracteristici.
Însă, pe de altă parte, avem un nivel de colectivism - nu este foarte mare, dar este cel puțin moderat - și atunci asta ne face ca noi să ne raportăm la niște grupuri de apartenență în care ajungem conjunctural. De obicei, astea sunt măsurate în raport cu familia de bază, cu familia extinsă”, explică Doru Marineanu.
Astfel, grupurile apropiate devin surse importante de siguranță și loialitate. Iar atunci când încrederea în instituții este redusă, ceea ce spun oamenii din cercul propriu capătă o greutate mai mare și ne poate influența deciziv deciziile.
În același timp, crește și predispoziția noastră la manipulare, pentru că un mesaj poate exploata această nevoie a noastră de protecție, prezentând lumea din afara grupului ca pe o amenințare permanentă.
Cum sunt exploatate fricile legate de familie și copii
Întrebat ce vulnerabilități psihologice pot fi folosite în campanii de manipulare, Marineanu a indicat, în primul rând, mesajele construite în jurul valorilor importante pentru oameni. De exemplu, grija pentru copii și familie are o încărcătură emoțională puternică. Tocmai această încărcătură poate fi folosită pentru a face credibilă o amenințare falsă și pentru a provoca reacții înainte ca informația să fie verificată.
„În primul rând m-aș duce la valorile - nucleu, valorile tradiționale, care nu sunt specifice doar românilor, ci sunt specifice și altor societăți, altor națiuni. Dacă ne uităm la mesajele acestea radicalizate, fac apel frecvent la familie, la tradiție și la copii.
Să ne aducem aminte de actul acela de violență prin care un grup de săteni au atacat o salvare care venise tocmai să ajute oamenii, pe principiul că «ni se fură copiii». Acestea sunt niște valori conservatoare sau chiar ultraconservatoare care sunt speculate de către cei interesați să creeze haos. Deci acesta ar fi unul dintre aspectele de bază care cred eu că sunt la momentul acesta exploatate”, explică Doru Marineanu.
Este vorba despre cazul din luna august, din județul Cluj, când o ambulanță a fost atacată în zona comunei Recea-Cristur, pe fondul zvonurilor de pe Tik Tok despre presupuse ambulanțe care răpesc copii. Poliția Română a precizat că atacul a avut la bază dezinformarea online și că nu existaseră în România situații de tipul celor descrise în postările alarmiste de pe TikTok.
Cum poate fi refăcută încrederea
Încrederea în instituții se poate reface, dar este un proces pe termen lung, care depinde atât de comportamentul instituțiilor, cât și de relațiile dintre grupuri. Oamenii au nevoie de reguli previzibile, de tratament echitabil și de proiecte în care cooperarea să producă rezultate vizibile.
„La nivel instituțional, politicile astea de incluziune și de predictibilitate ar putea să ajute oamenii, pentru că le dau o sarcină comună care să le permită să lucreze constructiv, decât să se antagonizeze și mai mult.
Să fim atenți la stilurile de conducere pe care le promovăm în societate, la diferite niveluri, pentru că stilul autoritarist nu face altceva decât să încurajeze astfel de comportamente. Și, cum spuneam mai devreme, să existe o poveste alternativă care să le permită oamenilor să regăsească un drum accesibil către nevoile pe care vor să și le îndeplinească”, explică Doru Marineanu.
Mai exact, încrederea ar putea începe să se refacă atunci când un cetățean vede că sesizarea lui produce o reacție, că aceeași regulă se aplică și unei persoane influente și că o instituție își respectă angajamentele. Astfel de experiențe dau conținut predictibilității și echității pe care oamenii le caută, conchide Marineanu.
Urmăriți integral interviul cu psihoterapeutul Vasile Doru Marineanu pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro.
Ce mai puteți afla din interviul video:
- Cauzele violenței în școli și semnalele la care trebuie să fie atenți părinții.
- Influența grupului și a modelelor violente din mediul online.
- Atracția liderilor autoritari și a promisiunilor de soluții miraculoase.
- Mecanismele propagandei și modalitățile de protecție împotriva manipulării.
- Efectele violenței transformate în spectacol public și riscul adâncirii radicalizării.
Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcasturi SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În plus, în fiecare săptămână, publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
