A fost manifestaţia periferiei breslei împotriva propriilor structuri de reprezentare, nu doar împotriva statului. AUR, Georgescu, Simion au creat resentimentul și l-au exploatat.
Protestul ciobanilor a fost doar pretextul folosit de AUR pentru a exersa regia unei confruntări în care partidul rămâne în afara cadrului, dar câștigă în imagine în fața propriilor simpatizanți: AUR a mobilizat în trepte oamenii, și-a folosit logistica (autocare, sediul, pretextul „ușilor deschise” la partid), a lăsat breasla oierilor să fie decorul și „infiltrații” să fie pumnul ridicat, apoi s-a distanțat de violență și a capitalizat represiunea.
Comunicatul cu legitimarea dată de comparația cu manifestația din 10 august 2018 a fost scris de AUR înainte ca gazele lacrimogene folosite și ieri de jandarmi să se împrăștie.
Nu a fost o mineriadă și nici o tentativă de preluare a puterii prin violență. Nici nu putea fi cu 2.000 de oameni. AUR nu a exersat insurgența, ci producerea unei imagini de martiri care se pune la dosar pentru a atrage mai mult electorat. George Simion nu vrea să intre la guvernare acum, ci să câștige peste 40% la alegerile următoare.
Motivul protestului
Ciobanii și fermierii au anunțat protestul încă de acum o lună. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine s-a dezis de manifestare de la început. Ieri dimineață, Gheorghe Dănulețiu (Ghiță Ciobanul) a depus la Registratura Guvernului o listă cu 16 revendicări, prima dintre ele „să nu mai fie ucise oile”, apoi și „redeschiderea urgentă a exporturilor” și scoaterea ursului brun dintre speciile strict protejate, eliminarea amenzilor pentru nesterilizarea câinilor de la stână. Ionică Sterp, oier din Bihor, a spus la începutul zilei de ieri că autoritățile „fac legi cu femeile de serviciu și cu trădătorii”.
Comisia Europeană a extins în luna iunie interdicția de export de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, menținând-o și pentru celelalte state europene exportatoare, din cauza focarelor de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină.
Fermierii români se plâng de felul în care se fac sacrificările, că nu sunt vaccinați mieii, că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) derapează, că ar trebui să treacă în subordinea Ministerului.
Cine a mai fost la protest și ce s-a spus acolo
AUR pare să fi pregătit din timp protestul: la 1 septembrie, site-ul activenews.ro, care sugerează că ar fi oficiosul populiștilor de dreapta, a anunțat „marele protest din 15 septembrie”, unde vor veni nu doar oierii, ci și rezerviștii.
Așa că au fost în fața Guvernului destui dintre cei care îl însoțesc adesea pe Călin Georgescu în peregrinările sale prin târguri, mănăstiri sau biserici, doi călugări cu un steag religios folosit de ruși în războiul împotriva Ucrainei, cei mai duri bărbați din galeria de fotbal a României, omul cu lupul dacic, fanii care poartă tricouri cu fața lui Georgescu, parlamentari AUR.
Nu e încă prea clar de unde au început violențele, de ce jandarmii nu au putut să-i izoleze pe cei care au instigat și nici dacă trebuiau folosite gazele lacrimogene.
Circa 50 de persoane au fost duse la poliție, peste 10 jandarmi au fost răniți, 2 autospeciale ale Jandarmeriei au fost avariate, un bărbat a fost reținut fiindcă avea un cuțit de 20 de centimetri, mai mulți jurnaliști au fost agresați.
Mai multe despre protestul de marți:
- Protestul oierilor s-a transformat în bătăi de stradă cu jandarmii și injurii scandate în Piața Victoriei. Manifestanții violenți au încercat să intre în Guvern (Foto & Video)
- Fanii lui Călin Georgescu au blocat mașinile și tramvaiele din centrul Capitalei. Protestul zilei, în imagini (Foto & Video)
- Prima reacție a Guvernului la protestul violent
- Reacția lui Nicușor Dan, la violențele din fața Guvernului
- Protestul oierilor, deturnat de agitatorii tricolori. Șefa Asociației Agricole „Țara Loviștei”: Se vede că nu sunt ciobanii noștri!
Cum începe radicalizarea
Radicalizarea de azi pare să nu mai intre în ecuația simplistă „câștigătorii tranziției contra perdanții ei”. Datele sociologice arată că votanții AUR nu sunt cei mai săraci (de pildă, mulți oieri au stânele lor, sunt patroni), ci oameni cu statut și recunoaștere erodate, din„locurile care nu contează”: mediul rural, orașe mici, spații în declin lăsate goale de cei care au plecat să-și caute o viață mai bună în altă parte.
Enervarea unora dintre protestatari pe cei care treceau prin zonă pe trotinete electrice sau biciclete nu e neapărat diferența dintre conturile bancare ale unora față de ceilalți, ci statutul acestora.
Ceea ce îi separă pe protestatari - oieri sau simpatizanți Georgescu/AUR - de bucureștenii îmbrăcați altfel / pe trotinete / biciclete, e sentimentul că deciziile care îi ruinează (interzicerea exportului, sacrificarea turmelor) sunt luate de oameni care nu au văzut cu adevărat o oaie.
Sunt două grupuri de nemulțumiți care nu se recunosc reciproc, oierii (dar și ceilalți care intră în electoratul AUR) și clasa de mijloc urbană, care protestează pentru justiție (2017, 2025), și ea relativ perdantă, fiindcă plătește aceeași austeritate.
Diviziunea e adâncă și are legătură cu statutul și recunoașterea, nu cu averea, iar despăgubirile cerute nu rezolvă oricum o rană care are legătură cu demnitatea.
Societatea românească nu s-a radicalizat brusc: nemulțumirea în zona rurală, neîncrederea în instituții, oboseala tranziției există de ani de zile. Ceea ce s-a schimbat ține de faptul că această nemulțumire și-a găsit un antreprenor politic care o organizează, după ce PSD, vechiul ei avocat, a devenit partid de guvernare și parte a politicilor de austeritate.
Catalizatorul care a transformat nemulțumirea în furie mobilizantă are o dată exactă: 24 noiembrie 2024, ziua în care Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor, anulate ulterior de Curtea Constituțională. Studiul „Fenomenul AUR şi reconfigurarea electoratului românesc: 2020 - 2025” (Mircea Comşa, Bogdan Voicu, Friedrich-Ebert-Stiftung, iunie 2026) consideră acel moment „un eveniment perceput de o parte semnificativă a populației ca o intervenție a elitelor împotriva voinței populare”.
AUR a învățat să transforme nemulțumirile în capital politic
„Elite contra popor” nu e doar o formă de propagandă folosită de AUR, ci și o formă de înțelegere a deciziei sistemului de anulare a alegerilor din 2024. De aceea, protestul oierilor nu are legătură cu ideea de mineriadă. Este doar simptomul unei crize de reprezentare gestionată de un actor politic priceput într-un moment de vid instituțional. La protestul de ieri din Piața Victoriei s-au întâlnit:
(1) o breaslă cu o nemulțumire economică reală (suspendarea exporturilor, pesta ovină),
(2) un partid care a învățat să transforme nemulțumirile în capital politic fără să-și asume costul violenței (AUR),
(3) un stat prea slab pentru a reuși să umple spațiul cu dialog.
Avem de-a face deci cu o societate divizată pe linia recunoașterii, în care golul de reprezentare al periferiei e ocupat de un partid care exersează nu cucerirea violentă a puterii, ci coregrafia răbdătoare a legitimării ei, profitând de un guvern absent.
Radicalizarea nu vine de jos în sus ca un val spontan, e cultivată de AUR, pe un teren pe care erorile elitelor (guvernările PSD-PNL, anularea alegerilor, austeritatea fără dialog) sunt arătate cu grijă.
România, în topul nefericit al statelor UE cu cele mai mari costuri ale datoriei publice. Dobânzile au ajuns să ne coste peste 3% din PIB, mai mult ca Educația
Bec roșu pe buget: România a absorbit doar un sfert din fondurile europene de coeziune, cu 18 luni înainte de finalul exercițiului. Cifrele și explicațiile
Concluzia trasă de antrenorul lui Rayo Vallecano după ce Andrei Rațiu a ratat transferul verii
Soarele ar fi distrus un Super-Pământ chiar la începutul existenței sale
