Președintele Nicușor Dan a confirmat, după ședința de la Constanța cu instituțiile de securitate și apărare, că drona care s-a autodetonat în Portul Constanța era ucraineană, făcea parte dintr-un grup de patru drone maritime scăpate de sub control și era încărcată cu explozibil. A mai spus că autoritățile române au fost informate dimineața, că primele echipe de specialiști au ajuns la fața locului la ora 6:47 și că zona a fost evacuată înainte de explozie.
Dincolo de aceste confirmări, însă, declarațiile șefului statului au lăsat deschise mai multe întrebări esențiale. Și loc de interpretări. La unele întrebări, Nicușor Dan a spus că răspunsurile vor veni peste 7–10 zile.
Ce a confirmat președintele
Președintele a spus că incidentul a fost provocat de „o dronă ucraineană”, parte dintr-un set de patru drone asupra cărora Ucraina a pierdut controlul. „E cert acum. Am avut o dronă ucraineană parte dintr-un set de patru drone ucrainene care au pierdut controlul. Erau încărcate cu explozibil”.
El a subliniat, în același timp, că responsabilitatea de fond pentru astfel de incidente aparține Rusiei, pentru că Rusia este statul agresor, iar Ucraina se apără. „Trebuie să spunem foarte clar, Ucraina este țara agresată, Rusia este țara agresoare. Pentru orice fel de evenimente care apar responsabilul este Rusia, iar Ucraina se apără așa cum reușește”.
Șeful statului a confirmat și cronologia oficială a intervenției. Autoritățile române au primit informația la ora 6:10, primele echipaje de specialiști au ajuns la 6:47, iar la ora 10:00 partea ucraineană a transmis că drona urma să se autodetoneze la 10:26.
Potrivit lui Nicușor Dan, echipele aflate la fața locului au evacuat perimetrul și au mutat două nave din zona posibil afectată. După informația privind autodetonarea, toate persoanele implicate în neutralizarea comunicațiilor cu drona și în remorcarea ei au părăsit perimetrul.
Președintele a mai spus că protocolul dintre instituții a fost respectat și că, în acest moment, nu vede o eroare umană.
Totuși, Nicușor Dan nu a răspuns sau s-a eschivat la mai multe întrebări puse de jurnaliști:
1: Cum a ajuns drona până în Portul Constanța?
Aceasta rămâne cea mai importantă întrebare fără răspuns complet. Nicușor Dan a fost întrebat direct cine este de vină că drona a ajuns până în port, dar nu a indicat o responsabilitate instituțională clară.
Răspunsul său a fost că dronele maritime sunt o tehnologie nouă și că România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de incidente.
„Este o tehnologie nouă, dezvoltată de un an, doi, România nu este singura țară care a avut astfel de evenimente și noi toți ne adaptăm pentru acest tip de tehnologie”, a spus președintele.
El a adăugat că radarele folosite în mod obișnuit sunt concepute pentru obiecte mai mari, iar dronele maritime pot fi greu de detectat.
„Problema cu dronele este că radarele nu le văd. Și trebuie să ai alte tipuri de echipamente pentru asta”, a explicat Nicușor Dan.
Totuși, răspunsul la întrebarea concretă - cum a ajuns drona până în Portul Constanța fără să fie observată anterior - a fost amânat 7-10 zile, timp în care ar urma să fie finalizată ancheta.
2: Care era misiunea celor patru drone?
Nicușor Dan a confirmat că dronele erau ucrainene și încărcate cu explozibil, dar nu a spus care era misiunea lor inițială.
Întrebat dacă au fost bruiate și preluate de ruși, președintele a evitat să avanseze o ipoteză.
„Ne trebuie 7–10 zile ca să avem informația completă. Există niște informații cu un grad de probabilitate, dar nu vreau să avansez în ipoteze”, a spus el.
Președintele a mai afirmat că imaginile apărute pe rețelele sociale trebuie confirmate și că, pentru lămurirea cazului, sunt necesare informații din mai multe surse, inclusiv satelitare.
Nu a vorbit nici despre posibile răspunsuri furnizate de partea ucraineană, singura informație fiind că nu a vorbit până acum cu Volodimir Zelenski pe subiect.
3: De ce Ucraina a anunțat abia la ora 10:00 că drona urma să explodeze la 10:26?
Președintele a confirmat că partea ucraineană a transmis la ora 10:00 că drona urma să se autodetoneze la 10:26. Întrebat de ce acest avertisment a venit atât de târziu, Nicușor Dan nu a dat un răspuns direct.
„Când o să aveți evaluarea finală, o să aveți și răspunsul la întrebarea asta”, a spus el.
Aceasta rămâne una dintre întrebările-cheie ale incidentului: dacă informația privind pierderea controlului a existat încă de dimineață, de ce informația privind autodetonarea a ajuns cu doar aproximativ 25 de minute înainte de explozie.
4: Cine trebuia să vadă drona?
Întrebat ce autoritate din România ar fi trebuit să depisteze drona în Portul Constanța, Nicușor Dan a spus că, teoretic, portul ar fi trebuit să aibă echipamente capabile să vadă obiectele neidentificate care intră în raza sa de acțiune.
„Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament care să vadă orice fel de obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”, a spus președintele.
A adăugat însă că, fiind vorba despre o tehnologie nouă, instituțiile trebuie să se adapteze.
Președintele nu a spus dacă un astfel de echipament exista, dacă a funcționat, dacă nu era adecvat pentru detectarea dronei sau dacă responsabilitatea aparținea unei instituții anume.
5. Ce instituție este responsabilă cu supravegherea apelor?
Nicușor Dan a fost întrebat și ce instituție este responsabilă cu supravegherea apelor teritoriale ale României. Răspunsul său a arătat tocmai fragmentarea responsabilităților.
Dacă este vorba de circulație navală, responsabilitatea ține de Autoritatea Navală și Ministerul Transporturilor. Dacă este vorba de contrabandă sau trafic de persoane, intervine Poliția de Frontieră. Dacă este vorba de chestiuni militare, responsabilitatea revine Armatei.
„Numai că în secunda în care tu vezi un obiect, nu știi neapărat la ce tip de situație te referi, de aceea trebuie să existe dialog între instituții”, a spus președintele.
Răspunsul explică de ce sunt implicate mai multe instituții, dar nu lămurește cine are responsabilitatea de coordonare și luare de decizii în primele minute ale unui astfel de incident.
6: Știau autoritățile române că nava vizată era pe lista Ucrainei?
Nicușor Dan a respins informația că nava vizată ar fi făcut parte din „flota fantomă” a Rusiei, spunând că nu se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale Statelor Unite și că a mai făcut traseul comercial între Novorossiisk și Rompetrol.
Întrebat însă dacă autoritățile române știau că nava se află pe lista Ucrainei cu nave interzise, președintele nu a răspuns.
„Nu am un răspuns la întrebarea asta, dar nu cred că este relevant, deoarece a făcut de mai multe ori - dacă nu mă înșel de 6–8 ori - drumul între Novorossiisk și Rompetrol”, a spus Nicușor Dan.
Aceasta este una dintre cele mai clare zone în care șeful statului s-a eschivat. Faptul că nava nu este pe listele de sancțiuni ale UE sau SUA nu răspunde la întrebarea dacă România știa că nava era considerată problematică de Ucraina și, prin urmare, posibilă țintă într-o operațiune militară.
7: A existat sau nu o eroare?
Președintele a spus că, pe datele existente în acest moment, nu vede o eroare umană și este „relativ mulțumit” de modul în care au acționat autoritățile, pentru că nu au existat victime.
„Pe datele de azi sunt relativ mulțumit. Pentru faptul că am fost într-un pericol și nu au fost victime”, a declarat Nicușor Dan.
O declarație care lasă deschisă problema mai largă: lipsa victimelor este suficientă pentru a considera intervenția corespunzătoare, în condițiile în care o dronă încărcată cu explozibil a ajuns până în Portul Constanța? Și a și explodat.
8: De ce echipele de intervenție nu au anticipat că drona se poate autodetona?
Una dintre cele mai serioase întrebări rămase după declarațiile președintelui este de ce, timp de aproape patru ore, echipele aflate la fața locului nu au tratat autodetonarea dronei ca pe un risc iminent și au părăsit zona doar după ce au primit informația de la partea ucraineană că drona urma să explodeze.
Nicușor Dan a spus că autoritățile române au primit prima informație dimineața, că echipele de specialiști au ajuns la fața locului la ora 6:47 și că la ora 10:00 Ucraina a transmis că drona urma să se autodetoneze la 10:26. Abia după această informare, persoanele implicate în misiune au părăsit perimetrul.
Întrebarea este dacă echipele speciale române ar fi trebuit să știe, independent de avertismentul ucrainean, că o dronă maritimă militară scăpată de sub control și încărcată cu explozibil se poate autodistruge.
Generalul-maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, spune că explozia nu ar fi trebuit să ia autoritățile prin surprindere. Potrivit acestuia, dronele navale folosite în războiul din Marea Neagră sunt programate să se autodistrugă atunci când pierd legătura cu operatorul, pentru ca tehnologia să nu ajungă în mâinile armatei ruse.
„În momentul în care a intrat în derivă și a ajuns în zona respectivă, în Portul Constanța, trebuia să ne așteptăm că poate exploda oricând. Nu știam exact când a fost setat sistemul de autodistrugere”, a spus Dorin Toma.
El a mai afirmat că aceasta este „procedura de operare” și că autoritățile nu ar fi trebuit să fie luate prin surprindere.
În acest context, întrebarea devine mult mai gravă: dacă România nu ar fi primit avertismentul Ucrainei cu aproximativ 20–25 de minute înainte de autodetonare, ar fi rămas echipele de intervenție în zona de risc? Și, în acest caz, ar fi putut exista victime?
Nicușor Dan a spus că, până acum, nu vede o eroare umană și că instituțiile au acționat corespunzător, în condițiile în care nu au existat victime. Dar, dacă rămâneam doar pe procedurile românești, ar fi existat?
Ce rămâne de aflat
După declarațiile președintelui, câteva lucruri sunt clare: drona era ucraineană, era încărcată cu explozibil, a fost pierdut controlul asupra ei, autoritățile au fost informate dimineață, iar zona a fost evacuată înainte de explozie.
Dar întrebările cele mai importante rămân deschise:
- cum a ajuns drona până în Portul Constanța;
- de ce nu a fost detectată mai devreme;
- ce misiune aveau cele patru drone ucrainene;
- dacă au fost bruiate, deturnate sau doar scăpate de sub control;
- de ce Ucraina a anunțat atât de târziu autodetonarea;
- cine avea responsabilitatea tehnică și operațională de a observa drona;
- cine coordonează, în mod clar, un astfel de incident;
- dacă România știa că nava posibil vizată era pe o listă ucraineană;
- dacă lipsa unor echipamente adecvate este o vulnerabilitate punctuală sau una sistemică.
Nicușor Dan a cerut ca situația să fie privită „în echilibru” și a insistat că România se adaptează la o tehnologie nouă, apărută în contextul războiului. Dar tocmai această explicație arată dimensiunea problemei: în acest moment, România încă se adaptează la o amenințare care a ajuns deja în Portul Constanța.
MAI explică de ce sistemul SCOMAR nu a detectat drona care a explodat în Portul Constanța: Nu este un sistem militar anti-dronă
CFR Cluj are un nou antrenor: „E unul dintre cei mai buni”
Procurorii au deschis dosar penal după explozia dronei maritime din Portul Constanța. Ce infracțiuni sunt investigate
Zeci de români arestați în Canada într-o amplă anchetă de „turism infracțional”. Cum funcționa rețeaua
