Zeci de mii de oameni, în principal tineri, au demonstrat sâmbătă, 31 octombrie, în peste 30 de orașe din Germania. Protestatarii au cerut școli mai bune, măsuri împotriva scumpirilor și mai multă protecție socială. Ei au respins serviciul militar obligatoriu și au cerut să fie implicați în deciziile care le afectează viitorul.
Multe manifestații s-au desfășurat pașnic, dar protestele au fost însoțite și de violențe, mai ales spre seară. Autoritățile au raportat polițiști răniți la Frankfurt, confruntări la Köln, incendierea unor bariere la Hamburg și atacuri cu sticle și petarde la o manifestație din Berlin, potrivit agenției DPA, preluată de T-online.
Inițiativa „Gen Z regelt” (Generația Z ia lucrurile în propriile mâini) a lansat apelul la protest. Grupul s-a format în ultimele săptămâni prin rețelele sociale și a mobilizat participanții în special online. Organizatorii cer investiții în educație, acces mai bun la psihoterapie, un trai accesibil și măsuri mai ferme pentru protejarea climei.
Elevii și studenții au protestat alături de alți tineri și de persoane mai în vârstă. Participanții au adus pancarte despre școli degradate, lipsa locuințelor și inegalități. Grupuri de stânga și activiști propalestinieni s-au alăturat unor manifestații, iar mesajele împotriva înarmării au apărut alături de revendicările sociale.
Berlinul a avut două manifestații distincte. Protestul de după-amiază de la Poarta Brandenburg s-a încheiat fără incidente, potrivit poliției. Autoritățile au estimat aproximativ 5.000 de participanți, în timp ce organizatorii au anunțat 11.000.
O altă manifestație a început seara în zona Rosenthaler Platz, sub sloganul „Gen Z hat genug” („Generația Z s-a săturat”). Poliția a numărat inițial aproximativ 300 de participanți, iar reporterii au relatat despre persoane îmbrăcate în negru și petarde aruncate spre agenți. Organizatorii protestului de la Poarta Brandenburg s-au delimitat de agresiuni și violențe, relatează radioteleviziunea publică RBB.
Poliția din Frankfurt a dispersat manifestația după confruntări. Aproximativ 8.000 de persoane au participat, potrivit estimării autorităților, iar organizatorii au vorbit despre 10.000. Marșul a început pașnic, dar poliția l-a oprit de mai multe ori din cauza petardelor și a altor materiale pirotehnice.
Ministrul de Interne al landului Hessa, Roman Poseck, a declarat că aproximativ 100 de persoane au atacat agenții cu petarde, sticle și pietre. Mai mulți polițiști au fost răniți. Autoritățile au folosit spray cu piper și un tun cu apă și au anunțat încheierea manifestației în jurul orei locale 18:20. Poseck a subliniat că majoritatea participanților au fost pașnici, relatează Hessenschau.
Poliția din Köln a oprit marșul înainte ca participanții să parcurgă traseul anunțat. Autoritățile au invocat folosirea materialelor pirotehnice și refuzul unor protestatari de a-și descoperi fețele. Manifestația a continuat o perioadă în locul de adunare, pe malul Rinului. Confruntările izbucnite ulterior au dus la intervenția poliției cu tunuri cu apă, potrivit WDR.
Unii participanți la protestul din Hamburg au smuls bariere de șantier și le-au incendiat. Polițiștii au intervenit pentru dispersarea grupurilor și au folosit spray cu piper. Un tun cu apă a fost utilizat pentru stingerea focului, relatează Tagesschau.
Poliția din Stuttgart a oprit de mai multe ori coloana de protestatari, deoarece unii participanți aveau fețele acoperite, aprindeau materiale pirotehnice sau se abăteau de la traseul stabilit. Manifestația din München a adunat aproximativ 4.000 de oameni în zona Universității Ludwig-Maximilians, fără incidente importante.
Protestatarii au ieșit în număr mare și în estul țării. Poliția a estimat aproximativ 6.500 de participanți la Leipzig. Manifestanții din Dresda au criticat condițiile din școli și accesul insuficient la psihoterapie, iar cei din Erfurt și Magdeburg au afișat mesaje împotriva serviciului militar obligatoriu și a inegalităților.
Autoritățile pregătiseră efective suplimentare, inclusiv pentru noaptea de Halloween. Poliția din Berlin a mobilizat aproximativ 1.500 de agenți. Unele magazine din marile orașe și-au protejat preventiv vitrinele cu panouri din lemn, pe fondul temerilor provocate de violențele de la protestele recente din Franța.
Nemulțumirea tinerilor depășește o singură măsură a guvernului. Sociologul Kilian Hampel explică faptul că revendicările protestatarilor reflectă probleme pe care le observă de ani în cercetările sale: costul vieții, educația, sănătatea mintală și nesiguranța privind viitorul. Mulți tineri au sentimentul că trăiesc într-o criză permanentă și că politicienii nu îi ascultă, arată Deutschlandfunk.
Protestele din Franța au încurajat mobilizarea din Germania, explică și sociologul Sebastian Koos, de la Universitatea din Konstanz, pentru Deutsche Welle. Fostul reprezentant al elevilor Quentin Gärtner descrie aceeași nemulțumire: tinerii văd clădiri școlare neîngrijite, probleme cu personalul didactic și prea puțină atenție acordată educației. El consideră că partidele urmăresc mai ales interesele generațiilor mai numeroase, care au o pondere electorală mai mare.
