Inteligența artificială începe să lase urme vizibile pe piața muncii. Deocamdată, efectele nu se văd peste tot, însă în unele domenii numărul angajaților a scăzut mult sub tendința ultimilor ani. Iar cei aflați la început de carieră par să fie cei mai expuși.
Concluziile apar într-o analiză Goldman Sachs asupra piețelor muncii din marile economii dezvoltate, citată de CNBC.
Banca de investiții a constatat că domeniile în care o parte mai mare din activitate poate fi automatizată cu ajutorul AI au înregistrat, în general, o creștere mai lentă a numărului de locuri de muncă disponibile începând din a doua jumătate a anului 2022. Fenomenul este cel mai vizibil în Germania, Australia și Statele Unite.
În sectorul informațiilor și comunicațiilor, unul dintre cele mai expuse la inteligența artificială, creșterea numărului de angajați a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate din 2022 încoace.
Există însă o diferență importantă: în afara Statelor Unite, numărul angajaților din acest sector se menține aproape de tendința pe termen lung sau chiar peste ea.
Call-centerele, printre cele mai afectate
Imaginea devine mai clară atunci când sunt analizate separat domeniile în care AI poate prelua deja o parte importantă din sarcinile făcute până acum de oameni.
Goldman Sachs arată că numărul angajaților din call-centere, industria software, consultanță în management și publicitate a coborât puternic sub tendința istorică în economiile dezvoltate.
Cea mai mare diferență apare în call-centere. În Statele Unite, numărul angajaților din acest sector este cu 39% sub nivelul indicat de tendința istorică. În Canada, diferența este de 33%, iar în Germania, de 27%.
Potrivit Goldman Sachs, aceste cifre sugerează că efectele AI asupra locurilor de muncă încep deja să fie vizibile acolo unde există instrumente care pot automatiza o parte din activitatea angajaților.
Asta nu înseamnă însă că inteligența artificială provoacă deja pierderi masive de locuri de muncă în întreaga economie. Analiza arată, mai degrabă, că efectele sunt concentrate deocamdată într-un număr relativ mic de domenii.
Cei aflați la început de carieră sunt mai vulnerabili
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei îi privește pe tinerii care încearcă să intre pe piața muncii.
Goldman Sachs a analizat evoluția numărului de angajați în peste 800 de ocupații și a constatat că presiunea asociată inteligenței artificiale este mai puternică în cazul joburilor pentru începători.
Explicația ține și de tipul de muncă făcută în primii ani de carieră. Multe dintre sarcinile repetitive sau standardizate care reveneau până acum angajaților cu puțină experiență sunt tocmai cele pe care actualele instrumente AI le pot prelua mai ușor.
Cifrele arată cât de mare este diferența. La nivelul întregii piețe a muncii, o expunere de 10% a unei ocupații la AI este asociată cu o reducere de numai 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de creștere a numărului de angajați în Franța, Canada și SUA.
Pentru angajații aflați la început de carieră, efectul este mai mare: depășește 0,6 puncte procentuale în Australia și 0,2 puncte procentuale în Statele Unite.
Goldman a identificat și un efect negativ în ocupațiile considerate în mod special vulnerabile la înlocuirea prin AI, însă acesta este mai redus.
Concluzia băncii este că presiunea AI asupra angajărilor poate fi deja observată în datele din mai multe țări, dar nu este, cel puțin pentru moment, un fenomen generalizat.
- Inteligența artificială ar putea elimina milioane de locuri de muncă în 2026, avertizează „nașul AI”
AI este deja folosită de până la 20% din economiile dezvoltate
Schimbările de pe piața muncii vin în condițiile în care inteligența artificială este adoptată tot mai rapid.
Pentru a vedea cât de răspândită este tehnologia, Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje realizate în mai multe țări. Concluzia: în principalele economii dezvoltate, rata de adoptare a AI este în prezent de aproximativ 15%-20%.
În frunte se află Franța, Statele Unite, Țările de Jos și Marea Britanie. La celălalt capăt al clasamentului, printre economiile dezvoltate în care AI este folosită mai puțin, se află Italia, Japonia și Noua Zeelandă.
În marile economii emergente, rata estimată de adoptare este ceva mai redusă, între 10% și 15%.
Datele Goldman Sachs sugerează astfel că AI nu produce, deocamdată, un șoc general pe piața muncii, dar schimbarea a început deja. Iar primele efecte se văd tocmai în domeniile în care tehnologia poate prelua rapid sarcini făcute până acum de oameni și în rândul celor care încearcă să-și găsească primul loc de muncă.
G.P.
Casa Verde Baterii schimbă regulile: Nu va mai conta cine se înscrie primul. Când ar putea începe programul
Dinamo - FCSB nu se mai joacă la Cluj: "Câinii" au stabilit arena
Va aproba Nicușor Dan acțiunea machiavelică a social-democraților de distrugere a PNL și USR?
Prețul grâului urcă spre maximul ultimilor trei ani. Rusia și Ucraina își blochează exporturile, iar lumea caută rute alternative. Constanța revine în prim-plan
