Franța a obținut cele mai slabe rezultate PISA din istoria sa. Germania, la fel. Olanda a coborât la minime record, iar Finlanda, mult timp prezentată drept unul dintre marile modele educaționale ale lumii, continuă să piardă teren.
Cele mai recente teste PISA arată că declinul competențelor elevilor nu mai poate fi pus doar pe seama pandemiei: lipsa profesorilor, inegalitățile sociale, reformele succesive, scăderea motivației și folosirea excesivă a telefoanelor sunt printre explicațiile analizate. În mai multe dintre fostele puteri educaționale ale Europei, aproape unul din trei adolescenți nu mai atinge nivelul de bază la lectură și matematică, scrie The Guardian.
Un șoc pentru unele dintre cele mai apreciate sisteme educaționale
Rezultatele PISA 2025 au produs ceea ce presa britanică descrie drept un nou șoc pentru unele dintre cele mai admirate sisteme educaționale europene.
Testele OECD evaluează elevii de 15 ani nu doar în funcție de ceea ce au învățat la școală, ci de capacitatea lor de a utiliza cunoștințele de lectură, matematică și științe în situații din viața reală.
Iar tendința generală este îngrijorătoare. OECD arată că rezultatele medii la matematică și lectură au coborât în 2025 sub nivelurile tuturor edițiilor PISA anterioare. Unul din cinci elevi de 15 ani din statele OECD are acum performanțe slabe simultan la științe, matematică și lectură, față de 16% în 2022. PISA 2025 a inclus aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.
Marea Britanie a contrazis parțial tendința, dar în Franța, Germania, Olanda și Finlanda, declinul început înainte de pandemie a continuat.
The Guardian identifică un cumul de cauze: pierderile de învățare din perioada Covid, deficitul cronic de profesori, reformele curriculare repetate care au neglijat competențele fundamentale, segregarea socială tot mai accentuată și diferențele mari dintre elevii bogați și cei săraci. Peste toate acestea se suprapun scăderea motivației și utilizarea permanentă a smartphone-urilor, despre care experții spun că a afectat concentrarea și a înlocuit tot mai des lectura aprofundată cu parcurgerea rapidă a conținutului digital.
Germania: al doilea „PISA-Schock”
Pentru Germania, rezultatele sunt cele mai slabe de la începutul participării la evaluare. Țara mai trecuse printr-un „PISA-Schock” în 2000, când rezultatele slabe provocaseră o dezbatere națională și o serie de reforme. Până în 2012, performanțele crescuseră suficient încât Germania să ajungă peste media OECD.
Acum, o mare parte din acel progres s-a pierdut. Potrivit datelor OECD, Germania a obținut în 2025 486 de puncte la științe, 465 la lectură și 464 la matematică. Față de 2022, scorul la lectură a scăzut cu 15 puncte, iar cel la matematică cu 11.
The Guardian notează că aproximativ unul din trei elevi germani nu atinge competențele de bază la lectură și matematică, iar aproape unul din patru are dificultăți majore la științe. Aproximativ unul din cinci nu atinge nivelul minim în niciunul dintre cele trei domenii.
Samuel Greiff, coordonatorul german al studiului PISA, atrage atenția asupra creșterii numărului de adolescenți care nu au competențe considerate esențiale pentru continuarea studiilor, muncă și participarea civică - de la înțelegerea unui text până la calcule elementare folosite în viața de consumator.
Problema germană este și puternic socială. Doar 2% dintre elevii proveniți din familii cu venituri reduse ajung la niveluri ridicate de competență, față de 25% dintre elevii din familiile avantajate. Influența originii sociale asupra performanței școlare este, potrivit analizei citate de The Guardian, aproximativ de două ori mai mare decât în Danemarca sau Norvegia.
„Alte țări reușesc mult mai bine să desprindă succesul educațional de mediul familial”, spune Greiff.
Un alt semnal este lectura: unul din doi adolescenți germani spune că citește numai atunci când este obligat.
Ministrul Educației, Karin Prien, a pus accentul inclusiv pe efectele utilizării excesive a rețelelor sociale și a promis noi măsuri până la sfârșitul anului.
Olanda: adolescenții de 15 ani citesc cât cei de 12 ani de acum un deceniu
Poate cea mai dramatică evoluție este în Olanda. 39% dintre adolescenții de 15 ani nu mai ating nivelul de bază la lectură, față de 33% în 2022.
Scorul olandez la lectură a scăzut cu peste 60 de puncte într-un deceniu. Cercetătorii citați de The Guardian traduc această diferență într-o imagine foarte clară: elevii olandezi de 15 ani citesc astăzi aproximativ la nivelul la care citeau copiii de 12 ani cu zece ani în urmă.
Datele OECD arată un scor de numai 441 de puncte la lectură, cu 18 puncte sub 2022. Olanda rămâne mai bine plasată la matematică, dar și acolo rezultatul este la un minim istoric și abia peste media OECD.
Ministerul olandez al Educației a recunoscut că nu mai poate fi vorba despre o simplă cădere temporară produsă de pandemie, ci despre o problemă structurală.
Sindicatele profesorilor indică însă cauze foarte concrete: ore anulate din cauza deficitului de cadre, personal necalificat folosit pentru a acoperi golurile și profesori experimentați care părăsesc sistemul din cauza volumului de muncă.
Organizația Stichting Lezen, specializată în promovarea lecturii, spune că problema ține și de modul în care se predă: lectura a fost redusă prea mult la tehnici mecanice de identificare și comprehensiune, în loc să fie cultivat obiceiul lecturii aprofundate.
Franța: opt miniștri ai Educației într-un deceniu
Și Franța a înregistrat cele mai slabe rezultate PISA din istoria sa. Scorurile OECD pentru 2025 sunt 483 la științe, 456 la lectură și 458 la matematică, iar declinul față de 2022 este de 18 puncte la lectură și 16 la matematică.
Ministrul Educației, Édouard Geffray, a recunoscut că rezultatul este îngrijorător, dar „din păcate nu surprinzător”.
The Guardian arată că problemele franceze sunt discutate de ani întregi: investiții insuficiente, în special în școala primară, diferențe socioeconomice mari și o instabilitate permanentă a politicilor educaționale.
În aproximativ zece ani, Franța a avut opt miniștri ai Educației, fiecare aducând modificări și reveniri asupra unor reforme precedente. Profesorii spun că avalanșa de directive și schimbările continue au devenit o sursă majoră de stres, iar salariile la mijlocul carierei rămân sub media OECD.
Într-un alt studiu OECD, doar 4% dintre profesorii francezi declarau că se simt apreciați de societate, notează The Guardian.
Analistul OECD Éric Charbonnier consideră că dezbaterea franceză se concentrează prea mult pe numărul de ore petrecute de elevi la școală și prea puțin pe metodele de predare, autonomia profesorilor și formarea lor.
Finlanda nu mai este excepția
Poate cel mai simbolic caz este Finlanda. Timp de decenii, sistemul finlandez a fost prezentat în întreaga lume drept exemplul că o școală publică echitabilă, cu profesori foarte bine pregătiți și puține testări standardizate poate produce rezultate excepționale.
În 2025, Finlanda rămâne peste media OECD, dar declinul continuă. Elevii finlandezi au obținut 504 puncte la științe, 474 la lectură și 469 la matematică. Față de 2022, scorul la lectură a coborât cu 16 puncte, iar cel la matematică cu 15.
Arto K. Ahonen, coordonatorul național PISA din Finlanda, spune că rezultatele au declanșat o dezbatere despre perseverența și efortul elevilor.
El atrage atenția și asupra unei alte probleme: succesul trecut poate deveni motiv de stagnare. Sistemul finlandez nu a cunoscut schimbări fundamentale de aproape 50 de ani, iar programele școlare trebuie adaptate la transformările societății.
„Este improbabil ca vreun sistem școlar să poată funcționa cu aceleași programe timp de decenii, chiar dacă a fost unul de succes”, spune Ahonen, citat de The Guardian.
Nu există o singură explicație
Suedia, care a înregistrat la rândul său rezultate foarte slabe, a transformat deja PISA într-o temă politică majoră. Politicienii au indicat succesiv telefoanele și ecranele, imigrația, lipsa profesorilor sau reformele educaționale drept cauze.
Experții citați de The Guardian avertizează însă că nu există o singură explicație.
Pandemia a accelerat declinul, dar tendința începuse anterior. Smartphone-urile pot afecta atenția și lectura, dar diferențele socioeconomice rămân decisive. Lipsa profesorilor contează, dar contează și calitatea metodelor de predare. Iar sistemele care modifică permanent programele fără să consolideze competențele de bază riscă să producă schimbare fără progres.
PISA 2025 arată astfel o problemă mai largă decât rezultatele unei generații de adolescenți.
Țări care timp de decenii au investit masiv în educație și au fost folosite drept modele internaționale descoperă că succesul trecut nu garantează performanța viitoare.
Iar poate cel mai important avertisment vine tocmai din ceea ce au în comun aceste cazuri: tot mai mulți tineri ajung la finalul învățământului obligatoriu fără capacitatea de a înțelege suficient de bine un text, de a evalua credibilitatea unei informații sau de a folosi matematica elementară în viața de zi cu zi.
Într-o societate în care informația, dezinformarea și inteligența artificială ocupă un rol tot mai mare, acestea nu mai sunt doar probleme ale școlii. (S.D.S.)
Blocaj în Securistan. Cum a devenit România o democrație controlată și care sunt efectele
Planul "Regelui": Cum arată echipa României pentru primul meci
15 ani de detenție pentru adolescentul criminal de la Cenei. Daune de peste un milion de euro
Imaginea zilei: Nicușor Dan, „operațiunea șosetele” și uimirea lui Zelenski (Video)
