Martina Orlea, consiliera președintelui Nicușor Dan pe probleme de securitate națională și combaterea dezinformării, susține că a fost, la rândul său, ținta unei campanii de fake news care s-a propagat masiv pe rețelele sociale în acest weekend.
Într-o postare publicată pe Facebook, Orlea a explicat cum, pornind de la câteva fotografii reale realizate la Palatul Cotroceni, a fost construită o informație falsă care ar fi ajuns la aproximativ un milion de persoane.
„Sunt consiliera lui Nicușor Dan în departamentul securității naționale, axată pe combaterea dezinformării, și chiar eu am fost ținta unei campanii de dezinformare în acest weekend”, a scris Martina Orlea.
Fotografii reale, informație falsă
Potrivit consilierei, în mediul online au devenit virale fotografii în care președintele Nicușor Dan apare alături de o tânără prezentată drept noua sa consilieră pentru securitate națională, Martina Orlea.
Problema e că persoana din fotografii nu era ea.
Tânăra din imagini este Ioana, una dintre noile procuroare care au fost recent la Palatul Cotroceni și care ar fi publicat pe rețelele sociale câteva fotografii realizate alături de șeful statului.
„Pe baza acelor poze s-a creat INTENȚIONAT o știre falsă care a ajuns la aproximativ un milion de oameni”, afirmă Orlea.
Aceasta susține că informația falsă a fost construită folosind elemente reale, dar prezentate trunchiat: fotografiile erau autentice, Nicușor Dan o numise recent pe Martina Orlea în funcția de consilier în cadrul departamentului de securitate națională, iar vârsta acesteia era apropiată de cea a femeii din imagini.
Prin asocierea acestor informații, însă, s-a creat impresia falsă că Martina Orlea era persoana fotografiată alături de președinte.
„Amplificarea coordonată” pe Facebook
Consiliera susține că răspândirea informației nu a fost întâmplătoare.
Potrivit relatării sale, mai multe profiluri de Facebook care publică în mod obișnuit conținut pe teme politice și controversate au distribuit aproape simultan informația, folosind texte similare.
Ulterior, postările ar fi fost distribuite în sute de grupuri, ceea ce le-ar fi crescut considerabil vizibilitatea și interacțiunile.
Informația ar fi ajuns apoi și la influenceri cu zeci de mii de urmăritori.
Martina Orlea afirmă că materialele au fost distribuite și pe TikTok și LinkedIn, unde, prin redistribuiri succesive, sursa inițială a informației s-a pierdut.
Fake news-ul s-a „adaptat” după ce a fost demontat
Un aspect remarcat de consilieră este faptul că, pe măsură ce utilizatorii au început să semnaleze falsul, postările s-au modificat.
Inițial, mesajele sugerau că femeia din fotografii era chiar Martina Orlea. După ce mai mulți utilizatori au atras atenția că persoana din imagini nu este consiliera președintelui, unele postări au renunțat la menționarea numelui și au păstrat doar fotografia și afirmația că Nicușor Dan și-ar fi numit o nouă consilieră de stat.
Ulterior, după ce și această variantă a fost contestată, mesajele au fost din nou schimbate. De această dată, informația potrivit căreia tânăra din fotografii era una dintre noile procuroare a fost prezentată ca fiind adevărată, însă au apărut atacuri la adresa acesteia, inclusiv comentarii despre aspectul fizic și presupusele sale competențe profesionale.
„Ioana a fost o victimă colaterală în tot acest proces și îmi pare foarte rău că a trecut prin asta”, a transmis Martina Orlea.
„Scopul nu a fost să mă atace pe mine”
În opinia consilierei, ținta reală a campaniei nu ar fi fost nici ea, nici tânăra din fotografii, ci președintele Nicușor Dan.
„Scopul acestei știri nu a fost să mă atace pe mine sau să o atace pe Ioana (...) ci să îl atace pe domnul președinte folosindu-i consilierii ca vector de atac”, afirmă Orlea.
Aceasta consideră că mecanismul este relevant dincolo de cazul concret și poate fi folosit pentru răspândirea unor informații false pe teme mult mai importante.
„Aceleași mecanisme promovează astăzi știri false despre Hello Kitty, mâine despre vaccinuri, poimâine despre alegeri”, avertizează consiliera.
Apel la verificarea informațiilor înainte de distribuire
Martina Orlea le recomandă utilizatorilor să verifice informațiile înainte de a distribui o postare, susținând că în cazul de față o simplă căutare online după numele său ar fi putut arăta că femeia din fotografii nu era aceeași persoană.
Ea atrage, de asemenea, atenția asupra conținutului care provoacă emoții puternice, în special furie, considerând că astfel de reacții sunt exploatate frecvent în campaniile de propagandă și dezinformare.
Consiliera cere și mai multă responsabilitate din partea platformelor sociale. Ea spune că a sesizat reprezentanții Meta în legătură cu informațiile false, însă că nu toate postările au fost eliminate.
„Nu vorbim despre libertatea de exprimare, ci despre ștergerea unei știri false propagate INTENȚIONAT”, susține Orlea.
La finalul mesajului său, consiliera a atras atenția și asupra unei alte componente a scandalului: comentariile misogine îndreptate către femeile din fotografii.
„Să nu mai judecăm femeile după cum se îmbracă și arată. Ar fi trebuit să trecem peste asta cu mult timp în urmă”, a transmis Martina Orlea.
Începe școala. Când sunt vacanțele, cine termină mai devreme și ce se schimbă la Bacalaureat
Un stat american, redenumit de Trump în „New America”? Imaginea care a stârnit reacții
Începe noul an școlar 2026-2027. Calendarul complet al cursurilor și vacanțelor
Dublu record național la triatlon: Noelle Dărăbanț și Zsombor Deak au rescris istoria la Podersdorf
