Este al patrulea proces pe care Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, îl pierde în fața instanțelor europene – e vorba de deciziile CJUE LIN 1 și LIN 2 pe prescripție și Cristi Dănileț, pe libertatea de exprimare a judecătorilor, ceea ce spune totul despre modul în care își desfășoară mandatul și cât de bine funcționează sistemul de justiție din România.
În data de 22 octombrie, CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a publicat decizia într-un proces în care mai mulți magistrați s-au plâns că le este afectat dreptul de proprietate din cauza faptului că Guvernul nu plătește anumite restanțe salariale.
Completul de 5 judecători europeni, în unanimitate, a dat dreptate Guvernului, considerând că acesta are posibilitatea să amâne și să eșaloneze plățile, stabilind sumele și perioada de restituire astfel încât să nu fie pus în pericol interesul contribuabililor și echilibrul bugetar.
“…nu revine judecătorului național să se substituie autorităților naționale în ceea ce privește opțiunile de politică bugetară și economică, definirea priorităților în materie de cheltuieli și repartizarea resurselor publice ținând de competența puterilor executivă și legislativă, care dispun în această privință de o largă marjă de apreciere”, se arată în decizia CEDO.
Judecătorii curții europene au arătat că “suveica judecății pentru sine”, adică modalitatea prin care magistrații dau Guvernul în judecată pe motiv de “discriminare salarială”, orice ar însemna acest lucru, adică cer tot felul de sporuri și venituri suplimentare, căutând vulnerabilități în sistemul de salarizare, a dus la apariția unui conflict de interese.
“… instanțele (din România) par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă. Or, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice, intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere”, se arată în motivarea deciziei CEDO.
Prioritatea lui Sorin Grindeanu
Marți, 20 octombrie, la scurt timp după ce Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, Sorin Grindeanu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, a venit în fața jurnaliștilor și a ținut un discurs de prim-ministru. Asta, probabil, pentru că social-democrații au 11 funcții de miniștri în noul Executiv.
El a prezentat “greaua moștenire” lăsată de fostul premier Ilie Bolojan, subliniind, printre urgențele bugetare, și plata unui miliard de euro către magistrați, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
“…ar mai fi nevoie de 10-12 miliarde de lei pentru funcționarea instituțiilor statului până la finalul acestui an, plus încă 5 miliarde de lei pentru salariile restante ale magistraților, în urma deciziilor definitive din justiție”, a declarat Sorin Grindeanu, în fața reporterilor, prezentând prioritățile noului guvern.
Liderul PSD n-a avut nicio rezervă în ce privește plata miliardului de euro, obținut de magistrați în urma unui “conflict de interese”, cum subliniază CEDO, deși decizia judecătorilor europeni fusese luată încă din data de 13 octombrie, publicarea ei făcându-se ieri.
Chiar dacă nu cunoștea hotărârea, lumea juridică știa că urma să fie prezentată decizia în această săptămână.
Luca Niculescu, noul prim-ministru, a fost mai evaziv, spunând: “Într-adevăr, este o decizie venită recent (referire la decizia Înalte Curţi de la București - n.red.), ne vom apleca foarte, foarte repede asupra ei, vom începe un dialog în așa fel încât să găsim o soluție…”
Taxă de protecție, un miliard de euro
Nu numai că judecătorii CEDO dau dreptate Guvernului în ce privește modalitatea de plată a sumelor restante asupra cărora există deja o decizie definitivă a instanțelor locale, dar subliniază că modalitatea prin care sunt obținute aceste sume de către magistrații care dau statul în judecată e discutabilă, iar Parlamentul o poate remedia atât prin lege adoptată de forul legislativ, cât și prin decizii ale Guvernului.
Sorin Grindeanu și PSD vor să transfere rapid miliardul de euro de la buget către magistrați, acest lucru fiind văzut la nivelul partidului ca o “taxă de protecție” împotriva investigațiilor procurorilor în cazuri de corupție și a posibilelor dosare care ajung în instanță.
Cine plătește această taxă de protecție? Contribuabilul român, adică “mămicile”, pensionarii, bolnavii cronici, șomerii, salariații, toți cei pe care i-a deplâns Sorin Grindeanu pe vremea când se lupta cu premierul Ilie Bolojan.
N-au trecut ore de la revenirea PSD la putere și a și început să se pregătească terenul pentru cumpărarea de protecție.
Luca Niculescu, în urma acestei decizii, poate amâna plata miliardului invocând “mecanismul constituțional care spune foarte clar că dreptul Uniunii Europene, respectiv reglementările CEDO și o hotărâre a CEDO intră în blocul de convenționalitate, sunt peste dreptul intern…”, a declarat în exclusivitate pentru Spotmedia.ro avocatul Alexandru Dimitriu și deputat USR.
Înțelegere între PSD și o parte dintre magistrați
În acest an, Ilie Bolojan, prim-ministru, în numele Guvernului, a semnalat la CCR un conflict de natură constituțională cu Lia Savonea, președinta ÎCCJ, care a dat Executivul în judecată pentru amânarea și eșalonarea unor plăți salariale și sporuri restante.
O speță asemănătoare cu cea judecată de CEDO. Curtea Constituțională a României, în data de 7 octombrie, a dat câștig de cauză Liei Savonea, luând o decizie cu majoritate de voturi, contrară judecătorilor europeni.
Printr-un singur paragraf din motivare, CEDO definește esența corupției din sistemul de justiție, cauza care a produs blocajul, dar și neîncrederea cronică a opiniei publice în faptul că magistrații din România fac tot posibilul pentru a împărți dreptatea.
“…veniturile lunare pe care reclamanții în cauză (magistrații care au dat Guvernul în judecată) le-au primit și continuă să le primească sunt cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar și indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului. Astfel, CEDO nu poate trage concluzia că reclamanții fac parte dintr-un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor solicitate i-a privat de singurul lor mijloc de subzistență sau i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-și asigura subzistența”, se arată în motivarea judecătorilor CEDO.
Dacă Sorin Grindeanu și Radu Marinescu, ministrul Justiției, vor merge pe plata miliardului de euro către magistrații controlați de Lia Savonea, va fi un indiciu puternic că există un anumit tip de înțelegere între PSD și o parte a sistemului de justiție, care produce suferință și sărăcirea populației în schimbul protecției pentru corupți.
Peste 90 de mineri protestează de mai bine de 24 de ore în subteranul Minei Vulcan. Doi au ajuns la spital
Prima ordonanță a Guvernului Niculescu îi dă puteri nebănuite lui Marian Neacșu
România boicotează o competiție FIFA după ce Rusia a fost acceptată
Lidera extremei drepte din Germania, despre scutul de la Deveselu: NATO nu a luat în seamă îngrijorările lui Putin
