Ursula von der Leyen a folosit discursul privind Starea Uniunii pentru a prezenta o serie de propuneri menite să pregătească mai bine Europa pentru o lume plină de amenințări – de la verile toride la războiul hibrid, criza migrației și chiar TikTok.
Subiectele despre care președintele Comisiei a ales să vorbească la Strasbourg și, la fel de important, cele pe care le-a lăsat neabordate vor contribui la definirea restului mandatului său și a moștenirii politice pe care o va lăsa.
Politico arată tot ce trebuie să știți despre ceea ce a spus și ceea ce nu a spus şefa Comisiei Europene în discursul de azi despre Starea Uniunii.
Iată cele mai importante 12 concluzii.
1. Canada ar putea deveni primul „membru asociat” al UE
Cea mai mare surpriză a venit atunci când von der Leyen a spus că dorește să deschidă calea pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE.
Adresându-i-se direct premierului canadian Mark Carney, care se afla în hemiciclul Parlamentului European, von der Leyen a propus o nouă alianță ambițioasă și amplă, care să acopere domenii precum tehnologia, apărarea, energia, materiile prime critice, inteligența artificială, Arctica și multe altele.
Într-un mesaj care ar fi putut fi adresat direct președintelui american Donald Trump, von der Leyen a declarat: „Acesta nu este un parteneriat împotriva altcuiva, ci pentru forța noastră comună.”
Rămâne de văzut dacă statele membre ale UE vor susține așa-numita apartenență asociată – un model care, trebuie precizat, nu există în prezent. Propunerea este însă un semnal puternic al dorinței Bruxelles-ului de a aprofunda relațiile cu Ottawa.
2. Europa ar putea avea, în sfârșit, un Consiliu de Securitate
Ideea unui organism executiv european pentru securitate a fost discutată în diverse forme de ani de zile, dar a căpătat o nouă urgență pe fondul subminării relației de securitate transatlantice de către Trump și al extinderii războiului Rusiei împotriva Ucrainei către teritoriul blocului comunitar.
Von der Leyen a relansat dezbaterea propunând crearea unui Consiliu European de Securitate, care să reunească UE și țări care împărtășesc aceleași valori și interese, inclusiv Marea Britanie, Canada, Ucraina și Norvegia. În mod notabil, Statele Unite nu au fost menționate.
Organismul ar urma să discute și să gestioneze amenințările și să fie însoțit de un nou „Protocol de urgență pentru securitate”, pe care statele UE l-ar putea activa ca răspuns la amenințări care nu au ajuns încă la nivelul unui atac sau al unei invazii.
„Cu alte cuvinte, un mecanism care să completeze Articolul 4 al NATO”, a spus ea.
3. UE vrea să coopereze în domeniul AI, dar nu cu SUA sau China
Președintele Comisiei Europene invită marile laboratoare de inteligență artificială la Bruxelles pentru a discuta despre eforturile de a „ține pasul cu frontiera” dezvoltării AI.
„Inteligența artificială vine cu un echilibru între posibilități și riscuri”, a spus ea. „Fără să abordăm aceste riscuri, nu vom putea niciodată să valorificăm posibilitățile inteligenței artificiale.”
Von der Leyen a cerut cooperarea cu Marea Britanie, Canada „și alții” în domeniul AI, dar nu a menționat SUA sau China – cele două țări aflate în fruntea cursei mondiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
4. Banii SAFE neutilizați vor ajunge în Ucraina
Există acum un răspuns la întrebarea privind destinația banilor rămași din programul european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat împrumuturilor pentru apărare.
Von der Leyen a anunțat că fondurile rămase vor fi utilizate pentru un nou program care va include proiecte comune cu companii ucrainene din industria de apărare.
Anunțul ar putea transforma o problemă administrativă – faptul că unele state membre, precum Italia, nu utilizează toate împrumuturile avantajoase disponibile – într-o modalitate de a integra experiența dobândită de Ucraina pe câmpul de luptă și industria sa de apărare cu cele ale Europei.
5. Politica climatică se concentrează tot mai mult pe supraviețuire
Mesajul lui von der Leyen privind clima s-a concentrat în mod evident mai mult pe pregătirea pentru cele mai grave scenarii decât pe noi măsuri de reducere a emisiilor.
Ea a apărat obiectivele climatice existente ale UE, dar și-a concentrat o mare parte din discurs pe gestionarea consecințelor unei Europe mai fierbinți.
Printre măsurile anunțate se numără un viitor Plan european pentru caniculă, o Inițiativă europeană privind apa și o Alianță pentru asigurări împotriva riscurilor climatice.
Von der Leyen a spus că „nu poate exista o repetare a acestei veri”, care a fost cea mai călduroasă din istoria Europei și a provocat incendii în păduri și secarea râurilor.
6. Von der Leyen vrea să oprească „suprareglementarea” națională
Şefa Comisiei Europene vrea ca statele membre să accepte un nou „pact împotriva suprareglementării” – practica prin care guvernele naționale adaugă cerințe suplimentare atunci când pun în aplicare legislația europeană.
„Facem tot ce putem la nivel european pentru a reduce birocrația. Dar acum cred că este timpul ca statele membre să facă un pas înainte”, a spus ea.
Von der Leyen a cerut ca reforma pieței unice să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027. În rest, simplificarea și competitivitatea au ocupat un spațiu relativ redus în discurs.
7. Recunoașterea înfrângerii în privința Israelului
Von der Leyen a recunoscut „suferința profundă” din Gaza și a condamnat „violența necontrolată a coloniștilor” în Cisiordania, afirmând totodată că Europa trebuie să mențină în viață soluția celor două state.
Ea a recunoscut însă deschis și incapacitatea UE de a ajunge la un acord asupra unora dintre măsurile promise anul trecut, statele membre nereușind să cadă de acord asupra unor acțiuni concrete.
Eșecul de a obține majorități pentru sancționarea coloniștilor și miniștrilor israelieni, a spus ea, a fost „dureros pentru mulți europeni”. „Când Europa este divizată, nu poate schimba cursul evenimentelor”, a adăugat von der Leyen.
8. Surprinzător de puține lucruri despre finanțe
Pentru o Comisie care a petrecut o mare parte din ultimul an vorbind despre transformarea Europei într-un loc mai atractiv pentru investiții și dezvoltarea companiilor, politica financiară a lipsit în mare măsură din discurs.
Principalul nou anunț financiar al Ursulei von der Leyen a fost un Pachet bancar axat pe simplificare și combaterea fragmentării – o propunere pe care Comisia o anunțase deja în iulie.
Au fost puține noutăți în ceea ce privește obiectivul mai amplu de transformare a Europei într-un important centru mondial pentru investiții.
9. Nu renunță la un buget UE consistent
Von der Leyen a făcut presiuni asupra guvernelor naționale pentru aprobarea unor noi taxe la nivelul UE, menite să finanțeze următorul buget pe 7 ani al blocului comunitar.
„Pentru a fi foarte clară, bugetul nostru ține de viitorul nostru. Iar orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii”, a spus ea, folosind termenul prin care sunt desemnate taxele europene.
Propunerea Comisiei de a obține peste 60 de miliarde de euro prin noi taxe și contribuții s-a lovit de rezistență în capitalele statelor membre.
10. China a primit o mențiune cu iz de avertisment
Una dintre întrebările care planau asupra discursului era cât de dur urma să fie mesajul Ursulei von der Leyen la adresa Chinei.
Miercuri, ea a criticat deficitul comercial al UE în relația cu Beijingul – un miliard pe zi. "A ajuns la un punct de cotitură”, a spus ea – și a evidențiat „dependențele periculoase” ale Europei de China în privința materiilor prime critice.
În domeniul comercial, însă, ea nu a mers până la solicitarea unor măsuri radicale, așa cum făcuse în discursul din 2023, când a lansat o investigație antisubvenții privind vehiculele electrice chinezești.
„Vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a ne reechilibra relația”, a spus ea în acest an, aparent referindu-se la instrumentul european de diversificare aflat încă în proces de elaborare, fără a oferi însă mai multe detalii.
11. UE înăsprește politica privind migrația
În urma crizei din Ceuta, Ursula von der Leyen a cerut instituirea unui Cadru european de răspuns la situații de urgență, care le-ar oferi statelor UE aflate în situații similare „o flexibilitate limitată în timp și strict definită în cadrul procedurilor standard”.
Cu alte cuvinte, statele ar putea accelera returnarea migranților, fără a renunța însă la obligațiile privind acordarea azilului.
Von der Leyen dorește, de asemenea, consolidarea Frontex, agenția europeană pentru frontiere, dar nu a menționat o creștere a numărului de angajați, așa cum ceruse anterior.
12. Interdicții pentru copii pe TikTok și alte rețele sociale
Ursula von der Leyen a criticat rețelele sociale, despre care a spus că „fură copilăriile”, și a promis măsuri mai dure pentru protejarea copiilor în mediul online.
Printre acestea se află restricționarea accesului minorilor la platforme populare precum TikTok și Instagram.
„Nicio rețea socială sub vârsta de 13 ani. Niciun cont personal sub vârsta de 15 ani”, a spus von der Leyen.
Ea a adăugat că platformele vor trebui, de asemenea, să introducă un „design sigur” pentru utilizatorii cu vârsta sub 18 ani.
B.B.
Ziua 1666 Ucraina lansează contraofensiva „Vivaldi”. Cinci morți într-un autobuz atacat de ruși. Trei mari rafinării sunt blocate
Finalul unei ere: Novak Djokovic iese din top 10 ATP
Europa a lansat un nou „ochi” în spațiu. Sentinel-3C va urmări incendiile, seceta și schimbările din oceane
Criză la Ambulanță: 17 servicii județene nu au bani pentru combustibil, medicamente și reparații
