Uniunea Europeană pregătește pentru această toamnă cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei Ucrainei, într-o nouă încercare de a menține presiunea economică asupra Moscovei și de a limita capacitatea acesteia de a-și susține efortul de război.
Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că intenționează să propună „cea mai ambițioasă listă de sancțiuni de la începutul războiului”, care ar urma să extindă cu aproximativ o treime numărul entităților ruse vizate.
„Sancțiunile UE au costat deja scump Rusia, privând mașinăria de război a acesteia de peste 1.000 de miliarde de euro”, a afirmat Kallas, potrivit Reuters. Ea nu a oferit însă detalii precise privind calendarul sau conținutul viitorului pachet.
Noul demers vine după ce Uniunea Europeană a adoptat 21 de pachete de sancțiuni de la începutul războiului, măsurile vizând în prezent aproape 3.000 de persoane și entități.
Cel mai recent pachet a extins restricțiile asupra sectorului financiar rus, a interzis anumite tranzacții și a introdus noi reguli privind utilizarea criptomonedelor. De asemenea, pe lista sancțiunilor au fost incluse mai multe nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, precum și persoane și entități care le facilitează activitatea.
Pe 7 august, UE a aprobat, de asemenea, noi sancțiuni ca răspuns la intensificarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei.
Strategia Bruxelles-ului urmărește atât menținerea presiunii financiare asupra companiilor, instituțiilor și rețelelor care contribuie la efortul militar rus, cât și blocarea mecanismelor prin care sancțiunile existente sunt eludate. Printre acestea se numără utilizarea unor companii intermediare, a unor circuite comerciale paralele și a unor parteneri din țări terțe.
În același timp, eficiența pe termen lung a sancțiunilor rămâne o chestiune disputată. Rusia și-a adaptat o parte a comerțului, a redirecționat fluxuri economice către Asia și a dezvoltat mecanisme pentru a ocoli restricțiile occidentale.
Prin urmare, politica europeană nu se bazează atât pe o slăbire rapidă a economiei ruse, cât pe o erodare graduală a capacităților economice și industriale ale Moscovei.
Kallas susține înăsprirea presiunii fără implicarea directă a UE în conflict, însă succesul acestei strategii va depinde tot mai mult de aplicarea efectivă a sancțiunilor, de cooperarea statelor terțe și de capacitatea europenilor de a închide breșele existente.
Următorul pachet de sancțiuni va reprezenta astfel un test important pentru fermitatea și credibilitatea strategiei europene față de Rusia.
Președintele la mănăstire, școala sub cădelniță. Credința e liberă, rolul public nu e opțional
Foști ambasadori ai SUA în România cer Washingtonului să-i reanalizeze viza lui George Simion
Un nou fragment de dronă, adus de valuri pe litoral. De data asta la Olimp
Sportul ar putea ajuta la "curățarea" creierului îmbătrânit: Analiza cercetătorilor
