Trebuie tinerii din Germania să își facă mai multe griji pentru viitor decât generația baby-boomer în anii ’80 și ’90? Sau ar trebui ca ambele generații să protesteze împreună? O analiză de date realizată de DW.
E oare adevărat? Se confruntă generația Z cu provocări mai mari decât cele pe care le aveau baby-boomerii în anii ’90? Ce unește și ce separă aceste generații?
„Desigur, ar fi legitim să întrebați: Și pentru voi era greu atunci?”, spune cercetătorul în domeniul tineretului Simon Schnetzer, într-un interviu acordat DW. „Dar tinerii văd că acum le este greu și spun că au nevoie de sprijin acum.”
Pentru Schnetzer, autorul studiului anual „Tinerii în Germania”, întrebarea decisivă în contextul protestelor recente este: „Le-am oferit tinerilor condițiile necesare pentru a trăi și a munci aici cu încredere, astfel încât să poată continua să finanțeze acest sistem?” Răspunsul său este: nu.
O privire asupra statisticilor arată că atât generația Z, cât și boomerii sunt afectați de transformările sociale, deși în grade diferite. DW a analizat date privind pensiile, educația, locuințele și schimbările climatice.
Pensiile și sărăcia la bătrânețe
Un fapt este clar: tot mai puțini tineri trebuie să susțină financiar tot mai mulți pensionari în Germania.
În timp ce în 1957 unui pensionar îi reveneau 3,73 contributori la sistemul de pensii, în 2025 numărul acestora a scăzut la doar 2,1 persoane.
Până în 2045 se estimează că vor exista doar 1,73 contributori pentru fiecare pensionar. În cifre absolute, aproximativ 35,35 milioane de contributori vor finanța 16,82 milioane de pensionari.
Pentru a compensa această evoluție și pentru a menține stabile contribuțiile, sistemul public de pensii este deja subvenționat anual cu aproximativ 118 miliarde de euro. Aceasta reprezintă circa 25% din bugetul federal.
Concluzia este că finanțarea pensiilor devine o povară suportată din ce în ce mai mult de întreaga societate.
Prognozele arată și că pensia nu mai este suficientă pentru mulți oameni pentru a acoperi costul vieții. Numărul pensionarilor săraci care beneficiază de ajutor social de bază a crescut de la 257.000 în 2003 la 738.000 în 2024.
Chiriile și costurile locuințelor
Creșterea chiriilor afectează în special persoanele cu venituri reduse. Potrivit unui raport al Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), ponderea chiriei în veniturile persoanelor cu salarii mici a crescut de la aproximativ 24% în 1990 la aproape 36% în 2021.
Asta înseamnă că gospodăriile cu cele mai mici venituri alocau în 2021, în medie, cu 14% mai mult din venit pentru chirie decât gospodăriile cu venituri ridicate.
În 2025, potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), 11% din populație cheltuia peste 40% din venitul disponibil pentru costurile locuinței. În rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, cota ajungea până la 35%.
Cu toate acestea, calculele platformei imobiliare Jacasa sugerează că tocmai boomerii ar putea contribui la relaxarea pieței locuințelor în următorii ani.
Aceștia dețin aproximativ 4,8 milioane de case și apartamente ocupate de proprietari. În deceniile următoare, multe dintre aceste proprietăți își vor schimba proprietarul prin vânzare, mutare în centre de îngrijire sau moștenire. Acest proces ar putea genera în anumite regiuni un surplus de locuințe și, implicit, scăderea prețurilor.
Investițiile în educație
Potrivit Raportului privind finanțarea educației al guvernului federal, cheltuielile publice pentru educația persoanelor sub 30 de ani s-au dublat din 2011, de la aproximativ 4.000 la circa 8.000 de euro pe an pentru fiecare tânăr.
Cu toate acestea, Germania se situează doar la nivelul mediu în comparațiile internaționale.
Conform Destatis, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat în 2022 aproximativ 4,6% din PIB, în timp ce media OECD a fost de 4,7%.
Fondurile suplimentare nu reușesc însă să rezolve deficitul de cadre didactice. Conferința Miniștrilor Educației estimează că până în 2035 vor lipsi aproximativ 27.000 de profesori.
Motivul este pensionarea masivă a generației boomer și scăderea natalității, care au redus numărul tinerilor disponibili pentru o carieră didactică.
Schimbările climatice
Încă din 1972, Clubul de la Roma avertiza, în celebra publicație „Limitele creșterii”, asupra consecințelor încălzirii globale.
Potrivit ONU, planeta se îndreaptă către o încălzire de aproximativ 2,6 grade Celsius față de perioada preindustrială până la sfârșitul secolului.
Dacă politicile climatice actuale nu se schimbă, copiii care au astăzi șase ani vor experimenta valuri de căldură de două până la șapte ori mai frecvent decât generația boomer. Aceasta este concluzia unui studiu realizat în 2025 de Vrije Universiteit Brussel.
Cât de periculoase sunt fenomenele meteo extreme se poate observa deja în prezent. Potrivit Institutului Robert Koch (RKI), până la jumătatea lunii septembrie 2026, au fost estimate aproximativ 16.000 de decese cauzate de căldură în Germania.
Majoritatea victimelor, peste 14.000 de persoane, aveau peste 65 de ani.
„GenZ și boomerii sunt în aceeași barcă”
„Generația Z și boomerii sunt în aceeași barcă. Trebuie să îi aducem împreună, altfel nici tinerii, nici vârstnicii nu vor avea perspective de prosperitate”, este concluzia cercetătorului Simon Schnetzer. Propunerea sa este ca ambele generații să iasă împreună în stradă și să protesteze.
Dar nu este suficient doar atât: „Trebuie să urmeze un proces constructiv prin care să fie definite obiective și măsuri pe care toată lumea să le poată susține, chiar dacă acest lucru presupune și sacrificii.”
