Un raport publicat de EPICENTER și prezentat în România de Institutul European pentru Studii Economice – IES-Europe, un think-tank cu orientare liberală/pro-piață – critică propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene și avertizează că acesta riscă să ducă la o centralizare fiscală mai mare și la costuri suplimentare pentru contribuabili și companii.
Raportul, intitulat „Alternative EU Budget”, analizează propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 și susține că bugetul UE ar trebui menținut la aproximativ 1% din Venitul Național Brut al Uniunii, nu extins la nivelul propus de Executivul european.
Potrivit documentului, Comisia propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, în timp ce varianta susținută de autorii raportului ar limita cheltuielile la circa 1.540 de miliarde de euro pe șapte ani.
Critici privind extinderea bugetului UE
Autorii raportului susțin că propunerea Comisiei ar însemna o creștere de aproximativ 32% față de actualul buget european și că această extindere nu este însoțită de o justificare suficient de clară privind eficiența cheltuielilor.
„Comisia Europeană le cere contribuabililor europeni să plătească, în termeni reali, cu 32% mai mult decât în prezent – nu pentru a finanța priorități noi, ci pentru un buget care nu a fost niciodată supus unei evaluări riguroase de eficiență”, afirmă Christian Năsulea, director executiv al IES-Europe și editor al raportului.
El susține că un buget european de 1% din Venitul Național Brut nu ar însemna austeritate, ci „disciplină fiscală”, iar Uniunea Europeană ar putea continua să finanțeze obligațiile asumate prin tratate, sprijinul pentru Ucraina, cercetarea și politica de coeziune cu aproximativ 32 de miliarde de euro mai puțin pe an decât propune Comisia.
Noile surse de venit, principala miză
Raportul critică mai ales noile mecanisme prin care Comisia Europeană vrea să finanțeze bugetul UE. Printre acestea se află veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, contribuții suplimentare din partea marilor companii europene, taxa pe deșeuri electronice și o nouă resursă bazată pe accizele la tutun.
În cazul taxei pe deșeuri electronice, Comisia propune o contribuție de 2 euro pe kilogram de echipamente necolectate. Raportul IES-Europe / EPICENTER susține că mecanismul ar crea o problemă de logică fiscală: dacă politica de mediu are succes și colectarea crește, baza de taxare scade.
Autorii mai avertizează că statele cu infrastructură mai slabă de reciclare, inclusiv multe țări din Europa Centrală și de Est, ar putea suporta o povară disproporționată.
Raportul critică și propunerea privind direcționarea către bugetul UE a unei părți din veniturile obținute din accizele minime armonizate la tutun. Autorii susțin că un instrument gândit inițial pentru armonizare fiscală ar fi transformat într-un mecanism permanent de colectare de venituri la nivel european.
Și în acest caz, raportul atrage atenția asupra unui posibil impact inegal asupra statelor cu venituri mai mici și consum mai ridicat, inclusiv România și alte state din regiune.
Risc de centralizare fiscală
Una dintre concluziile raportului este că Uniunea Europeană își extinde treptat rolul fiscal, administrativ și politic fără o definire suficient de clară a limitelor sale.
Autorii critică și mecanismul NRPP - National and Regional Partnership Plans - prin care mai multe fonduri europene, inclusiv cele pentru coeziune, agricultură și programe sociale, ar urma să fie reunite într-un cadru unic de aproximativ 865 de miliarde de euro.
Raportul susține că o astfel de structură ar crește centralizarea deciziei la nivelul Comisiei Europene și ar extinde intervenția UE în domenii care aparțin în principal statelor membre.
Din perspectiva autorilor, cheltuielile europene ar trebui justificate doar atunci când sunt necesare pentru funcționarea pieței unice și pentru libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor.
Datoria comună și costurile administrative
Raportul atrage atenția și asupra riscului ca datoria comună a UE să devină un instrument permanent, după experiența programului NextGenerationEU, finanțat prin împrumuturi comune de aproximativ 750–800 de miliarde de euro.
Autorii estimează că plata dobânzilor și rambursarea acestei datorii ar putea costa aproximativ 20 de miliarde de euro pe an în anii următori, ceea ce ar modifica arhitectura fiscală a Uniunii.
Un alt capitol vizează costurile administrative ale instituțiilor europene, în special obligațiile viitoare privind pensiile funcționarilor UE. Raportul susține că aceste costuri sunt insuficient discutate în dezbaterea publică și recomandă ca eventualele venituri suplimentare să fie folosite prioritar pentru acoperirea acestor angajamente, nu pentru extinderea altor programe de cheltuieli.
Ce propune raportul
În locul unui buget mai mare, IES-Europe / EPICENTER susține o abordare bazată pe disciplină fiscală, simplificare și neutralitate.
Autorii argumentează că orice creștere a veniturilor europene ar trebui compensată prin reduceri echivalente ale contribuțiilor naționale, pentru ca povara fiscală totală asupra cetățenilor și companiilor să nu crească.
În domeniul competitivității, raportul susține că reducerea reglementărilor, consolidarea pieței unice pentru servicii și energie și mobilizarea capitalului privat ar fi mai eficiente decât extinderea granturilor și subvențiilor europene.
„Europa are nevoie mai puțin de extinderea capacității fiscale centrale și mai mult de competitivitate, investiții private și reducerea barierelor economice”, afirmă Christian Năsulea.
Poziția Comisiei Europene
Comisia Europeană susține, însă, că viitorul buget multianual trebuie să răspundă unor priorități majore, de la competitivitate și apărare la sprijin pentru Ucraina, tranziție verde, digitalizare și rambursarea împrumuturilor contractate prin NextGenerationEU.
Executivul european argumentează că noile resurse proprii sunt necesare pentru finanțarea acestor priorități și pentru limitarea presiunii asupra contribuțiilor directe ale statelor membre.
Raportul integral „Alternative EU Budget” poate fi consultat pe site-ul IES-Europe.
Economiști: Inflația va scădea din septembrie, dar recesiunea nu va putea fi evitată. Cum s-o facem mai ușoară
Google îți dă mai mult control asupra știrilor. Cum adaugi publicațiile preferate
Parlamentul rus a adoptat legea care îi permite lui Putin să invadeze țări străine
Sorana Cîrstea se califică în semifinale la Roma după un meci de zile mari
