Continuarea alianței dintre PSD și PNL și crearea unui nou USL au dominat întreaga campanie electorală din anul 2024, dar și pe cea prezidențială din 2025, după scrutinul anulat, perpetuându-se până azi, la un an de la venirea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
În asocierea politică impusă de Klaus Iohannis se află cheia rămânerii la putere a PSD și a supraviețuirii unei grupări politico-militaro-juridice, conectate în ultimul deceniu la resursele publice și protejate împotriva unor posibile acuzații și investigații privind corupția.
Din cauza faptului că această grupare a mărit inconștient datoria publică și, prin măsurile populiste, a dezechilibrat economia, cea mai mare parte a opiniei publice a respins rămânerea ei la putere de câte ori au avut loc alegeri pe parcursul ultimilor ani – generale, prezidențiale și locale.
Mișcarea puciștilor din PNL, care acum încearcă să se promoveze ca o facțiune “liberal-conservatoare”, orice ar însemna acest lucru, nu reprezintă decât o nouă încercare de a reface alianța dintre PSD și PNL, una ruptă de Ilie Bolojan, actualul lider liberal, odată cu venirea sa la conducerea partidului.
Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Rareș Bogdan sunt principalele voci care cer public întoarcerea partidului în brațele PSD, folosind, bineînțeles, cuvinte mai pompoase.
“60 de parlamentari PNL sunt cu Ilie Bolojan, vreo 15 sunt cei care-l contestă”, a declarat Daniel Fenechiu, senator liberal, într-o discuție cu spotmedia.ro.
“În Biroul Politic Național, dintr-un total de 56, Bolojan are 44 de voturi. Cei care i se împotrivesc sunt vreo 12. În rest, toate filialele județene îl susțin pe actualul președinte al PNL, cu excepția Ilfovului, Brașovului și Giurgiului. Deci stabilitatea politică internă e asigurată. Fără discuție…”, a mai declarat senatorul Fenechiu.

Trei prieteni importanți
Susținerea “puciștilor” din PNL vine din trei părți, ceea ce face situația mai complicată pentru Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, demis în urma unei moțiuni de cenzură votate de PSD și AUR:
- Susținere din partea grupării judecătoarei Lia Savonea, care controlează Curtea Supremă de Justiție și alte câteva instanțe, CSM, secția judecători, și Inspecția Judiciară. Președinta ÎCCJ are o feudă proprie cu Ilie Bolojan, deoarece acesta a susținut și a reușit să impună reforma pensiilor speciale ale magistraților. Efectul acestei operațiuni de răzbunare se vede în celeritatea cu care “puciștii” au primit decizii favorabile la Tribunalul Ilfov, Tribunalul București și Curtea de Apel București.
- Din partea PSD. Social-democrații susțin, prin discursul lor violent la adresa PNL și a lui Ilie Bolojan, acțiunile “puciștilor”, în speranța că aceștia vor avea câștig de cauză în justiție și vor atrage noi adepți, astfel încât să refacă alianța de tip USL.
- Din partea președintelui Nicușor Dan. Desemnarea de către șeful statului a lui Adrian Veștea pentru poziția de prim-ministru, fără a se consulta cu conducerea PNL, a fost o lovitură sub centură la adresa lui Ilie Bolojan, având ca scop provocarea unei crize interne în PNL, care să ducă la schimbarea conducerii. Decizia președintelui a însemnat validarea acțiunilor grupării care vrea să-l îndeparteze pe Bolojan de la conducerea partidului.
Antipatia unor judecători față de Bolojan nu e atât de mare
Deși pare că tripleta Lia Savonea, PSD și Nicușor Dan câștigă pe toată linia, situația e mult mai complicată. Sorin Grindeanu are probleme uriașe în partid după ce a ieșit de la guvernare și n-are soluții să se mai întoarcă în zona executivă a puterii.
Nicușor Dan e pe o traiectorie de conflict cu UE din cauza faptului că încurajează și susține mișcări politice anti-europene și nu face nimic pentru reformarea sistemului de justiție și pentru limitarea corupției.
De asemenea, autoritatea judecătoarei Liei Savonea se fisurează din cauza nemulțumirii magistraților față de o conducere subiectivă și autoritară, din cauza contestării tot mai puternice din partea opiniei publice și, nu în ultimul rând, în urma înfrângerii la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, acolo unde prescripția, mașina de spălat corupți, a fost demascată.
“La nivelul judecătorilor, antipatia față de Bolojan nu e atât de mare cum se spune… Cunosc judecători care nu au fost foarte încântați de reforma pensiilor speciale, dar care nu-și bat joc de profesia lor”, spune Daniel Fenechiu, avocat și senator PNL.
“Chiar zilele trecute, Ilie Bolojan a obținut câteva succese la Curtea de Apel București, unde, dacă era o atmosferă împotriva lui, putea pierde rău. Nu uitați că la Curtea Supremă se află și celebrul dosar cu salariile magistraților, cu returnări de peste un miliard de euro, iar judecătorii de acolo nu l-au executat rapid, așa cum se aștepta toată lumea. Au dat termen și respectă procedurile. Lucrurile nu mai sunt foarte clare…”, a mai adăugat senatorul Fenechiu.

O soluție pe care președintele o evită
Gruparea din jurul judecătoarei Lia Savonea, în urma deciziilor și susținerii informale a unei facțiuni politice, a devenit ea însăși un actor politic, ceea ce reprezintă o catastrofă în desfășurare pentru fragilul sistem democratic din România.
Tăcerea președintelui Nicușor Dan accentuează criza politică, dar și mai grav este lipsa unui orizont și a unor soluții de rezolvare.
Din cauza prelungirii blocajului politic, Sorin Grindeanu și PSD pierd cel mai mult, urmați de Nicușor Dan și de Lia Savonea.
“Pe de altă parte, hotărârea LIN II (n.a. e vorba de decizia Curții Europene de Justiție care desființează modul de calcul al prescripției folosit de instanțele din România) nu creează foarte multă liniște în sistem…”, a mai spus senatorul Daniel Fenechiu.
“Să luăm următoarea ipoteză: în temeiul hotărârii LIN II, un procuror poate acum să pornească investigații, să facă dosare pe la Înalta Curte de Casație și Justiție. Parchetul European, de asemenea, ar putea să aibă o poziție vizavi de modul în care se aplică dreptul european în România pentru infracțiunile de corupție care au o legătură și cu fondurile europene… Cred că sunt foarte multe cazuri de corupție legate de fonduri europene…”, a mai adăugat avocatul liberal.
Blocajul actual nu se poate rezolva decât prin noi alegeri parlamentare. Acestea pot fi amânate ori prin perpetuarea stării actuale de provizorat, ori prin ajungerea la un “guvern de compromis”, care să funcționeze o perioadă de șase luni, cel mult un an, pentru ca apoi să se ajungă în același punct.
Situația actuală nu oferă nici cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu, în viitorul apropiat, poate câștiga simpatia și susținerea publicului sau că Nicușor Dan va redeveni un lider pro-european de încredere.
