Bulgaria și-a mărit cu 1.000 MW, într-o singură lună, puterea sistemelor de stocare a energiei în baterii. Este mai mult decât întreaga putere instalată în prezent în România.
Datele ENTSO-E valabile la 17 august arată că Bulgaria a ajuns la sisteme de stocare operaționale cu o putere totală de 5.406 MW, fără a lua în calcul hidrocentralele cu acumulare prin pompaj. La 10 iulie, nivelul era de 4.405 MW, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 23% într-o lună, potrivit unei analize Profit.ro.
Prin comparație, România avea la sfârșitul lunii iulie instalații de stocare cu o putere de 989,3 MW și o capacitate de 1.974,7 MWh, potrivit celor mai recente date ale Transelectrica.
Diferența este astfel foarte mare: Bulgaria are acum o putere instalată în baterii de peste cinci ori mai mare decât România.
România încearcă însă să reducă acest decalaj, iar Guvernul tocmai a anunțat o nouă schemă de finanțare pentru baterii.
România pregătește noi investiții în stocare
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți seară că au fost alocate 150 de milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru noi instalații autonome de stocare a energiei în baterii, racordate direct la Sistemul Energetic Național.
Ținta programului este instalarea unei capacități noi de stocare de cel puțin 2.174 MWh. Proiectele vor putea fi depuse între 1 septembrie și 30 octombrie 2026, iar instalațiile finanțate trebuie puse în funcțiune în cel mult 48 de luni de la semnarea contractelor.
Bolojan susține că dezvoltarea stocării este esențială pentru a folosi mai bine energia produsă în timpul zilei, când există surplus de energie solară și prețurile sunt mici, și pentru a reduce importurile scumpe din orele de vârf de seară.
Premierul a vorbit în ultimele zile și despre introducerea unor reguli noi pentru prosumatori. Una dintre propunerile sale este ca, pe viitor, noii prosumatori care injectează energie în rețea să fie obligați să aibă și capacități de stocare.
La ce folosesc toate aceste baterii
Bateriile nu produc energie, dar permit păstrarea electricității atunci când există producție mare și consum mai redus și folosirea ei ulterior, când cererea crește.
În cazul Bulgariei, ele pot prelua surplusul produs de panourile fotovoltaice în orele însorite, când energia este ieftină, și îl pot livra în rețea seara, când producția solară dispare, iar consumul și prețurile cresc.
Potrivit publicației bulgare Kapital, capacitatea de stocare a bateriilor instalate în Bulgaria ar depăși 16.200 MWh. Asta nu înseamnă că bateriile pot înlocui centralele nucleare sau pe cărbune: trebuie mai întâi încărcate și pot furniza energie doar pentru un număr limitat de ore.
Ele oferă însă sistemului energetic o flexibilitate importantă, mai ales într-o perioadă cu producție mare de energie solară.
Cum a ajuns Bulgaria aici
Extinderea accelerată din ultimele săptămâni are legătură în mare parte cu proiectele finanțate prin PNRR și cu programele Restore 1 și Restore 2 pentru sisteme independente de stocare.
Proiectele trebuiau construite până la 31 iulie, iar până la sfârșitul lunii august trebuie să treacă testele tehnice și să realizeze un ciclu complet de încărcare și descărcare.
Cele două programe includ peste 110 proiecte, iar sprijinul european contractat pentru sistemele de baterii se apropie de 700 de milioane de euro.
Energia a fost mai ieftină în Bulgaria
Dezvoltarea stocării începe să se vadă și pe piața energiei, deși bateriile nu sunt singurul factor care determină prețurile.
În perioada 1-16 august, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare a fost de 132,2 euro/MWh în Bulgaria, potrivit calculelor Kapital. În România, media a fost de 146,4 euro/MWh, iar în Ungaria de 147,5 euro/MWh.
Astfel, energia tranzacționată pe această piață a fost în Bulgaria cu aproximativ 10% mai ieftină decât în România în prima jumătate a lunii august.
Bateriile devin cu atât mai importante în perioadele dificile pentru producția hidro. În primele 16 zile din august, producția hidrocentralelor din România a fost cu aproximativ 24% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, scrie Profit.ro.
Sistemele de stocare nu pot compensa singure lipsa energiei provocată de o secetă prelungită, dar pot folosi mai eficient producția solară din timpul zilei și pot reduce necesarul de energie scumpă în orele de vârf de seară.
Cum erau jefuiți medici și politicieni din Timișoara. Hoții își filau victimele și bruiau alarmele. Un polițist le-ar fi dat ponturi
Metrorex nu și-a plătit curentul de trei luni și a primit preaviz de deconectare. Miruță: Se negociază eșalonarea datoriei
FCSB și-a pierdut răbdarea cu Aymen Boutoutaou
De cât soare avem nevoie, de fapt? Cât și când să ne expunem, potrivit specialiștilor
