România a semnat, alături de alte 14 state membre ale Uniunii Europene, o declarație comună prin care cere ca viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 să păstreze finanțarea consistentă pentru politica de coeziune și agricultură.
Documentul, semnat de grupul informal „Prietenii Coeziunii”, avertizează că o Uniune Europeană care vrea să fie mai competitivă, mai sigură și mai autonomă strategic are nevoie de „finanțare suficientă”, fără a sacrifica fondurile destinate dezvoltării regiunilor mai sărace sau agriculturii.
Statele cer mai mulți bani pentru coeziune și agricultură
Țările semnatare critică faptul că, în actuala propunere a Comisiei Europene pentru bugetul 2028-2034, politica de coeziune, Politica Agricolă Comună și politica pentru pescuit sunt singurele domenii care ar urma să sufere reduceri în termeni reali.
„Aceste politici contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE, iar obiectivele lor bazate pe Tratate rămân pe deplin relevante”, se arată în document. Semnatarii susțin că fondurile de coeziune și cele agricole sunt printre cele mai vizibile politici europene pentru cetățeni și cer creșterea alocărilor pentru statele membre.
Pentru România, miza este importantă, având în vedere că fondurile europene pentru infrastructură, dezvoltare regională și agricultură reprezintă una dintre principalele surse de investiții publice.
„Politica de coeziune nu trebuie transformată într-un instrument de criză”
Un alt punct sensibil din declarație vizează ideea Comisiei Europene de a folosi mai flexibil fondurile de coeziune pentru situații de criză.
Statele semnatare avertizează că politica de coeziune „nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”, care să înlocuiască alte mecanisme europene dedicate unor situații excepționale.
Statele semnatare critică și ideea Comisiei Europene de a păstra o rezervă de 10% din fondurile de coeziune pentru situații de criză, avertizând că astfel ar putea fi reduși banii disponibili pentru investițiile clasice în infrastructură și dezvoltare regională. Insistă, totodată, ca reprogramarea fondurilor să rămână voluntară pentru statele membre.
Statele semnatare cer și păstrarea regulii „N+3”, care le permite țărilor membre să folosească fondurile europene timp de încă trei ani după alocarea lor, pentru a evita pierderea banilor în cazul proiectelor mari de infrastructură.
Accent pe competitivitate și apărare
În același timp, grupul susține orientarea viitorului buget european către competitivitate, securitate și autonomie strategică, inclusiv prin sprijinirea investițiilor în tehnologie, energie, apărare și inovare.
Semnatarii cer însă ca accesul la noile fonduri competitive europene să fie mai echitabil și pentru statele mai puțin dezvoltate sau pentru firmele mai mici, în special IMM-uri.
Declarația este susținută de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.
