Uniunea Europeană se pregătește pentru o confruntare dură în jurul viitorului său buget. Șase țări, conduse de Germania, vor să taie sute de miliarde de euro din suma propusă de Comisia Europeană, în timp ce alte guverne se opun reducerilor și cer protejarea banilor pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor mai sărace.
Cancelarul german Friedrich Merz îi va reuni joi, la Berlin, pe liderii Țărilor de Jos, Finlandei, Austriei, Danemarcei și Suediei. Obiectivul este formarea unui front comun înaintea negocierilor decisive asupra bugetului UE pentru perioada 2028-2034, scrie Politico.
În acest timp, președintele Consiliului European, António Costa, face un turneu prin capitalele europene, în încercarea de a găsi un compromis între pozițiile foarte diferite ale statelor membre.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu 1,26% din venitul național brut al UE. Acesta ar urma să finanțeze, timp de șapte ani, agricultura, dezvoltarea regională, apărarea, competitivitatea, migrația, extinderea Uniunii și sprijinul pentru Ucraina.
Germania, cel mai mare contributor la bugetul comunitar, respinge dimensiunea propunerii. Berlinul asigură aproximativ un sfert din veniturile bugetului UE.
„Bugetul total trebuie redus substanțial, cu sute de miliarde de euro”, a declarat pentru Politico cancelarul austriac Christian Stocker. „Este inacceptabil ca Bruxelles-ul să discute despre cel mai mare buget din istorie, în timp ce noi, acasă, trebuie să strângem cureaua”, a adăugat el.
Premierul finlandez Petteri Orpo consideră, la rândul său, că prioritățile generale stabilite de Comisie sunt corecte, dar suma totală este prea mare.
Mai puțini bani pentru agricultură, mai mulți pentru apărare
Țările reunite la Berlin nu vor doar reducerea bugetului. Ele cer și schimbarea modului în care sunt împărțiți banii.
O parte din fondurile destinate în mod tradițional agriculturii ar urma să fie redirecționată către apărare, securitate și creșterea competitivității economice a Europei. Cele șase state vor și condiții mai stricte pentru accesarea banilor europeni, astfel încât guvernele care încalcă standardele democratice și statul de drept să poată pierde finanțarea.
Discuția de la Berlin nu este însă așteptată să se încheie cu o propunere concretă sau cu sume precise. Potrivit unor oficiali implicați în pregătirea reuniunii, citați de Politico, obiectivul este mai ales afișarea unei poziții comune înaintea negocierilor din toamnă.
Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile, ar urma să prezinte în octombrie o nouă variantă de compromis. Aceasta va fi discutată la summitul liderilor europeni programat în aceeași lună.
Țările care nu vor să piardă banii europeni
De cealaltă parte se află state precum Spania, care nu acceptă reducerea bugetului și se opun mutării banilor dinspre agricultură către noile priorități.
România face parte din grupul statelor care au susținut menținerea unor finanțări consistente pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună. Pentru București, aceste două capitole sunt esențiale deoarece finanțează infrastructura, dezvoltarea regională și agricultura.
Într-o declarație comună susținută și de România, mai multe state membre au cerut ca viitorul buget să păstreze politica de coeziune și agricultura în centrul proiectului european.
Pozițiile exprimate public par, deocamdată, greu de împăcat. António Costa crede însă că distanța dintre guverne nu este la fel de mare precum sugerează declarațiile lor, potrivit unui oficial european citat de Politico.
Toți liderii ar fi hotărâți să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înaintea alegerilor programate anul viitor în Franța, Spania și Italia. Rezultatele acestor scrutine ar putea face compromisul și mai greu de obținut.
„Pentru moment, nimeni nu își pune cărțile pe masă. Este încă prea devreme pentru adevăratele negocieri”, a explicat un diplomat european. Discuțiile serioase, cu cifre și concesii concrete, sunt așteptate în apropierea summitului din octombrie.
Nici Merz nu a precizat până acum ce programe vrea să taie și cu cât. Oficialii europeni cred că revendicările sale reale s-ar putea dovedi mai moderate decât discursul public.
Presiune politică asupra lui Merz
Poziția dură a cancelarului german este legată și de situația politică internă. Friedrich Merz este tot mai nepopular, iar partidul de extremă dreapta și eurosceptic Alternativa pentru Germania este favorit la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, programate pe 6 septembrie.
În aceste condiții, cancelarului îi va fi dificil să accepte la Bruxelles un buget european mai mare.
Rezultatul scrutinului german, dar și al alegerilor generale din Suedia, programate pe 13 septembrie, ar putea influența negocierile.
Merz se confruntă însă cu o contradicție: vrea ca Germania să conducă Europa în domenii precum apărarea, competitivitatea și autonomia strategică, dar toate aceste priorități necesită investiții consistente.
Comisia propune ca, în viitorul buget, 131 de miliarde de euro să fie alocate apărării, securității și industriei spațiale – de cinci ori mai mult decât în actualul exercițiu financiar. Alte 100 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate pentru Ucraina. Propunerea integrală a Comisiei Europene poate fi consultată aici.
Noi surse de bani pentru UE
Pe măsură ce guvernele constată că nu pot proteja agricultura și fondurile regionale și, în același timp, să cheltuiască mai mult pentru apărare, migrație și extinderea UE, revine în discuție găsirea unor surse noi de venit.
„Există două modalități: contribuțiile naționale sau resursele proprii”, a explicat António Costa. În opinia sa, prioritatea este stabilirea noilor surse de venit asupra cărora statele pot cădea de acord.
Comisia a propus cinci asemenea surse:
- o parte mai mare din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii;
- contribuții din mecanismul european de taxare a carbonului la frontieră;
- o contribuție calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electronice nereciclate;
- venituri legate de accizele pentru produsele din tutun;
- o contribuție anuală plătită de companiile mari care operează pe piața europeană.
Parlamentul European a propus și contribuții legate de serviciile digitale, jocurile de noroc online și tranzacțiile cu active crypto.
Țări care până acum respingeau ideea unor noi venituri proprii ale UE încep să dea semne de flexibilitate. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a transmis că țara sa ar putea accepta un compromis dacă bugetul va asigura suficienți bani pentru apărare, securitate și dezvoltarea regiunilor.
Și premierul Estoniei, Kristen Michal, a lăsat deschisă această posibilitate, cu condiția ca noile contribuții să aducă un beneficiu real la nivel european și să nu pună o povară disproporționată pe statele membre.
Orice nouă sursă de venit trebuie să fie stabilă, aplicabilă din 2028 și acceptată în unanimitate de cele 27 de țări. Tot în unanimitate trebuie adoptat și bugetul pe șapte ani, care are nevoie și de acordul Parlamentului European.
Turneul lui António Costa, care se desfășoară până pe 17 septembrie, este menit să identifice compromisul posibil. După vizitele în statele mai mici din Europa Centrală și de Est, vor urma discuțiile cu liderii de la Berlin, Paris și Roma.
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ”, de 23 de ori mai greu decât planeta noastră. Dar ceva nu se leagă
Ziua 1645 10 explozii la un uriaș depozit Wildberries. Zelenski îl decorează pe Musk. Kremlinul explică de ce a venit șeful CIA la Moscova. Comandanții Azov, trimiși să apere Donețkul
Daniel Bîrligea, gata să prindă transferul carierei
Schimbări la RA-APPS: Conducerea răspunde pentru rezultate, case de protocol pe profit, reducerea imobilelor cu pierderi
