Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în dezbatere publică un proiect de lege care ar face posibilă organizarea efectivă a alegerilor parlamentare anticipate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
Principalele schimbări vizează scurtarea calendarului electoral și reguli speciale pentru votul românilor din străinătate.
Campania electorală ar rămâne însă de 30 de zile, iar regulile esențiale privind votul, numărarea și contestarea rezultatelor nu s-ar modifica.
Proiectul a fost publicat luni, 28 septembrie, iar AEP subliniază că acesta nu înseamnă că vor avea loc alegeri anticipate și nici nu privește oportunitatea unui asemenea scrutin.
Scopul este ca, dacă Parlamentul va fi dizolvat, autoritățile să poată organiza alegerile în termenul prevăzut de Constituție - 90 de zile.
De ce este nevoie de schimbarea legii
Problema pleacă de la actuala lege electorală, gândită pentru alegerile parlamentare organizate la termen. Aceasta prevede că data scrutinului trebuie anunțată cu cel puțin 90 de zile înainte.
În cazul alegerilor anticipate, Constituția stabilește însă că scrutinul trebuie organizat în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Cum după dizolvare sunt necesare câteva zile pentru stabilirea datei alegerilor și adoptarea actelor necesare organizării lor, cele două termene nu pot fi respectate simultan în forma actuală a legislației.
AEP propune, prin urmare, ca Guvernul să fie obligat să adopte hotărârile privind data scrutinului, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului.
În același timp, data alegerilor ar trebui anunțată cu cel puțin 75 de zile înainte de vot, față de minimum 90 de zile în prezent.
Termene mai scurte, dar campania rămâne de 30 de zile
Pentru ca întregul proces să încapă în cele trei luni prevăzute de Constituție, o parte dintre termenele intermediare ale procedurii electorale ar urma să fie reduse la jumătate.
Nu vor fi însă scurtate termenele considerate esențiale pentru desfășurarea corectă a alegerilor. Printre acestea se numără cele pentru depunerea candidaturilor, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale și publicarea secțiilor de votare.
Nici termenele pentru contestații, numărarea voturilor, centralizarea acestora și stabilirea rezultatelor nu vor fi modificate.
Campania electorală va avea, la fel ca în cazul alegerilor obișnuite, 30 de zile.
Mai puține semnături pentru candidaturi
O altă schimbare importantă privește numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor.
Pentru că partidele și candidații ar avea mai puțin timp la dispoziție pentru strângerea lor, AEP propune ca numărul minim de susținători să fie redus la jumătate în cazul alegerilor anticipate.
Măsura este justificată de instituție prin necesitatea ca perioada mai scurtă de pregătire a scrutinului să nu îngreuneze accesul la competiția electorală.
Reguli speciale pentru românii din străinătate
Una dintre principalele probleme identificate de AEP este organizarea votului în diaspora, în special a votului prin corespondență.
În cazul unor alegeri anticipate, timpul disponibil pentru înscriere, verificarea alegătorilor, tipărirea și trimiterea documentelor în străinătate și apoi returnarea voturilor în România ar fi mult mai scurt decât la un scrutin programat din timp.
Proiectul prevede ca înscrierea românilor din străinătate, atât pentru votul la secție, cât și pentru votul prin corespondență, să înceapă în a treia zi după dizolvarea Parlamentului.
Înscrierea pentru votul prin corespondență s-ar încheia cu 45 de zile înainte de scrutin, astfel încât să existe suficient timp pentru trimiterea și returnarea documentelor electorale.
AEP spune că această perioadă este necesară și pentru a putea stabili corect numărul și dimensiunea secțiilor de votare din străinătate.
Proiectul trebuie adoptat înainte de eventualele anticipate
AEP susține că modificările ar trebui adoptate înaintea unei eventuale decizii privind organizarea alegerilor anticipate, astfel încât regulile să fie cunoscute din timp și să nu fie schimbate în timpul procesului electoral.
Proiectul ar urma să treacă prin Parlament sub forma unei legi, nu prin ordonanță de urgență.
Instituția precizează că nu propune schimbarea sistemului electoral, a circumscripțiilor sau a componenței organismelor electorale, ci doar adaptarea calendarului și a unor proceduri tehnice.
AEP insistă că proiectul nu reprezintă un semnal că România se îndreaptă spre alegeri anticipate.
„Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională, iar rolul său este acela de a se asigura că, dacă o astfel de decizie va fi luată, instituțiile statului dispun de un cadru legal care permite organizarea alegerilor în termenul constituțional, cu garanții depline pentru toți alegătorii și pentru toți competitorii electorali”, precizează instituția.
Proiectul se află în dezbatere publică, iar observațiile și propunerile pot fi transmise AEP până la 8 octombrie 2026.
Elevii contestă uniforma obligatorie. Ce arată studiile despre bullying și experiența altor țări
Ziua 1678 Rușii lovesc centrele de date din Kiev. A treia fază a operațiunii "Vivaldi": Ucrainenii au recuperat 176 km pătrați în Donețk și au luat sute de prizonieri. Civili din Harkov, băgați de ruși în gazoduct
Cum a penetrat Rusia sistemul judiciar al UE: Poliția din mai multe țări europene folosește tehnologie vândută de o firmă care are legături cu FSB. România tocmai a cumpărat același soft
Ofertă de 8 milioane de euro pentru un internațional român
