Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, la deschiderea Summit-ului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării de la Palatul Cotroceni, că dezinformarea nu mai este doar o problemă de democrație sau de etică, ci una care afectează direct prosperitatea și coeziunea unei societăți prin distrugerea încrederii dintre cetățeni și în instituțiile statului.
Șeful statului a explicat că fenomenul dezinformării a devenit mult mai complex decât în trecut, fiind coordonat pe mai multe planuri și susținut de tehnologie.
Din acest motiv, și reacția autorităților trebuie să fie una coordonată și eficientă.
El a avertizat că efectele informațiilor false nu se limitează la politică, ci se extind și în domeniul medical, economic sau al siguranței femeilor.
Ca exemplu, Nicușor Dan a menționat situațiile în care victime ale abuzurilor refuză să poarte brățări electronice de protecție din cauza unor speculații și informații false răspândite online.
Președintele a subliniat că statul trebuie să comunice „coerent, strategic și uman, nu propagandistic” și să ajungă acolo unde se află publicul. El a criticat faptul că mulți politicieni rămân concentrați pe dezbaterile televizate, în timp ce pe platforme precum TikTok circulă alte subiecte și teorii în care milioane de oameni ajung să creadă.
„Noi, politicienii, suntem prin talk-show-uri și ne certăm unii cu alții, iar pe TikTok sunt alții. Uneori, jurnaliștilor li se pare ridicol să pună întrebări despre lucruri în care 30% dintre oameni sunt deja convinși că sunt reale pe rețelele sociale”, a afirmat Nicușor Dan.
El a insistat că instituțiile statului trebuie să comunice rapid, obiectiv și adaptat modului în care diferite categorii de public consumă informația.
- Nicușor Dan, pentru Le Monde: România nu are o adevărată politică de apărare împotriva dezinformării
Nicușor Dan a făcut apel şi la educație, subliniind că educația media este o chestiune de securitate națională.
Iată principalele sale declaraţii:
- Dezinformarea nu este doar o chestiune de democraţie, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate. Pentru că există o corelaţie între încrederea din interiorul unei societăţi şi prosperitatea acelei societăţi. Dezinformarea exact acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăţi
- Nu mai este dezinformarea de azi, cum ştim, nu mai este succesiune de operaţii ad hoc, este de multiple planuri şi se bazează pe tehnologie.
- De aceea, răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat.
- Şi nu e vorba numai de politică în sensul restrâns al termenului. Avem dezinformare în zona medicală şi asta costă, costă resurse şi costă chiar vieţi. Avem dezinformare în zona economică.
- Avem dezinformare în zona, de exemplu, a siguranţei femeilor, victime ale abuzului, unele dintre ele refuză să poarte brăţara electronică, din diferite speculaţii care au ajuns la ele
- Ce este dezinformarea în raport cu democraţia? Ce e democraţia? Foarte pe scurt, democraţia înseamnă nişte oameni care încearcă să se influenţeze în mod legitim unii pe alţii pentru ca împreună să ia deciziile cele mai bune pentru ei ca societate.
- Şi ce este dezinformarea? Înseamnă să perverteşti acest mecanism, adică să dezechilibrezi ierarhia de argumente în mod artificial şi să introduci nişte elemente factual false promovându-le să le faci adevărate.
- Şi în felul ăsta ataci democraţia însăşi. Şi atunci noi trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori şi de acţiuni legitime pe care societatea o produce pentru ea însăşi, fără să ne atingem de posibilitatea omului de a exprima, a cetăţeanului de a exprima orice idee, opinie, evaluare doreşte
- Comunicăm strategic, dar oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când deschidem gura
- Statul trebuie să comunice coerent şi strategic şi dacă se poate uman şi nu propagandistic, cum din păcate politicianul încurajat de consultanţi o face adesea şi apoi când comunică trebuie să se ducă acolo unde e publicul.
- Pentru că vedem că noi toţi politicienii suntem prin talk show-uri, ne certăm unii cu alţii şi pe TikTok sunt alţii. Sunt unele subiecte pe care le dezbatem noi între noi la televizor şi altele sunt subiectele pe care le dezbat oamenii pe TikTok.
- Şi chiar uneori jurnaliştilor li se pare ridicol să pună politicianului o întrebare de care 30% dintre oameni sunt deja convinşi că e o realitate pe reţele sociale
- Trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori (…) fără să ne atingem de posibilitatea cetățeanului de a exprima orice opinie, evaluare dorește
- Instituţiile statului, pe de o parte, trebuie să comunice obiectiv, pe de altă parte, trebuie să fie capabile să se ducă acolo unde publicul este şi să fie capabile să răspundă în ritmul în care diferite segmente ale publicului se aşteaptă să primească un răspuns.
- E nevoie, evident, de cooperare între instituţii, e nevoie să înţelegem ce au făcut alţii bine şi de asta felicit organizatorii că au adus la întâlnirea de azi reprezentanţi ai instituţiilor europene
O diversiune, un pariu curajos sau o fantezie? Cea mai derutantă mișcare a lui Trump privind Iranul este puțin probabil să funcționeze
Razii de amploare la Sintești după o lună de urmărire cu drone: 136 de tone de deșeuri au fost confiscate (Video)
Ziua Copilului la Parlament: Cupa Stelei din 1986, elicoptere, simulatoare de zbor și lecții despre siguranța online
FCSB și-a găsit jucător U21: „Avem mari speranțe la el”
