Alergiile nu apar neapărat în copilărie și nici nu sunt determinate exclusiv de genetică. Ele se pot declanșa și la vârsta adultă, uneori în urma unor schimbări ale sistemului imunitar provocate de infecții, antibiotice, sarcină sau menopauză, dar și după mușcătura anumitor căpușe. Cercetătorii încearcă să înțeleagă aceste mecanisme și să găsească metode prin care sistemul imunitar să poată fi „reeducat”.
Unii oameni se nasc cu o predispoziție genetică pentru alergii. Însă „nu totul ține de genetică”, spune Ruchi Gupta, directoarea Centrului pentru Cercetarea Alergiilor Alimentare și a Astmului de la Universitatea Northwestern din Illinois, pentru BBC. Adesea, explică ea, „ceva o pornește”.
Un astfel de factor ar putea fi infecția cu SARS-CoV-2. Un studiu din 2026 a asociat COVID-19 cu un risc mai mare de rinită alergică și astm. Potrivit cercetătorilor, o infecție poate provoca o reacție inflamatorie intensă a sistemului imunitar, iar acest proces ar putea favoriza ulterior apariția unor boli alergice.
Și alte virusuri respiratorii, precum virusul sincițial respirator (RSV) și rinovirusurile, par să aibă efecte similare, cel puțin la copii. Dacă sistemul imunitar este deja ocupat să lupte cu o infecție, poate ajunge să reacționeze exagerat la alte substanțe, explică cercetătorii.
Antibioticele și „confuzia” sistemului imunitar
Și antibioticele au fost asociate cu un risc ulterior mai mare de alergii. Una dintre explicațiile propuse este că aceste medicamente pot perturba microbiomul intestinal, comunitatea vastă de bacterii care contribuie inclusiv la funcționarea sistemului imunitar.
Cercetătorii suspectează că modificarea acestui echilibru poate provoca o adevărată „confuzie în sistemul imunitar”. Astfel, substanțe inofensive ar putea fi interpretate drept amenințări care trebuie eliminate.
Sarcina reprezintă o altă perioadă în care sistemul imunitar trece prin schimbări importante. Aproximativ o treime dintre femeile care aveau deja alergii la factori de mediu constată că acestea se agravează în timpul sarcinii.
Unele femei dezvoltă însă simptome asemănătoare alergiilor fără să fi avut astfel de probleme înainte. Rinita de sarcină provoacă strănut, nas înfundat și secreții nazale, dar nu este considerată, de regulă, o alergie propriu-zisă și dispare după naștere.
Fluctuațiile hormonale ar putea explica și apariția unor alergii noi după menopauză, deși mecanismele nu sunt încă pe deplin înțelese.
„Acești hormoni pot face aproape orice”, spune Kelly Colas, alergolog la Universitatea din Washington.
Cum poate o căpușă să provoace alergie la carne
Unul dintre cele mai surprinzătoare exemple este sindromul alfa-gal, o alergie la carne roșie care poate apărea după mușcătura anumitor căpușe.
Căpușele pot transmite prin saliva lor o moleculă numită alfa-gal, prezentă în mod natural la majoritatea mamiferelor. Sistemul imunitar uman poate identifica această moleculă drept o amenințare, iar după expunerea ulterioară la carne de mamifer pot apărea urticarie, umflături sau simptome digestive.
În SUA, peste 90.000 de persoane au fost diagnosticate cu sindrom alfa-gal între 2017 și 2022, potrivit datelor guvernamentale.
Pot fi vindecate alergiile apărute brusc?
În timp ce rinita de sarcină dispare, de obicei, după nașterea copilului, multe alte tipuri de alergii brusc instalate pot deveni permanente.
Alergiile apar atunci când organismul reacționează la o substanță care ar trebui să fie inofensivă ca și cum aceasta ar fi un invadator străin periculos și începe să producă anticorpi, un tip de proteină a sistemului imunitar.
Atunci când sistemul imunitar se activează, apar simptome precum nas înfundat sau care curge, ochi care provoacă mâncărime și, în cazurile severe, chiar anafilaxie, o reacție care poate pune viața în pericol.
„Sistemul imunitar a identificat o substanță ca fiind periculoasă și a creat anticorpi împotriva ei. De fiecare dată când organismul intră în contact cu ea, trece la atac”, explică Gupta.
Nu există în prezent o metodă sigură prin care o alergie nou apărută să fie inversată. În unele situații însă, înțelegerea factorului care a declanșat-o ar putea oferi indicii pentru prevenirea sau reducerea efectelor.
Cercetătorii studiază inclusiv medicamente care modulează sistemul imunitar, precum Xolair, dar și tratamente experimentale menite să „reînvețe” organismul să tolereze alergenii. Printre acestea se numără vaccinuri și terapii bazate pe anticorpi care blochează alergenii.
„Studiez alergiile alimentare de 20 de ani și este extraordinar să văd cât de multe progrese se fac”, spune Gupta.
C.S.
Cresc tensiunile în piețele financiare - Dobânda pe 10 ani a României urcă spre 7,7%. ROBOR face primul salt după multe luni de stabilitate
Donații pentru copii bolnavi ar fi fost transferate către firme prin contracte suspecte. Prejudiciu estimat la peste 28 de milioane de lei
Săptămâna în care Trump a vrut să-și arate mușchii, dar i-au ieșit la iveală limitele
Disputat de FCSB și U Cluj, Nicolae Stanciu e sfătuit de Dan Petrescu ce ar trebui să facă
