Agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a reconfirmat vineri ratingurile României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, și a menținut perspectiva negativă. Decizia înseamnă că România evită deocamdată retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor, însă riscurile rămân.
Moody’s a confirmat ratingul pe termen lung al statului și ratingul datoriei negarantate la Baa3, calificativul provizoriu pentru programul de emisiuni de obligațiuni la (P)Baa3 și ratingurile pe termen scurt la Prime-3.
Într-un comunicat, agenția justifică menținerea calificativului prin progresele făcute în 2025 și în prima jumătate a acestui an pentru reducerea deficitului. Menținerea perspectivei negative reflectă însă riscul ridicat ca programul de consolidare fiscală să-și piardă ritmul, în condițiile fragmentării politice și dificultăților de formare a unui nou guvern.
„Lunile următoare vor fi importante pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și de a implementa măsuri structurale care să sprijine stabilizarea datoriei și să îmbunătățească sustenabilitatea acesteia în timp”, arată agenția.
Deficitul scade mai repede decât anticipa Moody’s
Principalul argument în favoarea menținerii ratingului este evoluția mai bună decât se anticipa a deficitului bugetar. Moody’s estimează că deficitul bugetar va coborî în 2026 la 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale într-un singur an.
Rezultatul se datorează limitării cheltuielilor și faptului că veniturile bugetare au rezistat mai bine decât se anticipa, în pofida condițiilor macroeconomice dificile.
Potrivit agenției, consolidarea fiscală din 2025 și 2026 încetinește creșterea datoriei publice și a poverii dobânzilor. Efortul bugetar din prima jumătate a acestui an a depășit atât estimările anterioare ale Moody’s, cât și propriile obiective ale autorităților române.
Printre argumentele pentru menținerea ratingului, Moody’s menționează potențialul de creștere pe termen mediu al economiei, nivelul de dezvoltare economică relativ ridicat față de alte state cu același calificativ și apartenența României la Uniunea Europeană. Integrarea europeană susține credibilitatea politicilor publice și îi oferă țării acces la finanțare din fonduri europene.
Criza politică, principalul avertisment
Moody’s consideră că situația politică s-a complicat după demiterea prin moțiune de cenzură, în luna mai, a Guvernului condus de Ilie Bolojan. După două încercări eșuate de formare a unui guvern, agenția estimează că un nou guvern va fi instalat după vacanța parlamentară, cel târziu la începutul toamnei, pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la sfârșitul anului.
Moody’s consideră improbabilă organizarea alegerilor anticipate, care nu au mai avut loc în România după 1989, dar se așteaptă ca instabilitatea politică să persiste. Capacitatea viitorului guvern de a menține reducerea deficitului va conta decisiv la următoarele evaluări ale ratingului.
Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă va deveni clar că există suficient sprijin politic pentru continuarea ajustării fiscale și după 2026, prin controlarea structurală a cheltuielilor și creșterea veniturilor.
Printre semnalele concrete așteptate de Moody’s se numără:
- adoptarea, până la sfârșitul anului, a unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul;
- adoptarea unei legi a salarizării care să stabilizeze și apoi să diminueze cheltuielile statului cu salariile;
- continuitatea reformelor și menținerea disciplinei fiscale indiferent de formula politică a viitorului guvern.
Datoria și dobânzile vor continua să crească
Chiar dacă deficitul se reduce mai repede decât era anticipat, datoria publică nu s-a stabilizat. Moody’s estimează că aceasta va urca de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, pe fondul deficitelor încă ridicate și al costurilor mai mari cu dobânzile.
În scenariul de bază al agenției, datoria ar urma să se stabilizeze în jurul valorii de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului, dar prognoza este însoțită de „incertitudini semnificative”.
Costurile cu dobânzile sunt estimate să crească de la 2% din PIB în 2023 și 2,8% în 2025 la 3,3% din PIB în 2028. Randamentele la care România se împrumută au crescut semnificativ în ultimii doi ani, iar necesarul de refinanțare este estimat la aproximativ 12% din PIB anual, în medie, în perioada 2026–2028.
Împrumuturile acordate în condiții mai avantajoase prin programul european SAFE și prin PNRR temperează creșterea facturii dobânzilor, dar nu o pot opri, pentru că România rămâne dependentă într-o măsură mare de împrumuturile contractate de pe piețe.
Agenția subliniază că dobânzile plătite de România sunt sensibile la evoluțiile politice și fiscale. Continuarea reducerii deficitului și predictibilitatea politicilor ar putea îmbunătăți încrederea investitorilor și condițiile de finanțare.
Ce ar putea provoca retrogradarea
Moody’s avertizează că ratingul ar putea fi supus unor presiuni negative dacă viitorul guvern și majoritatea parlamentară nu vor putea susține timp de mai mulți ani un efort fiscal consistent.
Într-un asemenea scenariu, datoria și costurile cu dobânzile ar continua să crească, anulând efectele reducerii deficitului obținute în 2025 și 2026.
Presiuni suplimentare asupra ratingului ar putea apărea dacă:
- sunt inversate reforme considerate pozitive pentru profilul de credit al României;
- crește semnificativ riscul geopolitic asociat războiului din Ucraina;
- apar dificultăți mai mari în finanțarea deficitului ridicat de cont curent.
Agenția constată și că instituțiile și guvernanța României sunt mai slabe decât în cazul altor state cu rating asemănător, în special în privința controlului corupției și a eficienței politicii fiscale. Îmbătrânirea rapidă a populației, emigrația și accesul mai slab la serviciile de bază reprezintă alte vulnerabilități pe termen lung. (S.D.S.)
Rămânem sub asediul vremii extreme: 39 de grade la umbră, vijelii de 90 km/h și grindină de până la 4 cm
Suntem mai conectați ca oricând, dar prieteniile autentice sunt tot mai rare. Trei ingrediente pentru relații adevărate
Zelenski, prima vizită în Serbia. Miza unei călătorii care îl obligă pe Vučić să aleagă între Moscova și apropierea de Europa
Povestea lui Gertrude Ederle, femeia care a făcut imposibilul să devină posibil
