Dacă s-a săturat cineva de democrația din România sau de cea din Uniunea Europeană, poate experimenta în următoarea perioadă campania electorală și alegerile din Rusia.
În data de 20 septembrie, va avea loc votul pentru desemnarea celor 450 de deputați din Duma de Stat, Parlamentul Rusiei. Mandatul unui deputat este de 5 ani, iar scrutinul se desfășoară la termen.
Singura formațiune care a avut un program pacifist, adică milita pentru încetarea conflictului din Ucraina, a fost interzisă, scoasă din registrul electoral în urma unei decizii a Curții Supreme a Rusiei. E vorba de partidul Yabloko, o formațiune liberală, moderată.
Deci, pe listele electorale au rămas 10 formațiuni, niciuna critică la adresa războiului și a lui Putin. De asemenea, câștigătorul scrutinului se știe dinainte, e vorba de Partidul Rusia Unită, formațiune fondată de liderul rus.
Singurul mister care rămâne are legătură cu procentul victoriei. Aici, unii comentatori politici spun că s-ar putea observa o scădere a susținerii pentru președintele rus, dar există numeroase rapoarte despre alegerile precedente din Rusia care demonstrează trucarea numărării și centralizării voturilor.
Un an întunecat
Sub autoritatea lui Putin, votul a devenit o formalitate care-i dă posibilitatea regimului de la Kremlin să clameze o anume legitimitate, una care n-are valoare nici pentru ruși, nici pentru restul lumii, ci doar pentru sistemul politic.
Boris Nadejdin, cel care în anul 2023 a avut curajul să încerce să candideze la președinția Rusiei, susținut de o acțiune cetățenească intitulată Inițiativa Civică, a părăsit Rusia în iulie 2026, la scurt timp după ce a fost inclus pe lista “agenților străini”, adică i s-au ridicat toate drepturile, fiindu-i interzis să mai activeze politic.
Și România are probleme mari cu funcționarea sistemului democratic. Ceea ce s-a întâmplat în 2024 încă n-a fost lămurit, iar președintele Nicușor Dan și instituțiile statului nu par să se grăbească să facă lumină în haosul care a compromis alegerile libere din acel întunecat an, deși au promis altceva.
Totuși, între democrația din România și Rusia e o distanță de la cer la pământ, ca să nu mai vorbim de democrațiile consolidate din Europa occidentală.
Se pregătește mobilizarea a sute de mii de ruși
De cel puțin 14 ani, odată cu întoarcerea sa în funcția de președinte după mandatul de prim-ministru, atunci când a făcut rocada cu Dmitri Medvedev, alegerile din Rusia au avut o singură miză - consolidarea regimului autocratic al lui Vladimir Putin.
Nici de această dată nu va fi ceva diferit.
Președintele rus urmărește, prin alegerile parlamentare, oportunitatea de a se prezenta ca un lider susținut de cel mai mare partid din Rusia, care, prin victoria obținută, îi confirmă deciziile și, mai ales, viziunea războinică.
Vladimir Putin va folosi scrutinul ca pe o validare populară a hotărârii sale de a continua invazia din Ucraina, oferindu-i-se argumentele necesare pentru a putea decreta o nouă rundă de mobilizare a rezerviștilor.
“A apărut un raport al Serviciului de Informații al Apărării – semnat de Oleh Ivașcenko – privind pregătirile Rusiei pentru mobilizare. Totul este confirmat de documente interne rusești – se pregătesc pentru toamnă, imediat după simularea alegerilor parlamentare…”, a anunțat Vlodimir Zelenski, președintele Ucrainei, într-o declarație publică, făcută în data de 11 august.
“Planul lui Putin nu este deosebit de complicat. El dorește să creeze impresia că rușii ar susține războiul – fiecare partid căruia i se permite încă să candideze este, într-un fel sau altul, împotriva păcii”, a mai spus liderul de la Kiev.
“…după așa-zisele alegeri, el plănuiește o mobilizare rapidă suplimentară a câtorva sute de mii de ruși până la sfârșitul anului, plus încă tot atâția anul viitor. Aceasta se va adăuga la recrutarea pe care încearcă să o efectueze prin înrolarea pe bază de contract…”, a mai adăugat Zelenski.
Kremlinul, rezistent la înfrângeri militare
Președintele Ucrainei a demonstrat în repetate rânduri că atunci când oferă informații despre situația conflictului, acestea sunt reale și verificate. Situația țării sale e deosebit de gravă pentru a-și permite să exagereze sau să mintă.
Ceea ce spune Zelenski e confirmat și de oficialii europeni, care consideră că Vladimir Putin nu are nici cel mai mic gând să încheie războiul.
“Putin continuă războiul nu pentru că înfrângerea sau pacea ar fi imposibile din punct de vedere politic - deși ar avea de câștigat dacă Occidentul ar crede acest lucru - ci pentru că supraviețuirea regimului său este mai rezistentă la rezultate militare nefavorabile decât se presupune adesea”, se arată într-un raport realizat de publicația “War on the Rocks”.
“Distincția dintre înfrângerea militară și prăbușirea politică este esențială pentru elaborarea unei strategii într-un război ale cărui consecințe politice sunt mult mai puțin automate decât sugerează narațiunea capcanei existențiale", mai arată analiza citată.
Șocul Trump nu a trecut
Teoria capcanei existențiale, în legătură cu războiul din Ucraina, susține că Vladimir Putin nu mai poate opri conflictul militar fără a pierde poziția de lider al Rusiei.
Atâta timp cât continuă, își va păstra autoritatea într-o societate și într-un sistem politic controlate prin frică.
Alegerile parlamentare din Rusia nu înseamnă decât decizia lui Putin de a continua războiul și de a putea lansa o nouă mobilizare.
Singura modalitate de a opri conflictul din Ucraina, în acest moment, este înfrângerea militară a Rusiei, alungarea din teritoriile ocupate. Ea poate veni și prin crearea unui context favorabil, după alegerile din SUA, când se va forma în America un curent de opinie anti-Putin, descurajat până acum de Donald Trump.
O nouă majoritate în Congresul SUA va aduce sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, va finanța înarmarea și dezvoltarea tehnologiei militare a Ucrainei și va transmite un mesaj politic mai dur Kremlinului.
Astfel vor apărea premisele unor negocieri reale pentru realizarea unui armistițiu, nu strategia rușinoasă a actualului președinte american care a urmărit, imediat după preluarea mandatului, să producă o predare necondiționată și rapidă a Ucrainei în fața lui Putin.
S-au deschis 12 km din Autostrada Transilvania, după ani de întârziere
Cum va afecta închiderea Centralei Cernavodă R. Moldova?
Ziua 1631 Atac masiv cu drone asupra Rusiei și Crimeei: 4 nave de război, lovite în plin. Zelenski anunță ce pregătește Putin și trimite SUA propuneri de pace
David Popovici, cel mai bun timp din serii la Campionatele Europene de înot de la Paris
