Scandalul politic declanșat de faptul că România a susţinut acordul Mercosur, fără taxe în schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și America de Sud, i-a speriat pe fermierii din țară, dar și de pe continent din cauza amenințării că piața comună va fi invadată de produse agricole și alimentare ieftine, fără să respecte standardele de calitate ale UE. O astfel de competiție ar provoca falimente și concedieri masive în industria agricolă europeană.
Într-un interviu realizat de spotmedia.ro cu Siegfried Mureșan (PNL), europarlamentar, negociator-șef al Parlamentului European cu Comisia Europeană, privind bugetul multi-anual, acesta spune că există susținere politică pentru ca fermierii să primească în continuare sprijin financiar semnificativ și în perioada 2028-2034.
Citate relevante:
- În actualul buget (2021-2027), adoptat înainte de invazia Rusiei în Ucraina, am prevăzut doar 14 miliarde de euro pentru apărare la nivelul întregii UE, o sumă infimă și irelevantă după începerea războiului. Pentru viitorul buget, de după 2028, s-a propus o creștere la peste 100 de miliarde.
- Comisia Europeană a venit pe 16 iulie cu un proiect – propune ca securitatea și apărarea, pe de o parte, și competitivitatea, pe de cealaltă parte, să fie noile priorități ale bugetului Uniunii Europene.
- Bugetul pe ultimii șapte ani a fost de aproximativ 1.300 de miliarde de euro. Acum, Comisia Europeană a propus 2.000 de miliarde de euro. În teorie sună mult, pare că bugetul a crescut considerabil. Dar de unde provine această creștere, de fapt? Și de ce este o creștere în termeni nominali, dar în termeni reali suntem la același nivel?
- România a avut mereu întârzieri la absorbția fondurilor europene. Dar, mereu, când s-au închis conturile, absorbisem o mare parte din banii puși la dispoziție.
- În anii 2023 și 2024 a avut loc o eroziune lentă, dar constantă, a credibilității României pe plan extern.
Ați publicat o declarație în care anunțați că cereți o suplimentare a bugetului Uniunii Europene cu 10%. De ce credeți că este insuficient, deși propunerea este de 2.000 de miliarde de euro, cea mai mare de până acum?
Bugetul Uniunii Europene este mereu organizat pe perioade de șapte ani de zile, astfel încât beneficiarii de fonduri europene – autorități de la nivel național sau local, fermierii, ONG-urile, IMM-urile – să poată avea predictibilitate, să știe ce fonduri europene vor veni, în ce domenii și în ce condiții.
Ne aflăm acum în perioada bugetară 2021-2027 și am început munca pentru bugetul Uniunii Europene care va începe să se deruleze între 1 ianuarie 2028 până la 31 decembrie 2034.
Este un proiect important, fiindcă va decide prioritățile Uniunii Europene pe următoarea decadă și domeniile în care Uniunea Europeană va investi cel mai mult.
Comisia Europeană, în propunerea de buget - fiindcă, așa cum la nivel național Guvernul depune un proiect de buget în Parlament, așa și la nivel european, Comisia Europeană a venit pe 16 iulie cu un proiect - propune ca securitatea și apărarea, pe de o parte, și competitivitatea, pe de cealaltă parte, să fie noile priorități ale bugetului Uniunii Europene.
Este o schimbare importantă din câte înțeleg. Un transfer din zona agriculturii și dezvoltării regionale înspre una de securitate, migrație și competitivitate?
Trebuie să vedem dacă e un transfer sau nu. Comisia Europeană spune că e nevoie să investim mai mult în securitate, apărare și competitivitate. E un lucru corect. Noi, Parlamentul European, îl susținem, iar pentru România este un lucru bun. Cu un război la graniță, cu cât Uniunea Europeană ne ajută mai mult să ne protejăm frontiera externă, să protejăm spațiul cibernetic, să modernizăm capacitățile de apărare, să întărim infrastructura cu întrebuințare duală (civilă și militară) și să ne asigurăm că armatele statelor membre sunt bine echipate, cu atât mai bine.
Aceste noi priorități sunt corecte. Întrebarea este cum le finanțăm. Există două posibilități: să acordăm mai mulți bani securității, apărării și competitivității, păstrând în același timp fondurile pentru prioritățile tradiționale - politica agricolă comună și politica de coeziune - la același nivel, așa cum cere Parlamentul European, sau să fie reduse fondurile pentru coeziune și agricultură, așa cum s-a gândit Comisia Europeană. Eu cred că Parlamentul European are dreptate și Comisia Europeană greșește.
Suplimentarea de 10% a bugetului european pe care ați propus-o, mandatat de Parlamentul European, este așadar una care ca scop păstrarea intactă a fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală?
Exact. Comisia Europeană propune ca bugetul în ansamblu să fie la același nivel ca până acum, adică 1,15% din Produsul Intern Brut al statelor membre.
Comisia propune ca o parte mai mare din bani să meargă în securitate și o parte relativ mai mică în politica agricolă și de coeziune. Noi, Parlamentul European, spunem așa: dacă dorim ca Uniunea Europeană să facă mai mult și să ne ajute mai mult, atunci este firesc să îi dăm instrumentele necesare, iar bugetul este un instrument esențial. Uniunea Europeană nu poate face mai mult cu un buget egal sau chiar mai mic.
Ca atare, propunerea Parlamentului European este ca la politica agricolă și la politica de coeziune să păstrăm aceleași sume de bani, ajustate evident la rata inflației. Astfel, în termeni reali, fermierii și autoritățile locale vor fi susținuți la fel ca până acum, dar vom aloca mai mult în domeniul securității și apărării.
În ansamblu, bugetul ar fi cu 10% mai mare decât proiectul de buget al Comisiei Europene, adică 2.200 de miliarde de euro. Solicităm această creștere pentru a avea bani pentru noile priorități fără a le finanța pe seama celor tradiționale.
Prioritățile tradiționale și-au dovedit viabilitatea: ele susțin fermierii, oferă milioane de locuri de muncă, susțin dezvoltarea rurală și garantează securitatea alimentară. În vremuri în care securitatea națională este esențială, nu cred că putem face rabat la cea alimentară.
Nu pot să vă contrazic. Totuși, vreau să vă întreb: în termeni nominali, am senzația că acest buget de 2.000 de miliarde este cel mai mare de până acum al Uniunii Europene. Cu acea creștere de 10%, ar fi un buget istoric de 2.200 de miliarde de euro. E adevărat?
Da, sigur că da. Tot ce spuneți este corect și este o afirmație importantă. Bugetul pe ultimii șapte ani a fost de aproximativ 1.300 de miliarde de euro. Acum, Comisia Europeană a propus 2.000 de miliarde de euro. În teorie sună mult, pare că bugetul a crescut considerabil. Dar de unde provine această creștere, de fapt? Și de ce este o creștere în termeni nominali, dar în termeni reali suntem la același nivel?
Bugetul actual (2021-2027) a fost prezentat de Comisia Europeană în anul 2018, la prețurile anului 2018. De atunci și până acum am avut o inflație destul de mare. Comisia Europeană, prezentând proiectul pe următorii șapte ani, l-a raportat la prețurile curente ale anilor 2028-2034, adăugând deja și presupusa rată a inflației viitoare. Practic, le spune fermierilor cât vor primi în termeni absoluți în viitor. Însă nu putem compara prețurile din 2018 cu cele din 2034. Dacă un fermier a primit 1 euro în 2018 și primește tot 1 euro în 2034, este evident că își va permite mai puține lucruri. Valoarea este mult mai mică.
Deci, diferența dintre 1.300 și 2.000 de miliarde provine din trei situații:
- inflația trecută și cea viitoare luată deja în calcul;
- creșterea economică (fiindcă economiile au crescut, iar contribuția ca procent din PIB rămâne aceeași, chiar dacă suma nominală crește)
- rambursarea datoriilor din Mecanismul European de Redresare și Reziliență (PNRR). Fondurile nerambursabile din PNRR trebuie plătite cumva la nivel european, iar bugetul UE trebuie să participe la această rambursare. Suma sună mare, dar raportată la PIB, povara este aceeași.
Suma de 2.000 de miliarde a sunat bine pentru opinia publică, iar mărirea propusă de dumneavoastră sună și mai bine. Totuși, oamenii trebuie să știe un aspect: România, de când a aderat și până astăzi, a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro și a absorbit aproximativ 100 de miliarde. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. E clar că un buget mai mare în viitor va fi benefic pentru noi. Cum stăm însă cu rata de absorbție?
Situația este următoarea: România a avut mereu întârzieri la absorbția fondurilor europene. Dar, mereu când s-au închis conturile la finalul celor șapte ani, am absorbit o mare parte din fondurile puse la dispoziție.
De exemplu, în perioada 2014-2020, când am avut regula N+3 (adică trei ani după închiderea perioadei bugetate) și fondurile au fost la dispoziție până la finalul anului 2023, România a avut o rată de absorbție de peste 97%. Din 46 de miliarde de euro, am pierdut în jur de 2 miliarde, ceea ce este păcat, dar am reușit să absorbim peste 44 de miliarde de euro fonduri nerambursabile.
Vedeți o prelungire necesară și în actualul ciclu bugetar?
Da, este necesară. Comisia Europeană propune acum ca fondurile să fie la dispoziție în perioada alocată plus un număr de doar 10 luni, ceea ce cred că este prea puțin.
În ultimii ani, multe state membre s-au concentrat pe banii din vechiul buget pentru a nu-i pierde. De exemplu, în 2021, România avea o rată de absorbție de 55% pe bugetul precedent și a ajuns la peste 95% la finele lui 2023. Apoi ne-am concentrat pe PNRR, pentru că acești bani sunt disponibili doar până în 2026.
Din cauza aceasta, România a neglijat absorbția pe exercițiul bugetar 2021-2027. În prezent, absorbția este la aproximativ 20%. Cred că vom trece de 60% până în 2027 și vom mai avea nevoie de aproximativ doi ani pentru a ajunge la 100%. Dacă nu vom avea o prelungire, măcar o regulă N+2, adică cel puțin până în 2029, riscăm să nu absorbim toți banii.
În contextul unui an electoral 2025 dificil, al crizei politice din 2024 și al neliniștii din societate: cum este văzută acum România la Bruxelles?
Trebuie să fim cinstiți și să spunem adevărul. În anii 2023 și 2024 a avut loc o eroziune lentă, dar constantă, a credibilității României pe plan extern. Au fost întârzieri la fonduri, un deficit foarte mare de peste 9% - iresponsabil într-o perioadă fără șocuri externe - și problemele de la alegerile prezidențiale de la finalul lui 2024, cu acele încălcări ale legislației de către un candidat, urmate de demisia președintelui în februarie 2025.
Totuși, România nu a ajuns un caz problemă așa cum a fost pe vremea lui Liviu Dragnea. Anul acesta, credibilitatea a fost în parte deja restabilită. Primii pași au fost victoria candidatului pro-european la prezidențiale - un președinte care dorește stat de drept în detrimentul extremismului - și formarea guvernului condus de premierul Bolojan, care s-a afirmat deja ca un partener de încredere la nivelul UE.
Premierul Bolojan a impus două pachete de reforme structurale și consolidare fiscal-bugetară care vor întări economia. Cred că am subestimat gravitatea situației financiare la jumătatea acestui an. Exista riscul ca agențiile de rating să ne retrogradeze și să înceapă o procedură de suspendare a fondurilor europene din cauza deficitului necorectat de guvernul anterior.
Dacă se suspendau fondurile, șantierele se opreau, șomajul creștea și intram în recesiune. Prin măsurile luate, Guvernul României a câștigat încrederea Comisiei, s-a ajuns la un acord pe deficit și agențiile de rating au confirmat ratingul României. Totuși, va dura ani de zile să recuperăm deplin încrederea pierdută.
Cum priviți criza din Justiție în raport cu PNRR și pensiile speciale?
Documentarul Recorder a arătat clar că există probleme în sistemul judecătoresc din România.
Trebuie să înțelegem ce nu funcționează și să găsim soluții, fie prin modificarea cadrului legal, fie prin îmbunătățirea gestionării sistemului.
Rolul omului politic este să asigure un cadru în care judecătorii și procurorii să poată lucra independent. Dacă sistemul nu s-a putut gestiona bine singur, organele legislative au obligația să actualizeze legislația pentru a proteja cetățeanul.
Nu mai suntem în perioada în care majoritatea parlamentară era complice la atacarea statului de drept. Alegerile din acest an au arătat că românii doresc modernizare și valori europene. Sper să avem o masă critică și în clasa politică pentru a rezolva problemele din sistemul de justiție.
Președintele și guvernul au capacitatea și susținerea necesară pentru a rezolva această criză?
Cred că există această capacitate, iar săptămânile următoare vor arăta cum va fi transpusă în practică. Se va vedea clar cine dorește o justiție puternică și cine dorește una controlabilă. Cred că premierul și președintele doresc o justiție independentă. Va fi un test de turnesol și pentru partidele extremiste, care probabil vor demonstra că nu doresc cu adevărat dreptate și sancționarea celor care încalcă legea.
Nu pot să închei fără să vă întreb de programul SAFE al Comisiei Europene. România ar beneficia de aproximativ 10 miliarde de euro pentru infrastructură militară și armament. Avem capacitatea de a absorbi acești bani?
În actualul buget (2021-2027), adoptat înainte de invazia Rusiei în Ucraina, am prevăzut doar 14 miliarde de euro pentru apărare la nivelul întregii UE, o sumă infimă și irelevantă după începerea războiului. Pentru viitorul buget, de după 2028, s-a propus o creștere la peste 100 de miliarde.
Dar Comisia Europeană a realizat că era nevoie de o soluție până în 2028 pentru creșterea investițiilor în apărare. De aceea, a apărut programul SAFE: 150 de miliarde de euro pe care Comisia îi împrumută și îi pune la dispoziția statelor membre sub formă de credite în condiții extrem de avantajoase (dobândă mică, rambursare în 40 de ani, perioadă de grație de 10 ani).
România a prezentat investiții de peste 10 miliarde de euro prin acest program. SAFE se va încheia probabil în 2027, deoarece noul buget va prelua aceste nevoi, dar rămâne un instrument esențial pentru acoperirea deficitului de securitate actual.
Care sunt perspectivele economice ale României pentru 2026, având în vedere presiunea de a reduce deficitul comercial și cel bugetar de la 8% spre 6%?
Cred că anul 2026 poate fi cel în care România va absorbi cele mai multe fonduri europene de la aderare până astăzi. Din PNRR avem peste 10 miliarde de euro de luat până la 31 august 2026. Trebuie să ne grăbim și să încheiem proiectele. Dacă vom avea o guvernare bună, sunt convins că va fi un an istoric.
Orice sincopă în actul de guvernare - instabilitate politică, blocaje - ne-ar afecta grav. Dar premisele sunt bune.
Gestionarea finanțelor de către Ministerul Finanțelor și renegocierea realistă a PNRR de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au evitat sancțiunile și au accelerat absorbția. Sper ca lucrurile să continue serios și să nu se gripeze.