Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce instanța supremă a dat în judecată Executivul pentru plata restanțelor salariale ale magistraților.
În opinia Guvernului, ÎCCJ și-a depășit atribuțiile constituționale, intervenind în domeniul bugetar, care aparține exclusiv puterii executive și Parlamentului.
Anunțul a fost făcut de premier într-o conferință de presă susținută după ședința de guvern.
Guvernul: Instanța s-a substituit Executivului și Parlamentului
Bolojan a spus că sesizarea CCR a fost făcută la propunerea Ministerului Finanțelor. „Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a decide cum sunt distribuiți banii publici din bugetul de stat”, a declarat premierul.
El a susținut că elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și repartizarea fondurilor reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a afirmat Bolojan.
Aproape 8 miliarde de lei și penalități de 48 de milioane pe zi
Premierul a explicat că, la sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a acționat în judecată Guvernul, solicitând plata a 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante și penalități.
Potrivit lui Bolojan, Curtea de Apel București a admis rapid acțiunea în primă instanță și a stabilit inclusiv penalități de 1% pe zi din suma solicitată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei pe zi.
„Este o sumă enormă, aproximativ 9 milioane de euro pe zi”, a spus premierul.
El a adăugat că, pe lângă cele 4,8 miliarde de lei solicitate de ÎCCJ, mai există cereri similare formulate de parchete, în valoare de aproximativ 3 miliarde de lei.
„Ar fi un precedent periculos”
În opinia premierului, dacă hotărârea va rămâne definitivă, orice ordonator principal de credite nemulțumit de bugetul primit ar putea obliga Guvernul, prin instanță, să îi aloce fonduri suplimentare.
„Acest conflict poate crea un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Oricine s-ar considera nedreptățit ar putea obține pe calea contenciosului administrativ obligarea Ministerului Finanțelor să îi suplimenteze bugetul, sub presiunea unor penalități”, a avertizat Bolojan.
Premierul a susținut că o astfel de situație ar pune în pericol respectarea țintei de deficit bugetar și angajamentele asumate de România față de instituțiile europene.
El a mai afirmat că, în prezent, Guvernul interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență pentru modificarea bugetului și că, potrivit legii, o rectificare bugetară nu poate fi făcută înainte de publicarea raportului privind execuția bugetară pe primul semestru.
UPDATE - Înalta Curte acuză presiuni
Într-un comunicat de presă emis joi, după anunțul lui Bolojan, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îl acuză că „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”, prin declarațiile pe care le-a făcut atunci când premierul interimar a anunțat decizia Guvernului interimar de a sesiza Curtea Constituțională în chestiunea restanțelor salariale câștigate de magistrați.
Instanța supremă arată că a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare și menționează că „nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte”. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice, precizează sursa citată.
„Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline.
Potrivit ÎCCJ, competenţele guvernului interimar nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, „nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie”.
„O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public”, subliniază instanța supremă.
„Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”, se arată la finalul comunicatului.
Parchetul General e solidar cu Înalta Curte
Ministerul Public, condus de procurorul general Cristina Chiriac, se solidarizează cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
Parchetului General subliniază, într-un comunicat citat de Agerpres, că independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean.
Instituția arată că judecătorii și procurorii trebuie să-și poată exercita atribuțiile exclusiv în baza Constituției și a legii, fără presiuni, intimidări sau ingerințe din partea vreunei autorități ori a altor factori externi.
„Divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă acestea trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție, cu respectarea independenței autorității judecătorești și fără manifestări care pot afecta încrederea publicului în actul de justiție”, mențonează instituția.
Ministerul Public apreciază poziția exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind necesitatea protejării independenței justiției și reafirmă că apărarea acestei valori constituționale reprezintă o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor statului.
ÎCCJ a dat în judecată Guvernul
Amintim că ÎCCJ a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan.
Proiectul de buget pe 2026 transmis inițial de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică (sic!) care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, susținea în martie Curtea Supremă.
Pasagerul aproape aspirat prin hubloul unui avion a povestit clipele de coșmar și ce reproșuri are la adresa echipajului
Cele mai răspândite mituri despre hormoni, demontate de știință. Ce este adevărat și ce nu despre cortizol, testosteron sau melatonină
Vlad Chiricheș și-a decis viitorul după plecarea de la FCSB
Trump lovește din nou Canada cu tarife de 50%, pentru a combate "discriminarea" produselor americane
