Primăria Sectorului 3 va mai cheltui încă 43 de milioane de lei (circa 8,2 milioane de euro) din bani publici pentru Parcul Acvatic Pantelimon.
Este încă o tranșă turnată într-un proiect lansat în 2018, cu termen oficial de finalizare în 2019. Opt ani mai târziu, complexul nu este gata.
Între timp, costul investiției a crescut constant, de la circa 112 milioane de lei la peste 216 milioane de lei, iar administrația condusă de Robert Negoiță a concesionat deja viitorul parc acvatic unei firme private, înainte ca lucrările să fie finalizate.
Întrebarea firească este simplă: cum a ajuns un proiect promis rapid, într-un an, să consume aproape un deceniu și să „înghită” tot mai mulți bani publici?
De la „mini-Disneyland” la șantier fără termen clar
În 2018, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, anunța transformarea Parcului Pantelimon într-un spațiu de agrement major, cu aquapark și facilități care să atragă bucureștenii într-o zonă puțin frecventată, deși aflată pe malul lacului. Detalii, aici.
Proiectul urma să fie unul rapid, gata în cursul anului 2019.
N-a fost să fie.
Consilierul local Eugen Matei (USR) a prezentat, în ședința de pe 14 mai 2026 a Consiliului Local al Sectorului 3, evoluția costurilor în lei și a termenelor asumate de Negoiță de-a lungul anilor. Am adăugat, pentru claritate, valorile echivalente în euro.
Iată datele:
| An | Valoare totală estimată a proiectului | Echivalent estimat (euro) | Situație / termen |
|---|---|---|---|
| 2018 | 112,3 milioane lei | 24,2 milioane euro | finalizare anunțată în 2019 |
| 2020 | 127 milioane lei | 26,2 milioane euro | finalizare anunțată în cursul anului |
| 2021 | 142 milioane lei | 28,9 milioane euro | finalizare anunțată în cursul anului |
| 2022 | 162 milioane lei | 32,9 milioane euro | finalizare anunțată în cursul anului |
| 2023 | 162 milioane lei | 32,7 milioane euro | fără termen clar |
| 2024 | fără majorări | 32,6–32,8 milioane euro | fără termen clar |
| 2025 | 216–217 milioane lei | 43,5–43,7 milioane euro | indicatori tehnico-economici actualizați; termen asumat pentru jumătatea lui 2026 |
| 2026 | fără majorare a valorii totale, rămâne 216–217 milioane lei. Se alocă efectiv 43 milioane lei pentru continuarea lucrărilor, din plafonul deja aprobat în 2025; | 43,5–43,7 milioane euro | termen incert, care depinde de lucrări și mai multe instituții avizatoare |
Pe scurt: un proiect care trebuia terminat rapid a devenit o investiție întinsă pe aproape un deceniu.
Robert Negoiță estima – la finele anului trecut – că lucrările costă circa 1.200 – 1.300 euro/mp. Ceea ce nu e deloc exagerat de mult, susținea Negoiță. Detalii, mai jos, în postarea lui Robert Negoiță:
Constructor schimbat, lucrări suplimentare, cinci autorizații
Primul constructor al proiectului a fost Administrare Străzi S3 SRL, companie municipală a Sectorului 3.
După intrarea acesteia în faliment, lucrările au fost preluate de Algorithm Construcții S3 SRL.
Potrivit consilierului local Eugen Matei, proiectul a trecut prin nu mai puțin de 5 autorizații de construire, fiecare aducând lucrări suplimentare sau modificări față de forma inițială.
Primăria a decis că nu vrea să-l opereze
La finalul lui 2021, Primăria Sectorului 3 a decis, pe baza unui studiu de fundamentare, că nu dorește să administreze viitorul parc acvatic în regie proprie.
A ales soluția concesionării pentru operare către un privat.
Doar că lucrurile n-au mers ușor.
Administrația a încercat de 4 ori să găsească operator prin proceduri publicate în SICAP, fără succes.
Abia la a cincea încercare, desfășurată online, s-a prezentat un singur ofertant: Aquaventura Water Park Spa SRL, declarat câștigător.
Legături de business în jurul firmei care a câștigat concesiunea
Aquaventura Water Park Spa SRL s-a înființat în timpul procedurii de concesionare a parcului acvatic.
Dincolo de faptul că Aquaventura Water Park Spa SRL era o companie nou înființată, o parte dintre persoanele și companiile din spatele ei aveau deja conexiuni de afaceri relevante în jurul unor proiecte derulate cu administrația Sectorului 3.
Iată de ce.
Aquaventura Water Park Spa SRL, compania desemnată să administreze complexul, a fost fondată de Marius Turcu și Inter Max SRL (firmă controlată de omul de afaceri Ion Vătafu).
Reporterii Buletin de București au arătat că Inter Max SRL lucrase deja cu Algorithm Construcții S3 SRL, compania care execută lucrările la parcul acvatic, în proiectul Hala Laminor. Detalii aici.
În același timp, Marius Turcu mai apare asociat și în compania Imperium Creative Business SRL.
Potrivit documentelor consultate de Buletin de București, această firmă a cumpărat un imobil de la Future Tools Construction SRL, companie deținută de societatea cipriotă Amarlino Holding LTD.
În documente din scandalul Panama Papers analizate de Rise Project, această companie a fost asociată cu numele lui Robert Negoiță. Toate detaliile, aici.
Paradoxul: parcul e concesionat, dar primăria continuă să bage bani în el
Apare una dintre cele mai importante întrebări.
Contractul de concesiune pe care îl puteți citi aici prevede că operatorul privat — care va administra complexul timp de 35 de ani — trebuie să investească:
- 8.493.365 lei fără TVA (circa 1,7 milioane euro) în primul an contractual, pentru operaționalizare
- minimum 1,95 milioane euro fără TVA în următorii doi ani
Separat, concesionarul trebuie să plătească o redevență anuală de 405.000 euro.
Cu alte cuvinte, privatul și-a asumat investiții de peste 3,6 milioane euro, plus redevență.
Și totuși, Primăria Sectorului 3 tocmai a aprobat încă 43 milioane lei (adică circa 8,2 milioane de euro) bani publici pentru continuarea lucrărilor.
Consilierul local Cristian Gabriel Ciocoi (PMP) a ridicat exact această problemă în ședință: dacă bunul este deja concesionat, nu schimbă noile investiții publice datele pe baza cărora s-a semnat contractul?
Explicația primăriei
Alina Bilan, consultant implicat în documentația de concesionare, susține că nu există o problemă contractuală.
Argumentul ei este că operatorul privat a știut încă de la semnare că imobilul nu era finalizat și că acesta va primi efectiv bunul abia după recepția lucrărilor.
„Concesionarului i s-a adus la cunoștință încă de la acel moment că imobilul nu e gata. El trebuie mai întâi recepționat și predat. Apoi va putea și concesionarul investi”, a precizat aceasta.
Potrivit explicațiilor consultantei, contractul permite mecanisme de reechilibrare financiară dacă valoarea finală a investiției crește.
Cu alte cuvinte, pentru o clădire mai mare, Primăria Sectorului 3 ar putea să-i ceară firmei o redevență mai mare. Iar impozitul pe clădire – pe care firma concesionară îl va achita către bugetul local al Sectorului 3 – ar putea crește.
La rândul ei, firma ar putea să crească tarifele.
Nivelul curent al tarifelor pe care la-ar putea percepe firma concesionară variază în funcție de ziua vizitei, de vârsta și statul vizitatorului (elevii și pensionarii au reducere) de timpul petrecut în parcul acvatic și de zonele vizitate.
Găsiți toate sumele în tabelul de mai jos:
Ce se întâmplă acum
Reprezentantul constructorului, Viorel Sandu, a explicat că noile lucrări includ:
- pergole pentru sistem fotovoltaic
- amenajarea piscinelor exterioare la noi standarde impuse de lege
- infrastructură pentru încărcarea mașinilor electrice
- sistem electronic de acces cu brățări pentru consum și acces în zonele parcului acvatic
Constructorul susține că nu este vorba despre bani suplimentari peste valoarea totală deja aprobată, ci despre o alocare efectivă, în limita indicatorilor tehnico-economici (care prevăd o valoare totală a lucrărilor la parc de 216–217 milioane lei).
Întrebat când vor putea bucureștenii folosi complexul, reprezentantul firmei a spus că speră ca autorizarea să fie obținută în această vară.
După opt ani de întârzieri și costuri în creștere, rămâne de văzut dacă acesta va fi, în sfârșit, termenul real.
Dată fiind durata proceselor de avizare, e puțin probabil să se finalizeze în mai puțin de 6 luni.
Puteți urmări întreaga dezbatere, în înregistrarea ședinței Consiliului Local al Sectorului 3, de la minutul 1.14.03:
Negoiță vs. Bolojan: două administrații, un singur parc acvatic finalizat
Niciun parc acvatic nu se construiește simplu. Sunt investiții complicate, costisitoare, cu infrastructură tehnică dificilă, instalații speciale și proceduri de autorizare care pot dura.
Dar comparațiile ajută.
La Oradea, ideea construirii unui parc acvatic a apărut cu ani buni înainte de execuție. Încă din 2007, administrația locală avea un studiu de fezabilitate pentru revitalizarea fostului ștrand municipal, ajuns în paragină.
Proiectul a rămas ani întregi în faza de idee și documentație.
Până la urmă, însă, Primăria Oradea a reușit să obțină finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2007–2013.
Valoarea totală a investiției: 91,4 milioane lei, din care 42,3 milioane lei au fost fonduri nerambursabile.
Proiectul inițial a avut nevoie de îmbunătățiri, dar la începutul lui 2015, constructorul Kész Építő és Szerelő Zrt a intrat pe șantier. Iar în septembrie 2016, Aquaparkul Nymphaea era inaugurat.
Cu alte cuvinte: proiectul a stat mai mult la sertar, inclusiv în perioada în care era primar Ilie Bolojan. Dar odată ce administrația a avut finanțarea și constructorul, execuția propriu-zisă a durat aproximativ un an și jumătate.
Exact genul de calendar rapid pe care și Robert Negoiță îl promitea, în 2018, pentru Parcul Acvatic Pantelimon.
Doar că, în București, povestea a fost cu totul alta.
După opt ani, proiectul nu este gata. Costul a crescut de la circa 112 milioane lei la peste 216 milioane lei, iar Primăria Sectorului 3 continuă să bage bani publici într-un complex deja concesionat.
Mai e o diferență importantă.
Primăria Oradea a ales să nu concesioneze aquaparkul, ci să îl opereze prin Administrația Domeniului Public (ADP).
Mai mult, în 2017, ADP a decis să păstreze sub control inclusiv serviciile conexe — adică restaurantele și masajul — tocmai pentru a evita ca operatori externi să crească excesiv tarifele și să alunge clienții.
Modelul a produs rezultate.
În primii 7 ani de funcționare, Aquaparkul Nymphaea a generat un profit cumulat de 9,5 milioane euro, potrivit datelor analizate de Ziarul Financiar.
Iar în 2025, potrivit directorului ADP Oradea, Liviu Andrica, complexul a fost vizitat de 245.854 persoane, printre care turiști români și străini.
Pe scurt: la Oradea, un proiect greu a fost amânat până când a fost pregătit. Apoi a fost construit repede și transformat într-un activ profitabil pentru oraș.
La București, după opt ani, întrebarea încă este când — și la ce cost final — se va deschide.
SUA au aprobat rambursări de taxe vamale de peste 35 de miliarde de dolari, după anularea unor tarife impuse de Trump
Ce a scris presa din Italia despre Cristi Chivu după ce a câștigat și Cupa Italiei: „Mister Double”
Proiectul reactoarelor mici de la Doicești, pus sub semnul întrebării de Bolojan: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”
Weekend cu vreme rece, averse torențiale, grindină și vijelii. Alertă meteo și cod galben
