De la costul tot mai ridicat al vieții și dificultatea de a-și cumpăra o locuință până la presiunea școlară, nesiguranța economică și anxietatea provocată de schimbările climatice, tinerii din Europa se confruntă cu probleme care se suprapun și le amplifică incertitudinea privind viitorul.
Protestele Generației Z nu exprimă doar nemulțumiri individuale, ci și frustrarea unei generații care simte că deciziile care îi vor influența viața sunt luate fără ca vocea ei să conteze suficient, arată o analiză The Conversation.
Tinerii se confruntă cu un viitor din ce în ce mai incert. Deși fiecare generație trece prin perioade dificile în adolescență, presiunile resimțite de Generația Z – cei născuți între 1997 și 2012 – sunt diferite și par să afecteze tot mai multe aspecte ale vieţii.
De la schimbările climatice și problemele de sănătate mintală până la presiunea academică, costurile locuințelor, nesiguranța locului de muncă și incertitudinea economică, tinerii de astăzi trebuie să facă față unui ansamblu complex de așteptări.
Pentru a înțelege frustrările lor, inclusiv cele exprimate prin protestele organizate în Europa, este necesar să privim dincolo de experiențele individuale și să analizăm condițiile sociale care le modelează viețile.
Adolescența a fost mult timp considerată o perioadă a „furtunii și stresului”, pornind de la convingerea că aceasta reprezintă o etapă universală și inevitabilă de tulburări emoționale, conflicte comportamentale și crize de identitate. În ultimii ani, această perspectivă a fost însă tot mai mult contestată.
În loc să fie definită exclusiv prin dificultăți și schimbări perturbatoare, adolescența este privită tot mai mult ca o perioadă a posibilităților, oportunităților și dezvoltării. Însă valorificarea acestui potențial depinde în mare măsură de mediul social în care cresc tinerii.
Un număr tot mai mare de dovezi evidențiază adolescența ca pe o etapă esențială a dezvoltării, cu implicații profunde asupra sănătății și bunăstării viitoare. De asemenea, se recunoaște tot mai mult că adolescența se extinde dincolo de anii adolescenței propriu-zise, continuând până în jurul vârstei de 20 de ani și chiar mai târziu.
Maturizarea sub presiune
În prezent, tinerii cresc sub presiuni intense, care se suprapun adesea, într-o măsură mai mare decât în cazul generațiilor anterioare. Datele studiului Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentele de sănătate ale copiilor de vârstă școlară sugerează că presiunea legată de școală a crescut în numeroase țări între 2002 și 2022.
În 2022, aproape două treimi dintre fetele în vârstă de 15 ani au declarat că se simt presate de volumul de muncă școlară, comparativ cu mai puțin de jumătate dintre băieți. Aceeași cercetare a identificat o scădere a sprijinului perceput din partea familiei și a colegilor.
Cu alte cuvinte, tinerii par să se confrunte cu cerințe tot mai mari, în timp ce unele dintre resursele sociale care i-ar putea ajuta să le facă față devin mai slabe.
În multe contexte, așteptările și criticile părinților s-au intensificat, de asemenea.
Succesul este prezentat tot mai mult ca o responsabilitate individuală, în timp ce traseele educaționale au devenit mai competitive.
În același timp, rețelele sociale pot amplifica tendința de comparație cu ceilalți, supunând realizările, aspectul fizic și stilul de viață al tinerilor unei evaluări publice constante. Pentru mulți dintre ei, există puține momente de respiro în fața presiunii de a performa.
Problemele economice adaugă un nou nivel de presiune. Creșterea costului vieții, cheltuielile ridicate pentru studiile superioare și incertitudinea privind viitorul profesional se numără printre principalele preocupări ale tinerilor.
La nivelul Uniunii Europene, 40% dintre tineri sunt foarte îngrijorați de creșterea prețurilor și de costul vieții. În 2026, sondajele naționale arată că aproximativ 70% dintre adolescenții irlandezi iau în considerare emigrarea pentru a beneficia de condiții de viață mai bune. În Țările de Jos, peste 20% dintre elevii din învățământul secundar se tem că nu vor putea niciodată să își permită să cumpere o locuință.
O planetă tot mai caldă și un viitor incert
Tinerii de astăzi cresc în contextul unei crize climatice tot mai vizibile. Ei aud în mod repetat avertismente cu privire la consecințele schimbărilor climatice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Știu că generația lor va fi afectată în mod disproporționat de această criză.
Pentru unii, acest lucru contribuie la apariția anxietății, îngrijorării, tristeții, furiei și sentimentului de neputință în fața degradării mediului și a incertitudinii privind viitorul. Astfel de temeri, legate de o amenințare globală reală, pot reprezenta o reacție rațională și total de înțeles.
Ceea ce poate face aceste preocupări deosebit de greu de suportat este percepția că deciziile care le afectează viitorul sunt luate adesea fără ca tinerii să fie implicați în mod real sau fără să se țină cont de nevoile lor.
Acest cerc al nedreptății intergeneraționale trebuie recunoscut și abordat. Atunci când oamenii simt că au o influență redusă asupra unor probleme care le vor modela în mod semnificativ viața, pot deveni frustrați.
Dovezile din numeroase țări sugerează că Generația Z se confruntă cu o sănătate mintală mai precară decât generațiile anterioare. Deși tendințele diferă în funcție de cultură și context, studiile de amploare indică o creștere a nivelului de suferință emoțională și a dificultăților psihologice în rândul tinerilor.
Dezbaterile publice se concentrează adesea asupra explicațiilor individuale: timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, reziliența redusă și dificultățile de a face față provocărilor cotidiene. Deși acești factori pot avea un rol, ei nu explică întreaga situație.
Sănătatea mintală este influențată de interacțiunea dintre experiențele individuale și mediile sociale, economice și culturale mai largi în care trăiesc oamenii. Prin urmare, creșterea actuală a problemelor de sănătate mintală nu ar trebui privită ca o problemă exclusiv individuală. Mai degrabă, ea reflectă o reacție la presiunile sociale mai ample cu care se confruntă tinerii în tranziția către viața adultă.
În pofida acestor provocări, ar fi greșit să prezentăm Generația Z ca pe o generație definită exclusiv de anxietate sau pesimism.
Protestele privind locuințele, educația, politicile climatice și inegalitatea economică pot exprima frustrare, dar demonstrează totodată capacitatea tinerilor de a acționa și dorința lor de a influența deciziile care le vor modela viitorul.
Un sondaj realizat în 2025 în rândul a 6.703 tineri din Europa a constatat că 80% dintre respondenții tineri din Germania considerau apartenența la Uniunea Europeană un lucru bun, față de 65% în 2024. În Franța, procentul a crescut de la 53% la 60%. Studiul a evidențiat, de asemenea, importanța pe care tinerii o acordă menținerii costului vieții la un nivel accesibil.
Aceste rezultate contrazic presupunerea că generația actuală de tineri este, pur și simplu, dezinteresată de societate. Tinerii nu sunt destinatari pasivi ai presiunilor sociale. Ei se organizează, pun sub semnul întrebării regulile existente și caută alternative.
Dificultățile cu care se confruntă Generația Z nu sunt în întregime noi. Ceea ce face ca experiența acesteia să fie distinctă este combinația de presiuni și incertitudinea care însoțește tranziția către viața adultă.
În loc să ne întrebăm dacă tinerii de astăzi o duc mai greu decât generațiile anterioare, ar trebui să ne punem întrebări mai utile: în ce fel de societate le cerem să își construiască viitorul? Și ce putem face pentru ca această societate să fie mai sănătoasă, mai echitabilă și să le ofere mai multe motive de speranță?
B.B.
