S&P Global Ratings a menținut vineri ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, păstrând țara în categoria recomandată investițiilor. Agenția recunoaște progresele în reducerea deficitului și atragerea fondurilor europene, dar precizează că decizia se bazează și pe așteptarea formării unui guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028.
În raportul publicat pe 2 octombrie, S&P avertizează că prelungirea blocajului politic poate pune în pericol consolidarea fiscală, poate scumpi finanțarea și poate accentua impactul vulnerabilităților externe. Agenția estimează o contracție a economiei de 0,5% în acest an, înaintea unei reveniri în 2027.
Calificativul „BBB-” reprezintă ultima treaptă a categoriei „recomandat investițiilor”. Perspectiva negativă arată că riscul unei retrogradări rămâne prezent.
De ce a fost menținut ratingul
Principalul argument al S&P este că, în pofida blocajului politic început în mai, reducerea deficitului și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026.
„Menținerea ratingului reflectă așteptarea noastră principală, pe termen scurt, că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028”, arată agenția.
S&P mai spune că măsurile legislative adoptate în timpul verii au permis deblocarea celei mai mari părți a fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență, prin care este finanțat PNRR. Raportul indică rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și de peste 95% pentru împrumuturi.
Agenția estimează intrări de fonduri europene echivalente cu aproximativ 3,5% din PIB în 2026. Acestea susțin un buget de investiții publice de 8,5% din PIB și acoperă o parte importantă a necesarului de finanțare externă.
Investițiile publice sunt, spune S&P, principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an.
Avertisment: blocajul politic poate duce la retrogradare
În schimb, perspectiva negativă este menținută din cauza riscurilor încă ridicate privind reducerea deficitului bugetar și a dezechilibrelor externe, precum și sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor.
„Ratingurile României ar putea fi reduse, dacă procesul prelungit de formare a unui guvern, după prăbușirea coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028”, avertizează S&P.
Lipsa unei direcții credibile de politică economică ar putea produce efecte care depășesc aspectele bugetare: ar putea deteriora încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar amplifica presiunile asupra balanței de plăți.
România ar putea fi retrogradată și dacă șocurile externe se intensifică. Printre factorii menționați de agenție de află perturbările de pe piața energiei, care ar putea afecta simultan inflația, creșterea economică, poziția externă și rezultatele bugetare.
În schimb, perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitele bugetar și extern se reduc, susținute de un plan credibil pe termen mediu și de revenirea economiei. Un asemenea plan ar putea fi sprijinit de un consens politic larg.
Blocajul salarizării unitare costă 750 de milioane de euro din PNRR
S&P atrage atenția că impasul politic și compromisurile de ultim moment pot compromite reducerea deficitelor în următorii ani.
„Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din granturile Mecanismului de redresare și reziliență, din cauza neadoptării unei legi a salarizării unitare în sectorul public”, menționează S&P.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape un sfert din cheltuielile guvernamentale în 2025, iar declarațiile contradictorii ale partidelor pe acest subiect sporesc incertitudinea bugetară.
În plus, riscul crește pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. S&P estimează că, istoric, deficitele României s-au majorat cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB în anii electorali.
Agenția consideră alegerile anticipate puțin probabile, dar subliniază că absența unui guvern cu puteri depline reduce predictibilitatea reformelor.
Economia ar urma să scadă cu 0,5% în 2026
S&P prognozează o contracție economică de 0,5% în acest an, pe fondul ajustării fiscale, al inflației ridicate și al scăderii salariilor reale, care afectează consumul.
Investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă principala contrapondere la aceste presiuni.
Pentru 2027, agenția estimează o revenire la o creștere de 2,25%, susținută de redresarea consumului. Totuși, investițiile publice ar urma să se reducă cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, odată cu diminuarea intrărilor de fonduri europene. S&P se așteaptă ca investițiile private să compenseze parțial această scădere.
După încheierea mecanismului european de redresare, fondurile de coeziune și programul SAFE vor deveni mai importante. Raportul arată că România a atras până acum 11,3 miliarde de euro, respectiv 36,5%, din alocarea de aproximativ 31 de miliarde de euro prin politica de coeziune. Prin SAFE, țara are acces la împrumuturi de 16,8 miliarde de euro.
Agenția notează și un sprijin viitor în proiectul Neptun Deep, în special prin contribuția la exporturi și reducerea dependenței de importurile de energie.
Deficitul scade, dar dobânzile apasă tot mai mult asupra bugetului
S&P estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru următorii doi ani, prognozele sunt de 5,8% din PIB în 2027 și de 5% în 2028.
Agenția spune că deficitul s-a diminuat în primul rând ca urmare a creșterilor de TVA și accize, a înghețării salariilor și pensiilor și altor măsuri fiscale și de control al cheltuielilor.
Pentru 2027, efortul de consolidare ar urma să se concentreze asupra cheltuielilor, inclusiv prin creșteri controlate ale salariilor publice și pensiilor. S&P apreciază că există puțin spațiu pentru majorări care să depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal în 2027–2028.
Chiar dacă deficitul se reduce, costurile datoriei continuă să crească. Agenția estimează cheltuieli cu dobânzile de 3,2% din PIB în 2026 și de 3,5% în 2028. La sfârșitul lui 2028, acestea ar urma să se apropie de 10% din veniturile guvernamentale.
Vulnerabilități externe și inflație persistentă
S&P prognozează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în acest an și avertizează asupra deteriorării calității finanțării externe, în condițiile reducerii investițiilor străine directe și creșterii plăților de dobânzi pentru datoria externă. Iar fondurile europene rămân esențiale pentru acoperirea acestor dezechilibre.
Agenția estimează o inflație medie armonizată de 8,3% în 2026. Taxele mai mari, deprecierea leului și scumpirea energiei contribuie la presiunile asupra prețurilor.
În aceste condiții, S&P consideră improbabilă o relaxare a politicii monetare a BNR pe termen scurt și anticipează revenirea inflației în intervalul țintei stabilite abia în 2028.
Nazare: România încheie ciclul de evaluări în categoria recomandată investițiilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că decizia S&P încheie seria de evaluări începută în vară.
„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a declarat Nazare, într-un comunicat.
Ministrul atrage atenția că evaluările din primul trimestru al anului viitor vor depinde în mare măsură de respectarea țintelor de deficit pentru 2026 și construcția bugetului pentru 2027.
Context
Decizia agenției vine pe fondul unei crize politice prelungite, accentuate de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, pe 30 septembrie. Incertitudinea privind formarea unei majorități și continuarea reducerii deficitului pune presiune și pe moneda națională. Euro a atins vineri un nou maxim istoric, de 5,3447 lei la cursul BNR, în creștere de la 5,2777 lei cu o zi înainte. În paralel, au crescut și costurile la care statul se împrumută.
Fitch a menținut, pe 31 iulie, ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Agenția a luat în calcul primele rezultate ale măsurilor de reducere a deficitului: creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor cu salariile și prestațiile sociale. Apartenența la UE și accesul la fonduri europene au reprezentat, de asemenea, argumente pentru păstrarea ratingului. Deficitul bugetar din prima jumătate a anului coborâse la aproximativ 42 de miliarde de lei, față de circa 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025.
Fitch a avertizat însă că instabilitatea politică pune sub semnul întrebării continuarea consolidării bugetare după 2026 și poate întârzia reformele necesare pentru accesarea banilor din PNRR. Deficitele mari, inflația și creșterea datoriei publice rămân vulnerabilități. O încetinire sau inversare a ajustării fiscale, care ar împiedica stabilizarea datoriei, ar putea conduce la retrogradare.
Și Moody’s a confirmat, pe 7 august, ratingul „Baa3”, tot cu perspectivă negativă, echivalentul ultimei trepte recomandate investițiilor. Agenția a apreciat că deficitul scade mai repede decât anticipase și estima pentru 2026 un nivel de 5,8% din PIB. Reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea veniturilor au susținut această evaluare, chiar într-un context economic dificil.
- Moody’s menține ratingul României: Deficitul scade, dar criza politică amenință consolidarea fiscală
La acel moment, Moody’s a avertizat asupra instabilității politice și a riscului ca reformele să se oprească. Deși deficitul se reduce, datoria publică și costurile dobânzilor continuă să crească. În context, agenția a subliniat necesitatea continuării ajustării fiscale și a adoptării, până la sfârșitul anului, a unui buget pentru 2027 care să prevadă o nouă reducere a deficitului. Prelungirea blocajului politic sau abandonarea măsurilor asumate ar crește riscul unei retrogradări.
Ulterior, Moody’s a revenit cu avertismente. La sfârșitul lui august, agenția a arătat că eșecul adoptării legii salarizării înseamnă pierderea unor fonduri din PNRR și pune sub semnul întrebării capacitatea României de a controla cheltuielile începând din 2027. Apoi, chiar în ziua în care era așteptat verdictul S&P, Moody’s a avertizat că există o probabilitate semnificativă de alegeri anticipate și sunt șanse tot mai mici de adoptare la timp a bugetului.
Horoscopul lunii octombrie 2026
Gică Hagi, întrebat cine va fi portarul titular în meciul Polonia - România: Răspunsul "Regelui" după gafa lui Ionuț Radu
Tancuri pe străzile din Hamburg și un plan secret de apărare. Germania testează scenariul unui război cu Rusia (Foto&Video)
Bloomberg: Putin se pregătește pentru încă mulți ani de război. Buget militar record
