Curtea Constituțională a României a stabilit joi că a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea Ordonanței de Urgență referitoare la Programul SAFE.
CCR a admis sesizarea depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care susține că Executivul demis nu mai avea dreptul să adopte acte normative cu putere de lege și că a intervenit peste proiecte aflate deja în dezbaterea Parlamentului. Decizia este definitivă.
Asta după ce Curtea Constituțională a amânat de mai multe ori pronunțarea în acest dosar până când a ajuns la Palatul Victoria alt guvern.
Curtea a constatat că Guvernul şi-a exercitat competenţa de a adopta ordonanţe de urgenţă cu depăşirea rolului său constituţional, întrucât ordonanţele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moţiune de cenzură nu se încadrează în competenţa de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituţie.
Care au fost argumentele CCR:
- Principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, impune ca fiecare autoritate să-şi exercite atribuţiile sale în limitele stabilite de Constituţie. Obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, consacrată de art.1 alin.(5) din Constituţie, se aplică inclusiv atunci când autoritatea apreciază că acţiunea sa ar răspunde unei nevoi publice urgente.
- Prin moţiunea de cenzură, Parlamentul şi-a exercitat dreptul de a retrage încrederea Guvernului şi de a pune capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanţe de urgenţă de către acelaşi Guvern înlătură consecinţa practică a acelei decizii parlamentare.
”Loialitatea constituţională în raporturile dintre Guvern şi Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenţei, durata efectivă a competenţei sale de legiferare. Or, tocmai Parlamentul este autoritatea care, prin retragerea încrederii, a încheiat mandatul politic în cadrul căruia acea competenţă putea fi exercitată”, arată CCR.
Curtea a reţinut şi că posibilitatea acordată Guvernului de a asigura continuitatea până la instalarea unui Guvern cu puteri depline nu echivalează cu prelungirea mandatului politic în forma sa anterioară, întrucât Constituţia distinge între Guvernul care exercită mandatul întemeiat pe încrederea Parlamentului şi Guvernul care, după încetarea acelui mandat, asigură administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului său.
Tot joi, CCR a amânat decizia privind sesizarea Avocatului Poporului, care a cerut constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență SAFE.
Ce îi reproșează Grindeanu Guvernului Bolojan
Sorin Grindeanu a sesizat CCR în legătură cu OUG 38/2026, adoptată în ziua de 5 mai 2026, când Parlamentul a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial abia pe 8 mai, după demiterea Executivului.
Liderul PSD a susținut că, odată cu retragerea încrederii Parlamentului, Guvernul putea să se ocupe doar de administrarea curentă a treburilor publice, fără să mai exercite atribuții de legiferare delegată.
În sesizare, Grindeanu a invocat două probleme distincte:
- Prima este adoptarea și trimiterea spre publicare a ordonanței după votarea moțiunii de cenzură.
- A doua privește faptul că actul normativ ar fi reglementat soluții legislative pentru care existau deja proiecte și propuneri aflate în procedură parlamentară.
Potrivit președintelui Camerei Deputaților, prin această conduită, Guvernul s-ar fi substituit Parlamentului, care este, potrivit Constituției, unica autoritate legiuitoare a țării.
Ce a cerut Grindeanu Curții Constituționale
Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate că ordonanța a fost adoptată cu depășirea competențelor constituționale ale unui guvern demis și că acest lucru este incompatibil cu prevederile Constituției.
De asemenea, el a solicitat stabilirea conduitei pe care autoritățile trebuie să o urmeze pentru restabilirea ordinii constituționale. Printre cererile formulate se numără obligarea Guvernului să nu mai emită acte normative cu forță de lege cât timp exercită doar atribuții de administrare curentă și recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua dezbaterea proiectelor legislative din domeniile reglementate prin ordonanță.
Cum rămâne cu contractele semnate
Ordonanța SAFE nu este același lucru cu legea SAFE, ceea ce înseamnă că toate contractele de achiziții care au fost semnate au fost semnate in baza altei legislații, arată Ana Birchall, fost ministru al Justiției, într-un mesaj postat pe Facebook după anunțarea deciziei CCR.
"Mai mult, azi CCR a amânat decizia pe cererea Avocatului Poporului de a constata neconstituționalitatea Ordonanței de urgență SAFE pe care probabil că o vor invalida la următorul termen", a scris ea.
În opinia sa, din punct de vedere legal, conflictul juridic de natură constituţională invocat de Sorin Grindeanu în sesizarea CCR nu mai există, deoarece Guvernul Bolojan nu se mai află la Palatul Victoria.
Totodată, Birchall apreciază că este foarte posibil ca Guvernul Niculescu să dea o altă Ordonanță de Urgență privind anumite probleme punctuale tehnice.
