Între aprilie și septembrie 2023, s-a infiltrat, sub acoperire, în cea mai puternică, bogată și extinsă rețea de influență a Kremlinului din Europa. La trei ani distanță, femeia în vârstă de 47 de ani povestește, cu o voce liniștită, împăcată, ca și cum curajul ei ar avea forța de a-i modela destinul: „Mâna Moscovei mă urmărește. Modul meu de viață s-a schimbat. Urmez un număr de reguli clare”.
În timpul ăsta, la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan nu-și putea ascunde fericirea că, după aproape șase luni, PSD s-a întors la Palatul Victoria, de data asta singur, iar criza guvernamentală s-a încheiat.
Președintele României s-a bucurat ca un copil alături de noii miniștri, fără nici cea mai mică reținere față de maldărul de promisiuni neonorate și de dezamăgirea pe care a provocat-o celor care l-au votat.
Una dintre promisiuni e și raportul despre înfrângerea istorică a sistemului de securitate și siguranță națională, provocată de atacul fără precedent al Rusiei, care a dus la pulverizarea procesului electoral, anulat printr-o decizie extremă a Curții Constituționale.
Evenimentele de la sfârșitul anului 2024 au efecte și astăzi, la doi ani, nici președintele, nici guvernul și nici Parlamentul nefiind pregătiți, neavând capacitatea politică și executivă să le rezolve.
Nicușor Dan a promis în campania electorală un raport amănunțit despre alegerile anulate, iar de la venirea sa la Palatul Cotroceni, jurnaliștii, de câte ori au avut ocazia, l-au întrebat despre documentul respectiv, acesta evitând un răspuns sau anunțând o întârziere.
Ultima dată a spus că raportul e gata, mai trebuie redactat pentru a putea fi înțeles mai ușor de către opinia publică.
“Există mai multe variante de lucru. În tot timpul acesta, au existat și colective și rapoarte sectoriale despre ce s-a întâmplat. O să avem un raport complet. Nu o să vă dau acum un termen, dar într-un termen rezonabil din momentul ăsta…”, a declarat președintele României la începutul lunii octombrie, după ce mai făcuse patru promisiuni legate de acest subiect de la începerea mandatului.
Tăcere din România
Arina Spătaru este astăzi liderul ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) din Moldova. Nu mai e membră a Parlamentului din 2021, când făcea parte din alianța politică “Platforma DA”. Între 2021 și 2023, a fost activistă pro-europeană în regiunea Bălți.
La începutul lunii octombrie, jurnalistul Vitalie Cojocaru a realizat un interviu video cu Arina Spătaru în care aceasta a vorbit despre perioada în care s-a infiltrat în rețeaua lui Ilan Șor și cum a colaborat cu procurorii și agenții SIS (Serviciul de Informații și Securitate) din Moldova pentru destructurarea rețelei.
În acel interviu, ea s-a referit și la implicarea lui Ilan Șor în România, precizând că niciun reprezentant al statului român nu i-a solicitat vreo declarație, vreo mărturie legată de experiența ei în interiorul celui mai complex sistem de influență al Kremlinului, unul care a pompat miliarde de dolari în activități de război hibrid purtat în Europa și SUA.
Pornind de la acel interviu, împreună cu jurnalistul Matei Udrea, am hotărât să o invităm pe Arina Spătaru și în podcastul Controverse pe care-l realizăm pentru SpotMedia.ro, episodul fiind difuzat pe canalul de YouTube al publicației, pentru a afla mai multe despre modul în care rețeaua Șor l-a finanțat pe Călin Georgescu.
Întregul podcast poate fi urmărit de luni, 26 octombrie, începând cu ora 16:00.

Nedumerire
“Dacă atunci, în 2023, instituțiile noastre ar fi împărtășit experiența și ar fi arătat dovezile, cred că România nu ar fi avut povestea tristă din 2024 cu Georgescu”, a declarat Arina Spătaru în podcastul Controverse.
Trebuie spus că lidera ALDE Moldova are o poziție extrem de pozitivă la adresa României și, pe parcursul întregii discuții, nu a criticat în niciun fel autoritățile de la București.
Din declarațiile ei transpare mai mult o nedumerire, cum o țară atât de mare, membră a Uniunii Europene și NATO a căzut pradă atât de ușor Kremlinului.
În tot ce s-a întâmplat în anul 2024, “se vede peste tot amprenta Rusiei”. Este exact același mod de operare ca în Republica Moldova, numai că în România, oamenii având mai mulți bani au fost manipulați cu ajutorul TikTok, a mai spus ea.
“Federația Rusă investește milioane în campania electorală. Finanțează ferme de boți, de troli. Sponsorizează pagini în afara celor oficiale. Prin spate, un vlogger primește 10.000 de dolari pentru o părere, un video”, a explicat Arina Spătaru.
O mare parte a campaniei de pe TikTok a lui Călin Georgescu, acea uriașă explozie de postări, video-uri și distribuiri care l-a urcat în topul vizibilității online la nivel global cu câteva zile înainte de alegeri, a fost făcută cu bani veniți din Rusia și distribuiți prin intermediul rețelei Ilan Șor.
Misteriosul eurodeputat liberal
Arina Spătaru, conform declarației sale, a avut o întâlnire la București, în vara anului 2023, cu un eurodeputat și reprezentanți ai unei firme de lobby, controlate de Ilan Șor, în care s-a discutat despre finanțarea campaniilor politice din 2024.
“Eram convinsă că, ajungând la București, echipa de lobby pe care Șor o are în Uniunea Europeană nu va găsi pe nimeni, niciun om politic cu care să vorbească”, a declarat Arina Spătaru.
“Și am fost dezamăgită. Am mai spus-o și o repet: dezamăgirea a fost mai ales atunci când am văzut că domnul cu care am stat față în față la o masă de restaurant era reprezentantul partidului PNL. Nimic suveranist, un om care, aparent, ar trebui să reprezinte interesele și valorile europene”, a adăugat Arina Spătaru.
Întrebată direct dacă reprezentantul PNL era un “europarlamentar”, ea a avut un lung moment de ezitare și, apoi, a adăugat “nu aș vrea să spun”.
În vara anului 2023, când Arina Spătaru se infiltrase în rețeaua Ilan Șor și strângea dovezi pentru autoritățile de la Chișinău, ajunge în România, unde, la un restaurant din București, trimișii Kremlinului se întâlnesc cu un om politic, membru al PNL, cel mai probabil “europarlamentar”.
La momentul respectiv, guvernarea României era asigurată de cuplul Ciucu-Ciolacu, un USL (PSD-PNL) creat de Klaus Iohannis pentru a controla Parlamentul.
Ilan Șor avea acces la sume atât de mari de bani livrate de Rusia încât putea să impună un președinte de țară care era pe placul Kremlinului, „…istoria cu Călin Georgescu a demonstrat acest lucru”, a subliniat Arina Spătaru.
Și astăzi, la doi ani de la punctul culminant al atacului prin care Vladimir Putin urmărea să preia controlul României, autoritățile de la București ezită să facă lumină în această poveste tenebroasă.
În episodul 6 al podcastului Controverse veți face cunoștință cu o femeie curajoasă care a fost în interiorul bestiei, al mecanismului de influență și corupție care a dat o întreagă lume peste cap.
