Comisia Europeană a aprobat a patra cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de euro, singura pregătită integral de Guvernul Bolojan.
Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
"Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă", transmite Reprezentanța în România a CE, într-un comunicat.
La începutul lunii mai, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat diferența majoră față de cererile de plată precedente. În afară de cererea 1, România a avut probleme la cererile 2 și 3, unde Comisia Europeană a suspendat plăți din cauza neîndeplinirii unor reforme.
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată numărul 3 din PNRR, însă pierde circa 459 milioane de euro. Și asta din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, a mai spus Pîslaru.
Principalele măsuri din cadrul acestei cereri de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
- Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.
Etapele următoare
Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată.
CEF are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.
Context
Guvernul Bolojan a prezentat cea de a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.
Planul de redresare și reziliență al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală.
Planul este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde sub formă de granturi și 7,84 miliarde - împrumuturi.
Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României vor ajunge la 12,97 miliarde de euro.
Practic, ni s-au dat 60,6% din totalul fondurilor din PNRR, fiind evaluate 62% din toate jaloanele și țintele din plan.
