Ieri au fost publicate rezultatele la testele PISA și, așa cum era de așteptat, au fost foarte slabe. Surpriza nu e micimea lor, ci tendința continuă de scădere a nivelului de educație al copiilor din România.
OCDE (Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică), una din care țara noastră speră să facă parte cu drepturi depline, desfășoară, o dată la trei ani, o testare internațională a elevilor pentru a afla nivelul lor de înțelegere în ce privește limba pe care o vorbesc, domeniul științelor și matematica.
Conform testelor din 2025, studiul rezultatelor fiind publicat ieri, jumătate dintre elevii români intră în categoria “analfabetismului funcțional”, având mari probleme să înțeleagă ceea ce citesc și să ia decizii pe baza unor calcule aritmetice simple.
Media statelor din OCDE este următoarea: 482 – științe; 461 – înțelegere citire; 463 – matematică;
Media din România: 425 - științe, cu 3 puncte mai puțin față de testarea din 2022; 413 - înțelegere citire, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022; 419 - Matematică, cu 9 puncte mai puțin decât în 2022;
Ministerul Educației a publicat decalajul dintre mediul urban și cel rural din țară, fără a prezenta scorurile. Dar, pornind de la aceste decalaje: 109 puncte la matematică, 98 la științe și 94 la citire, se poate deduce, conform unei ponderi de testare de 40% în mediul rural și 60% în cel urban, că elevii din orașe se află în zona mediei OECD, a statelor dezvoltate economic, pe când cei din mediul rural se află la limita inferioară.
O concluzie care se desprinde din ultima testare PISA e faptul că polarizarea din România se adâncește, iar elevii din mediul rural, în continuare, sunt lăsați de izbeliște.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului PISA 2025 este tocmai faptul că șansa unui copil din România de a avea rezultate școlare bune depinde într-o măsură inacceptabil de mare de familia din care provine și de locul în care învață. Aceasta este deja o problemă structurală a învățământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent.
Nicușor Dan, președintele României, declarație despre rezultatele testelor PISA
Faptul că aproape jumătate dintre copii se află în zona analfabetismului funcțional explică multe dintre problemele României de azi, dar mai ales e un semnal puternic pentru pericole viitoare.
Criza de specialiști și de personal calificat, în contextul unei dezvoltări tehnologice fără precedent, devine un obstacol greu de depășit în calea dezvoltării economiei.
Impactul meditațiilor
Educația este de multă vreme un fel de marotă a discursului politic. Fiecare lider se arată îngrijorat, dar nimeni n-are soluții. De fapt, lipsește un pact național pentru acest domeniu care să fie respectat de toate formațiunile politice, astfel încât să se producă o schimbare a tendinței.
În ultimii 25 de ani, România a avut 25 de miniștri ai Educației, în medie, unul pe an. Cu o astfel de instabilitate în ceea ce privește autoritatea și viziunea, e imposibil să se construiască ceva.
O mare parte din decalajul dintre nivelul de înțelegere al elevilor din urban față de cel din rural e cauzată şi de răspânditul fenomen al meditațiilor.
Părinții de la oraș au mai multe resurse financiare și pot plăti ore suplimentare de învățat pentru copiii lor. Acest lucru arată un eșec și mai mare al autorității în domeniul educației, o mare parte din povara financiară fiind suportată de părinți.
După 1990, programa de studiu s-a modificat prea puțin. Efectiv, nu există profesori pregătiți și antrenați pentru a încuraja dezvoltarea gândirii copiilor.
Inspectoratele școlare sunt politizate, autoritatea locală nu poate proteja profesorii, iar aceștia nu pot impune disciplina și un mod civilizat de comportament în lipsa mijloacelor coercitive din perioada comunistă.
Promovarea în învățământ, în continuare, se face pe pile, printr-un sistem birocratic care nu încurajează inițiativa și nu răsplătește pasiunea și dedicarea dascălilor pasionați de meserie.
De asemenea, într-un mod populist, se încurajează un anume tip de excepționalism păgubos, într-o clasă primind atenție doar elevii buni, nu şi restul.
Oportunități mari, înțelepciune puțină
La urma urmei, nu e vorba numai de resurse bugetare, ci, în principal, de modul lor de distribuire aiurea, fără un program, fără stabilirea unor criterii de performanță școlară adecvate și adaptate la lumea în care trăim.
Se încurajează în mod greșit concentrarea pe un număr mic de elevi, cei buni, care se descurcă și singuri, mai degrabă decât pe efortul de a ridica nivelul de educație al întregii clase.
Elevii excepționali pleacă din țară. România are nevoie de ceilalți, care nu sunt extraordinari, dar care pot fi dacă li se oferă atenție și sprijin.
Paradoxal, un copil de azi are cele mai mari oportunități de educație, formare și împlinire profesională din istoria acestei țări.
Cum se face că, deși are o întreagă lume la picioare, rămâne blocat pe TikTok, visând cai verzi pe pereți, alegându-și doar modele superficiale și alergând după iluzii?
În opinia mea, principala lipsă din sistemul de educație românesc e cea a unui mesaj simplu, consistent, transmis în mod programatic către părinți și elevi, de către educatori, învățători și profesori, de către persoane cu o puternică experiență de viață, care să le spună că nu există scurtături, iar succesul, împlinirea profesională și satisfacția individuală nu pot veni fără efort, fără muncă susținută. Restul e can-can.
650 de milioane de euro pentru panouri fotovoltaice și baterii la instituțiile publice. Când pot fi depuse proiectele
Îndulcitorii comuni pot lăsa efecte pe mai multe generații
FCSB și-a găsit antrenor: Poartă negocierile finale și confirmă interesul
Ziua 1657 Emisarii au plecat, s-au reluat atacurile. Bloc din Rusia, lovit de dronă (Video). Moscova poate lupta până în 2028, Putin are date false de pe front
