Vineri dimineața, la ora 10.30, o explozie a zguduit Portul Constanța. O dronă ucraineană Sea Baby, mai degrabă de spionaj, fiind plină de radare și sisteme de monitorizare, s-a autodistrus.
Înainte cu minute bune, autoritățile române, care identificaseră vizual drona, au fost anunțate de urgență de ucraineni să elibereze zona pentru ca oamenii să nu fie în pericol.
Peste 1.000 de persoane au fost evacuate de pe plajele din județul Constanța. Activitatea din port și cea din oraș au fost, de asemenea, grav afectate.
“Drona marină care a explodat în această dimineață în Portul Constanța făcea parte, alături de alte mijloace similare de luptă, dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse”, a anunțat președintele Nicușor Dan.
“Forțele ucrainene au pierdut controlul asupra respectivelor mijloace ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”, a mai spus președintele României.
La o săptămână de la momentul în care o dronă a Kremlinului a lovit un bloc din Galați, un alt incident legat direct de războiul de cucerire pe care îl poartă Rusia în Ucraina era să provoace victime în România.
“În timpul îndeplinirii unor misiuni în zona operațională a Mării Negre, una dintre ambarcațiunile navale fără pilot ale Marinei Forțelor Armate Ucrainene a pierdut controlul și a ajuns în largul coastelor României”, se arată într-un comunicat oficial al marinei militare ucrainene.
“Forțele Navale ale Ucrainei au transmis informațiile necesare forțelor navale ale României pentru a preveni pierderile în rândul populației civile”, se mai precizează în anunțul autorităților de la Kiev.
Din declarațiile oficiale reiese că cel puțin 5 drone desfășurau o acțiune militară în Marea Neagră, în apropiere de apele teritoriale ale României.
“Drona (explodată în port - n.red.) ar fi de proveniență ucraineană. Nu știm dacă e așa. Există o informație: una a fost detonată în apele internaționale, nu știu exact unde, una a fost cea din portul Constanța și ar mai fi trei rătăcite. Pentru prevenție, am ridicat elicopterele…”, a declarat Adrian Picoiu, prefectul județului Constanța.
Salutări de pe Safeen Elona
La ora 09.20, în dimineața zilei de 5 iunie, cu o oră și zece minute înainte de explozia din Constanța, din Portul Midia Năvodari pleacă petrolierul Safeen Elona, sub pavilionul Insulelor Marshall.
Destinația petrolierului era orașul Novorossiîsk. Distanța dintre portul Midia-Năvodari, la care e legată rafinăria Petromidia, și cel rusesc este de aproximativ 800 de kilometri.
Operațiunea dronelor ucrainene din Marea Neagră viza distrugerea petrolierului Safeen Elona, potrivit unor surse care au dorit să-și păstreze anonimatul din cauza complexității situației.
Nava respectivă face parte din “flota fantomă” a Rusiei, Kremlinul operând ilegal zeci de petroliere pentru a face comerț cu carburanți, încălcând astfel sancțiunile internaționale.
Pe site-ul guvernului ucrainean, nava Safeen Elona este listată ca parte a flotei fantomă a Rusiei, fiind marcată ca navă inamică pentru că “transportă combustibili fosili cu încălcarea sancțiunilor și a altor restricții. Transportă țiței și produse petroliere din Rusia…”, conform autorităților de la Kiev.
“Nava-cisternă, pe durata embargoului petrolier al G7+, în contextul politicii de plafonare a prețurilor la țițeiul și produsele petroliere rusești, este implicată în exportul de țiței și produse petroliere din porturile rusești și desfășoară activități dubioase în apropierea porturilor rusești de la Marea Neagră, în vecinătatea României și Bulgariei”, se arată în descrierea acțiunilor ostile ale navei, făcută de Guvernul Ucrainei, conform sursei citate.
“La 11 aprilie 2025, Ucraina a impus sancțiuni și asupra comandantului navei cu numărul OMI 9488011. Începând cu 13 decembrie 2025, Ucraina a impus sancțiuni navei”, au anunțat autoritățile de la Kiev.
Armata, subtil, dă vina pe poliție
De peste un an și jumătate, petrolierul Safeen Elona e pe lista “flotei fantomă” a Rusiei, o flotă de petroliere cu care se luptă mai multe state europene, iar guvernul, instituțiile și agențiile din România au stat cu mâinile în sân și s-au uitat cum nava rusească se plimbă prin Năvodari și Constanța.
În afară de transportul făcut astăzi, conform datelor pe care le dețin ucrainenii, de la momentul intrării pe lista de sancțiuni, nava a mai fost reperată de cel puțin două ori în porturile românești de la Marea Neagră.
Spotmedia a trimis întrebări în legătură cu situația creată atât Ministerului Apărării, cât și Ministerului de Interne.
La scurt timp, fără a răspunde direct întrebărilor publicație noastre, Radu Miruță a emis un comunicat oficial:
“Împreună cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, vom avea în perioada următoare o videoconferință cu omologii noștri ucraineni, pentru a stabili proceduri și mecanisme de comunicare mai rapide și mai eficiente în astfel de situații”, se arată în comunicat.
“Trebuie să înțelegem realitatea în care ne aflăm. Ucraina este o țară aflată în război, iar România se află la granița acestui conflict. Incidente precum cel de astăzi sunt nedorite, dar pot apărea. Responsabilitatea noastră este să fim pregătiți și să intervenim rapid, astfel încât orice risc să fie ținut sub control”, a mai adăugat ministrul Apărării.
De asemenea, oficialul a subliniat că ofițeri “din cadrul MAI, care aveau responsabilitatea operațională în zonă, au intervenit imediat și au luat măsurile de protecție atât a populației, cât și a accesului naval în port, precum și de verificare a echipamentelor de monitorizare a traficului naval”.
Problema a fost că, din nou, verificările s-au realizat post factum. Nava rusească plecase demult. Era în larg.
Noi efecte ale ambiguității strategice române
Forțele marine ucrainene au desfășurat mai multe operațiuni de distrugere a petrolierelor rusești în dimineața zilei de 5 iunie. Pe lângă operațiunea din Marea Neagră, a avut loc și una în nordul Mării Azov, unde au distrus, cu ajutorul dronelor marine, două petroliere, Natra și Tsirkon, operate de Rusia, cu echipaje din Azerbaidjan.
De la începutul acțiunilor de distrugere a flotei fantomă de petroliere rusești, Ucraina, împreună cu statele membre NATO, nu și România, au scos din uz 21 de nave - 2 scufundate, 9 avariate, 10 reținute.
Din nou, complicitățile din statul român, corupția și ambiguitatea strategică au generat o situație critică în care populația a fost pusă în pericol.
Dacă nava rusească, Safeen Elona, n-ar fi operat ilegal în apele teritoriale române, vreme de peste un an și jumătate, transportând petrolul Kremlinului, nu s-ar fi creat situația în care forțele ucrainene să desfășoare operațiuni militare defensive în apropiere de portul Constanța.
Avertisment al Comisiei pentru România: Modelul economic care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie
Ungaria renunță la veto și deblochează 6,6 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei. Se deschide și calea negocierilor de aderare la UE
Gică Hagi a descoperit un nou atacant pentru naționala României: "Nu bun, foarte bun"
„Revoluția flamingo” zguduie o țară europeană. Tinerii ies în stradă împotriva unui proiect de lux, în care ginerele lui Trump vrea să bage 4 miliarde de euro (Video)
