Când fondurile structurale și de coeziune (banii „clasici” din bugetul UE, în special pentru infrastructură, dezvoltare regională, capital uman) cresc cu un punct procentual din PIB într‑un an, viteza de creștere a PIB‑ului României (și a altor 11 state din regiune analizate) urcă, în medie, cu circa 0,5% chiar în anul respectiv, potrivit unui studiu realizat de experții Băncii Naționale a României (BNR).
Amploarea efectului este însă puternic condiționată de calitatea instituțiilor și de capacitatea de implementare a proiectelor.
Din calculele cercetătorilor BNR mai reiese că, în perioada 2022–2024, grație PNRR și fondurilor NGEU asociate, creșterea PIB real a României a fost, cumulat, cu până la 1,2% mai mare decât ar fi fost în absența acestor fonduri.
Din estimările lor, programul SAFE ar putea genera (dacă banii sunt absorbiți și orientați și către dezvoltarea industriei) o creștere suplimentară cumulată de 1,4–3,5% din PIB în 2026–2030.
În cazul fondurilor de coeziune, calculele specialiștilor BNR arată că, dacă într‑un an economia ar fi crescut cu 3%, dar statul reușește să atragă fonduri suplimentare de 1% din PIB, rata de creștere poate urca spre 3,5% în acel an.
În plus, după câțiva ani, câștigul total poate ajunge spre 4,2–4,3% față de scenariul fără acele fonduri.
Totuși, autorii subliniază că nu este de ajuns să „curgă” bani europeni: contează foarte mult calitatea instituțiilor – cât de bine funcționează administrația, cât de redusă e corupția, cât de eficiente sunt procedurile.
Estimările arată că același volum de fonduri europene poate avea un efect aproape nul în economii cu instituții slabe, dar un efect semnificativ în țări cu guvernare și stat de drept mai solide.
În modelul lor, pentru un pachet de fonduri echivalent cu 1% din PIB, impactul contemporan asupra PIB‑ului pe locuitor este de numai 0,11 puncte procentuale în medie, însă, condiționat de o calitate instituțională bună (un scor ridicat la „controlul corupției”), efectul urcă până la 0,64 puncte procentuale.
PNRR a sprijinit creșterea economică a României cu 1,2% în perioada 2022-2024
În 2022–2024, România a cheltuit din PNRR aproximativ 1,6% din PIB și, pe baza unei comparații cu un „dublu” statistic (un mix de țări similare cu absorbție mică), rezultă că PIB-ul a fost cu până la 1,2% mai mare decât ar fi fost fără PNRR.
La nivel regional, efectele pozitive apar mai puternic în regiunile mai puțin dezvoltate – Sud‑Muntenia, Sud‑Vest Oltenia, Sud‑Est – unde PIB‑ul pe locuitor estimat în 2023 este cu 5–10% peste nivelul „sintetic” calculat fără impact PNRR, în timp ce regiunea București‑Ilfov are un câștig relativ și mai mare, dar acolo nivelul de dezvoltare era deja ridicat.
Astfel, PNRR a acționat atât ca motor de creștere, dar „pare a fi avut, într-o anumită măsură, un efect în sensul sprijinirii procesului de convergență reală”, potrivit autorilor.
Dacă România reușește să mai absoarbă integral ce a rămas din PNRR până în 2026 (circa 2,7% din PIB), studiul estimează că numai în 2026 creșterea PIB ar putea fi cu peste 1 punct procentual mai mare decât fără aceste fonduri.
Citeşte integral analiza Calcule BNR: Care e impactul fondurilor europene, al PNRR și al SAFE asupra potențialului de creștere al României pe Curs de Guvernare