Un complet de judecători ai Curții de Apel București a decis, în data de 19 martie, achitarea pentru abuz în serviciu și spălare de bani a lui Marian Vanghele, fostul primar al Sectorului 5, iar pentru luarea de mită de 30 de milioane de euro, conform rechizitoriului procurorilor, încetarea procesului penal, faptele fiind prescrise.
Astfel s-a încheiat un deceniu de procese, cu zeci de amânări, schimbări de judecători și reluarea audierilor martorilor, prin care unul dintre cei mai corupți oameni politici, lider PSD, a scăpat basma curată și a rămas cu banii în urma unei operațiuni de salvare, controlată de judecătoarea Lia Savonea, actuala președintă a Curții Supreme de Justiție.
Un complet de judecători, din care a făcut parte și Lia Savonea, a decis în luna ianuarie 2025 că prescripția curge de la momentul în care Marian Vanghelie a pretins prima mită și nu de la ultima. Adică a mutat aplicarea prescripției cu 7 ani în urmă, în 2007, atunci când primarul a început să primească bani de la denunțător, și nu din anul 2014, când denunțătorul a oferit o ultimă sumă ca mită și a anunțat autoritățile.
Cazul de mai sus a fost descris pe larg în documentarul Recorder, care a făcut o radiografie șocantă a corupției din sistemul de justiție, provocând o reacție de uimire și revoltă într-o mare parte a societății românești.
Pactul
Mecanismul scăpării marilor corupți atât de închisoare, cât și de returnarea prejudiciului, prin crearea unui vid legislativ în jurul “prescripției”, urmat de realizarea unui cadru juridic favorabil extinderii artificiale a acesteia în favoarea infractorilor, prin decizii controversate ale CCR și ale jurisprudenței, a reprezentat fundamentul unui pact încheiat între PSD-PNL și magistrați, sub autoritatea președintelui Klaus Iohannis.
Pactul prevedea protecția oamenilor politici în fața legii în cazul unor acuzații de corupție în schimbul unor uriașe privilegii materiale - salarii și pensii - acordate magistraților, la care se adăuga și controlul total al sistemului de justiție de către tripleta Curtea Supremă, CSM, secția judecători, și Inspecția Judiciară, toate aflându-se sub influența și autoritatea Liei Savonea.
“În anul 2022 a existat un efort coordonat de a subordona instituții independente unor interese de grup. În acele grupuri de reflecție se urmărea ștergerea trecutului dosarelor instrumentate și blocarea funcționării Justiției…”, a declarat Crin Bologa, fost șef al DNA, la o dezbatere din ianuarie 2026, care a avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
“Gândiți-vă la un contract de construcții pentru autostradă, care în România poate dura între 5, 10 ani. Sunt pretinși banii la începerea contractului și tot primește bani pe parcurs. Procurorul îl prinde printr-un flagrant peste 5 ani, 6 ani, 7 ani. Prescripția se calculează de la pretinderea inițială și nu are nicio importanță fapta de primire a banilor, dovedită prin flagrant…”, a explicat Crin Bologa, fost procuror anticorupție, la vremea respectivă.
Justificarea
Decizia din 16 iulie, prescurtată ca LIN II, a Curții de Justiție a Uniunii Europene este a doua care vine să demonteze mecanismul corupt de asociere dintre politicienii români și magistrați, după o primă decizie a CJUE, din anul 2023.
“…legea națională nu prevede criterii specifice în baza cărora instanța statului membru să poată evalua, în prealabil, riscul sistemic de impunitate generat de aplicarea acestui standard național în cazul infracțiunilor de fraudă gravă ce aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene…”, se arată în decizia CJUE.
Cu alte cuvinte, mecanismul păstorit de judecătoarea Lia Savonea încalcă dreptul Uniunii Europene și aduce atingere cetățenilor comunitari, deoarece legea română nu-i pedepsește și nu recuperează prejudiciul în cazul celor care deturnează fonduri europene.
Pe de altă parte, marea corupție din România se bazează exact pe fraudarea banilor care vin în țară prin programele de finanțare ale Uniunii.
Orice deturnare importantă a resurselor publice are, într-un fel sau altul, legătură cu bugetul Uniunii.
La scurt timp după publicarea deciziei, Lia Savonea a reacționat printr-un comunicat în care încearcă să-și apere poziția, dar se pierde într-o tentativă de a justifica scăparea infractorilor prin faptul că aceasta a reprezentat o acțiune de protejare a drepturilor fundamentale ale omului.
“Misiunea instanței supreme este aceea de a asigura aplicarea loială, coerentă și previzibilă a dreptului, în deplinul respect al ordinii juridice europene, respectiv a dreptului Uniunii Europene, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Constituției României. Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept”, a scris judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prejudiciul
Din comunicat se observă o acceptare a deciziei CJUE și justificarea modului în care s-a procedat până acum. Nu există o argumentație legată de autoritatea sau jurisdicția Curții Europene, ceea ce indică o acceptare a înfrângerii de către Lia Savonea.
Prestigiul ei la nivelul sistemului juridic european e grav afectat după două înfrângeri consecutive pe aceeași temă.
Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun ale unui stat membru sunt ținute de deciziile curții constituționale, precum și de cele ale instanței supreme ale acestui stat membru și nu pot, din acest motiv și cu riscul angajării răspunderii disciplinare a judecătorilor în cauză, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară unor dispoziții ale dreptului Uniunii care au efect direct.
Curtea Europeană de Justiție, prima decizie pe prescripție, iulie 2023
Principalul efect al deciziei Curții Europene este acela că mecanismul corupt al extinderii prescripției nu mai poate fi aplicat în cadrul niciunui proces în desfășurare în care prejudiciul are legătură cu bani europeni, de orice fel.
Dacă e vorba de alte tipuri de deturnări de fonduri publice, rămâne la decizia judecătorilor, dar CJUE subliniază clar că dreptul european are întâietate asupra celui național.
După înfrângerea la CCR în ce privește pensiile speciale ale magistraților, această nouă decizie vine să clatine și mai mult sistemul creat de Lia Savonea, care a protejat ani de zile elita coruptă a statului român.
România dorește reconsiderarea unei viitoare taxe pe carbon, dar doar pentru carburanți. Cât de mult ne-ar scumpi viața taxa pe carbon?
Discuții pe Legea salarizării, la Cotroceni. Burnete: Ministerul Muncii va publica proiectul cât de curând
Radu Drăgușin a numit factorul decisiv care l-a făcut să aleagă transferul la Fiorentina: "A influențat decizia"
Nu contează doar cât stai jos, ci și cât de rar te ridici! Ce a arătat un studiu de anvergură
