Curtea Constituțională a respins miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul Ilie Bolojan în conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
E vorba despre majorări salariale pe care chiar magistraţii au decis că e firesc să şi le acorde retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Procesul în instanță continuă, astfel că disputa privind plata celor aproximativ 4,8 miliarde de lei nu este închisă.
CCR a stabilit că între Guvern și Înalta Curte nu există un conflict juridic de natură constituțională în această chestiune.
Curtea Constituțională a luat decizia cu majoritate de voturi.
Ce a sesizat Bolojan
Sesizarea lui Bolojan a fost depusă în iulie, după ce Curtea de Apel București obligase Ministerul Finanțelor să asigure fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Miza financiară este uriașă. Înalta Curte a solicitat plata unor restanțe de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar hotărârea instanței prevede și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce ar însemna circa 48 de milioane de lei pe zi.
Guvernul a susținut că instanţele trebuie să aplice legea, nu să o judece sau să o modifice, iar în acest caz judecătorii s-ar fi substituit Executivului și Parlamentului. Bolojan a acuzat că decizia instanței ar reprezenta o ingerință în activitatea Executivului.
Argumentele CCR
CCR explică de ce a respins sesizarea premierului: Curtea Constituțională nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești.
Atribuția prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție (adică rolul CCR de a soluționa conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice) nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar.
În opinia majoritară de la CCR, motivele invocate de Guvern se referă la aspecte care țin de activitatea instanței judecătorești, precum soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca fiind urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile.
Potrivit CCR, aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională.
Ce urmează
Prin decizia de miercuri, CCR nu tranșează însă plata efectivă a banilor. Procesul privind restanțele salariale își urmează cursul în instanțele de drept comun, urmând să fie stabilit dacă și în ce condiții Guvernul trebuie să achite sumele solicitate.
În mod normal, recursul împotriva unei decizii de la Curtea de Apel București se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Însă, în acest caz, ÎCCJ este chiar reclamantă (parte în proces). Rămâne de văzut cum va evolua speţa şi dacă ÎCCJ va judeca singură în favoarea sa.
Sesizarea privind Programul SAFE se amână
Tot azi, alt dosar aflat pe masa judecătorilor constituționali a vizat cererea depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în cazul OUG 38/2026.
Grindeanu cere CCR să stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția prin adoptarea și trimiterea spre publicare a ordonanței privind Programul SAFE după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiune de cenzură.
CCR a amânat decizia pentru 22 octombrie.
