România nu spune și nu face nimic, în vreme ce Republica Moldova se află într-una din cele mai grave crize de securitate din ultimii ani.
Șase aparate de zbor fără pilot au survolat Republica Moldova la sfârșitul săptămânii, iar cinci dintre ele au explodat la sol, provocând incendii și pagube.
Cu patru zile înaintea acestui atac, parlamentarii formațiunilor pro-ruse au inițiat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu. Inițiativa lor nu are șanse, dar procedura face parte din războiul hibrid, la fel și interminabila criză politică din România, după cum sugera generalul în rezervă Adrian Ciolponea, până de curând militarul român cu funcția cea mai importantă în NATO.
Țintele Rusiei
Generalul Ciolponea spunea la jumătatea lunii septembrie în primul său interviu după trecerea în rezervă, acordat cotidianului Libertatea, că până în 2030, Rusia își va reface total capacitatea de luptă și că Europa mai are doar trei ani până atunci, „când Vladimir Putin sau cine va urma va lua o decizie cu ce va face cu această mașinărie de război”.
Generalul român crede că Rusia nu vrea să ocupe Europa, Berlinul sau Pariscul, dar că „poate folosi această probare continuă a graniței NATO și ocuparea temporară a teritoriului, vorbim de baltici, Polonia sau chiar România, pentru un schimb strategic cu SUA”. Și că, oricum, „pentru Federația Rusă, ce e temporar e permanent”.
România e deci pe lista scurtă a Rusiei. La fel și Republica Moldova, despre care fostul șef al CIA, David Petreus, declara în urmă cu două săptămâni că, „cel mai probabil”, va fi următoarea țintă a Moscovei.
Ce poate face această mică republică neutră fără ajutorul României? Deocamdată, după ideea parlamentarilor pro-ruși de suspendare a președintei Maia Sandu, România nu a spus nimic, nici prin Ministerul Afacerilor Externe, nici prin Administrația prezidențială, iar tăcerea s-a păstrat și după atacul cu drone și rachete.
Nu e chiar un abandon, ci o formă de ignorare a crizei securitare de peste Prut, într-un moment în care Bucureștiul nu poate să-și stăpânească propriile sale crize suprapuse.
La Națiunile Unite, Nicușor Dan a numit R.Moldova „a doua țară cea mai afectată de război” și a promis sprijin politic și cooperare militară. Spațiul aerian al R.Moldova a fost încălcat de 44 de ori anul acesta de dronele rusești, iar 13 incidente s-au finalizat cu explozii.
România are o linie coerentă de politică externă cu Republica Moldova și Ucraina, dar pare mai degrabă o linie declarativă în concordanță cu incapacitatea instituțională de a o executa.
Pe de altă parte, ignorarea Chișinăului în momente atât de dure ar putea avea legătură cu aceeași teamă de Moscova care a paralizat România până acum câteva luni, când Bucureștiul a început să doboare dronele rusești care intră pe teritoriul țării.
În România anul acesta au avut loc 27 de pătrunderi neautorizate: cele mai recente incursiuni au avut loc în județele din nord-estul țării. Tiparul atacurilor începe să se schimbe, după ce două drone rusești au ajuns în județele Suceava și Iași fără să fie depistate.
E vorba de noi teste pe care le face Rusia pentru a se lămuri că într-adevăr aceste zone sunt neacoperite de radare. Zona dunăreană rămâne expusă, fiindcă Rusia vrea să distrugă infrastructura porturilor ucrainene, așa că drone sau doar bucăți din aceste aparate fără pilot continuă să cadă peste tot în Delta Dunării.
Grânele din Marea Neagră, ca petrolul din Strâmtoarea Ormuz
Nici în apropierea platformei Neptun Deep, cu cea mai mare rezervă de gaz natural din Europa Centrală și de Est, nu pare să aibă acoperire radar, de vreme ce dronele depistate în zonă au fost văzute prima dată de vase comerciale care treceau întâmplător pe acolo.
Marea Neagră fierbe, războiul maritim a devenit un război comercial. Rusia atacă toate navele care se îndreaptă spre coasta ucraineană sau care pleacă de acolo spre Mediterana și mai departe: Caitlin Welsh, expertă în securitate alimentară, compară situația grânelor din Marea Neagră cu cea a petrolului din Strâmtoarea Ormuz (Yahoo Finance).
Blocada rusă asupra porturilor ucrainene persistă, iar navele cu pavilion străin care se apropie de porturile ucrainene sunt atacate direct și fără menajamente.
Chiar în acest weekend, inginerul mecanic de pe o navă sub pavilion liberian a fost omorât și alți trei membri ai echipajului răniți, după ce nava lor a fost lovită de ruși.
În același timp, Ucraina vrea să scoată din joc orice afacere care ajunge să susțină industria de război rusească, așa că la jumătatea lunii august, Ucraina a lovit baza navală și terminalele de cereale din Novorossiîsk, iar în iulie, petrolierele care încărcau de la terminalul kazah din același port au fost de asemenea lovite.
Financial Times a scris atunci că Statele Unite i-ar fi cerut lui Volodimir Zelenski să oprească loviturile din zonă. Zilele acestea purtătorul e cuvânt al Kremlinului a spus că Rusia vrea să blocheze complet livrările de armament și combustibil către armata ucraineană prin Marea Neagră. La rândul ei, Turcia cere de mai multă vreme un moratoriu care să redea vaselor comerciale siguranța navigației în Marea Neagră.
Ce face România pentru a se apăra?
România exersează hazardul, în vreme ce din toate părțile informațiile sugerează că Rusia vrea să testeze serios granițele statelor NATO aflate pe Flancul Estic. O precizează un document CIA despre care a vorbit premierul polonez Donald Tusk, o spune Adrian Ciolponea, generalul român care a lucrat până de curând la vârful NATO, șeful spionajului german, ministrul Apărării de la Berlin, documentele serviciilor secrete de la Varșovia.
- Ce face România pentru a se apăra în caz de nevoie?
- Ce ajutor îi oferă Republicii Moldova?
- De ce Bucureștiul nu începe să de pregătească pentru posibilitatea unei invazii rusești?
- De ce nu vor oficialii români să-i pregătească pe oameni, după modelul nordic?
- Cu ce arme ar putea opri România o eventuală înaintare a Rusiei?
- Oare oficialii români cred că nu e nevoie să se pregătească, fiindcă oricum vin aliații să ne apere?
- Sau mai degrabă sunt intimidați de Moscova?
Deja un partid de 40% în sondaje a anunțat că nu votează niciun guvern până când Călin Georgescu nu e scos din arestul preventiv. Fire tot mai consistente din R. Moldova și România scot la iveală legături periculoase cu Rusia.
Ziua 1685 Dublă lovitură mortală cu Banderol. 4 ambasade străine sfidează Rusia. La Moscova s-a strigat: Jos cu țarul! (Video)
Exerciții militare în mai multe zone din țară: rezerviști chemați în București și Ilfov, trageri cu muniție de război în Tulcea
La fix 5 luni de la căderea lui Bolojan, Nicușor Dan face noi consultări la Cotroceni și va anunța al patrulea premier. Să fie Predoiu?
Decizia luată de UEFA în cazul arbitrului Urs Schnyder, după eliminarea controversată a lui Radu Drăgușin
