Luca cel bun

octavian.serban

Președinte KNOMACONS

Octavian Șerban este cercetător, profesor și doctor în economie, specializat în managementul cunoașterii, dezvoltare regională și politica de productivitate și competitivitate, autor al publicației ”Knwoledge Economy Pyramid: transforming knowledge value in increasing productivity and competitiveness”.
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Crearea și instalarea noului guvern reprezintă o provocare pentru clasa politică pro-occidentală, dar și o oportunitate și o problemă de logică în același timp.

Se pare că persoana posibilului nou premier, profilul, cariera, experiența și imaginea publică sunt argumente solide pentru a sprijini demersul de formare a noului cabinet de miniștri.

Pentru ca acest demers să izbândească trebuie abordată o manieră constructivă, bazată pe onestitate, dialog, eficientizare și atingerea rezultatului. Orice altă polemică despre dreapta – stânga, procente, interese electorale trebuie inhibată și creată o platformă de respect reciproc între părțile implicate, dar și respect față de cetățeni.

Rămânând în sfera pragmatismului, avem următoarele coordonate:

  • Inputuri: un premier desemnat, patru partide politice, 15 ministere
  • Context: criză economică, criză politică
  • Obiectiv: necesitatea instalării noului guvern
  • Scop: punerea cât mai rapidă în practică a unui program de guvernare
  • Constrângeri: nu extremism la guvernare
ADVERTISING

Înainte de a împinge în față diverse nume, ca apoi să li se asocieze diverse portofolii mai mult sau mai puțin corelate cu experiența protagoniștilor, poate ar fi bine să fie așezată matricea sistemului de guvernare.

Pentru o justă abordare, Guvernul poate fi grupat în 5 domenii strategice, fiecăruia atribuindu-se ministerele relevante, astfel:

  1. Domeniul Economic – format din următoarele ministere: Economie, Dezvoltare Regională, Transporturi;
  2. Domeniul Financiar și Relații Externe – format din ministerele: Finanțe, Fonduri Europene, Externe
  3. Domeniul Siguranței – cu următoarele ministere: Apărare, Interne, Justiție
  4. Domeniul Socio-Cultural – alcătuit din ministerele: Educație, Muncă, Sănătate, Cultură
  5. Domeniul Resurselor Naturii – compus din ministerele: Agricultură, Mediu

Pentru a păstra o abordare cât se poate de transparentă și cooperantă, fiecare domeniu trebuie alocat unui partid politic cu mandatul ferm de a se ocupa strict de sfera respectivă de cuprindere, de a aduce plus-valoare și de a reprima orice atac la partidele care gestionează celelalte domenii.

Mai departe, într-o manieră deschisă, partidul cu reprezentativitatea cea mai mare în Parlament să fie invitat să-și aleagă unul din cele 5 domenii, urmat pe rând de celelalte 3 partide, păstrând același principiu de reprezentativitate.

Pentru a acoperi toate cele 5 domenii și pentru a da un plus de obiectivitate și profesionalism noului format, domeniul care rămâne neatribuit partidelor politice să fie încredințat unor tehnocrați, specialiști de marcă în domeniul respectiv, personalități marcante și fără nici cea mai mică interferență cu politica.

Odată cadrul stabilit, se pot desemna un număr de 2 – 3 vicepremieri (poate că ar fi bine ca și aceștia să fie tehnocrați) care să asigure corelarea domeniilor respective, care să găsească soluții la eventualele divergențe și care să vegheze la armonizarea acțiunilor la nivelul întregii echipe guvernamentale, cu scopul de a crea sinergie, coerență și eficacitate.

În continuare, în cadrul domeniului fiecăruia dintre partidele politice, acestea să desemneze 3 – 4 candidați pentru fiecare portofoliu, lăsând posibilitatea premierului de a alege persoana potrivită, compatibilă cu stilul și modul de lucru ce urmează a fi abordat. În paranteză fie spus, poate e momentul să vedem mai multe doamne în echipa de guvernare.

Mesajul clar pe care îl poate da premierul desemnat este jos armele, eliminarea concurenței distructive și abordarea cooperării, complementarității, creativității și încurajarea inițiativei. Măsurarea rezultatelor unei bune guvernări nu se face în replici înțepate la televizor, în delimitări partizane, în provocări și atacuri.

O bună guvernare se materializează în strategii implementate și rezultatele acestora, în reforme realizate și impactul lor, în ținte atinse și sustenabilitate. E timpul să ieșim din retorica ieftină de luptă politică, din arțagul împământenit pe plai mioritic, din plesneala rânjită și glumițele de șantier.

Guvernul nu este al partidelor politice, nu este al unor titulari de portofolii sau emanați politici, Guvernul României este al poporului român. Dacă toate acțiunile întreprinse duc la consolidarea unei dezvoltări pe termen lung, la creșterea bunăstării și calității vieții oamenilor, atunci campaniile electorale nu vor mai fi lupte sterile, ci concretizări ale performanței înregistrate.

Cumva, trebuie ieșit din abordarea măruntă a jocurilor de culise, a stratagemelor și capcanelor întinse și trebuie ridicat nivelul la statutul pe care îl merită o națiune puternică, dinamică, prosperă și respectată la nivel european, cel puțin.

Deci întrebarea fundamentală nu este pe cine cheamă Luca (atenție la sens!), ci la ce nivel se va ridica modul de relaționare cu actorii din piesă. Rămânem încremeniți în proiect sau profităm de această cumpănă și ieșim în lumea mare. Să te vedem Luca!

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google