Ce înseamnă votul de mâine din Parlament pentru învestirea lui Siegfried Mureșan ca premier? Dacă guvernul nu trece, criza se va muta la Cotroceni. Fragilitatea României ar putea avantaja Rusia.
Președintele Nicușor Dan este arbitrul suprem al acestei crize și a lăsat inițial jocul să curgă, iar când a intervenit, variantele încurajate au amplificat complicațiile, după cum rezultă din cronologia faptelor:
1) Nu a spus nimic când PSD a ieșit de la guvernare (22 aprilie 2026).
2) A acceptat fără nicio intervenție votul PSD+AUR cu încălcarea liniei roșii pe care chiar el a impus-o și care a dus la căderea Guvernului Bolojan (5 mai 2026).
3) A încercat să-l pună în fruntea guvernului pe omul său de casă Eugen Tomac (4 iunie 2026) și l-a retras când a văzut că nu are nicio șansă.
4) L-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea (16 iunie 2026) fără să se consulte cu PNL, atrăgând de partea lui dizidența din partid.
5) Cu toate că are sprijinul PSD și merge la sediul AUR să negocieze voturile radicalilor, în Parlament guvernul propus de Veștea cade cu 189 de voturi din 233 minim necesare (22 iunie 2026).
6) Îl propune pe Siegfried Mureșan (17 septembrie 2026).
7) Fără să aștepte votul din Parlament, președintele declară că în varianta căderii Guvernului Mureșan, nu exclude o nouă nominalizare, pentru că „dizolvarea Parlamentului nu este ceva eu îmi doresc, că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine” (23 septembrie 2026).
Aritmetica e volatilă
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, 44 de ani, este susținut în Parlament de 170 de senatori și deputați din grupurile PNL (81), USR (58), UDMR (31).
PSD+AUR au 218 parlamentari, nu au majoritate, dar pot bloca orice guvern.
Mai sunt 23 de neafiliați, dar nu toți sunt dispuși să voteze cu premierul liberal desemnat. SOS mai are 6 senatori și 19 deputați, iar POT s-a destrămat și nu mai are grup parlamentar
Cei 17 deputați din partea minorităților naționale nu-l susțin pe Siegfried Mureșan, fiindcă se tem că-și vor pierde fotoliile dacă va fi transformată în lege ideea acestuia de reducere a numărului de parlamentari de la 465 la 405 pentru a pune în acord noile date ale recensământului cu numărul de reprezentanți (norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori). Între recensământul din 2011 și cel din 2021, populația țării a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori, deci proporțional ar trebui să scadă și numărul parlamentarilor.
Aritmetica e volatilă, Siegfried Mureșan a discutat cu 229 de parlamentari, sugerând că ar mai fi nevoie de doar 4 voturi până la 233 de voturi, cât ar fi nevoie să treacă. Majoritatea parlamentarilor din coaliția pro-Mureșan sunt însă sceptici că guvernul ar putea trece.
Ce urmează?
Scenariul optimist: Guvernul Mureșan trece cu votul celor speriați de anticipate și care nu se vor mai regăsi pe nicio listă la scrutinul următor; țara se stabilizează, măsurile de reformă continuă, agențiile de rating evaluează pozitiv mersul lucrurilor, dar în paralel PNL și USR se erodează, UDMR pierde din entuziasmul maghiarilor, iar Guvernul e la cheremul PSD+AUR, care îl poate da jos oricând.
Scenariul normal-constituțional: dacă Guvernul Mureșan cade la vot, se îndeplinesc pentru prima dată condițiile dizolvării Parlamentului (au trecut mai mult de 60 de zile de la prima propunere și sunt 2 premieri care au căzut la vot), urmează alegeri anticipate care trebuie organizate în cel mult 90 de zile, deci cel mai târziu la început lunii ianuarie, cu Ilie Bolojan interimar, blocat în această funcție și care erodează PNL.
Scenariul prezidențial: Nicușor Dan a spus deja că e dispus să mai încerce, deci va urma o nouă nominalizare din zona tehnocrată sau social-democrată cu o susținere eventuală din partea PSD-minorități-neafiliați. Dacă USR, PNL, UDMR nu votează pentru următorul guvern, viitorul premier desemnat nu poate trece fără voturile AUR. Până acum, președintele a impus această linie roșie, dar cum a zis liderul PSD, Sorin Grindeanu, dacă președintele nu îl întreabă cum își face majoritatea, el poate trece un guvern prin Parlament.
Scenariul pesimist: nici următorul guvern nu trece prin Parlament, pentru că AUR preferă anticipate, blocaj și dramă pentru a câștiga cât mai mult electorat.
România, un loc fragil
Dacă Guvernul Mureșan nu va trece, iar președintele va miza pe un guvern PSD+PNL Disident, care să fie votat și de AUR, criza se va muta în curtea Palatului Cotroceni. Și dacă AUR nu va vota noua încercare, criza tot acolo va fi decontată.
România va intra într-o criză permanentă (permacrisis a fost cuvântul anului 2022 la Collins Dictionary), demonstrând că deja criza nu mai e o anomalie temporară, ci contextul în care trăim.
Istoricii folosesc însă policriza pentru a explica o suprapunere de crize politice, economice, sociale. Asociația Energia Inteligentă a numărat, de pildă, 12 crize simultane care ar putea avea loc în următoarele 12 luni : creșterea prețurilor la energia electrică și gaze, probleme de rezistență a sistemului electric, dificultăți de aprovizionare cu gaze, prețuri ridicate la motorină, benzină și GPL, scumpirea transportului aerian, inflația și creșterea costului vieții, presiunile asupra bugetului public și fiscalității, costurile mai mari de finanțare a statului, problemele din agricultură și sectorul alimentar, precum și o posibilă criză socială, politică și de încredere.
Policriza va duce la retragerea unor investiții de pe piața românească, se va simți în buzunarele românilor, dar mai ales în războiul care înaintează spre Vest.
România va deveni locul fragil unde Rusia va investi în propagandă, manipulare, va converti și va obține poate un guvern mai prietenos cu Moscova, o criză și mai mare care să-i dea posibilitatea să ne trimită un salvator de genul Georgescu.
Mureșan le cere explicații politicienilor care s-au întâlnit cu ambasadoarea SUA în Grecia. Bogdan Ivan spune că sunt halucinații
Coridorul Vertical: gazul ca armă politică americană
Radu Mihaiu e optimist. Spune că Guvernul Mureșan are șanse bune să fie învestit, cu ajutorul PSD
Schimbarea pe care Gică Hagi o pregătește la naționala României: "Nu se face de azi pe mâine"
