Expunerea la radiații ionizante ar putea declanșa în creier un mecanism molecular asociat cu boala Alzheimer, sugerează o nouă analiză a peste 100 de studii.
Cercetătorii au identificat o posibilă legătură între afectarea ADN-ului produsă de radiații, inflamația cerebrală și modificarea unei proteine implicate în formarea leziunilor caracteristice bolii Alzheimer.
Radiațiile ionizante sunt suficient de puternice pentru a deteriora celulele. Ele apar în anumite medii profesionale, în călătoriile spațiale, dar și în proceduri medicale de imagistică, scrie Science Alert.
Cercetătorii de la Feinstein Institutes for Medical Research au analizat peste 100 de lucrări anterioare, incluzând studii pe oameni, animale și modele moleculare. Meta-analiza a indicat o creștere cu 11% a riscului de demență pentru fiecare 100 de milisievert (mSv) de expunere cumulată la radiații. Pentru comparație, o radiografie dentară vine cu 0,001 mSv - 0,005 mSv.
Ce se întâmplă în creier
Experimentele pe animale au indicat, de asemenea, efecte asupra creierului. La șoarecii cu simptome asemănătoare bolii Alzheimer, expunerea la radiații a accelerat disfuncțiile cerebrale, iar la maimuțe a fost asociată cu deteriorarea unor proteine structurale importante.
Cercetătorii propun acum un mecanism care ar putea explica aceste observații. Potrivit unor cercetări anterioare realizate de aceeași echipă, deteriorarea ADN-ului provocată de radiații determină activarea celulelor imunitare din creier și eliberarea unei proteine numite eCIRP.
Aceasta pare să favorizeze o modificare a proteinei tau, numită fosforilare. Este un proces asociat cu apariția aglomerărilor toxice de tau întâlnite în creierul persoanelor cu Alzheimer.
Radiațiile nu înseamnă automat Alzheimer
Cercetătorii subliniază însă că legătura trebuie confirmată prin studii suplimentare pe oameni. Mai mult, cele mai multe cercetări analizate au folosit niveluri de radiații mult mai mari decât cele la care este expusă în mod obișnuit populația.
În cercetări viitoare, oamenii de știință vor să afle dacă mecanismul eCIRP–tau poate fi implicat și la niveluri mai mici de expunere.
Proteina eCIRP ar putea avea și alte efecte asupra creierului, inclusiv stimularea inflamației, afectarea mitocondriilor – „uzinele energetice” ale celulelor – și reducerea formării de neuroni noi.
Dacă legătura va fi confirmată, eCIRP ar putea deveni o nouă țintă pentru dezvoltarea unor tratamente sau biomarkeri ai bolii Alzheimer, se arată într-un raport publicat de jurnalul Frontiers in Immunology.
Demența și boala Alzheimer afectează peste 55 de milioane de oameni la nivel mondial, arată cele mai recente statistici.
Ziua 1678 Academia de Științe din Kiev a fost lovită de o dronă. Ce înseamnă succesul operațiunii "Vivaldi". Un aliat pretinde scuze Ucrainei
Presa suedeză anunță intervenția UEFA, după incidentele de la partida cu România: "De mult nu s-a mai văzut"
Horoscop zilnic: 29 septembrie
Grindeanu spune că a discutat cu ambasadoarea SUA doar despre tranzitul gazelor prin România: „Nu e treaba mea să vorbesc despre contracte”
