Oficiali europeni din serviciile de informații au avertizat asupra posibilității unui test iminent al Rusiei asupra NATO, unul dintre aceștia afirmând că un posibil atac ar putea avea loc în „câteva luni, nu în câțiva ani”.
Avertismentele vin după ce premierul Poloniei, Donald Tusk, le-a spus parlamentarilor că evaluările serviciilor de informații sugerează că Rusia ar putea lansa, în următoarele luni, un atac cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO, în cadrul eforturilor de a demonstra că „articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic”, scrie The Guardian.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a calificat avertismentele lui Tusk drept „solide și bine documentate” și, vineri, i-a convocat la Paris pe liderii partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027 pentru o reuniune de urgență, în cadrul căreia au discutat – printre alte subiecte – informațiile privind creșterea amenințării din partea Rusiei.
Temerile privind escaladarea apar în timp ce Adunarea Generală a ONU se reunește la New Yorki și pe fondul intensificării atacurilor aeriene de ambele părți în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Kievul a lovit Moscova și alte regiuni rusești cu sute de drone și rachete în primele ore ale zilei de duminică, într-unul dintre cele mai ample atacuri aeriene ale războiului.
În interviuri separate acordate Guardian în cursul săptămânii trecute, în locații diferite, trei șefi europeni ai serviciilor de informații și-au prezentat opiniile cu privire la potențiala amenințare din partea Moscovei.
Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate BIS din Cehia, a declarat că, pe lângă intensificarea activității dronelor, o invazie de mică amploare a teritoriului NATO care se învecinează cu Rusia ar putea face parte din planurile Kremlinului. „Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări sub steag fals, o campanie masivă de influență”, a spus el, într-un rar interviu acordat la sediul agenției din Praga.
El a afirmat că acest scenariu s-ar putea desfășura în „câteva luni, nu în câțiva ani”, adăugând însă că „mulți oameni fac tot ce le stă în putință pentru a se asigura că acest lucru nu se va întâmpla”.
Oficialii din cele trei țări baltice, care se învecinează cu teritoriul rus, au fost mai precauți în privința posibilității unei invazii sau a unei alte escaladări grave, invocând resursele limitate ale Moscovei, mobilizate în Ucraina, și avertizând că accentuarea posibilității unui atac ar putea juca în favoarea Kremlinului.
„Nu vedem indicii ale unui atac iminent”, a declarat Normunds Mežviets, directorul general al VDD, serviciul de securitate de stat al Letoniei, într-un interviu la sediul agenției din Riga. El a recunoscut că există semne că Moscova face pregătiri pentru acțiuni mai decisive în Europa, dar a spus că nu este clar dacă planurile fac pur și simplu parte dintr-o strategie de destabilizare.
„Rămâne o întrebare deschisă dacă au planuri directe și concrete sau dacă totul se înscrie doar în contextul eforturilor lor generale de a răspândi frica și incertitudinea în societatea occidentală”, a spus el.
Estonia critică „panica de pe rețelele sociale”
Politicienii baltici, care ani la rând au criticat Europa de Vest pentru atitudinea prea conciliantă față de Rusia, se află acum în poziția neobișnuită de a le spune unor lideri occidentali să-și tempereze mesajele publice, temându-se că discuțiile despre o invazie iminentă ar putea avea efecte negative asupra societăților și economiilor lor.
Sâmbătă, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a denunțat „panica de pe rețelele sociale” din ultimele zile cu privire la un posibil atac. „Dacă există motive să ne temem de un atac, fiți siguri: vom spune acest lucru clar. Până atunci, păstrați-vă calmul, continuați-vă activitatea și sprijiniți Ucraina”, a scris el pe X.
Mežviets a spus că, în ansamblu, este un lucru bun că Europa de Vest s-a trezit în fața amenințării reprezentate de Rusia. „Înainte de 2022, ne avertizam constant partenerii din Europa de Vest cu privire la amenințarea Rusiei, dar de cele mai multe ori vocile noastre nu erau ascultate. În 2022, abordarea partenerilor noștri s-a schimbat. Au spus că, se pare, balticii și polonezii avuseseră dreptate”, a declarat el.
Nici Mežviets, nici Koudelka nu au dorit să discute despre informațiile concrete care ar fi putut fi obținute cu privire la presupusele planuri ale Rusiei pentru următoarele luni și nici nu au comentat dacă o vizită surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, luna trecută – în timpul căreia acesta a făcut o oprire la Riga – a avut, în parte, scopul de a avertiza Kremlinul cu privire la pericolele lansării unui atac împotriva NATO.
După această vizită, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac rusesc asupra NATO. „Nu are nimic de-a face cu realitatea și nimic de-a face cu intențiile Federației Ruse”, a spus el.
Războiul continuă
Cu toate acestea, mulți europeni vor avea probabil în minte perioada de dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022, când oficialii americani avertizau în mod repetat că Rusia se pregătea să invadeze, iar Kremlinul nega în mod repetat acest lucru.
Pe măsură ce războiul pe scară largă care a urmat se apropie de cea de-a cincea iarnă, eforturile conduse de SUA pentru a obține pacea în Ucraina nu dau semne de succes, Rusia și Ucraina intensificându-și reciproc atacurile cu drone și rachete. Ucraina a distrus o mare parte din infrastructura petrolieră a Rusiei, vizând rafinării și alte instalații în ultimele luni.
Moscova a afirmat frecvent că furnizarea către Ucraina de arme, informații și consilieri militari face din țările occidentale participante la război și ținte legitime, dar până acum a evitat acțiuni care ar putea provoca un răspuns coordonat din partea NATO. În schimb, a lansat ceea ce agențiile occidentale descriu drept o campanie de sabotaj împotriva unor obiective din țările care susțin cel mai vocal Ucraina, precum și incidente izolate aparent menite să testeze limitele, cum a fost cazul în care, în urmă cu un an, mai multe drone, care nu transportau muniție, au pătruns în spațiul aerian polonez.
Koudelka a spus că tactica actuală a Rusiei este „escaladare pentru dezescaladare”, Kremlinul încercând să exploateze punctele slabe ale societăților occidentale pentru a reduce sprijinul acestora pentru efortul de război al Ucrainei. „Ei cred că, dacă escaladează suficient, țările europene vor decide să nu mai sprijine Ucraina”, a spus el.
În ultimele săptămâni, administrația Trump a făcut o nouă încercare de a relansa negocierile de pace din Ucraina. Pe lângă vizita lui Ratcliffe la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au efectuat o nouă vizită la Moscova, precum și o primă vizită la Kiev. Deși Donald Trump a afirmat frecvent că președintele rus, Vladimir Putin, este interesat de un acord, în Europa există scepticism cu privire la interesul Kremlinului pentru negocieri purtate cu bună-credință.
„Nu am văzut niciun semn că la Moscova se ia în serios în calcul o negociere reală”, a declarat Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare și securitate, într-un interviu acordat în marja unei conferințe la Riga. „Evaluarea mea este că ei încă se gândesc că și-ar putea atinge obiectivele strategice, așa că doar mimează negocierile”, a adăugat el.
Toți cei trei șefi ai serviciilor de informații au declarat că, indiferent de ce se va întâmpla în rest, campania de sabotaj a Rusiei în Europa este probabil să se intensifice în următoarele luni. Nilsson a descris drept un „moment de cotitură” recentul incident cu o dronă înarmată la aeroportul din Leipzig, pe care autoritățile germane l-au atribuit serviciilor de informații ruse.
„Să trimiți o dronă UAV înarmată către un aeroport aglomerat din centrul Europei… Dacă ai atacuri care ar putea duce la pierderi de vieți omenești sau la distrugerea unor infrastructuri extrem de importante, cu implicații majore pentru societate, cred că acesta este un moment de cotitură”, a spus el.
Mežviets a afirmat că Rusia trece de la țintirea aleatorie prin acte de sabotaj și incendieri menite să provoace panică la atacarea unor obiective specifice asociate sprijinului occidental pentru Ucraina.
„Vedem că încearcă să atace infrastructura feroviară, infrastructura de sprijin pentru Ucraina. În acest moment vedem o orientare către obiective din industria de apărare”, a spus el. „Dacă faci asta, efectul operațiunii psihologice este oricum obținut, astfel încât obții ambele lucruri dintr-o singură acțiune”, a adăugat el.
Nilsson a spus că există mai multe obiective în spatele intensificării recente a activității ruse de sabotaj: reducerea sprijinului pentru Ucraina, provocarea unor diviziuni în NATO și alarmarea populațiilor europene. „Cred că Moscovei i-ar plăcea ca NATO să aibă discuții interminabile despre consultările prevăzute de articolul 4, dar să nu ajungă la nicio acțiune”, a spus el.
Koudelka a afirmat că un alt efect al campaniei de sabotaj îl reprezintă presiunea asupra resurselor serviciilor de informații, deoarece îndoielile persistă adesea chiar și atunci când incidentele sunt provocate de alți factori. „Acum, fiecare incendiu sau fiecare defecțiune trebuie investigată de serviciile de informații ca un posibil atac terorist, iar acesta este un rezultat bun pentru ei”, a spus el.
Acum 100 de ani, Regina Maria a plecat să „pună România pe hartă” în America. Ce a rămas din cel mai spectaculos turneu diplomatic românesc
AfD câștigă un nou scrutin în Germania. La Berlin, Partidul Stângii a ieșit victorios. Merz vorbește de un „dezastru”
Blocaj în Securistan. Cum a devenit România o democrație controlată și care sunt efectele
CSM București, învinsă de Borussia Dortmund după ce a condus cu 9 goluri
