În premieră pentru România, toate criteriile pentru anticipate au fost îndeplinite. Decizia e exclusiv la Nicușor Dan

În premieră pentru România, toate criteriile pentru anticipate au fost îndeplinite. Decizia e exclusiv la Nicușor Dan
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament. Eșecul deschide posibilitatea constituțională a dizolvării Parlamentului, după ce au fost îndeplinite cele două condiții: au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură, iar de la prima solicitare care a ajuns efectiv la vot au trecut mai mult de 60 de zile.

Decizia dacă România merge spre alegeri anticipate sau încearcă din nou formarea unui guvern îi aparține exclusiv președintelui Nicușor Dan.

Vezi şi Primele reacții după ce Guvernul Mureșan a picat mai rău decât Veștea

O premieră pentru România

Respingerea Cabinetului Mureșan marchează o premieră pentru România.

ADVERTISING

Astfel, după Guvernul Adrian Veștea, și a doua propunere de guvern ajunsă efectiv la vot a fost respinsă.

În aceste condiții, sunt îndeplinite cele două criterii menționate în articolul 89 din Constituție pentru ca președintele să poată lua în calcul dizolvarea Parlamentului.

Între timp, AEP pregătește reguli noi pentru anticipate. Ce s-ar schimba și cum ar putea fi organizate alegerile în trei luni.

Ce spune Constituția despre anticipate

Articolul 89 prevede că președintele României, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, „poate să dizolve Parlamentul” dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

În actuala situație, prima propunere care a ajuns la votul Parlamentului a fost Cabinetul Adrian Veștea, respins pe 22 iunie. Guvernul Siegfried Mureșan este a doua solicitare de învestitură respinsă prin vot.

Între cele două momente au trecut 100 de zile, astfel că este depășit și intervalul de 60 de zile prevăzut de Constituție.

Desemnarea lui Eugen Tomac, din 4 iunie, nu a dus la un vot în Parlament. Tomac și-a depus mandatul înainte de a solicita învestitura, astfel că nu reprezintă una dintre cele două solicitări respinse prin vot.

„Poate” dizolva Parlamentul, nu „trebuie”

Aici se află însă elementul esențial al situației.

Constituția nu spune că, după îndeplinirea celor două condiții, președintele este obligat să dizolve Parlamentul. Formularea articolului 89 este că șeful statului „poate să dizolve Parlamentul”.

Prin urmare, îndeplinirea condițiilor deschide calea constituțională către anticipate, dar nu declanșează automat alegerile.

Președintele are, practic, de ales între continuarea procedurii de formare a unui guvern și folosirea mecanismului constituțional care poate duce la alegeri anticipate.

De altfel, Nicușor Dan și-a exprimat deja public poziția față de anticipate. Cu o zi înaintea votului, șeful statului a declarat că „alegerile anticipate nu sunt o soluție” și că acestea ar prelungi instabilitatea și neîncrederea. El a cerut partidelor să privească dincolo de interesele de partid și să ajungă la o soluție pentru încheierea crizei politice

Prin urmare, faptul că pragurile constituționale au fost atinse nu înseamnă automat că Parlamentul va fi dizolvat.

O nouă desemnare, varianta aflată deja în discuție

O alternativă este ca Nicușor Dan să convoace din nou partidele la consultări și să desemneze un alt candidat pentru funcția de premier.

Această variantă a fost indicată chiar înaintea votului de liderul UDMR Kelemen Hunor, care a spus că, în cazul respingerii Guvernului Mureșan, este convins că președintele va face o nouă desemnare

Și PSD a transmis, după respingerea Guvernului, că România are nevoie de un Executiv cu puteri depline și că este pregătit să își asume formarea unei noi majorități.

PNL, în schimb, a anunțat înaintea votului că ia în calcul sesizarea Curții Constituționale în cazul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele nu convoacă alegeri anticipate.

Este însă o poziție politică și nu modifică textul articolului 89, care îi conferă președintelui posibilitatea, nu obligația, de a dizolva Parlamentul.

B.B.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google