Rușii retrag tot mai mulți bani din bănci, pe fondul temerilor că statul ar putea ajunge să pună mâna pe economiile populației și pe activele companiilor pentru a finanța războiul din Ucraina.
Numai în primele două săptămâni din august au fost retrase aproape 3,4 miliarde de dolari (286,4 miliarde de ruble). În iulie, retragerile au ajuns la 7,3 miliarde de dolari, după alte peste 4,5 miliarde în iunie, potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de The Washington Post.
Dacă ritmul continuă, suma retrasă din sistemul bancar în acest an ar putea ajunge la aproape dublul celei înregistrate în primul an al invaziei pe scară largă a Ucrainei, spune Taras Skvorțov, director financiar al Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia.
Problema pentru Kremlin este că banii care ies din bănci nu dispar doar din conturile rușilor. Retragerile lasă instituțiile financiare cu tot mai puțină lichiditate și le reduc capacitatea de a cumpăra obligațiunile prin care statul încearcă să-și finanțeze deficitul și, implicit, cheltuielile tot mai mari provocate de război.
„Oamenii încep să creadă că banii trebuie ținuți sub saltea”
Un fost oficial rus din domeniul finanțelor, care a vorbit sub protecția anonimatului, leagă valul de retrageri și de intensificarea atacurilor ucrainene cu drone pe teritoriul Rusiei.
„Dronele zboară. Lucrurile ard. Nervozitatea crește. Iar oamenii încep să-și dea seama că trebuie să-și țină banii sub saltea, nu în bănci, de unde s-ar putea să nu-i mai primească înapoi”, a declarat el pentru Washington Post.
Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, spune că fenomenul arată o pierdere a încrederii în sistemul financiar.
Una dintre temeri este că statul ar putea ajunge să naționalizeze depozitele pentru a obține bani. Prokopenko consideră puțin probabil un asemenea scenariu, dar spune că nu poate fi exclusă introducerea unor limite pentru retragerea banilor.
Situația amintește de începutul războiului. În primele două săptămâni după invazia din februarie 2022, rușii au retras circa 23 de miliarde de dolari, iar autoritățile au oprit exodul prin controale stricte asupra capitalului și o creștere puternică a dobânzilor.
De această dată însă, presiunea vine și dinspre companii. În trimestrul al doilea din 2026, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferate în afara Rusiei, potrivit datelor Băncii Centrale.
Băncile rămân fără bani pentru obligațiunile statului
Efectele încep să se vadă în finanțarea statului rus. Ministerul de Finanțe a fost nevoit luna trecută să anuleze emisiuni de obligațiuni planificate, într-un moment în care Moscova are tot mai multă nevoie de împrumuturi pentru a acoperi deficitul bugetar.
Skvorțov spune că lipsa de lichiditate face ca multe bănci să nu mai aibă suficienți bani pentru a cumpăra titluri de stat.
Iar presiunea asupra bugetului este tot mai mare. În perioada ianuarie-iulie, deficitul Rusiei a ajuns la 6.460 de miliarde de ruble (circa 76 de miliarde de dolari), mult peste ținta de 3.800 de miliarde de ruble stabilită inițial pentru întregul an.
În aceste condiții, crește și teama oamenilor de afaceri că autoritățile vor căuta bani direct la companiile și persoanele care încă îi au.
„Dacă guvernul are nevoie de bani, Putin va recurge pur și simplu la confiscarea activelor. Nu-i pasă”, a declarat pentru WP un apropiat al unui miliardar rus. „Cred că în această direcție se îndreaptă lucrurile.”
Temerile au însă și un context. Statul rus a preluat în ultimii ani active importante de la oameni de afaceri. Numai anul trecut, proprietăți și companii evaluate la aproximativ 51,5 miliarde de dolari au ajuns în mâinile statului, potrivit datelor procurorilor ruși citate de publicația americană.
Economia civilă începe să simtă costul războiului
Presiunea asupra băncilor vine într-un moment în care economia Rusiei aproape că nu mai crește. PIB-ul a avansat cu doar 0,3% în prima jumătate a acestui an, față de 1,2% în aceeași perioadă din 2025.
Economiști citați de WP spun că politica Kremlinului de a direcționa creditarea către producția militară sufocă treptat economia civilă. Dobânzile ridicate și inflația lasă tot mai puțini bani pentru investițiile care nu au legătură cu războiul.
Rusia a primit însă un ajutor neașteptat din creșterea prețului petrolului, provocată de războiul dintre SUA și Iran. Veniturile Moscovei din petrol și gaze au crescut în iulie cu 60% față de aceeași lună din 2025. Pe primele șapte luni ale anului, ele rămân însă cu 11% mai mici.
Între timp, cei care pot încearcă să-și scoată banii din țară. O metodă folosită de oamenii de afaceri ruși este deschiderea unor conturi de brokeraj în Kazahstan, Kârgâzstan sau Armenia, de unde fondurile pot fi apoi investite în alte țări.
„Toți cei care pot încearcă să scoată bani din țară, dar devine din ce în ce mai dificil”, spune un director de companie din Moscova.
Nemulțumirea față de costurile războiului începe să răzbată chiar și în declarațiile unor oficiali ruși. Gherman Gref, șeful Sberbank, spunea la sfârșitul lunii iunie că toată lumea își dorește ca războiul să se încheie cât mai repede.
Iar primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a avertizat recent că sacrificarea economiei civile pentru război riscă să se întoarcă împotriva Rusiei: fără o economie care să funcționeze pe timp de pace, a spus el, nu vor mai exista nici taxe și nici venituri suficiente pentru populație.
Casa Verde Baterii schimbă regulile: Nu va mai conta cine se înscrie primul. Când ar putea începe programul
Oamenii antici au supraviețuit Ultimei Ere Glaciare grație unei adaptări genetice remarcabile
“Imprimanta umană" a lui Trump: Cine este Natalie Harp, femeia omniprezentă în Biroul Oval
Ce urmează pentru Universitatea Craiova: Alb-albaștrii, cu garda sus, deși Ararat-Armenia e mult mai slab cotată
