Guvernul va analiza, în ședința de joi, o notă privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Documentul figurează pe ordinea de zi a ședinței de guvern și vizează evaluarea oportunității ca Executivul să solicite intervenția Curții Constituționale pentru soluționarea unui posibil conflict între cele două autorități publice.
În această etapă, Guvernul nu sesizează efectiv CCR, ci analizează dacă sunt întrunite condițiile pentru formularea unei astfel de cereri.
"Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului", se arată în nota semnată de secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec.
Amintim că ÎCCJ a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan.
Proiectul de buget pe 2026 transmis inițial de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică (sic!) care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, susținea atunci Curtea Supremă.
Cod portocaliu și galben de furtună pentru toată țara. Unde va mai fi extrem de cald
Ruptură în Biserica Catolică: Vaticanul excomunică episcopii unei grupări tradiționaliste și îi avertizează pe credincioși
Ziua 1590 Valuri de rachete și drone au lovit Kievul. Zeci de victime, Zelenski s-a intors de urgență în țară. Atac la o rafinărie de petrol din Rusia (Foto)
Sorana Cîrstea, pe cale să dea lovitura carierei: Locul pe care a ajuns în clasamentul WTA LIVE
